You are on page 1of 23

88

Teologie [i Via]\

125 DE ANI DE AUTOCEFALIE {I 85 DE ANI DE PATRIARHAT

AUTOCEFALIA
BISERICII ORTODOXE ROMÂNE,
PREMIS| A RECUNOA{TERII PATRIARHIEI ROMÂNE
Pr. drd. Ilie RUSU

O dat\ cu încheierea procesului de unificare [i centralizare
statal\ la sud [i la r\s\rit de Carpa]i, la mijlocul veacului al XIV-lea,
prin constituirea statelor medievale }ara Româneasc\ [i Moldova
s-a înlesnit procesul de unificare [i centralizare bisericeasc\, prin
organizarea Mitropoliei Ungrovlahiei, în timpul lui Alexandru Basarab (1352-1364)1, [i a Mitropoliei Moldovei, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432)2. Cele dou\ mitropolii au fost organizate pe principiul etnic-teritorial. Re[edin]a mitropoli]ilor a fost stabilit\ acolo unde era [i re[edin]a voievozilor: la Arge[, apoi, la Târgovi[te [i, mai târziu, la Bucure[ti, în }ara Româneasc\; la Suceava
[i apoi la Ia[i, în Moldova.
Aceste acte de seam\ s-au înf\ptuit cu aprobarea Patriarhiei
Ecumenice [i de aceea, vreme îndelungat\, cele dou\ mitropolii
s-au aflat în bune rela]ii cu ea, p\strând leg\tura dogmatic\ cu tronul patriarhal [i recunoscând jurisdic]ia canonic\ a ierarhului de
acolo, primind, uneori, chiar vl\dici trimi[i de la Constantinopol.
Cu toate c\ prin actele sinodale [i patriarhale de organizare
oficial\ a lor, cele dou\ mitropolii române[ti erau îndatorate s\ respecte o asemenea stare de dependen]\ în raport cu Patriarhia Ecumenic\, ele au avut, înc\ de la înfiin]are, o situa]ie deosebit\, bucurându-se de independen]\ administrativ\ intern\ [i de autonomie
bisericeasc\ deplin\. Ele n-au recunoscut niciodat\ alt\ autoritate
din afar\, decât suprema]ia [i jurisdic]ia canonic\ a patriarhului din
1
Constantin C. Giurescu, Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, în „Biserica Ortodox\ Român\”, anul LXXVII (1959), nr. 7-10, pp. 673-697.
2
Pr. prof. Mircea P\curaru, op. cit., vol. I, pp. 257-266.

125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat

89

Constantinopol, care s-a manifestat întotdeauna numai în materie
de dogm\ [i disciplin\. Era, deci, o autonomie intern\ complet\ [i
o dependen]\ extern\ mai mult cu numele, decât efectiv\. Aceast\
dependen]\ obliga pe cei doi ierarhi români s\ pomeneasc\ pe
patriarhul ecumenic la Liturghie [i s\-i înscrie numele în diptice,
s\-i cear\ încuviin]area [i recunoa[terea canonic\ dup\ alegerea lor
în scaun, s\ primeasc\ Sfântul Mir de la Constantinopol [i, în unele
cazuri, s\ se supun\ judec\]ii sale biserice[ti.
Cam acestea erau, în linii mari, semnele vizibile prin care se
manifesta dependen]a de Patriarhie. În rest, patriarhul ecumenic
nu avea nici un amestec în treburile interne ale Bisericii moldovene sau muntene. Aceste aspecte ne arat\ c\ Bisericile din Principatele Române nu aveau înc\ o independen]\ deplin\, deci nu
erau autocefale. Dezvoltarea lor în ceea ce prive[te organizarea,
starea material\ [i cultural\ le îndrept\]ea îns\ pe deplin s\ aspire
la un asemenea statut.
Primele documente ale celor dou\ noi mitropolii atest\ premisele de afirmare a unei independen]e biserice[ti [i semnele unei
aten]ii deosebite acordate ambelor mitropolii de Patriarhia Ecumenic\, datorit\ rolului important pe care acelea îl aveau pentru Ortodoxia din aceast\ parte a lumii, asaltat\ de expansiunea turcilor
dinspre sud-est [i de ac]iunile prozelite ale Catolicismului dinspre
nord-vest. A[a se justific\ de ce mitropolitul Ungrovlahiei avea [i
atribu]ii de „exarh al Plaiurilor”, fiind, totodat\, reprezentant sau
loc]iitor al patriarhului ecumenic peste românii ortodoc[i de dincolo de Carpa]i, putând hirotoni pe mitropolitul Ardealului.
Merite mari [i unanim recunoscute [i-a agonisit Biserica noastr\ prin milosteniile, daniile [i ajutoarele date de voievozii, ierarhii
[i boierii români Patriarhiilor r\s\ritene s\r\cite de opresiunea otoman\, precum [i Locurilor Sfinte din Orient, m\n\stirilor grece[ti
din Sfântul Munte Athos [i din alte p\r]i, care au beneficiat de ajutoarele considerabile ale m\n\stirilor închinate din }\rile Române.
Veacuri de-a rândul, p\mântul românesc a fost locul de refugiu,
de azil [i de ajutor al multor ierarhi [i teologi din R\s\rit, care au
g\sit la noi sc\pare, sprijin material [i moral, încât [i-au continuat
activitatea, înfiin]ând [coli [i tip\rind c\r]i3.
3
Pr. prof. Mircea P\curaru, Câteva considera]ii privind vechimea „autocefaliei” Bisericii Ortodoxe Române, în „Mitropolia Ardealului”, anul XXX (1985), nr. 5-6, p. 280.

nr. Biserica Moldovei a putut da. anul CXVI (1978). pp. Elian. este cazul lui Paisie. p. [i de situa]ia politic\ a celor dou\ principate române[ti. c\tre patriarhul ecumenic Atanasie al V-lea (1709-1711). Antim Ivireanul – ap\r\tor al prerogativelor scaunului mitropolitan al Ungrovlahiei. un candidat pentru scaunul de patriarh ecumenic. ales [i sfin]it patriarh al Ierusalimului în Biserica „Sfin]ii Trei Ierarhi” din Ia[i. care nu-[i dobândiser\ înc\ independen]a. 1-2. Aceea[i rânduial\ o s\vâr[ea. Cu toate c\ Bisericile din Moldova [i din Muntenia s-au aflat. una din c\r]ile simbolice de baz\ ale întregii Ortodoxii5. anul 1966. în 1711. care a protestat energic. Pe teritoriul ]\rii noastre s-au f\cut chiar alegeri [i hirotonii de patriarhi pentru scaunele apostolice. al c\rui nume se afl\ trecut în actele de alegere4. 526-530. în „Biserica Ortodox\ Român\”. patriarhul ecumenic Pahomie I. mi[carea pentru recunoa[terea autocefaliei a pornit îndat\ dup\ înf\ptuirea Unirii Principatelor Române (1859) 4 Pr. împotriva amestecului necanonic al patriarhului Hrisant al Ierusalimului (1707-1731) în treburile interne ale Bisericii }\rii Române[ti6. totu[i ele nu aveau o independen]\ deplin\. care a dat form\ definitiv\ „M\rturisirii Ortodoxe”. fapt determinat. la Ia[i. pe mitropolitul Varlaam. nr. în anumite perioade de timp. egumenul M\n\stirii Galata. pp. într-o anumit\ m\sur\. la Curtea de Arge[. în 1645. În 1643. în 1513. Vasile Palade. 98. iar unii au fost chiar înmormânta]i în ]\rile române (precum patriarhii Dionisie IV Seraglanul [i Ioachim I). Ap\rarea deplinei independen]e biserice[ti a fost [i unul dintre obiectivele mitropolitului Antim Ivireanul. Mul]i dintre ei au tr\it vreme îndelungat\ la noi. 9-10.Teologie [i Via]\ 90 Doar unul dintre cei unsprezece patriarhi ecumenici ai secolului al XVI-lea nu ne-a vizitat ]ara. patriarhul Teofan al Ierusalimului sfin]ea Sfântul [i Marele Mir. 5 Ibidem. De asemenea. . în prezen]a mitropolitului Varlaam [i cu cheltuiala lui Vasile Lupu. în „Studii Teologice”. 6 Al. Mitropolia Moldovei [i încerc\rile de a o ridica la treapta de Patriarhie. 97-98. în iulie 1639. în stare de „neatârnare” fa]\ de alte scaune ierarhice din lumea ortodox\. Recunoa[terea autocefaliei Din câte se [tie. S\ nu trecem cu vederea c\ în capitala Moldovei s-a ]inut Sinodul din 1642.

