You are on page 1of 250

MAŞINA DE CUSUT TRIPLOK

ARGUMENT

Procesul tehnologic de confecţionare al îmbrăcămintei este o componentă de bază a
procesului de producţie, ce se derulează în cadrul firmelor şi societăţilor comerciale al căror profil
este producerea îmbrăcămintei.

Proiectul cu tema "Maşina de cusut Triplok" este structurat pe patru capitole.
In Cap. I am prezentat pe scurt câteva dintre noţiunile de bază ale îmbrăcămintei.

La Pct. 1.1 am făcut o descriere a istoriei îmbrăcămintei subliniind perioada cănd a luat
naştere, ce reprezintă moda şi revoluţia modei.
In Cap. II am prezentat Maşina de cusut Triplok astfel:

1 am prezentat principalele caracteristici tehnice şi utilizările maşinii de cusut triplok. . 2.La Pct.

.La Pct.2 am făcut descrierea masinii de cusut triplok din punct de vedere al parţilor şi al pieselor componente (masa maşinii şi corpul). 2. a poziţiei şi modul de acţionare al acestora.

.3 am prezentat organele de lucru ale maşinii de cusut triplok care participă direct la formarea cusăturii. 2.La Pct.

Pentru fiecare organ de lucru am prezentat rolul acestora şi caracteristicile tehnice. picioruşul. transportotul. placa acului şi cuţitele. .Organele de lucru la maşina de cusut triplok sunt: acul. apucătorul inferior şi superior.

La Pct. .4 am descris cusătura realizată de maşina de cusut triplok. 2.

Această cusatură este destinată operaţiilor de surfilare sau încheiat-surfilat. .Cusătura triplok se formează cel mai frecvent cu două sau trei fire de aţă în fucţie de utilizarea acesteia în procesul confecţionării îmbrăcămintei.

Modul de formare a cusaturii triplok şi fazele de lucru sunt prezentate în detaliu la acest punct. .

felul în care acţionează şi piesele din care se alcătuiesc. 2.5 am prezentat mecanismele maşinii de cusut triplok menţionând rolul lor.La Pct. .

mecanismul tranportor. mecanismul piciorusului. .Mecanismele maşinii de cusut triplok sunt: mecanismul acului. mecanismul transmisiei şi mecanismul de ungere. mecanismul apucatoarelor. mecanismul cuţitelor.

.6 am scris despre modul de intreţinere al maşinii de cusut triplo k şi principalele dereglări şi intervenţii accidentale la această maşină precum şi modul de remediere al acestora. 2.La Pet.

Lucrările de întreţinere cuprind operaţiuni de curaţare. . Aceste operaţiuni se fac zilnic şi pe schimburi de lucru. ungere şi reglare ale unor mecanisme.

ruperea firelor. scăpari de coasere şi ruperea .Cele mai importante dereglări şi defecţiuni sunt: mersul greoi. ruperea acului. materialul nu se taie uniform sau alunecă de pe trasnportator.

Cauzele care produc aceste defectiuni şi modul de remediere al acestora sunt prezentate în detaliu la acest punct. .materialului.

III am prezentat principalele măsuri de protecţia muncii la maşina de cusut triplok pe care trebuie să le cunoască şi să le aplice personalul operator pentru prevenirea accidentelor de munca. .In Cap.

Pentru .Accidentele pot fi mecanice sau electrice şi pot fi produse prin înţepături în degete. smulgere sau înţepături de cureaua de transmisie sau producerea de scurtcircuite datorită supraîncalzirii motorului electric şi nelegării instalaţiei electrice la pămănt. strivire de la picioruş.

. In Cap. IV am prezentat materialele bibliografice folosite la realizarea acestui priect. aplicarea dipozitivelor de protecţie şi folosirea echipamentului individual de protecţie.prevenirea acestora trebuie să se facă: instruirea tehnică a personalului operativ.

.

.

.

.

.

.

.

CUPRINS .

1. Notiuni despre îmbăcăminte. .Capitolul I. Istoria îmbrăcămintei. 1.

Capitolul II. 2. Maşina de cusut TRIPLOK. Caracteristici tehnice şi utilizări .1.

Descrierea maşinii de cusut triplok 2.2.4.3. Cusătura realizată de maşina Triplok . Organe de lucru la maşina de cusut Triplok 2.2.

Mecanismele maşinii Triplok 2.6.5.2. întreţinerea maşinii de cusut Triplok .

Norme de protecţia muncii.Capitolul III. Capitolul IV. Bibliografie .

.

.

.

.

.

.

.

.

NOŢIUNI DESPRE ÎMBRĂCĂMINTE .Capitolul I.

.

