You are on page 1of 13

CUPRINS

VOLUMUL I - COD DE PROIECTARE

1.

GENERALIT

I

17

1.1.

Obiect i domeniu de aplicare

17

1.2.

Defini ii generale

18

1.3.

Unit i de m sur

19

1.4.

Simboluri

19

1.4.1.

Simboluri folosite în capitolul 3

19

1.4.2.

Simboluri folosite în capitolul 4

21

1.4.3.

Simboluri folosite în capitolul 5

23

1.4.4.

Simboluri folosite în capitolul 6

24

1.4.5.

Simboluri folosite în capitolul 7

26

1.4.6.

Simboluri folosite în capitolul 8

28

1.4.7.

Simboluri folosite în capitolul 9

31

1.4.8.

Simboluri folosite în capitolul 10

31

1.4.9.

Simboluri folosite în capitolul 11

32

1.5.

Documente de referin

33

2.

CERIN E DE PERFORMAN

2.1.

Cerin e fundamentale

39

2.2.

Condi ii pentru controlul îndeplinirii cerin elor

39

2.2.1.

Generalit i

39

2.2.2.

Starea limit ultim

40

2.2.3.

Starea limit de serviciu (de limitare a degrad rilor)

40

2.2.4.

M suri suplimentare

40

3.

AC IUNEA SEISMIC

43

3.1.

Reprezentarea ac iunii seismice pentru proiectare

43

I CONDI II DE ÎNDEPLINIRE

1

39

2.2.4.6. Spectrul de proiectare 50 3.4. Generalit i 75 4.2. Condi ii de planificare a construc iilor 51 4.6.3. PROIECTAREA CL DIRILOR 51 4. Verificarea siguran ei 75 4.1.4. Combinarea ac iunii seismice cu alte tipuri de ac iuni 50 4.5. Starea limit de serviciu 79 4.2. Accelerograme artificiale 49 3.4. Modelarea comport rii structurale 62 4.4.1. Condi ii privind amplasarea construc iilor 51 4. Calculul structurilor la ac iunea seismic 61 4.4.5.7.1.3.3.1.4. Generalit i 61 4.1.1.5.5.3. Condi ii pentru evaluarea regularit ii structurale 55 4.1. Calculul deforma iilor 74 4.5.3. Aspecte de baz ale concep iei de proiectare 52 4.3.1. Alc tuirea de ansamblu a construc iilor 52 4.6.5.2. Clase de importan importan i de expunere la cutremur i factori de 59 4. Descrieri alternative ale ac iunii seismice 49 3.4.2. Condi ii pentru alc tuirea plan eelor 57 4. Generalit i 51 4.4. Variabilitatea în spa iu a ac iunii seismice 50 3. Sinteza metodelor de proiectare 80 2 . Starea limit ultim 75 4.6.1. Elemente structurale principale i secundare în preluarea for elor seismice 55 4. Accelerograme înregistrate 49 3.3. Metode de calcul structural 63 4.

2.1. Generalit i 109 5.6. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate joas 108 5.3.3. Verific ri la starea limit ultim 5. Principii de proiectare 83 5.2. Înn direa arm turilor 110 5. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate medie 105 5. Alc tuire i armare 108 5. Verific ri la starea limit ultim 5.3. Generalit i 82 5.4. Tipuri de structuri i factori de comportare 84 5. Condi ii geometrice 105 5. Capacitatea de disipare de energie.1.3.7. Condi ii geometrice 93 5.3.5. Structuri duale cu pere i predominan i 109 5. Rezisten a la încovoiere i la for a t ietoare 108 5. Ancorarea arm turii 110 5.1.5.5. Structuri duale cu cadre predominante 108 5. Condi ii referitoare la materiale 93 5.1. Ancoraje i înn diri 109 5.8.2.7.2. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE BETON 82 5.6. Obiect i domeniu de aplicare 82 5.1.5.6. Funda ii i infrastructuri 111 i prevederi de alc tuire i prevederi de alc tuire 3 97 106 . Condi ii referitoare la materiale 105 5.7.2.7. Proiectarea elementelor din clasa de ductilitate înalt 93 5. Eforturi de proiectare 93 5. Defini ii 82 5.3. Elementele structurilor duale 108 5. Eforturi de proiectare 105 5.1.2.4. Eforturi de proiectare 108 5.4.4.4.3.2.3.2.1.4.3.1.4.1.2.2.2. Clase de ductilitate 83 5.1. Cerin e de proiectare 86 5.5.3.

6. Proiectarea plan eelor de beton 114 6.5.6.5. Reguli pentru comportarea disipativ a structurilor 124 6. Criterii de proiectare pentru structuri disipative 124 6.4.6.3. Prevederi generale 111 5. M suri de proiectare 112 5. Cadre necontravântuite 127 6.5. Tipuri de structuri 119 6. Verificarea siguran ei 117 6.1. Criterii de proiectare 127 6.6.2.1. Reguli de proiectare pentru elemente disipative supuse la compresiune i/sau încovoiere 124 6. Condi ii privind materialele 117 6.3. Reguli de proiectare pentru uruburile de ancoraj 126 6.1. Îmbin rile grind -stâlp 130 6.1.8.6.5.2.10.1.2.5. Obiect i domeniu de aplicare 116 6. Efecte locale datorate interac iunii cu pere ii de umplutur 112 5.1.3.1.3.5.2.5. Stâlpi 128 6.8.3.4.5.5.2. Generalit i 124 6.2.4. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DIN O EL 116 6.6.1. Reguli de proiectare pentru elemente întinse 125 6. Generalit i 116 6. Principii de proiectare 116 6. Factori de comportare 121 6. Grinzi 127 6. Reguli de proiectare pentru îmbin ri în zone disipative 125 6.9.7. Îmbin rile de continuitate ale stâlpilor 131 6. Calculul structurii 124 6. Cadre contravântuite centric 131 4 .6.1.3.5. Tipuri de structuri i factori de comportare 119 6.