în toamna anului 1857. Al. „ci a c\utat s\ scoat\ Biserica Român\ îndeosebi de sub suprema]ia greceasc\. I. nr. domnitorul anun]a c\ va prezenta „Legea pentru unirea Bisericii Române. vol. Biserica României poate [i în viitor a se consulta în privin]a dogmelor cu Biserica Ecumenic\ din Constantinopol. Cuza (1859-1866) [i de al]i oameni de frunte ai politicii române[ti din acea vreme7. 1. Bucure[ti. Ocupat în primii ani de domnie cu alte treburi majore de stat.. Bucure[ti. Xenopol. p. Cuza nu [i-a concentrat aten]ia spre problema bisericeasc\ [i de aceea unificarea celor dou\ Biserici na]ionale s-a realizat ceva mai târziu. în mesajul rostit pe 3 noiembrie 1863. în primele zile ale anului 1864 a fost dat publicit\]ii un proiect de lege elaborat de guvern. I. 1930. I. în: D. Astfel. 8 A. nr. ea va fi administrat\ de chiriarhul României Unite. 12 ianuarie. de reprezentan]ii clerului [i deputa]i laici. 9 Suplimentul la „Monitorul Oficial”.. Colescu-Vartic. Cuza a c\utat s\-i dea Bisericii Ortodoxe Române o nou\ organizare. Într-adev\r. Domnitorul Al. Sturdza [i C.D. Acte [i documente relative la istoria rena[terii României. care a f\cut necesar\ [i organizarea Bisericii na]ionale. 2. 13. privind unirea [i reorganizarea Bisericii Ortodoxe din România. pp. „Biserica”. 219. foaie religioas\ moral\ (Bucure[ti). El nu s-a mul]umit numai cu înl\turarea c\lug\rilor greci din m\n\stirile ]\rii. p. 7 Problema autocefaliei Bisericii Române fusese adus\ în dezbaterea divanului ad-hoc al Moldovei. 2. de tradi]ia [i tutela oric\rei autorit\]i ecleziastice str\ine. 14. autocefal\”8. care pân\ ast\zi prin organiza]iunea ierarhiei sale este înc\ în stare de separa]iune”9. din 3 noiembrie 1863. de doi mitropoli]i [i de mai mul]i episcopi [. 10 Cf. . ed. 41. pentru a smulge astfel [i ultimele vi]e pe care r\d\cinile domniilor fanariote le mai l\sase înc\ în p\mântul României. 915. îns\ când sinodul ]\rii va g\si de cuviin]\”10. A se vedea: Procesul-verbal nr. XIV. El dorea în ]ara sa o Biseric\ independent\. care va purta titlul de Primat al României.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 91 [i unificarea politico-administrativ\ (1862). în deschiderea Adun\rii elective a României. din 4 noiembrie 1857. p. care prevedea c\ „Biserica Român\ e independent\ de oricare Biseric\. Istoria românilor din Dacia Traian\. VI. III-a. an III (1864).A. corespunz\tor cu noua situa]ie politic\ a României moderne. 152-160. oarecum.]. 1896. Aceasta a fost sus]inut\ cu mult\ st\ruin]\ de mitropoli]ii Nifon al Ungrovlahiei (1850-1875) [i Calinic al Moldovei (1865-1875) [i acceptat\ de domnitorul Al. rupând-o îns\.

o sum\ considerabil\. Colec]iune de legiuirile României. [i „proclamarea de sine a autocefaliei Bisericii Române”15. Coresponden]a între Patriarhia din Constantinopol [i mitropolitul Ungrovlahiei Nifon. pp. op. repro[ându-i. Bucure[ti. 1297-1298. „Decretul organic pentru înfiin]area unei autorit\]i sinodale centrale pentru afacerile religiei române”. În luna februarie. dar mai ales întristat din pricina seculariz\rii averilor m\n\stire[ti decretat\ de Alexandru Ioan Cuza pe 26 decembrie 186311.Teologie [i Via]\ 92 Informat despre cele ce se preg\teau la Bucure[ti cu privire la noua organizare a Bisericii Române. 12 N. 251. 1905. Studii de istoria Bisericii Române contemporane (1850-1895). Dobrescu. Era o tendin]\ v\dit\ de amestec în treburile interne ale Bisericii Române. Statul român acordase spre r\scump\rare Locurilor Sfinte. Fotie Balamaci. unde aceste averi fuseser\ închinate. 1913. la începutul anului 1865. Bujoreanu. vechi [i noi. Ioan M. 14 „Monitorul Oficial” nr. . 128-129. 13 Arhim. 1789-1791.. În aceste împrejur\ri s-a promulgat. p. 130. care prevedea în primul articol c\ „Biserica Ortodox\ Român\ este [i r\mâne independent\ de orice autoritate bisericeasc\ str\in\. R\spunzând patriarhului ecumenic. 1873. partea a 2-a. Dobrescu. pp. cit. 5-8. vol. pe 8 februarie 1864. patriarhul ecumenic Sofronie al III-lea (1863-1866) a scris mitropolitului Nifon. Era cel dintâi pas spre autocefalie. Pentru prima dat\ în istoria ]\rilor române un text de lege prevedea în mod oficial independen]a Bisericii Ortodoxe Române. A[a cum era de a[teptat. 11 „Monitorul Oficial” nr. pp. 273. 6/19 decembrie 1864. acela[i an. între domnitorul Al. îndemnându-l s\ sf\tuiasc\ pe domn s\-[i cunoasc\ „datoriile sale cre[tine[ti [i domne[ti” [i s\ intervin\ contra reformelor sale12. I. totu[i oferta a fost respins\. „nu va nesocoti vecinicile leg\turi ce exist\ între dânsa [i Biserica mam\”13. iar când progresul na]iunii va cere oarecare îmbun\t\]ire referitoare la starea ei intern\. pe 3 decembrie 1864. lucrând în deplina sa libertate. mitropolitul Nifon sublinia c\ Biserica Român\ „a fost întotdeauna independent\ în ceea ce prive[te activitatea ei intern\”. pe 30 aprilie 1864. Cuza [i între toate Bisericile Ortodoxe cu privire la legile aprobate de c\tre guvernul român pentru sinodul din 1864. 15 N. pp. I. Bucure[ti. între altele. din 1863. întru tot ce prive[te organizarea [i disciplina”14. patriarhul ecumenic Sofronie i-a scris în termeni duri domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Bucure[ti.

[i respinge „orice ingerin]\ anticanonic\ a oric\rei Biserici sau cap de Biseric\ str\in\ în afacerile de administra]ie [i disciplin\ a Bisericii autocefale Române. împreun\ cu care venereaz\ credin]a ortodox\”. 130-131. 19 Ibidem. pe 17 aprilie 1865. un mesager. pe 10 iulie 1865. au ap\rat cu dârzenie independen]a Bisericii Române [i au demonstrat c\ „niciodat\ în decursul veacurilor ea n-a fost supus\ Bisericii din Constantinopol. ci cu totul independent\ în ce prive[te administrarea. atât mitropoli]ii Nifon [i Calinic.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 93 Cuza Vod\ r\spunde c\ „Biserica Român\ e neatârnat\ de orice Biseric\ str\in\ în ce prive[te organizarea [i disciplina”. pe 11 februarie 1866. Acest r\spuns a iritat [i mai mult pe patriarhul ecumenic. pp. totodat\. s\-[i p\r\seasc\ tronul. din 8 octombrie 1865. pe arhimandritul Eusta]iu Cleobul. 17 . Fotie Balamaci. Nu s-a ajuns la asemenea m\suri pentru c\ domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost silit. 18 Ibidem. care. p\strând nemi[cate leg\turile canonice adev\rate cu celelalte Biserici. în scrisoarea c\tre domnitorul Cuza. voind ca Biserica Român\ s\ aib\ o expresie legal\ în stat [i în Biserica r\s\ritean\ rangul [i independen]a de care întotdeauna s-a bucurat în fa]a celorlalte Biserici Ortodoxe”16. pe 12 mai [i. care a constatat c\ „proclamarea de sine a Bisericii Române ca independent\ este contrar\ canoanelor [i vechii tradi]ii a Bisericii”17. pp. celelalte Biserici Ortodoxe despre situa]ia bisericeasc\ din România [i cerându-le p\rerea18. cit. cât [i domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 31-38. Arhim.. cu câte o scrisoare c\tre domnitorul Cuza [i mitropoli]ii Nifon [i Calinic. R\spunzând scrisorilor patriarhului Sofronie. 88-89. critic\ în chip violent reformele sale biserice[ti [i caut\ s\-[i reafirme autoritatea asupra Bisericii Române. patriarhul Sofronie a convocat Sinodul patriarhal din Constantinopol. [i a trimis la Bucure[ti. cum dovedesc o seam\ de m\rturii str\vechi. Dup\ primirea r\spunsului. l\sând s\ se în]eleag\ c\ este dispus a lua m\suri severe împotriva „proclam\rii de sine a suspectei sale independen]e”19. încuno[tin]ând. respectiv. 70-86. pp. la începutul lunii aprilie 1865. având acest drept ab-antiquo. op. pp. Dar lupta pentru dobândirea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române a continuat. 16 Ibidem.

