You are on page 1of 6

CRITERII DE CONSTITUIRE A UNITĂŢILOR

TERITORIALE AMENAJISTICE
OCOLUL SILVIC ( O.S.)
Ocoalele silvice sunt unităţi administrativ teritoriale formate din mai
multe unităţi de producţie situate într-un cadru geografic bine delimitat.
Activitatea de amenajare a pădurilor se organizează pe ocoale silvice.
Pentru constituirea unui ocol silvic sunt necesare următoarele criterii:
- limite naturale mai ales în zona de deal şi munte, acolo unde este
posibil ( culmi, văi, cursuri de ape etc.), limite artificiale ( căi de
comunicaţii) sau limite de proprietăţi
- Suprafaţa ocoalelor silvice va fi de aproximativ 8000 ha în regiunea
de câmpie,
12000 ha la deal şi 20000 ha în regiunea de munte
In cazul în care nu există ocoale silvice amenajarea se va face pe
limitele asociaţiilor de proprietari.
UNITĂŢILE DE PRODUCŢIE SAU PROTECŢIE ( U.P.)
Unitatea de producţie este unitatea de bază pentru care se elaborează
un amenajament silvic şi a cărei păduri sunt compacte din punct de vedere
teritorial.
Unităţile de producţie sau protecţie se păstrează în limitele lor actuale
de la o amenajare la alta. Când din diferite motive suprafeţele unităţilor de
producţie suferă modificări semnificative, suprafeţele rămase fiind sub
limitele prezăzute mai jos se alipesc la unităţile de producţie învecinate dar
asemănătoare din punct de vedere al condiţiilor staţionate.
Pentru constituirea unei unităţi de producţie sau protecţie se vor ţine
seama de următoarele criterii:
-să aibă pe cât este posibil limite naturale în zona de deal şi munte şi
artificiale la câmpie
-trupurile de pădure constituiente să fie cât mai omogene din punct de
vedere al condiţiilor staţionale
-suprafaţa unităţilor de producţie să fie cuprinsă între 600-1500 ha în
Lunca Dunării
1000-2500 ha la câmpie, 2000-4000 ha la deal, 4000-6000 ha la munte sau
chiar mai mult în cazuri deosebite
Pentru pădurile tratate în codru grădinărit suprafaţa maximă
recomandată pentru o unitate de producţie este de 1000 ha.
Fiecare unitate de producţie sau protecţie poartă un indicativ propriu
şi nume sugestive care nu se modifică de la o amenajare la alta.
SUBUNITATEA DE PRODUCŢIE SAU PROTECŢIE ( SUP )
Subunitatea de producţie sau protecţie este o parte din unitatea de

Constituirea seriilor de gospodărire se vor face la conferinţele de amenajare.codru regulat. în cadrul studiului general de amenajare se vor stabili pentru fiecare serie de gospodărire în parte bazele de amenajare.realizarea de structuri care impun regime de gospodărire diferite( codru grădinărit. Dacă la nivel de ocol silvic organizarea procesului de producţie se face pe SUP şi serii acestea din urmă vor primi pe lângă indicativul de SUP şi litera S.400 ha la codru regulat .exercitarea unor funcţii de protecţie diferite care să determine adoptarea unor cicluri de producţie cu diferenţe mai mari de 30 de ani . creşterea intensivă a vânatului). SUP A . măsurile de gospodărire şi posibilitatea.( ex.regim de conservare ). Seria de gospodărire · Seria de gospodărire se constituie la nivel de ocol silvic atunci când suprafaţa minimă pentru o subunitate de producţie sau protecţie nu poate fi realizată. Seriile de gospodărire vor primi în cadrul U. SUP M . Amenajamentele pentru unităţile de producţie sau protecţie sej^or elabora în continuare din motive de ordin tehnico-administrativ putând să lipsească capitolele despre seriile de volume tratate în studiul general. . Mărimea unei subunităţi de producţie sau protecţie se recomandă să fie de minim : .asigurarea unor condiţii pentru activităţi speciale ( rezervaţii.300 ha la codru grădinărit 200 ha la refacere -100 ha la crâng Se admit suprafeţe mai mici decât cele precizate mai sus doar în situaţii deosebite ( suprafeţe în care nu sunt admise sub nici o formă recoltarea de masă lemnoasă sau unde se aplică tăieri de conservare cu perioadă lungă de regenerare ).P. Constituirea subunităţilor de producţie sau protecţie se face la conferinţele de amenajare doar atunci când se doreşte : -obţinerea de material lemnos de mari dimensiuni pentru rezonanţă şi furnire -producţie maximă de lemn de celuloză . codru cvasigrădin.ărit) . cât şi la nivel de ocol silvic indicative speciale.producţie care cuprinde arborete ce reclamă un alt regim de gospodărire decât în majoritatea arboretelor ce formează unitatea de producţie sau protecţie.