Ambele funcţii au determinat o varietate de produse şi modele care să satisfacă cerinţele omului în funcţie de necesităţi. În etapa .Îmbrăcămintea este un bun vestimentar pe care oamenii îl folosesc pentru apărarea corpului de intemperii şi în scop estetic.

se întâlnesc diferite tipuri de îmbrăcăminte. care se pot clasifica după diverse criterii. şi anume: După materia primă folosită : .actuală.

o Îmbrăcăminte din ţesături. . o Îmbrăcaminte din blănuri. o Îmbrăcăminte din tricoturi.

folosită în anotimpurile călduroase. care se produce din ţesături şi tricoturi subţiri bune conducătoare de căldură.După anotimpul în care se poartă: o Îmbrăcăminte subţire. .

. ce se produce din ţesături şi tricoturi mai groase. folosită în anotimpurile de toamnă şi primăvară.o Îmbrăcăminte semigroasă.

folosită pe timpul iernii. rău conducătoare de căldură. După destinaţie pot fi: .o Îmbrăcăminte groasă. care se confecţionează din materiale groase sau din blănuri.

Această îmbrăcăminte se produce din ţesuturi de bumbac şi tip bumbac capabile să absoarbă cu uşurinţă transpiraţia corpului.utilizată în toate anotimpurile anului de către toate categoriile de vârstă şi sex. .o Lenjerie de corp .

o Îmbrăcămintea exterioară sau de zi . Această categorie vestimentară poate căpăta caracteristici specifice anotimpului în car e se poartă. prin adoptarea de materiale corespunzătoare în procesul de .se poartă peste lenjerie.

confecţionare. . Îmbrăcămintea de zi se utilizează în activitate a zilnică a anului în casă. pe stradă sau cu ocazia unor festivităţi.

o Îmbrăcămintea sport . înot.este o îmbrăcăminte comodă şi uşoară având linia de croială corespunzătoare sportului practicat (schi. . tenis etc.).

folosită în procesul muncii ca mijloc de apărare a lucrătorului împotriva factorilor nocivi existenţi în procesul muncii sau ca mijloc de apărare a corpului de intemperii.o Îmbrăcăminte de protecţie. Această îmbrăcăminte se .

.confecţionează din materiale adecvate şi cu o linie de croială specifică locului de muncă şi factorilor de care trebuie apărat omul.

.

1.1 Istoria Imbrăcămintei .

în scopuri ceremoniale. combinate în special cu machiajul feţei . ei foloseau diverse bijuterii şi amulete speciale. atunci când oamenii au început să poarte pielea şi blănurile animalelor.Istoria hainelor datează din neolitic. ca să se protejeze de frigul iernii.

Fiecare element al ţinutei lor îşi avea funcţia sa. îmbrăcămintea transmitea. de asemenea. îndeplinind un anumit rol. despre cel care o purta.şi al mâinilor. infomaţii importante. cum ar fi statutul său social sau situaţia sa economică. .

precum şi contactul cu alte civilizaţii.La dezvoltarea formelor de îmbrăcăminte au contrubuit în principal schimbările culturale. omul si-a dezvoltat propria sa conştiinţă . Odată cu intensificarea contactului cu lumea exterioară. geografice. climatice.

că urmarirea . despre infaţişarea sa. în aproape fiecare cultură a existat un canon specific de frumuseţe. pe care ei s-au străduit întotdeauna să o atingă. deopotrivă. Se presupune.despre modul în care arată. marcând infaţişarea ideală a femeii şi a bărbatului.

continuă a perfecţiunii. a dus la naşterea fenomenului de modă. . unilateral acceptat de noi şi de cei din jurul nostru. cu scopul de a imita un ideal de frumuseţe. prin modelarea propriului aspectul fizic.

femeile se îmbrăcau diferit. în funcţie de statutul pe care îl aveau. Prin urmare. moda a . libere. încă din antichitate.Moda a reprezentat un factor social la fel de important precum valoarea proprietaţii şi importanţa familiei. căsătorite sau vaduve.

făcând distincţia între regi. supusi şi sclavi.regulat codul de îmbrăcăminte la curţile regale. .

prin calitatea materialului.în Grecia Antică. în timp ce . hainele oamenilor de rang înalt se deosebeau de cele ale oamenilor de rănd. broderiile şi culorile folosite.

mantia şi hlamida.oamenii de rang înalt foloseau lâna. în Grecia antică predominante erau trei tipuri de îmbrăcăminte: tunica. Ele constau dintr-o bucata de stofa strânsă cu o centură în jurul corpului şi unita peste umăr printr- . pentru cei săraci era rezervat părul de capră.

cel mai . în Egipt.un nod sau o agrafa. transparenţa ţesăturilor şi culorile mai vii. îmbinate cu o ajustare mai cochetă pe corp. pălării sau panglici. Hainele femeilor se deosebeau de cele ale barbaţilor prin calitatea materialelor. poşete. Femeile foloseau ca accesorii umbrele.