Buz\u [i Arge[. Arhiva Mitropoliei Ungrovlahiei. iar Sfântul [i Marele Mir s\ fie cerut de la Patriarhie. Biserica Român\ este numit\ deseori „autocefal\”. [i din opt arhierei titulari. ceea ce. precum [i unitatea administrativ\ [i disciplinar\ a Bisericii na]ionale”. 1.. p\strându-[i îns\ unitatea cu Biserica Ecumenic\ a R\s\ritului în privin]a dogmelor” [i ea are „o autoritate sinodal\ central\ pentru reglementarea chestiunilor canonice [i disciplinare”20. I. Pe 14 decembrie 1872. câte unul din fiecare eparhie. f. 190. p. nr. ducea la anularea autocefaliei prev\zute de proiectul de lege22. menit „s\ p\streze unitatea dogmatic\ [i canonic\ cu Biserica Ecumenic\. În lege. 2. ale[i potrivit canoanelor [i tradi]iei Bisericii Ortodoxe. ca sufragani ai Mitropoliei Ungrovlahiei. referitor la autocefalie: „Biserica Ortodox\ Român\ este [i r\mâne independent\ de orice chiriarhie str\in\ întru tot ce prive[te organizarea [i disciplina ei”21. ea existând doar de fapt. 114. cit. Legea organic\ prin care se prevedea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române orânduia constituirea Sfântului Sinod. 23 Cf. ca sufragani ai Mitropoliei Moldovei). text care a fost trimis [i Patriarhiei Ecumenice pentru a face observa]ii asupra lui. fiind [i pre[edintele de drept [i de fapt al Sfântului Sinod23. an I (1874). Pe temeiul acestor principii constitu]ionale s-a alc\tuit. insistând s\ se prevad\ în lege c\ dup\ alegerea mitropolitului se va cere de la Patriarhie carte de recunoa[tere. an XIV (1870). un proiect de lege bisericeasc\ ce prevedea la primul articol. Hu[i [i Gala]i. în 1869. în „Biserica Ortodox\ Român\”.Teologie [i Via]\ 94 primind form\ legal\ în articolul 21 al Constitu]iei Statului român. Bujoreanu. din cei [ase episcopi eparhio]i (de Râmnic. Patriarhul ecumenic Grigorie al VI-lea (1866-1871) a r\spuns abia la începutul anului 1870. promulgat\ pe 30 iunie 1866 de regele Carol I (1866-1914). f\r\ s\ prevad\ îns\ nici unul din punctele cerute de Patriarhia Ecumenic\. p. 82-83. de Roman. op. de fapt. El era format din cei doi mitropoli]i. legea conferea mitropolitului Ungrovlahiei titlul onorific de Mitropolit primat al României. de[i aceast\ calitate nu-i fusese înc\ de drept recunoscut\. 21 . Totodat\. proiectul a devenit „Legea organic\ a Bisericii Ortodoxe Române”. prin care s-a statornicit c\ „Biserica Ortodox\ Român\ este [i r\mâne neatârnat\ de orice chiriarhie str\in\. 22 Cf. 14. pp. 20 Ioan M. mitropoli]ii s\-l pomeneasc\ la slujbe. „Românul”. dosar 5601/1871. Legea organic\ a Bisericii Ortodoxe Române din 1872.

nr. iar recunoa[terea autocefaliei sale se impunea de la sine. Astfel. Dobrescu. nici vreo alta din Bisericile patriarhice[ti [i autocefale de pe p\mânt nu [tie de un asemenea lucru. O dat\ cu prestigiul României moderne a sporit [i autoritatea [i prestigiul Bisericii Ortodoxe Române. {i încheia scrisoarea. mitropolitul primat Nifon a în[tiin]at despre aceasta pe noul patriarh ecumenic Antim al VI-lea (1871-1873). totu[i. 280. poate. ar\tându-se mai pu]in binevoitor decât înainta[ii s\i fa]\ de recunoa[terea autocefaliei Bisericii noastre. 26 Cf. trimis\ noului mitropolit primat Calinic Miclescu (1875-1886). patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea obiecta c\ Legea organic\ „de[i. an I (1880). Dar Patriarhia Ecumenic\ continua s\ se opun\ acord\rii ei. 25 .. [i în care mare [i sfânt sinod. printr-o epistol\ citit\ [i aprobat\ în [edin]a din 24 martie 1879. pretinzând acest drept pentru Sinodul s\u. [i prin a c\rei Biserici binecuvântare s-a f\cut aceasta? C\ci nici a noastr\ Mare Biseric\ a lui Hristos. cu „speran]a c\ o va g\si bun\”25. ceea ce a fost interpretat la Bucure[ti ca o aprobare tacit\. I (ianuarie-iunie). când Sinodul Bisericii noastre. a cerut binecuvântarea pentru hirotonia a trei arhierei români. cit. exprimând unele îndoieli [i critici asupra Legii organice. „Ortodoxul”. patriarhul Ioachim al III-lea a încercat s\ t\r\g\neze lucrurile. Dup\ cucerirea independen]ei de stat în urma r\zboiului din 1877-1878. trimi]ându-i [i un exemplar din lege. pp. p. N. 24 „Monitorul Oficial”. Aceast\ lege a fost urmat\ apoi de un [ir de regulamente menite s\ asigure pozi]ia de neatârnare a Bisericii noastre. dar patriarhul ecumenic n-a dat nici un r\spuns. este bazat\ pe o temelie care nu exist\. 19 decembrie 1872. întrebându-se pe un ton pu]in irenic: „Dar cum [i când. 174. op.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 95 Dup\ aprobarea [i promulgarea Legii organice24. nici nu cunoa[te Mitropolia Ungrovlahiei ca autocefal\”26. sem. nu con]ine nimic anticanonic. adic\ pe aceea a autocefaliei Mitropoliei Ungrovlahiei”. cu care noul patriarh ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1884) nu s-a învoit deloc. autoritatea [i prestigiul României independente au crescut în ansamblul statelor europene. 139-140. prin scrisoarea din 13 februarie 1879. Gândind c\ ar putea ridica din nou problema seculariz\rii averilor m\n\stire[ti. Conflictul cu Patriarhia Ecumenic\ avea s\ reizbucneasc\ în 1879.

