You are on page 1of 3

Valenţe educative ale metodelor interactive

Institutor Ionescu Florentina

Educatoarea trebuie să găsească acele metode care să permită stocarea informaţiei pentru
mai mult timp, copiii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin
de semnificaţii.Trebuie să li se ofere copiilor ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii pentru ca
învăţarea să aibă loc.
În cadrul învǎţǎrii interactiv-creative copilul descoperǎ, imagineazǎ, construieşte şi
redefineşte sensurile, filtrându-le prin prisma propriei personalitǎţi şi solicitând procesele psihice
superioare de gândire şi creaţie. Ea apare ca urmare a eforturilor individuale şi colective, al
interacţiunii copilului cu ceilalţi, bazându-se pe schimburile sociale în dobândirea noului.
Strategia didactică este un termen unificator, integrator, care reuneşte sarcinile de învăţare cu
situaţiile de învăţare, reprezentând un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si
alte resurse educaţionale care vizează atingerea unor obiective. Ea este necesară în orice act
pedagogic, ocupând un loc central în cadrul activităţii didactice, deoarece proiectarea si organizarea
activitaţii se realizează în funcţie de decizia strategică a cadrului didactic. Ea este concepută ca un
scenariu didactic complex, în care sunt implicaţi actorii predării - învăţării, condiţiile realizării,
obiectivele si metodele vizate. Astfel, strategia prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai
logic si mai eficient pentru abordarea unei situaţii concrete de predare si învatare.
Strategiile didactice interactive sunt recunoscute drept modalităţi eficiente de stimulare a
potenţialului creativ, atât individual, cât şi grupal, promovând o metodologie care exersează
capacităţile superioare cognitive ale copiilor.
Strategia didactică, devine astfel, rodul unei munci colective desfăşurată de cadrul didactic
împreună cu copii, aceştia completând planul de lucru cu propriile interese, dorinţe de cunoaştere şi
de activitate intelectuală. În aceste condiţii, copiii pot alege modul în care doresc să lucreze: în
echipă, colectiv sau individual, pot alege ce materiale didactice să utilizeze, pot opta pentru anumite
metode de lucru. Astfel, având şansa de a avea asemenea opţiuni, educatorul contribuie la
dezvoltarea creativităţii copiilor, iar strategia didactică care a luat naştere din combinarea
armonioasă a tuturor factorilor implicaţi, poate duce cu succes către îndeplinirea obiectivelor
propuse.
Strategiile didactice interactice ca strategii de grup presupun munca în echipă a copiilor
organizaţi pe microgrupuri în vederea realizării obiectivelor propuse. Se bazează pe sprijinul
reciproc în cercetare şi învăţare, stimulează participarea efectivă a fiecărui copil, antrenând toată
personalitatea copiilor (abilităţi cognitive, afective, volitive, sociale). Solicită efort de adaptare la
normele de grup, toleranţă faţă de părerile colegiilor. Strategiile didactice interactive trebuie
percepute ca strategii de interacţiune activă între participanţi la activitate.
Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice presupune sporirea caracterului activ
al metodelor de învăţământ, adică aplicarea acelor metode cu un pronunţat caracter formativ. Pentru
a realiza o educaţie de calitate centrată pe copil este necesar ca activităţile de învăţare să fie
combinate cu activitatile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă.
Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii mi-a permis sa
experimentez, să caut noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din
grădiniţă, prin directa implicare a preşcolarului şi mobilizarea efortului său cognitiv. Adevărata
învăţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi. Lucrul în echipă a oferit
copiilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de lucru,
informaţiile, iar timpul de soluţionare a problemelor a fost de cele mai multe ori mai scurt.
Aşadar, metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii, ale inteligenţei, ale
imaginaţiei şi creativităţii. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă

Am constatat că preşcolarii s-au implicat mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale. aplică. să se proiecteze pe sine într-o altă locuinţă. asociază. în care copilul îţi foloseşte imaginaţia. mărimile etc. “Actorii”: Imaginaţi-vă că aţi crescut mari şi sunteţi actori păpuşari. . “Desenatorii”: Desenaţi cum vreţi să arate grădiniţa voastră când veţi fi mari. Grupa 3. Compară: ce este asemănător. . învătând să se gândească la viitor. Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape: . formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. într-o altă ţară. argumentează. Descrie: culorile. Cubul Metoda „Cubul” îi ajută pe copii să exploreze un subiect din mai multe perspective. fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului. Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti? Aplică: la ce poate fi folosită? Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale. deprinderile şi capacităţile copiilor. Brainstorming. “Constructorii”: Construiţi grădiniţa voastră aşa cum credeţi că va fi când voi veţi fi mari. . Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape: . formele. Prezentaţi un program artistic in grădiniţa voastră. astfel încât întregul colectiv să participe la soluţionarea sarcinilor date. Exemple de teme ce pot fi abordate prin metoda brainstorming: • Ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi niciodată soare? • Care sunt drepturile copiilor? • De ce este primăvara un anotimp frumos? • Ce putem face pentru a avea o ţară curată? O altă metodă ce poate fi folosită în cadrul unei strategii interactive este tehnica viselor. la o altă vârstă. • înregistrarea ideilor enunţate de copii. Etapele brainstormingului: • formularea sub formă de întrebare a temei. “Lingviştii”: Realizaţi un text de 3-4 propoziţii în care să descrieţi grădiniţa voastră în viitor. analizează. • comunicarea sarcinii de lucru. Grupa de copii va fi organizată în patru echipe. au manifestat dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce au experimentat. Este o metodă bazată pe meditaţie.compară. Grupa 1.anunţarea temei. • evaluarea ideilor. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare. ce este diferit.împărţirea copiilor în 6 grupe. Piramida si diamantul Metoda „Piramida şi diamantul” reprezintă o strategie modernă de instruire care are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ. Sarcina didactică: În cadrul temei “Grădiniţa mea” fiecare copil îşi va imagina cum va arăta grădiniţa când el va fi mare.priceperile. • comunicarea regulilor.redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. Grupa 2.realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie. Grupa 4. fără ca iniţial să se stabilească valoarea acestora. Analizează: spune din ce este făcut. Prin aplicarea acestei metode am urmărit antrenarea în activitatea a fiecărui copil. Rolul metodelor . metodă denumită şi “asalt de idei” poate fi utlizată cu succes în a-i determina pe copii să emită cât mai multe idei. • desfăşurarea activităţii frontale de prezentare a ideilor.

Cadrul didactic bun permite copilului sǎ-şi asume riscuri intelectuale.nesiguranţǎ. Aspiraţiile copiilor. dinamic.dezvoltă gândirea Am folosit metoda „Piramida şi diamantul” în etapa de fixare a conţinutului poveştilor studiate. un constructor de idei. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Cadrele creative determinǎ avântul creativitǎţii copiilor fǎrǎ eforturi deosebite. Acest tip de învǎţare pune accent pe învǎţarea prin cercetare-descoperire. competitivă Interactivitatea se referǎ la procesul de învǎţare activǎ. Revista Învăţământului Preşcolar. . iar noi. Stimularea activismului şi a creativitǎţii în grǎdiniţǎ presupune favorizarea unui mediu de învǎţare interactiv. copilul îşi asumǎ rolul de subiect. Bucuresti. Revista Învăţământului Preşcolar. 1-2/2008.anunţarea temei . Bibliografie: Cerghit. Atitudinea activǎ şi creatoare a copiilor este o consecinţa atât a stilului de predare al nostru cât şi al obişnuinţei copilului de a se raporta la sarcinǎ.Atmosfera a fost relaxantă. independent sau dirijat. oferindu-i însǎ sprijin în situaţii de frustrare. pe gândire şi imginaţie creatoare. nr. cadrele didactice vom fi ghidul în demersurile întreprinse. Cel ce învaţǎ reconstruieşte sensuri prin explorarea mediului înconjurǎtor. Revista Învăţământului Preşcolar. În cadrul învǎţǎrii. de agent al propriei formǎri. 1-2-2010. sǎ facǎ asocieri nebǎnuite.-expunerea datelor problemei în cauză . Editura Aramis.eşec. rezolvând probleme sau aplicând informaţia dobânditǎ în situaţii noi. sǎ speculeze.împărţirea copiilor în 2 grupe Este o metodă care: -stimulează interacţiunea între copii . antrenantă. Învǎţarea interactiv-creativǎ este necesarǎ pentru a crea omul creativ. sǎ manifeste un comportament şi o atitudine pozitivǎ în acest sens. iar impactul asupra copiilor a fost excelent. pune accent pe echipamentul intelectual operatoriu.Pentru stimularea activismului şi creativitatea copilului cadrul didactic trebuie sǎ fie un tip creativ şi activ. stiluri strategii. destinsă. Sructuri. Ceea ce preţuieşte şi promoveazǎ cadrul didactic va preţui şi va dezvolta şi copilul în mod mai mult sau mai puţin conştient. 4/2007. nr. valorile morale şi intelectuale preţuite de educatoare acţioneazǎ asupra personalitǎţii aflate în formare. Ioan (2002). pe învǎţarea prin efort propriu. nr. personalǎ şi interiorizatǎ. Copilul acţioneazǎ asupra informaţiei pentru a o transforma într-una nouǎ.dezvoltă abilităţile de comunicare .