mărimile lor sunt recomandate a fi de 20 ha la câmpie. folosinţe.linii parcelare de 4 m lăţime în pădurile de foioase şi răşinoase tratate în codru regulat şi 3 m lăţime pentru pădurile tratate în crâng sau din Lunca Dunării. In cazul când sunt înglobate în fondul forestier noi suprafeţe de teren numerotarea parcelelor incluse se va face în continuarea celor deja existente. Axa liniilor parcelare din cadrul parcelarului geometric se fixează de amenajist prin curăţirea vegetaţiei forestiere pe o fâşie de l metru lăţime iar pentru parcelarul sprijinit pe linii naturale prin marcarea cu vopsea pe arbori prin semne vizibile de la un pichet la altul. Pe culmi deschiderea de linii parcelare se va face doar atunci când . linii deschise ) indiferent de structura arboretelor.să prezinte o suprafaţă de teren bine delimitată prin linii naturale sau artificiale cu caracter permanent . PARCELA Parcela este o diviziune cu caracter permanent a unităţii de producţie sau protecţie bine delimitată în teren prin linii naturale ( văi. pentru codru grădinărit mărimea recomandată este de 25 ha. Liniile parcelare deschise sunt de mai multe tipuri după cum urmează : .linii parcelare de 8 m lăţime denumite şi linii somiere . . Parcelele sunt constituite pe baza următoarelor criterii : . Liniile parcelare Liniile parcelare au rolul de a separa parcelele între ele. 30 ha la deal. căi ferate. Dacă apar situaţii când sunt scoase din fondul forestier anumite suprafeţe numărul aferent parcelelor respective este radiat din amenajament. Liniile parcelare sunt de două tipuri: deschise şi pichetate. La munte şi deal unde împărţirea urmăreşte bazinul hidrografic numerotarea porneşte dinspre aval înspre amonte pe versantul drept tehnic. .să se păstreze numerotaţiile parcelelor de la o amenajare la alta Numerotarea parcelelor în zona de câmpie unde parcelele au forme regulate se face de la sud la nord şi de la vest la est (parcelarul cu parcele care au forme geometrice regulate se numeşte parcelar geometric ). 50 ha Ia munte. La revizuirea amenajamentului se păstrează numerotarea parcelarul existent. culmi ) sau linii artificiale cu caracter permanent ( drumuri.funcţiile pe care le îndeplinesc.linii de vânătoare de 10-15 m lăţime întâlnite în pădurile destinate creşterii fazanului şi căpriorului Liniile somiere şi cele de vânătoare se constituie în parcele distincte.Parcelele din cadrul seriilor îşi păstrează numerotarea din cadrul unităţilor de producţie sau protecţie.