137-138. ierarhii Bisericii 27 Ibidem. mitropolitul primat Calinic Miclescu a ap\rat cu dârzenie drepturile Bisericii Române la autocefalie. pp. dup\ cum cerea Legea organic\. are totu[i sacra datorie de a ap\ra independen]a ei necontestat\”29. dup\ unirea ei cu România.Teologie [i Via]\ 96 În r\spunsul s\u. 253-254. mitropolitul Calinic r\spunde patriarhului ecumenic. scriind patriarhului ecumenic. pp. 29 Ibidem. dup\ aceast\ coresponden]\ aprins\. pentru a demonstra c\ autocefalia Bisericii noastre este un fapt incontestabil [i indiscutabil”27. în timp ce „Biserica Ortodox\ Român\. care fuseser\ pân\ în 1877 sub jurisdic]ia Patriarhiei de Constantinopol. cred c\ e de ajuns a invoca faptul c\ România e un stat independent în toate privirile. care va avea dreptul pe viitor s\ le hirotoneasc\ episcopi [i preo]i. pe lâng\ unitatea în dogme ce o leag\ de întreaga Biseric\ Ortodox\. întârziind cu câ]iva ani dobândirea oficial\ a autocefaliei atât de mult dorite de români. pe 8 decembrie 1879. pe 16 ianuarie 1880. patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea scria mitropolitului primat Calinic Miclescu c\ Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice e de acord cu trecerea cre[tinilor ortodoc[i din Dobrogea. Ibidem. care vor purta titulatura unor ora[e din ]ar\. c\ manifest\ „tendin]a de a introduce în Biserica Ortodox\ un principiu cu totul str\in spiritului ei. urm\toarele: „Rog pe Sfin]ia Voastr\ s\-mi îng\duie a exprima adânca mea întristare pentru cele ce scrie]i în privin]a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. între altele. dar pretindea ca „Sfânta Mitropolie a Ungrovlahiei s\ stea sub suprema suzeranitate spiritual\ a prea sfântului nostru Tron apostolic [i ecumenic din Constantinopol”28. o nou\ situa]ie în\spre[te raporturile cu Patriarhia din Constantinopol. Când lucrurile p\reau s\ cunoasc\ o evolu]ie favorabil\. 141-142. Opt luni mai târziu. F\r\ a mai încerca a ar\ta drepturile de care se bucur\ Biserica Român\ ab-antiquo. pp. {i de data aceasta. Pân\ la urm\. Pe 25 martie 1882. pe care predecesorii Înalt Prea Sfin]iei Voastre l-au respins alt\dat\ cu argumente puternice [i cu deplin succes”. 28 . patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea [i-a mai temperat preten]iile [i a dat binecuvântarea canonic\ pentru hirotonia noilor arhierei. principiul absolutismului. sub jurisdic]ia spiritual\ a mitropolitului Ungrovlahiei. în Joia Patimilor.

op. de stat [i biserice[ti. o epistol\ fulger\toare mitropolitului primat Calinic Miclescu. mitropolitul Calinic Miclescu. 176. A se vedea [i r\spunsul lui Dimitrie A. 91-92.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 97 Române au sfin]it pentru prima dat\ în ]ar\. pe 10 iulie 1882. al\turi de mitropoli]ii [i episcopii ]\rii. ceea ce putea fi socotit ca o încercare de total\ desprindere de sub jurisdic]ia canonic\ a Patriarhiei Ecumenice. Bucure[ti. i s-a dat un memoriu-r\spuns. Aflând despre aceasta. 31 . prin care îi învinuia pe ierarhii români de unele inova]iuni [i î[i reafirma drepturile sale asupra Bisericii Ortodoxe Române. ministrul Cultelor în guvernul liberal condus de Ion C. la a c\rei întocmire au contribuit episcopii Melchisedec al Romanului [i Iosif Gheorghian al Dun\rii de Jos. [i Dimitrie Sturdza. la care a luat parte. 1894. În timpul patriarhului Ioachim al IV-lea (1884-1886). Cei prezen]i au „formulat cererile c\tre Patriarhie pentru recunoa[terea autocefaliei”31 [i au redactat scrisoarea c\tre patriarhul ecumenic. Sfântul [i Marele Mir30. în calitate de pre[edinte al Sfântului 30 Ibidem. Sturdza la discursul de recep]ie al lui Ioan Kalinderu la Academia Român\ despre Episcopul Melchisedec. Br\tianu. pp. pp. în: Discursuri de recep]ie. f\r\ a cere încuviin]are de la Constantinopol. cit. nr. Academia Român\. patriarhul Ioachim al III-lea a trimis. din 25 martie 1894. N. în Mitropolia din Bucure[ti. Acestei scrisori. an III (1882). 7. a contribuit foarte mult în a determina pe patriarhul ecumenic s\ mai cedeze din preten]iile sale. demersurile pentru recunoa[terea autocefaliei. prin care au fost respinse toate învinuirile neîntemeiate [i s-a reafirmat dreptul de autocefalie al Bisericii Ortodoxe Române. care s-a ar\tat mai binevoitor fa]\ de Biserica noastr\. pe 20 aprilie 1885. au reluat. Spre a se gr\bi lucrurile. 193-194. autorit\]ile române[ti. Lucrurile au r\mas neschimbate pân\ la retragerea din scaun a patriarhului Ioachim al III-lea. în februarie 1885 s-a ]inut o consf\tuire în Mitropolia din Bucure[ti. Acest r\spuns. Apoi. în februarie 1883. lipsit\ cu des\vâr[ire de spiritul dragostei fr\]e[ti. p. Dobrescu. luat\ în discu]ie de Sfântul Sinod al Bisericii noastre pe 23 octombrie 1882. redactat de înv\]atul episcop Melchisedec {tef\nescu al Romanului [i isc\lit de to]i cei paisprezece ierarhi români. membri ai Sfântului Sinod. înso]it de o scrisoare a mitropolitului primat Calinic Miclescu [i înaintat pe cale diplomatic\ la Constantinopol. cu un ton mai blând [i cu pruden]\..

. a trimis prin G. Ministrului Dimitrie Sturdza i-a scris c\ a rezolvat favorabil cererea ierarhului român [i l-a felicitat c\ se implic\ în „consolidarea rela]iilor cordiale dintre Biserica autocefal\ a României [i Biserica noastr\ cea mare a lui Hristos”33. recunoa[terea autocefaliei32. semnat de cei zece mitropoli]i. 7-8. adic\ Patriarhiilor apostolice de Alexandria. 33 Ibidem. Ghica. pp. se 32 Acte privitoare la autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Primind scrisoarea. Greac\. Sosind actele de la Patriarhia Ecumenic\. În mesajul regal de deschidere a [edin]ei Sinodului se anun]a c\ autocefalia secular\ a Bisericii Ortodoxe Române a fost recunoscut\ [i astfel pozi]ia ei. înaintând odat\ cu scrisorile [i Tomosul de autocefalie. De aceea. înso]it\ de o adres\ a ministrului Dimitrie Sturdza. cu iubire fr\]easc\ a p\[it la alc\tuirea [i isc\lirea Tomosului patriarhicesc. primind-o. pe 25 aprilie 1885. 34 Ibidem. surorile ei de aceea[i credin]\ [i de acela[i rit. prin care. 9-12. a trimis aceast\ scrisoare la Constantinopol. „egal îndrept\]it\ cu celelalte Biserici Ortodoxe autocefale. Iar mitropolitului primat Calinic Miclescu i-a r\spuns: „Luând în considera]iune. dreapt\ [i corespunz\toare cu a[ez\mintele biserice[ti. [i datat: „aprilie 1885” (f\r\ a se men]iona ziua). patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a comunicat printr-o scrisoare enciclic\ tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori. recunoscând-o autocefal\.Teologie [i Via]\ 98 Sinod. Bucure[ti. Ministerul Cultelor [i Instruc]iunii Publice. prin care se cerea patriarhului ecumenic Ioachim al IV-lea. întru toate de sine ocârmuit\”34. 13-14. împreun\ cu care a hot\rât s\ încuviin]eze cele cerute de ierarhul român. patriarhul ecumenic a convocat Sinodul patriarhal. Bisericilor Rus\. reprezentantul diplomatic al României la Constantinopol. binecuvânteaz\ Biserica Ortodox\ Român\. Peste câteva zile. pp. cât [i mitropolitului primat. Tot acum. cererea f\cut\ [i chibzuind laolalt\ asupra ei. Antiohia [i Ierusalim. pp. pe un ton moderat [i irenic. împreun\ cu Sfântul Sinod patriarhal. pe 1 mai 1885 s-a întrunit Sfântul Sinod pentru a lua cuno[tin]\ de recunoa[terea autocefaliei. membri ai Sinodului Patriarhiei. Sârb\ [i Arhiepiscopiei Ciprului recunoa[terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române. r\spunsul s\u atât ministrului de Culte. a g\sit-o întemeiat\. formal. 1885. cu bucurie sufleteasc\.