Supuşii purtau o versiune mai simplă a ţinutei regale. alcătuit din cele mai fine materiale şi împodobit cu aur şi mărgele. în funcţie de rang. .important era costumul faraonului.

a început treptat să se dezvolte conceptul de modă. dorind să se faca remarcate prin . în Evul Mediu.Hainele sofisticate ale Evului Mediu şi dezvoltarea lor în epoca modernă. Femeile. pe care noi îl întelegem în ziua de azi.

una de la alta. Ţinutele au fost influenţate de motivele.elemente ale puternic îmbrăcămintea purtată. copiau cu nerăbdare ţinutei. materialele şi .

impresionau prin maiestrie şi bogăţie europenii. împletite cu fire de aur. au deranjat .culorile venite din Imperiul Bizantin. Influenţele modei estice. pălării fantezie sau articole de îmbracaminte inspirate din ţinuta regală. Ţesături cu modele florale imense.

însa biserica creştină. printre care şi francezul Bernard de Clairvaux. . fiind puternic criticate de clerici. ce ameninţa societatea cu corupţia morală. care pleda adesea pentru abandonarea acestui stil bizar de modă. hainele cu decolteuri exuberante.

Acest lucru a dus la emiterea unor reglementări legale ale modei. ce de exemplu impuneau. din aur sau pietre preţioase. un număr limitat de rochii pe care femeile le puteau poseda şi interziceau purtarea de bijuterii. în Franţa secolului al XIII-lea. în .

prin transmiterea unui stil personalizat şi sofisticat în îmbrăcăminte. în . în a atrage atenţia asupra lor. Odată cu apariţia umanismului.locurile publice. nu au fost în stare să schimbe dorinţa umană pentru lux şi nici să impiedice oamenii. însă protestele şi religia.

. ce trebuia să aibă în primul rând un croi original. îmbrăcămintea se diversifica. punându-se în principal accentul pe partea decorativă.Italia secolului al XIV. construit din cele mai bune materiale.

În această perioadă începe să prinda contur croitoria. cu diverse ateliere specializate în îmbrăcăminte. . ce se diferenţiau în funţie de calitatea şi stilul produselor.

din punct de vedere social. . mersul la croitor. devenind un factor important. în funcţie de stilul abordat şi reputaţia croitorului.Se naşte astfel marca.

şi- . Pe lănga hainele cusute la comanda. dezvoltarea modei s-a bucurat de o popularitate imbatabilă. croitorii.Din epoca renaşterii. jucand un rol semnificativ în conturarea pieţei şi influientând pozitiv reânvigorarea comerţului internaţional cu materiale.

au diversificat munca. Odată cu schimbările sociale din secolul al xvii-lea. producând şi vânzând elemente de îmbrăcăminte gata făcute. în special cea din . clasa de mijloc.

contribuind la imbogaţirea ei. dezvoltarea comer ţului liber şi industrializarea.ţările de jos. similar cu curtea regala. se remarca prin dorinţa acerbă de a se îmbrăca la moda. .

ducând astfel la creşterea numărului de articole de . prin introducerea technicilor inovative şi utilizarea motoarelor cu aburi în producţia textilă. rolul dominant în industria textilă este jucat de franţa şi anglia.Revoluţia modei. În secolul al xviii-lea.

îmbrăcăminte de pe piaţă. Cumpararea hainelor, gata de purtat, produse în fabrici, în
detrimentul mersului la croitor, a inceput să schimbe ireversibil funcţionarea comerţului
cu îmbrăcăminte, din care cusutul la comandă a disparut treptat. Jurnalele de modă,

erau deja la ordinea zilei, remarcându-se printre altele "le journal du gout", publicat
între anii 1768 şi 1770, harper's bazaar şi spectaculoasă "vogue", ce se naşte în secolul
al xix-lea, la new york. Intrând în secolul xx, observăm că moda işi pune tot mai

puternic amprenta asupra societaţii, facandu-şi loc în viata de zi cu zi a oamenilor, din
toate sferele sociale. Moda care ne înconjoara în prezent, s-a dezvoltat de-a lungul
secolelor, la început răspunzând nevoilor practice, mai apoi celor estetice, răspândindu-

se iniţial exclusivist, la curţile regale şi în mediile nobiliare, ca mai apoi să se extindă
asupra tuturor iubitorilor de frumos.

De la începuturile sale, până în prezent, treptat scopurile, ajungând în ziua de azi
să urmărească conceptul exclusiv de „a fi la modă".

.

MAŞINA DE CUSUT TRIPLOK .Capitolul II.

în ţara noastră sunt utilizate diferite tipuri de maşini triplok. .Maşina de cusut triplok este un utilaj de bază în întreprinderile ce confecţionează îmbrăcăminte din tricoturi.

din care cea mai importantă este maşina clasa 170. construită la întreprinderea Metalotehnică din Târgu Mureş. .000.