planificarea şi executarea lucrărilor silvice omogenă din punct de vedere staţionai.să aibă aceeaşi compoziţie sau proporţia speciei principale să . pentru porţiuni afectate mărimea poate fi şi mai mică. culmi vântuite etc. Criteriile de care se ţine cont la separarea subparcelelor sunt : -să fie formată dintr-o singură unitate staţională( ecosistem ) a cărei omogenitate să fie cât mai mare sau echivalent cu tipul de staţiune Ca urmare a acestui criteriu se va constitui subparcelă ori de câte ori se modifică : -tipul genetic de sol .tipul de staţiune .substratul litologic . funcţional şi al folosinţei. plurien ) . relativ echien.) . Când se aplică o silvicultură intensivă se poate recomanda ca mărimea unei subparcele să fie mai mică pentru a se putea surprinde mai exact starea reală a pădurii.5 ha. relativ plurien.să cuprindă un arboret care pe toată întinderea lui să prezinte : . SUBPARCELA Subparcela este unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor. Mărimea minimă a unei subparcele este de 0.lăţimea culmii permite acest lucru.regimul hidric . Subparcela mai poate fi definită în sens restrâns şi ca suprafaţa ocupată de un arboret. biometric. Pentru arborele pure de molid pentru evitarea doborâturilor de vânt se recomandă deschiderea de linii parcelare numai în arborete cu vârste mai mici de 20-30 de ani.tipul de pădure . nisipuri şi pietrişuri) .o structură de acelaşi tip ( echien.înclinarea terenului mai ales când acestea devin o condiţie de încadrare a arboretelor în regim de conservare ( peste 35g pe fii şuri.condiţii climatice ( găuri de ger. în Lunca şi delta Dunării liniile parcelare principale trebuie să fie perpendiculare pe direcţia generală de curgere a apelor.etajul de vegetaţie . Deschiderea liniilor parcelare se vor face odată cu tăierile de regenerare sau prin aplicarea lucrărilor de îngrijire când unele culuare deschise la degajări sau curăţiri vor fi lărgite pentru a deveni linii parcelare.

8 .o singură categorie de productivitate .să aibă aceeaşi folosinţă La delimitarea subparcelelor liniile subparcelare se recomandă să fie pe cât posibil drepte. urmărindu-se separarea porţiunilor de pădure mai mari de un hectar cu consistenţă mai miţă de 0.acelaşi mod de regenerare.nu varieze cu mai mult de 2 unităţi pe o întindere de 2 ha . Pentru terenurile destinate împăduririi sau Subparcelele care sunt drumuri acestea se notează cu literă majusculă înaintea numărului subparcelei. iar dacă regenerarea este mixtă numărul exemplarelor de aceeaşi provenienţă să nu difere cu mai mult de 30% pe o suprafaţă de un hectar . Pe hartă Subparcelele se delimitează prin linii continuii în interiorul parcelei.vârsta medie să nu difere cu mai mult de 20 de ani la codru regulat şi 5 ani la crâng . Bornele se amplasează la intersecţiile liniilor parcelare. la intersecţiile acestora cu limitele pădurii şi în puncte de contur caracteristice.aceeaşi consistenţă cu variaţii de cel mult două zecimi. Lângă fiecare bornă se marchează pe un arbore la loc vizibil ceea ce este scris pe bornă fiind un punct de reper în cazul în care borna este deteriorată din diferite motive. Marcarea parcelelor se face prin borne de beton sau piatră cioplită care au dimensiuni standardizate. Intersecţia liniilor . Subparcelele lungi şi înguste nu sunt recomandate datorită faptului că nu se asigură independenţa ecologică a arboretului faţă de arboretele vecine iar pe de altă parte produc greutăţi în aplicarea lucrărilor. Pichetarea se face în aşa fel încât semnele să fie vizibile de la unul la altul.să prezinte cel mult două grade de aceeaşi natură de vătămare . în regiunile inundabile bornele se recomandă să fie adânc îngropate în pământ.să exercite aceeaşi funcţie prioritară .cel mult două clase de calitate . Pe fiecare bornă se scrie numărul unităţii de producţie sau protecţie cu cifre romane şi numărul bornei cu cifre arabe. Subparcelele se notează cu litere majuscule înscise după numărul parcelei. Marcarea pe teren şi pe hartă a limitelor Limitele de subparcelă se marchează pe teren prin bandă roşie orizontală. Pichetarea liniilor parcelare se face prin bandă roşie verticală în aşa fel încât să fie vizibile de la un marcaj la altul.

se recunosc prin două puncte marcate alternativ de o parte şi de alta a limitei.P. Pe hartă liniile parcelare se recunosc după punctele amplasate pe aceeaşi parte din distanţă în distanţă. Pe hartă limitele sunt notate cu trei puncte amplasate din distanţă în distanţă de o parte şi de alata a liniei despărţitoate. .P. Marcarea Umilelor de U. se face cu două benzi roşii verticale. Pe hartă limitele de U.subparcelare între ele sau intersecţia cu linii parcelare se marchează pe teren prin inel roşu de vopsea. Marcarea limitelor de ocol silvic se face pe teren prin semnul literei H.