se exprima speran]a c\. pe 30 mai 1885. independen]a politic\ de curând câ[tigat\ a ]\rii. pp. stând în pozi]ia ei fireasc\. din 25 aprilie 1885. Ibidem. f\r\ numai pe capul Bisericii Ortodoxe Române”36. În [edin]a din 7 mai. Prin urmare. mitropolitul primat Calinic Miclescu a scris atât patriarhului ecumenic. s\ se trimit\ patriarhului ecumenic Ioachim al IV-lea o scrisoare de mul]umire [i s\ se încuno[tin]eze celelalte Biserici Ortodoxe autocefale despre ob]inerea autocefaliei de c\tre Biserica Ortodox\ Român\. a produs în România. 3-4. Sfântul Sinod a hot\rât. având ca pre[edinte pe mitropolitul Ungrovlahiei [i primat al României cel dup\ vremi.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 99 afl\ bine definit\”. Totodat\. A înlesnit Bisericii Ortodoxe Române a se 35 36 Acte privitoare la autocefalia…. Dimitrie Sturdza. o mare satisfac]ie [i bucurie. în care se spune: „Declar\m ca Biserica Ortodox\ Român\ s\ fie [i s\ se zic\ [i s\ se recunoasc\ de to]i neatârnat\ [i autocefal\. cât [i în cele laice. mul]umindu-i pentru primirea Tomosului de autocefalie [i asigurându-l c\ Biserica Ortodox\ Român\ „va trage din aceast\ binecuvântare o nou\ putere pentru îndeplinirea misiunii sale sfinte”. Autocefalia Bisericii sprijinea [i înt\rea. Dup\ cuvântul mitropolitului Calinic Miclescu. recunoscând noua situa]ie a Bisericii Ortodoxe Române. Ciprului [i Rusiei au r\spuns. Recunoa[terea de c\tre Patriarhia Ecumenic\ a autocefaliei Bisericii noastre. Greciei. administrându-se de propriul [i Sfântul s\u Sinod. vestindu-le recunoa[terea autocefaliei de Patriarhia Ecumenic\. ministrul Cultelor. Patriarhia Ierusalimului [i Bisericile Serbiei. . la propunerea episcopului Melchisedec al Romanului. Tomosul [i întreaga coresponden]\ cu Patriarhia Ecumenic\ legat\ de recunoa[terea autocefaliei au fost traduse în române[te [i citite în [edin]a Sfântului Sinod din 6 mai 1885. pp. 21-23. totodat\. atât în cercurile biserice[ti. care [i-a m\rturisit bucuria pentru „înf\ptuirea m\re]ului act al autocefaliei”. necunoscând în administra]ia sa intern\ nici o alt\ autoritate bisericeasc\. Rând pe rând. redactat în grece[te. a prezentat „Tomosul patriarhal de autocefalie”. „se va înt\ri [i dezvolta înl\untru prin strânsa unire a membrilor Sfântului Sinod [i prin dragostea cre[tineasc\ a tuturor slujitorilor altarului”35. cât [i celorlalte Biserici Ortodoxe autocefale. în 1885.

Mihail Constandache. Bucure[ti. p. Patriarhia [i demnitatea de patriarh în Biserica Ortodox\. veacuri în [ir. atunci când s-au alc\tuit state etnice aparte. în smerenia noastr\. cu popoarele din vecin\tatea noastr\. Desigur. 1926. am [tiut s\ ]inem seama întotdeauna de realit\]ile istorice [i s\ avem deplin\ încredere în destoinicia cârmuitorilor no[tri duhovnice[ti. nr. Însemn\tatea [i prestigiul diferitelor Biserici. . Mul]i [i-au pus întrebarea de ce românii n-au n\zuit mai de timpuriu la aceast\ înalt\ treapt\ ierarhic\ pe care o încuviin]eaz\ canoanele [i tradi]ia ortodox\? {i din care pricini anume am z\bovit noi pân\ acum 85 de ani cu ridicarea Bisericii noastre la treapta de Patriarhie? R\spunsul este simplu: întâi. acestora li s-au recunoscut autocefalia. în „Ortodoxia”. ce s-au în\l]at la vreme potrivit\ pân\ la treapta de Patriarhii37. în contextul unor împrejur\ri prielnice. ci în egal\ m\sur\ [i pe plan extern. În acest chip. 248. care. determinate de dezvoltarea lor istoric\. de idealurile lui de libertate [i unitate na]ional\ [i a contribuit la cre[terea autorit\]ii [i prestigiului Bisericii noastre în cadrul Ortodoxiei [i în lumea cre[tin\. 48. pentru c\ în toat\ desf\[urarea vie]ii noastre biserice[ti am dovedit mai pu]in\ grab\ decât al]ii. Vasile Pocitan. Patriarhatele Bisericii Ortodoxe. A[a s-a întâmplat. h\r\zindu-le titlul de patriarhi. pentru c\ greut\]ile prin care am trecut ne-au împiedicat. au izbutit s\ aib\ mai de timpuriu decât noi întocmiri ierarhice. 37 A se vedea: Pr. întocmirea statal\ a fost întotdeauna ]inut\ în seam\ la organizarea bisericeasc\ în mitropolii [i patriarhii. de pild\. [i s-au întemeiat Biserici na]ionale. p. Înfiin]area Patriarhiei Române Precum se [tie.100 Teologie [i Via]\ apropia [i mai mult de popor. iar al doilea. s-a r\sfrânt [i asupra c\peteniilor acestor Biserici. iar c\peteniilor lor titlul de arhiepiscop [i chiar de patriarh. în anul 1925. îns\. încununându-se astfel o lucrare bisericeasc\ de veacuri care a în\l]at Ortodoxia româneasc\ nu numai pe plan intern. anul XVII (1965). 2. independente de Imperiul Bizantin. Dobândirea autocefaliei a fost pasul necesar [i hot\râtor pentru înfiin]area Patriarhiei Române. n-am dispre]uit niciodat\ aceast\ treapt\ ierarhic\. s\ tindem c\tre dreg\torii mai înalte decât acelea a c\ror responsabilitate [tiam c\ o putem purta cu vrednicie. în R\s\ritul Ortodox.

În cursul veacului al XVIII-lea. adic\ loc]iitor al patriarhului ecumenic pentru ortodoc[ii de dincolo de Carpa]i. mitropolitul Ungrovlahiei avea. iar mai târziu. apoi. Biserica Ortodox\ Român\ a avut înc\ de la începuturile ei o situa]ie de întâietate fa]\ de celelalte Biserici Ortodoxe surori. Titlul de «Loc]iitor al Cezareii Capadochiei» purtat de mitropolitul Ungrovlahiei. dup\ patriarhul ecumenic. 40 Cf. p. care primea de la el sfaturi [i îndemnuri în treburile mai de seam\. al Anchirei. c\. prof.. care era pe atunci cea dintâi în rang dintre vechile mitropolii subordonate canonic Patriarhiei Ecumenice [i fusese ilustrat\ odinioar\ prin marea personalitate a Sfântului Vasile cel Mare39. p. cit.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 101 Într-adev\r. Gheorghe Soare. iar la un eventual sinod local. prin urmare. când a fost vorba s\ se precizeze dependen]a Bisericii române[ti de Patriarhia Ecumenic\ [i s\ se l\mureasc\ drepturile pe care vl\dicii no[tri le sus]ineau în fa]a preten]iilor de subjugare ale ierarhilor greci. pr. 5-6. nr. vol. anul XII (1960). pp. mitropolitul Ungrovlahiei s-a bucurat de unele atribu]iuni aproape patriarhale. înc\ din anul 1382. Ioan Dur\. Mitropoliile }\rii Române[ti [i Mitropolia Moldovei în «Notitiae Episcopatuum Ecclesiae Constantinopolitane». Astfel. Ca Exarh al Plaiurilor. 39 Pr. [i anume de a hirotoni pe mitropolitul Ardealului. Un spor de prestigiu dobânde[te Biserica româneasc\ prin actul sinodal din 10 octombrie 1776. dr. Titulatura lui era. cu care Patriarhia Ecumenic\ acord\ mitropolitului Ungrovlahiei titulatura de „loc]iitor al Cezareii Capadociei”. în „Studii Teologice”. II. urm\toarea: „Prea Sfin]itul Mitropolit al Ungrovlahiei. avea dreptul s\ fie întâist\t\tor. 8/1985. 369-380. drepturi în afara eparhiei sale. 405. . în lipsa patriarhului. ca loc]iitor al celui dintâi scaun mitropolitan al Patriarhiei Ecumenice40. Prea Cinstit [i Exarh al întregii Ungarii [i al Plaiurilor”. dou\ dintre scaunele vl\dice[ti din Asia Mic\. În acest chip. nr. Mircea P\curaru. în „M\rturie Ortodox\” (Revista comunit\]ii ortodoxe române din Olanda). el dobânde[te învoirea de a hirotoni arhierei pentru scaunele de episcopi [i mitropoli]i din ]inuturile aflate sub obl\duirea canonic\ a Marii Biserici din Constantinopol. mitropolitul Ungrovlahiei a primit de la Patriarhia Ecumenic\ titlul de Loc]iitor al Nicomidiei. Se [tie. op. s-a ajuns la urm\toarea hot\râre: „S\ nu mai fie volnic patriarhul din Constantinopol s\ trimit\ 38 Pr. înc\ din veacul al XIV-lea. 124. în lista scaunelor supuse jurisdic]iei acestuia38. ai c\ror titulari erau considera]i a fi pe locul al treilea [i al patrulea.