1 Caracteristici tehnice si utilizări .2.

Maşina triplok clasa 170. care efectuează cusături de încheiat şi surfilat sau numai cusături de surfilat.000 face parte din categoria maşinilor speciale. .

25kW şi turaţia n=3000rot/min . asigurând o viteză de coasere 4000-4500 împunsături/min. . având o putere P=0.Acţionarea maşini triplok se face de la un motor electric.

. 3.Maşina clasa 170.000 este construită să funcţioneze cu un ac sau două ace şi alimentat cu 2. 4 sau 5 fire de aţă. în funcţie de numărul acelor şi al apucătoarelor.

montat în partea dreapta.Maşina triplok funcţionează în general cu 2 apucătoare denumite apucător superior. montat în partea stângă a acului. care participă la . Unele tipuri de maşini triplok sunt prevăzute cu un apucător secundar. şi apucător inferior.

La coaserea cu 3 fire de aţă . asigurând astfel prevenirea destrămării. . maşina triplok consumă 15m de aţă la un metru de cusătură şi surfilat.formarea cusături pe care o întăreşte .

2.2. Descrierea maşinii de cusut triplok .

Masina triplok se compune din două părţi principale şi anume: masa A şi corpul B. Pe axul motorului este montată o roată de fricţiune 6 care cuplează . Masa maşinii este montată pe suporturile 1 consolidate prin traversa 4 care mai susţine şi motorul electric 5.

Le partea inferioară sunt montate pedalele 2 şi 3.cu roata de fricţiune 7 atunci când se acţionează dispozitivul de cuplare. Pedala 2 este folosită pentru . Pe axul roţii de fricţiune mai este montată roata de curea 9 prin care se acţionează arborele principal al maşinii.

prin apasarea pedalei 2 . în acest sens. . se acţionează tija 10 şi pârghia dublă 11 prin care sunt deplasate spre stânga roţile 7 şi 9 pentru a prelua mişcarea de rotaţie de la roata de fricţiune 6.cuplarea roţilor de fricţiune 6 şi 7 în vederea acţionării maşinii.

.Prin acţionarea pedalei 3 este trasă în jos pârghia 12 care este în legătură zu piciorul de fixare a materialului pe care îl ridică în funcţie de momentul tehnologic al operaţiei.

Corpul maşinii încorporează mecanismele şi organele de lucru care participă la formarea .În partea dreaptă pe suportul mesei se află montat întrerupătorul 13 prin care maşina se cuplează la sursa de energie electrică.

cusăturii. . În partea dreaptă a corpului se afla volantul 14 şi vizorul 8 care indică nivelul uleiului în rezervor.

3.2. Organe de lucru la maşina de cusut Triplok .

apucătorul inferior. placa acului şi cuţitele. transportorul. picioruşul. .Cusătura maşinii triplok se realizează de către organele lucrătoare cum ar fi acul. apucătorul superior.

80 şi 90. Acele utilizate la maşina triplok sunt de tipul 1886 .27 0 32. în funcţie de fineţea materialelor prelucrate. având fineţea de 70.Acul este organul care transportă firul prin material şi formează bucla pentru împletire.5. .

Maşina triplok este construită astfel încât acul este montat înclinat cu vârful către muncitor şi cu şanţul lung către faţa maşinii. . fiind mai /scurt.Ca formă este asemănător cu al maşinii simple. însă diferă ca mărime.

r .T T .T .

sub placa acului. în timpul lucrului.Apucătorul inferior este organul de lucru montat în partea stângă. apucătorul inferior execută mişcări de la stânga . Apucătorul inferior este prevăzut cu orificiile 1 şi 2 şi cu canalul 3 prin care trece firul său.

spre dreapta şi invers. . în vederea formării punctului de legătură a cusăturii. având rolul să prindă bucla acului.

Acest apucător este poziţionat vertical şi montat în partea dreaptă. care prin orificiul 1. sub placa .Apucătorul superior este organul lucrător. conduce al doilea fir inferior.

. acest apucător conduce firul din dreapta prin bucla apucătorului inferior şi formează el însuşi o buclă pe care o depune pe faţa acului. În timpul funcţionarii.acului.

prin care se . Transportorul principal este montat în faţa. către partea din spate. Fiecare transportor este alcătuit din corpul 1 prevăzut cu orificiul 2. iar cel secundar.Transportorul este format din transportorul principal şi transportorul secundar.

. Transportorul maşinii triplok este acţionat de maşinii şi execută aceleaşi mişcări ca la maşina simpla.montează la pârghia de susţinere. Partea superioară cuprinde cremaliera 3 care reprezintă organul de lucru ce deplasează materialul în timpul coaserii.

Picioruşul este organul de lucru care presează materialul de cusut pe transportor.
Acest organ lucrător este formal din talpa 1, care executa presarea sub acţiunea
pârghiei-suport la care este montat. Pe corpul tălpii este prevăzut orificiul 2, prin care

trece acul de coasere, şi orificiul 3, prin care se montează ciocul 4. Această montare se
face cu ajutorul clemei de fixare 5 şi al şurubului 6. Acţionarea picioruşului se face prin
pedala de acţionare montată în partea dreaptă a maşinii.

Placa acului este organul de lucru pe care se fixează materialul pentru cusut.
Aceasta placă este formata din corpul 1 prevăzut cu decupajele 2 şi 3 în care
funcţionează transportorul maşinii. Paralel cu decupajele se afle prelungitorul 4, pe care

se formează legăturile cusăturii. între prelungitor şi decupaje sunt încorporate locaşul 5
pentru ac şi decupajul 6 pentru cuţit. Montarea plăcii la corpul maşini se face prin
orificiile 7 şi 8 cu ajutorul a două şuruburi.

.

Astfel cuţitul fix 1 este montat pe carcasa lui. în faţa acului. Cele două cuţite funcţionează pe principiul forfecării. iar cuţitul mobil 3 este montat pe suportul mobil 4 .Cuţitele sunt organe lucrătoare care au rolul să taie marginea materialului înaintea coaserii.

apoi se coase. . Materialul pentru cusut este tras de transportor prin faţa cuţitelor şi a acului. unde se taie şi.şi execută mişcări de ridicare şi coborâre.

Cusătura realrâată de maşina Triplok .2.4.

.Cusătura triplok se formează cel mai frecvent cu două sau trei fire de aţă în funcţie de utilizarea acesteia în procesul confecţionării îmbrăcămintei.

5 mm.2 la 3.surfilat. Această cusătură are pasul reglabil în lungime de la 1.Cusătura cu 3 fire este destinată operaţiilor de surfilare sau încheiat. de la . iar în lăţime.

2. 85/3 şi 100/4 sau exprimat în tex: Tt=19X3.5 mm la 6 mm. . Pentru coasere se utilizează aţa de fineţea Nm=54/3. 21X3 şi 10x4.

.

.

Firul de coasere 1 este infilat la ac şi împreună cu aceasta străpunge straturile de material şi îmbină detaliile cusute.Cele 3 fire de aţă au culori diferite şi se montează astfel. .

montat în partea stângă. având rolul de festonare a marginilor cu rol de legătură a firului de la ac şi de la apucătorul inferior.Firul 2 este condus de apucătorul inferior. în .

punctele de legătură se pot forma pe mijlocul grosimii straturilor sau către firul supratensionat. .funcţie de tensionarea celor trei fire.

tăierea marginii şi coaserea propriu-zisă.Cusătura triplok se obţine cu ajutorul organelor de lucru. Transportul şi tăierea materialului sunt lucrări ajutătoare care se realizează de placa . Acestea îndeplinesc funcţii ca: fixarea şi transportul materialului.

Procesul de formare a unui punct de legătura cuprinde următoarele faze de . picioruş. Coaserea propriu-zisă se realizează de acul şi apucătoarele maşinii care efectuează legătura firelor.acului. transportor şi cuţite.

.

lucru: .

. în care acul 1 conduce firul 2 prin straturile de material şi la începutul cursei de .figura (a).

.

în care apucătorul inferior 4 conduce firul 5 prin bucla 3..figura (b). pe care o reţine pâna la retragerea sa din faţa acului: . formată de ac.

executând o mişcare de la dreapta jos către .. în care apucătorul superior 6 conduce irul 7 printre apucătorul 4 şi firul 5.figura (c).

.

5.2. Mecanismele maşinii Triplok .

000 este prevăzută cu organe de lucru şi mecanisme care asigură o funcţionare silenţioasă. cusături de calitate superioară. realizând.Maşina triplok clasa 170. totodată. .

cât şi ca mod de funcţionare. atât ca formă. . Acul maşinii triplok este asemănător cu al maşinii simple.Mecanismul acului.

Acţionarea se face prin cotul de arbore 2 şi biela 3. montată pe axul 5 împreună cu discul 6. montat sub placa de bază a maşinii.Mecanismul acului este acţionat de către arborele principal 1. care este în legătură cu manivela 4. Pe .

.

.

în care la începutul cursei de retragere apucătorul superior formează bucla 8. prin care acul pătrunde. realizând astfel legătura finală a punctului de coasere.. .figura (d).

Suprafaţa discului este prevăzut bolţul 7. În partea dreaptă este montată fix în corpul maşinii tija de ghidare 10. ce reprezintă suportul . pe care se deplasează culisa 11. prin care se acţionează pârghia 8. articulată la capătul din stânga cu manivela 9.

iar mişcarea sa de translaţie se desfăşoară pe tija de ghidare 10. care. În timpul funcţionării maşinii. cu . La maşinile triplok. acul are poziţie înclinată faţă de placa maşinii.acului 12. arborele principal efectuează o mişcare de rotaţie inversă sensului orar.

ajutorul discului excentric transformă mişcarea de rotaţie a arborelui în mişcare de translaţie la ac şi la suportul său. .

construite în acest scop. Pe .Mecanismul apucătoarelor are ca organe de lucru două apucătoare care au funcţia să conducă firele inferioare şi să le împletească cu firul de la ac. Mişcarea apucătorului este transmisă de la arborele principal 1. prin coturile 2 şi 3.