nr. str\daniile [i sacrificiile f\cute pentru ocrotirea Orientului cre[tin c\zut sub turci. nici episcopi. în „Biserica Ortodox\ Român\”. Ceva mai târziu. Mitropolitul Gheorghe Movil\. ba el chiar se folose[te în Moldova de aceea[i libertate pe care o are patriarhul de Ohrida în dieceza sa”44. dreptul de a purta mantie arhiereasc\42. dup\ cum a fost din veac”41. Paris. f\r\ s\ aib\ în fapt titlul de patriarh. Scurt\ istorisire [i hronologie despre Mitropolia Moldovei.. Dimitrie Cantemir spune: „Mitropolitul Moldovei poart\ în Biserica R\s\ritului o vrednicie deosebit\. . s\ aprobe ridicarea Bisericii moldovene[ti la rangul de Arhiepiscopie [i s\ acorde mitropolitului Gheorghe Movil\. acela s\ p\storeasc\. ridicarea ei la treapta de Patriarhie sau la scurt\ 41 Arhim. nici egumeni. Ioan V. „fiind ridicat acum la treapta de arhiepiscopie. 1914. fratele s\u. La sfâr[itul secolului al XVI-lea. pp.Teologie [i Via]\ 102 în ]ara noastr\ nici mitropoli]i. care era [i loc]iitor al Scaunului Ecumenic. nici nu este îndatorat prin nici o lege s\-l întrebe pe patriarh (care este în Constantinopol) despre treburile care au a se face sau care s-au f\cut în Biserica Moldovei. în 1598. înc\ de timpuriu. acela care îl va alege sfatul [i ]ara. care i-au asigurat din partea tuturor dreptul la recuno[tin]\. s-au bucurat de o cinstire [i pre]uire asem\n\toare acestei înalte trepte ierarhice. 201. care e prescris\ în lume numai pentru patriarhii scaunelor apostolice. Documente. totu[i. Descrierea Moldovei. are pentru aceast\ înalt\ vrednicie dreptul s\ poarte mantie patriarhal\ cu patru poluri (râuri). Neofit Scriban. 1857. p. rolul de p\str\toare [i ap\r\toare a dreptei credin]e. patriarhul Meletie Pigas al Alexandriei (1590-1601) face cunoscut lui Ieremia Movil\ c\ scaunul Moldovei. A[adar. 44 Dimitrie Cantemir. 2. iar patriarhul s\-i dea numai binecuvântarea. 370-371. voievodul Ieremia Movil\ a cerut patriarhului Meletie Pigas al Alexandriei (1590-1601). tom.. de pild\. Mul]i dintre mitropoli]ii no[tri de pe vremuri. date fiind dezvoltarea Bisericii Ortodoxe Române în interiorul ]\rii. 26. precum [i cârja patriarhal\”43. cu toate c\ nu se bucur\ de numele de patriarh. pp. anul LXIV (1946). anul LXXXIX (1971). 43 Hurmuzachi. 42 Diac. Bucure[ti. Ca urmare. p. Leg\turile patriarhului Meletie Pigas cu ]\rile române. Dur\. ar fi putut hot\rî. III. în „Biserica Ortodox\ Român\”. 320-321. III. 1-2. nici nu este supus vreunuia dintre patriarhi. ci. precum [i pozi]ia de întâietate ce i-a fost acordat\ fa]\ de celelalte Biserici Ortodoxe surori. Niculae {erb\nescu.

episcopii eparhio]i [i arhiereii vicari din toate provinciile române[ti s\ intre în Sfântul Sinod. Aceast\ unificare era necesar\ deoarece provinciile române[ti. . urmând a se cl\di. dosar 151/1920. cu tot rolul important avut în lumea ortodox\.. pe 11 mai 1920. Biserica cre[tin\ ortodox\ va avea o organizare unitar\. 22. de a ]ine totdeauna seama în întocmirile ei de realit\]ile istorice. 307-309. f.. a necesitat timp. conform noilor împrejur\ri. care a hot\rât „s\ se convoace o Adunare Constituant\. dosar 147/1919. f. a principalelor sale institu]ii publice. 290-294. Încheierea procesului de unificare [i organizare sinodal\ autocefal\ unitar\ pe întreg teritoriul României unitare [i-a g\sit reflectarea [i în Constitu]ia ]\rii din 1923. care. Biserica [i poporul român au considerat prematur a imita atunci alte Biserici Ortodoxe vecine în privin]a înfiin]\rii Patriarhiei [i a respectat vechea datin\ a Ortodoxiei. unitatea cu Biserica Ecumenic\ a R\s\ritului în privin]a dogmelor. Dar. la art. 46 Arhiva Sfântului Sinod. pe 18 decembrie 1919. deopotriv\. revenite la patria mam\. Marele Colegiu Electoral Bisericesc a ales pe episcopul Miron Cristea al Caransebe[ului în scaunul de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române. pân\ în pragul secolului al XX-lea. cu participarea tuturor elementelor ei constitutive. consfin]ea c\ „Biserica Ortodox\ Român\ este [i r\mâne neatârnat\ de orice chiriarhie str\in\. mai întâi. aveau rânduieli biserice[ti diferite45. p\strându-se. Chestiunile spirituale 45 Elaborarea unei legisla]ii biserice[ti unitare a fost luat\ în discu]ie de Consistoriul Superior Bisericesc din Bucure[ti. În România. care a contribuit la pl\m\direa sufletului românesc. Constituirea statului na]ional unitar român în 1918 a impus reorganizarea. Fire[te. Arhiva Sfântului Sinod. între care [i unificarea [i organizarea unitar\ a Bisericii Ortodoxe din toate teritoriile române[ti. trebuind. pe principiul autocefaliei [i pe temelii constitu]ionale. se [tie c\. n\d\jduia în unirea tuturor românilor într-un singur stat na]ional. învestitura având loc pe 19 decembrie46. înf\ptuirea organiz\rii sinodale unitare a Bisericii. 276. sub conducerea Sfântului Sinod de la Bucure[ti. o mare parte din fiii poporului nostru s-au aflat sub st\pâniri str\ine [i Biserica Ortodox\. îns\. la care fiecare Biseric\ provincial\ s\-[i trimit\ reprezentan]ii s\i”.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 103 vreme dup\ recunoa[terea autocefaliei sale. dup\ care. Aceast\ lucrare s-a încheiat pe 30 noiembrie 1919. clerici [i mireni. 256. În aceast\ privin]\. act istoric care s-a înf\ptuit la 1 decembrie 1918. ca to]i mitropoli]ii. 296-297.