Acţionarea apucătorului se face prin cele două coturi de arbore. se pune în mişcare suportul 7. de la cotul 2 se acţionează biela 5 şi. care susţine . prin pârghia 6. care serveşte la pornirea maşinii.volant 4.capătul din dreapta al arborelui este montată roata.

suportul apucătorului este condus prin ghidajul 9. Pentru orientarea direcţiei de mişcare. cu ajutorul . care este articulat fix în corpul maşinii. Prin cotul 3.apucătorul superior 8.

. montat în partea stângă a acului. este acţionat apucătorul inferior 12.bielei 10 şi al pârghiei duble 11.

prin mişcări complexe. Mişcarea apucătoarelor . care conduc şi depun firele în faţa acului pentru realizarea cusăturii.Împletirea firelor de aţă se face de către apucătoare.

se reglează de la şuruburile de montare pe suporturi. respectându-se indicaţiile din cartea tehnică a maşinii. .

Mecanismul transportor are ca organ de lucru transportorul propriu-zis. . Acesta se compune din transportorul principal şi unul sau două transportoare Secundare.

.

Acţionarea transportorului se face de la arborele principal 1 pe care sunt montate excentricele 2 şi 3. Cele două .Execuţie o impune datorită modelului de îmbrăcăminte.

iar aceasta. Excentricul 2. prin colierul 4. acţionează biela 5.excentrice funcţionează în paralel şi au rolul de acţionare a transportorului ce deplasează materialul în timpul coaserii. Partea superioară a pârghiei este prevăzută cu un locaş de . pârghia dublă 6.

ce funcţionează în paralel şi susţin transportoarele. Acest buton este în legătură cu pârghia 8.culisare. care stabileşte poziţia pârghiilor transportoare 9. iar lăngă el . În partea dreaptă este montat transportorul principal 10. unde se montează butonul 7.

transportorul principal se reglează pentru a efectua o cursă mai lungă faţă de . iar la operaţiile de încheiat cu încreţirea unuia din straturi. Cele două transportoare efectuează curse egale la operaţiile de încheiat sau încheiat şi surfilat.transportorul secundar 11.

montat pe axul 13. care formează suportul transportoarelor. sunt aşezate la partea din spate a maşinii pe excentricul 12. Pârghiile 9. Acest excentric are .transportorul secundar.

rolul să regleze pasul de cusătură la operaţiile de încreţit prin transportul diferenţiat al transportului principal. .

Pentru corectarea marginilor cusăturii. montat la partea superioară. .Mecanismul cuţitelor. din care unul mobil. maşina de cusut triplok este prevăzută cu două cuţite.

. Cuţitul mobil este încorporat într-un mecanism prin care primeşte mişcarea de la arborele principal.şi altul fix. montat pe placa de bază a maşinii.

Capătul superior al bielei este în legătură cu pârghia dublă 4.Mecanismul cuţitelor este acţionat de arborele 1 prin cotul de arbore 2 şi biela 3. La capătul din dreapta al pârghiei sunt montate braţul 5 şi clema 6 . care reprezintă totodată suportul cuţitului.

pentru fixarea cuţitului 7. care reprezintă . Mişcarea de translaţie a pârghiei se realizează cu ajutorul axului 8.

punctul de sprijin al pârghiei. La partea superioară a pârghiei este montat suportul 9 al conducătorului de fir 10. care alimentează şi tensionează firul acului. .

Corectarea marginilor la detalii se face în paralel cu efectuarea coaserii. iar tăierea marginilor într-un anumit punct are loc înainte de coasere. Montarea cuţitelor la maşină se face astfel: .

pentru ca.cuţitul superior 7 se reglează ca poziţie în suportul său astfel încât la cursa activă să se atingă de cuţitul inferior. să realizeze tăierea materialului prin forfecare.. . împreună cu acesta.

Pentru montare. se introduce în locaşul său. astfel încât muchia tăietoare să fie la nivelul plăcii acului. - .cuţitul inferior 11 se montează cu partea ascuţită în sus şi cu muchia tăietoare spre dreapta.

picioruşul este ridicat . Pentru utilizare.Mecanismul picioruşului. Acesta are rolul să preseze materialul pe transportor. Mecanismul picioruşului are ca organ lucrător picioruşul propriu-zis. pentru a se realiza transportul materialului în timpul coaserii.

Această pârghie dublă este montată pe axul .de pe placa maşinii pentru introducerea sau scoaterea materialului cusut şi coborât pe timpul coaserii. Ridicarea picioruşului 1 se realizează prin acţionarea pedalei 2. care pune în mişcare lanţul 3 şi pârghia dublă 4.

Pe braţul-suport 6 este montat cuţitul 7 pentru tăiat firele de aţă la terminarea cusăturii.5 şi cuplată cu braţul 6. Presiunea picioruşului pe material se realizează de către tija 8. Reglarea . care este acţionată în jos de arcul 9. care poartă picioruşul propriu-zis.

. în final. care prin înşurubare în carcasa 11. pe materialul de coasere.presiunii picioruşului se face prin butonul 10. realizează presiunea necesară pe arc şi.

la fel ca la maşina simplă.Mecanismul transmisiei. . Transmisia mişcării şi a puterii la arborele principal al maşinii se face de la motorul electric. Mecanismul de acţionare al maşinii triplok funcţionează pe acelaşi principiu cu cel al maşinii simple.

Ca părţi componente. mecanismul este prevăzut cu rezervorul 1 în care se toarnă uleiul 2.Mecanismul de ungere este prevăzut cu o pompă centrală care absoarbe uleiul din rezervorul maşinii şi îl difuzează la locurile de ungere. .

Aceasta este formată din carcasa 7 în care funcţionează roţile dinţate 8 şi 9 .Acţionarea mecanismului de ungere se face de la arborele principal 3 printr-un angrenaj elicoidal format din roata 4 şi şurubul melc 5 montat pe axul 6 ce acţionează pompa.

c. şi d . b. La partea inferioară a carcasei este prevăzut filtrul 10 având ca scop separarea uleiului de impurităţi. Pentru ungere uleiul este absorbit de pompă şi împins la caseta de ungere 11 prin care este difuzat cu ajutorul conductelor a.acţionate de către axul 6.

. De la conducte sunt prevăzute fitile textile care alimentează continuu punctele de ungere a maşinii.către locurile de ungere.

.

.

.

2. Întreţinerea maşinii de cusut Triplok .6.

Pentru maşina triplok normele de întreţinere prevăd lucrări de curăţire. . ungere şi reglare a organelor de lucru care să-i asigure buna funcţionare pe perioada de serviciu.

maşina . în timpul curăţirii. cu care se şterge praful şi petele de ulei de pe corpul şi masa de lucru.Curăţirea se face zilnic cu o pensulă sau cu deşeuri de materiale textile moi.

Partea inferioara se curaţă la două . .se scoate de sub tensiune pentru a nu se produce accidente.trei zile sau săptămânal respectându-se normele de protecţia muncii.

Aceasta este încorporată în interiorul maşinii în cadrul rezervorului de ulei. .Ungerea maşinii triplok se face continuu cu ajutorul unei pompe centrale.

Pentru locurile de ungere ce nu pot fi lubrifiate prin conducte sunt prevăzute fire textile prin care se asigură ungerea. .

.Articulaţiile de la pedale. se ung de către operatori cu pompe manuale de ungere. sau alte cuple exterioare.

Intervenţiile accidentale au loc în timpul desfăşurării procesului de producţie ca urmare a unor accidente sau dereglări în funcţionarea utilajului. Aceste dereglări sau accidente se produc datorită unor mânuiri greşite a personalului operativ sau datorită .

încălzirii şi obosirii utilajului. Aceste dereglări impun intervenţii de urgentă care se fac la locul de producţie şi se rezolvă după cum urmează: .

Dereglări defecţiuni şi Cauze care le produc Modul de remediere .

Ruperea acului Ac necorespunzător ca fineţe Ac strâmb sau uzat Acul cade din clemă Material prea gros şi dur Se înlocuieşte acul Se înlocuieşte acul Strângerea acului în clemă Se trage moderat materialul .

Ruperea firelor Calitatea inferioară a firului Fir necorespunzător ca fineţe Infilare necorespunzătoare Fir supratensionat înlocuirea firului Punerea unui fir corespunzător Reînfilarea firelor Reglarea tensiunii firelor .

Materialul nu se taie uniform Cuţite fixate necorespunzător Cuţitele sunt uzate Cuţitele sunt dereglate • Montarea cuţitelor corespunzător înlocuirea cuţitelor Reglarea poziţiei cuţitelor .

Materialul alunecă de pe transportor Picioruşul presează insuficient Transportorul este montat preajos Dinţii transportorului sunt uzaţi Picioruşul are asperităţi pe talpă Reglarea presiunii picioruşului Se ridică transportorul mai sus Recondiţionarea transportorului Se şlefuieşte picioruşul Reglarea transportorului .

Cusătura înserată este Unele fire sunt supratensionate Unele fire sunt subtensionate Infilare defectuoasă a firelor Apucătoarele sunt dereglate Reducerea tensiunii firelor Reglarea tensiunii firelor Reînfilarea firelor Reglarea apucătoarelor .