a doua ca m\rime [i pondere în rândul Bisericilor Ortodoxe surori. dosar 147/1919. cu un num\r sporit de eparhii. 29 martie 1923. 97. avem dreptul s\ ne gândim [i la înfiin]area demnit\]ii de patriarh ortodox român”49. Prin aceast\ nou\ alc\tuire. se spunea c\ „odat\ ajun[i la unitatea ierarhic\ bisericeasc\. În cursul anului 1924. 182-183. în [edin]a din 24 martie 1925. în referatul întocmit de protopopul Gheorghe Ciuhandru din Arad. de preo]i [i credincio[i. nr. însu[it de congres [i publicat în revista „Biserica [i {coala” de la Arad. f. asemenea cereri au devenit tot mai st\ruitoare. 50 Arhiva Sfântului Sinod. pe 4 mai 1925. p. [i hot\rârilor adoptate de Sfântul Sinod [i Consistoriul Superior Bisericesc. 48 . {i la congresele preo]ilor ortodoc[i de dincoace de Carpa]i50 [i din Basarabia51 se cerea cu insisten]\ acela[i lucru. s-a votat de Senat. în [edin]a din 3 aprilie 1925. Mitropoli]ii [i episcopii Bisericii Ortodoxe Române se vor alege potrivit unei singure legi sinodale”47. Se cerea deci înfiin]area Patriarhiei Române. Parlamentul ]\rii a votat Legea organic\ [i Statutul Bisericii Ortodoxe Române48. din 4 mai 1925. 1. La Congresul preo]esc de la Sibiu. 49 „Biserica [i {coala” (Arad). anul XLIII (1919). Biserica Ortodox\ Român\ se prezenta ca o Biseric\ puternic\ [i dinamic\. 282. Chiar în toiul discu]iilor pentru elaborarea „Legii de unificare bisericeasc\” s-a exprimat dorin]a ca „Biserica româneasc\ s\ fie întocmit\ pe temei de Patriarhat”. a fost sanc]ionat\ cu Decretul regal nr. Întrebat. dimpreun\ cu statutul anexat la ea. prin care se consfin]ea organizarea ei unitar\. astfel încât ridicarea ei la treapta de Patriarhie a devenit o necesitate pe m\sura autorit\]ii [i prestigiului ridicat pe care [i l-a dobândit în lumea ortodox\. fiind un subiect la ordinea zilei pentru credincio[ii ortodoc[i români. iar de Camer\. 51 Ibidem. 11. de pild\. f. 6 mai 1925. potrivit concluziilor dezbaterilor din consf\tuirile ierarhilor. [i s-a publicat în „Monitorul Oficial”. 11/24 martie 1919. cu o legisla]ie bisericeasc\ unitar\. în leg\tur\ 47 „Monitorul Oficial”.Teologie [i Via]\ 104 [i canonice ale Bisericii Ortodoxe Române se vor rezolva de o singur\ autoritate sinodal\ central\. nr. preo]ilor [i mirenilor din toate col]urile României întregite. mai ales. ]inute între anii 1919-1925. pe 29 noiembrie 1924. din 20 martie 1919. Aceast\ lege. 1402. Pe acest temei constitu]ional. nr. 181.

cererea a mai fost semnat\ de mitropoli]ii Gurie Grosu al Basarabiei [i Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei [i de episcopii Lucian Triteanu al Romanului. 1924. Alexandru Lapedatu. Tipografia C\r]ilor Biserice[ti. p. care scria pe 11 decembrie 1924 c\ ar fi bine ca acum. Arhim. sus]inând cu argumente istorice „de ce se impune titlul de patriarh la noi”52. Consiliul profesoral al Facult\]ii de Teologie din Cern\u]i cerea într-un memoriu pre[edintelui Sfântului Sinod s\ fac\ „propunere guvernului ca s\ recunoasc\ mitropolitului primat titlul de patriarh. c\ s-a impus. ministrul Cultelor de atunci. Acte [i documente. credincio[ii ortodoc[i s\-[i vad\ „Biserica încununat\ cu un p\rinte al p\rin]ilor”54. 1926. iar mitropolitul Ungrovlahiei [i Primat al României. dosar 200/1925-1926. Bucure[ti. conduc\torilor Bisericii [i Statului. f. „Universul”. Cam tot în acest timp. a afirmat c\ „ini]iativa ridic\rii la Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române Autocefale r\mâne întreag\ Sfântului Sinod”. s\ fie ridicat\ la rangul de Patriarhie. care. 17. 302-303. Cern\u]i. 23. deopotriv\. Al\turi de mitropolitul Pimen. Ilarie Teodorescu al Constan]ei [i Nicolae Ciorogariu al Oradiei. 7 decembrie 1924. adic\ un patriarh.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 105 cu acest subiect. 54 Arhiva Sfântului Sinod. vicarul Arhiepiscopiei Chi[in\ului. Nicolae Colan al Clujului. Patriarhia Român\. ca senior al episcopatului românesc. A[adar. 52 Cf. când „toate ]inuturile locuite de români s-au adunat într-un m\nunchi”. pe 16 decembrie 1924. F\cându-se ecoul atâtor glasuri care cereau tot mai insistent înfiin]area Patriarhiei Române. care de drept este [i Pre[edinte al Sfântului Sinod. cu înv\]\tura sfintelor canoane [i cu importan]a Bisericii noastre na]ionale”53. dup\ o discu]ie larg\. înfiin]area Patriarhiei a p\rut un fapt atât de firesc [i potrivit evolu]iei istorice a vie]ii noastre biserice[ti. cu scaunul mitropolitan de la Bucure[ti. A se vedea: Memoriul Facult\]ii de Teologie din Cern\u]i privitor la ridicarea Bisericii române la rangul de patriarhie. în conformitate cu tradi]ia Bisericii. Pentru înfiin]area Patriarhatului românesc s-a pronun]at [i profesorul Nicolae Iorga. Tit Simedrea. s\ poarte titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”55. ca propun\tor. care se cuvine capului Bisericii Autocefale Ortodoxe Române. 55 Ibidem. f. 53 . a f\cut Sfântului Sinod propunerea ca „Mitropolia Ungrovlahiei. mitropolitul Moldovei Pimen Georgescu. va putea face în acest sens „o propunere” guvernului. De aceast\ dorin]\ s-a ar\tat însufle]it [i episcopul Dionisie Tighineanul.

episcopul Lucian al Romanului [i arhiereul Dionisie Ismaileanul. Arhim. a hot\rât „Înfiin]area pentru Biserica Ortodox\ Autocefal\ Român\ a demnit\]ii de patriarh. Arhim. 44. 38. iar Sfântul Sinod. . în [edin]a sa din 4 februarie 192556. votat\ de Senat. 60 Ibidem. ca Primat al României. promulgat\ prin Decret regal pe 23 februarie 1925 [i dat\ publicit\]ii în „Monitorul Oficial”. Un expozeu privind punctul de vedere al Statului în aceast\ problem\ l-a prezentat ministrul Cultelor. Sfântul Sinod a adus la cuno[tin]\ patriarhului ecumenic Vasile al III-lea (1925-1929) [i celorlalte Biserici Ortodoxe Autocefale ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. pe 12 februarie 1925. 34-37. Statul. 328-330. din 25 februarie 192560. Tit Simedrea. dosar 200/1925-1926. 27-28. 59 Arhim. atunci bolnav. scrisoarea sublinia c\ exist\ toate condi]iile pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la treapta de Patriarhie [i preciza c\ „ea nu are alte dorin]e decât s\ dea cel mult Bisericii noastre na]ionale. Dup\ dezbateri. f. dosar 178/1924. episcopul Vartolomeu St\nescu al Râmnicului a citit „Actul de înfiin]are a Patriarhatului românesc”58.. p.Teologie [i Via]\ 106 Propunerea aceasta a fost adus\ în aten]ia Sfântului Sinod. Invocând temeiuri de ordin istoric [i canonic. pp. Patriarhia Român\ era astfel legal [i definitiv înfiin]at\. cit. prin consensul unanim al Bisericii [i Statului român. o autoritate [i un 56 În absen]a mitropolitului Pimen al Moldovei. cit. Ridicarea scaunului arhiepiscopal [i mitropolitan al Ungrovlahiei la demnitatea de Patriarhie. 331-332. cit. op. Potrivit datinii. f. op. Tit Simedrea. în unanimitate. f. Tit Simedrea. [i a fost primit\ cu însufle]ire.. [i de Adunarea deputa]ilor. op. pp. 30-34. propunerea a fost citit\ de mitropolitul Nectarie al Bucovinei. 58 Ibidem. 57 Arhiva Sfântului Sinod. iar pe titularul acestui scaun [i primat al României la vrednicia de patriarh”59. prin reprezentan]ii s\i – Guvernul [i Parlamentul – au ratificat aceast\ hot\râre. 109-110. pe 17 februarie. nr. la dezbateri luând cuvântul arhiepiscopul Gurie al Chi[in\ului. Al. 326. în ce prive[te via]a ei intern\. iar pre[edinte al [edin]ei a fost arhiepiscopul Gurie al Chi[in\ului. la rangul de Scaun patriarhal”. prin scrisoarea irenic\ din 12 martie 1925.. pp. dându-i form\ constitu]ional\ prin „Legea pentru ridicarea Scaunului arhiepiscopal [i mitropolitan al Ungrovlahiei. acela[i an. Lapedatu57.