Scăpări de coasere (sărituri) Apucătoarele sunt dereglate Acul nu este bine poziţionat Cursa între apucătoare este dereglată Corelarea apucătoarelor cu acul Corectarea poziţiei acului Reglarea cursei intre apucătoare .

Ruperea materialului Acul are vârful rupt Acul este prea gros Cusătură este prea deasă Se înlocuieşte acul Se montează un ac subţire Se răreşte cusătura prin reglare .

Mersul maşinii greoi al Cureaua de transmisie este prea Reglarea tensiunii curelei strânsa Recondiţionarea sistemului Maşina nu este lubrifiata ungere Maşina este încărcată cu scame Curăţarea maşinii de .

Maşina nu ungere normală are Nu este ulei în rezervor Pompa de ungere nu funcţionează Filtrul de ulei este înfundat Conducta nu este bine montată Se introduce ulei în rezervor Recondiţionarea pompei de ungere Curăţarea filtrului de ulei Corectarea montajului la conductă .

.

.

.

.

.

.

.

.

Capitolul III. NORME DE PROTECŢIA MUNCII .

Accidentele pot fi mecanice sau electrice.La maşinile de cusut triplok se produc accidente de muncă dacă nu sunt luate masuri de prevenire. .

prin strivire. şi de la cureaua de transmisie. de la picioruş. prin smulgeri şi înţepături. prin înţepări la degete. .Accidentele mecanice pot surveni de la acul de cusut.

Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupatorului. supraîncalzirea motorului electric şi producerea de scurtciurcuite datorate nelegarii instalaţiei la pamant. .

Pentru prevenirea accidentelor de munc ă sunt necesare : instruirea tehnic ă a personalului obiectiv. aplicarea dispozitivelor de protec ţie şi folosirea echipamentului individual de protectie. .

cât şi periodic. .Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atât la angajare.

se va verifica: . Înainte de inceperea lucrului.Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le aplice personalul operator sunt date în continuare.

Dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere. Dacă corpul maşinii este montat în bolturi de articulaţie cu masa de Lucru. .

pentru a nu c ădea în timpul lucrului şi dacă instalaţia electrică este izolată. Dacă motorul electric este legat la pământ. pentru evitarea electrocutărilor.Dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare. .

.Dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul său. Dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi la transmisie.

se vor respecta urmatoarele: .Dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plută. În timpul lucrului.

Curăţirea şi lubrifierea se vor face numai după ce masina a fost oprită şi s-a
întrerupt curentul electric;

Punerea maşinii în funcţiune se face numai dupa ce dispozitivele de protecţie la ac
şi la transmisie au fost montate;

Pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fară a se pune mana pe
volant;
În timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi utilajului;

Interzicerea muncitoarelor să lucreze la maşina de cusut fară basma de protectie pe
cap;
Schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionarii maşinii este interzisă;

Toate reparaţiile şi intervenţiile la maşina de cusut se vor face numai de către
personalul calificat în acest sens;

operatorul este obligat să oprească maşina şi sa anunţe mecanicul de serviciu. dacă se aud zgomote suspecte. .În timpul funcţionarii.

Dispozitivele de protecţie la maşina de cusut triplok. Această masina este
prevazută cu dispozitive de protecţie la ac şi la mecanismul transmisiei.

Dispozitivul de protecţie la ac este montat pe tija picioruşului de presare, pozitionat
în faţa acului. Dispozitivul de protecţie la picioruş este executat din sârmă de oţel şi
prevăzut cu bare, ridicate în faţă, pentru a împiedica pătrunderea degetelor la ac.

Dispozitivul de protecţie cu ramă este executat din sârmă de oţel şi se montează în
faţa acului la carcasa maşinii. În interiorul ramei pot fi prevăzute bare din sârmă sau o
sticla de protecţie care să nu permită introducerea mainii în faţa acului.

Echipamentul de protecţie al personalului muncitor este format din halate sau

bluze la barbaţi, halate şi basmale la femei.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Capitolul IV. BIBLIOGRAFIE .

1.Utilajul şi tehnologia meseriei. manual . . Ciontea Gh.

Tiglea Lupascu pentru clasele IX .Pregatire de bază în industria uşoară - .2. .1999. Bucuresti . Editura didactică şi pedagogică.X.

Lixandru R. Ploieşti ..2001. Editura Crepuscul. Vintilă M.Proiecţia şi igiena muncii. Bucuresti . manual pentru clasa a X-a. . Chitu M .instruire teoretică... Editura Oscar Print. 3. Ionescu I.2000.

calificarea lucrărilor în tricotaje .confectii. Prospecte pentru maşini şi utilaje din domeniul confecţiilor textile. .4. 5. Curriculum pentru clasa a X-a.