care. Arhim. pp. 62 Din cauza evenimentelor politice din Turcia. 66-67. 64 Arhiva Sfântului Sinod. Prea Sfânta Biseric\ a României. de acum s\-[i dea cu dragoste consim]\mântul [i recunoa[terea sa la cele ce prin hot\rârea comun\ a Bisericii [i Statului s-au s\vâr[it în România… {i de acum chiar va fi asentimentul tuturor pentru ridicarea Bisericii surori din România la vrednicia patriarhal\. 177.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 107 prestigiu pe care le-au ajuns Bisericile surori care au asemenea institu]ie ierarhic\. prin unirea sa politic\. Arhim. Arhiva Sfântului Sinod. op. folosind cu bun chip iconomia. 264. 129-131. Dar patriarhul Constantin VI s-a retras peste doar câteva zile din scaun. pp.. împreun\ cu o scrisoare din partea ecumenicului Vasile III. pp. dosar 200/1925-1925. Tit Simedrea. alc\tuit\ din mitropoli]ii Ioachim al Calcedonului. luând act de hot\rârea comun\ a Bisericii [i Statului român. 131-133. care urma s\ convoace sinodul patriarhal. nu a g\sit nici o piedic\ de neînvins ca. Cf. op. iar aceasta nu poate fi decât în folosul Ortodoxiei. înfiin]area Patriarhiei Române. Arhim. dosar 200/1925-1926. întreg poporul binecredincios român m\rindu-se. c\ci „pre]uind [i în]elegând avântul [i hot\rârea prea iubitei [i prea cinstitei sale fiic\ [i sor\ în Hristos. op. încât lucr\rile privind Patriarhia Român\ au fost reluate în cursul lunii iulie 1925. 1579. f. scrisoarea irenic\ a Sfântului Sinod a ajuns la cuno[tin]a patriarhului ecumenic Constantin VI. atât pentru cinstire [i r\splat\. Tit Simedrea. din 30 iulie 1925. în timpul din urm\. Tit Simedrea. cit. prin care acesta î[i reafirma bucuria în leg\tur\ cu „evenimentele mari [i sl\vite. dosar 187/1924. cit. 63 Arhiva Sfântului Sinod. dosar 200/1925-1926. în general”61. Vasile III (13 iulie 1925-29 septembrie 1929).. de noul patriarh ecumenic. în data de 20 mai 1925. 274-275. cit. retras la Salonic. f. pentru cele de cuviin]\. de o delega]ie a Patriarhiei Ecumenice.. cât [i pentru faptul c\. Patriarhul ecumenic Vasile al III-lea62. Spiros Constantinidis. aflat atunci la Cospoli. aceast\ cinstire este binevenit\ [i îndrept\]it\”63. . a recunoscut prin scrisoarea (gramata) patriarhal\ nr. Tomosul a fost adus în ]ar\ la sfâr[itul lunii septembrie 1925. s-au s\vâr[it cu evlaviosul popor român [i cu Sfânta Biseric\ a României”64. f. cu binecuvântarea lui Dumnezeu. f. în Catedrala din 61 Arhiva Sfântului Sinod. Înmânarea oficial\ a Tomosului s-a f\cut în cadrul unei slujbe [i ceremonii speciale. 119-126. Ghermanos al Sardeonului [i primul dragoman al Patriarhiei.

65 Arhim. 221. Antiohia. dup\ ce unul dintre cei doi mitropoli]i din delega]ie l-a citit în fa]a celor prezen]i.. De asemenea. Bulgariei. 193. Totodat\. Tit Simedrea. dar mai ales a scrisorii irenice a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. 176. [i c\ printr-o solie special\ a vestit în scris [i oficial la Bucure[ti aceast\ recunoa[tere. Adolph Küry. pp. spre folosul [i prop\[irea tuturor sfintelor lui Dumnezeu Biserici”66. înmul]ind astfel bucuria Prea Sfintei Biserici a României [i a ob[tii evlavioase din care ea este alc\tuit\ [i s\ înt\reasc\ sfintele leg\turi de dragoste [i unitate cu Biserica Român\. 140-161. pe 28 septembrie 1925. cerea ca [i aceste Biserici „s\-[i dea consim]\mântul [i recunoa[terea lor la cele s\vâr[ite [i s\ vin\ în contact [i comuniune cu Prea Fericitul Patriarh Miron. primatul Angliei67. 190. f. pp. Biserica Greciei. patriarh suprem [i „catolicos” al tuturor armenilor. printr-o scrisoare enciclic\. patriarhul ecumenic Vasile III. A doua zi. cit.Teologie [i Via]\ 108 Bucure[ti. amintit\ mai sus. ar\ta celorlalte Biserici Autocefale Ortodoxe c\ „Marea Biseric\ a lui Hristos – respectiv Patriarhia Ecumenic\ din Constantinopol – judecând [i în]elegând n\zuin]a [i hot\rârea Sfintei Biserici Ortodoxe a României. iar Miron Cristea.. 64. 67 Arhiva Sfântului Sinod.. 257-258. primul patriarh al României. dosar 200/1925-1926. fiic\ [i sor\ a ei în Hristos. 186. Poloniei. 66 . 27 septembrie 1925. cit. 236-238. cit. episcopul Bisericii vechi catolice din Berna (Elve]ia). 212. op. s-au mai primit scrisori de felicitare de la Kevork V. op. op. 250. dosar 200/1925-1926. au sosit la Bucure[ti [i scrisorile de recunoa[tere din partea celorlalte Biserici Autocefale Ortodoxe surori: Patriarhiile din Ierusalim. Arhiva Sfântului Sinod. 136-138. 134-136. de la Dr. de la Arhiepiscopia Ciprului. în ziua de duminic\. 199-202. Alexandria [i Serbia. 244. [i-a dat consim]\mântul ei fr\]esc [i recunoa[te lucrul deja consumat”. adic\ înfiin]area Patriarhiei Române. 173. În urma acestei enciclice patriarhale. pp. a mul]umit c\lduros patriarhului ecumenic Vasile al III-lea pentru frumoasele aprecieri f\cute în actul patriarhal la adresa poporului român [i a Bisericii sale65. Tit Simedrea. Arhim. 165. f. de la arhiepiscopul Randal Cantaur. Tit Simedrea. Arhim.

op. Consecin]\ îndrept\]it\ [i necesar\ a des\vâr[irii unit\]ii [i suveranit\]ii statale a poporului român. pe rolul cultural [i social al Bisericii70. într-o atmosfer\ s\rb\toreasc\. s-a oficiat întronizarea primului patriarh al României. 2. Tit Simedrea. ci. publicat în „Monitorul Oficial”. La momentul învestiturii. 170-173. . dobândit în decursul unor secole întregi de rodnic\ activitate sub toate aspectele vie]ii religioase [i reflect\ prestigiul de care s-a bucurat ortodoxia româneasc\ în lumea cre[tin\. deopotriv\. cum se rânduise. pe 29 octombrie 1925. nr. la Palatul Regal69 [i. devenit\ acum Catedral\ Patriarhal\. 70 Arhim. cu participarea delega]iilor Patriarhiei Ecumenice [i ale unor Biserici Ortodoxe surori. 69 Din pricina bolii Regelui Ferdinand. înfiin]area Patriarhiei Române a încununat o lucrare bisericeasc\ de veacuri. bisericeasc\ [i na]ional\. Acest statut este. mitropolitul primat Miron Cristea a fost înt\rit în scaunul de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. punând accentul. care a impus Ortodoxia româneasc\ nu numai pe plan intern. 30 octombrie 1925.964. tot în aceea[i zi. 68 Decretul Regal nr.. învestitura n-a putut avea loc în prim\var\. [i a fost amânat\ pentru toamn\. un drept [i un titlu de merit pentru Biserica româneasc\. pp. în egal\ m\sur\. cit. patriarhul Miron a prezentat programul viitoarelor sale activit\]i.125 de ani de Autocefalie [i 85 de ani de Patriarhat 109 Dup\ ce toate aceste demersuri au fost îndeplinite. mai ales. în Catedrala Mitropolitan\. pe plan extern. prin Decret regal68. A fost învestit pe 1 noiembrie 1925. 239. precum [i a reprezentan]ilor autorit\]ilor statului.

D. Cand. Ilie RUSU Conséquence justifiée et nécessaire de l’accomplissement de l’unité et de la souveraineté étatique du peuple roumain. prémisse de la reconnaissance du Patriarcat Roumain Rev. qui a imposé l’Orthodoxie roumaine pas seulement à l’intérieur mais aussi à l’extérieur du pays. acquis au cours des siècles d’activité fructueuse sous tous les aspects de la vie religieuse et il reflète le prestige que l’Orthodoxie roumaine a connu dans le monde chrétien. . l’établissement du Patriarcat Roumain a couronné une œuvre de siècles de l’Église.110 Teologie [i Via]\ L’autocéphalie de l’Église Orthodoxe Roumaine. Ph. Ce statut est à la fois un droit et un titre de mérite pour l’Église roumaine.