2.11.11.11.1.11. Îmbin rile contravântuirilor 144 6. Îmbin rile barelor disipative 139 6. Îmbin rile grind -stâlp 144 6. Grinzile i stâlpii 143 6.8.7. Rezisten a contravântuirii 141 6.11.6. Controlul execu iei 144 7.5. Materiale 147 7.11.4.7. Particularit i de calcul 142 6.12.1. Structuri cu nuclee sau pere i din beton armat 140 6.2.7.8.8.2.3. Calculul diagonalelor 133 6. Structuri duale 140 6. Beton 147 5 . Cadre contravântuite excentric 135 6.7. Criterii de proiectare 140 6.3.10.2. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR COMPOZITE 146 7.1.1.11.10. Calculul contravântuirilor 142 6. Particularit i de calcul 132 6. Criterii de proiectare 131 6.8.6.1.1. Obiect i domeniu de aplicare 146 7.3. Principii de proiectare 146 7.2.10.2. Reguli de proiectare pentru structuri de tip pendul inversat 140 6.2.4. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 140 6.7.1.11.9.4. Generalit i 146 7. Calculul barelor disipative 135 6. Reguli de proiectare pentru structurile din o el cu nuclee sau pere i din beton armat i pentru structuri duale 140 6. Elementele nedisipative 138 6. Criterii de proiectare 135 6.8. Calculul grinzilor i stâlpilor 133 6.1.1.

Documente normative de referin 169 6 . Calculul structurilor cu pere i compozi i 165 7.2.3.6. Stâlpi compozi i din eav umplut cu beton 160 7.3.6.6. Ac iunea de diafragm a plan eelor compozite 149 7. Generalit i 168 8.5.6.4.9.7.3.1. Stâlpi compozi i din beton armat cu arm tur rigid ( cu sec iunea din o el total înglobat în beton ) 157 7. Proiectarea structurilor cu pere i compozi i 164 7.6. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DE ZID RIE 168 8.1. Tipuri de structuri 148 7.2.6. Factori de comportare 148 7.7.6. Proiectarea cadrelor compozite cu contravântuiri centrice 163 7.2. Criterii de proiectare a structurilor disipative compozite 150 7.7.5.3. Grinzi compozite 153 7.2.1. Arm tura din o el 147 7.10.8.3. Proiectarea fundatiilor structurilor compozite 167 8.6.1.2. Proiectarea cadrelor compozite necontravântuite 150 7.2. Proiectarea structurilor disipative compozite 150 7. Calculul structural al cadrelor compozite 150 7. Suple ea pere ilor sec iunilor de o el care alc tuiesc elementele compozite 151 7.8.1. Obiectul prevederilor 168 8.5.4.1. Nodurile cadrelor compozite disipative 161 7. Tipuri de structuri i factori de comportare 148 7. Elemente compozite cu sec iunea din o el par ial înglobat în beton armat 160 7.6.1.6. O elul structural ( rigid) 148 7. Transferul de eforturi i deforma ii între o el i beton 151 7. Proiectarea cadrelor compozite cu contravantuiri excentrice 163 7.6.9. Prevederi generale 150 7.9.1.

6.2. Proiectarea infrastructurii 191 8.3. forfecare i încovoiere 173 8.4. Factori de comportare 182 8.4.1.4. Tipuri de pere i structurali din zid rie 177 8.1.8.1. Alte materiale pentru armarea zid riei 177 8.2. 171 8.5.2. eserea zid riei 173 Cerin e privind rezisten ele caracteristice minime ale zid riei la compresiune.1.1.3. Simboluri 170 8.3.3. Condi ii generale 188 8.3. Cerin e speciale pentru elemente pentru zid rie.4. Cerin e speciale pentru mortare 173 8.3. Verificarea siguran ei 200 8. Cerin a de rezisten în raport cu starea limit ultim (ULS) 200 8. Proiectarea suprastructurii 189 8. Betoane 175 8.1. Modele i metode de calcul pentru stabilirea for elor seismice de proiectare 185 8.5.3.3. Defini ii 170 8. Construc ii cu pere i structurali din zid rie 177 8. Materiale componente 170 8.5.2.4.2.6. Principii i reguli generale de alc tuire specifice construc iilor cu pere i structurali din zid rie 188 8. Arm turi 176 8.4.3.2. Condi ii de utilizare 177 8. Reguli de proiectare specifice pentru construc ii cu pere i structurali din zid rie 193 8.7.2. Regularitate i neregularitate geometric 8.6.5.2.2.1.5. Determinarea for elor seismice de proiectare pentru pere ii structurali 188 8.2.2.2. Calculul seismic al cl dirilor cu pere i structurali din zid rie 183 8.3.4. Cerin a de rigiditate 202 7 i structural 182 .6. 8. Condi ii generale 183 8.4.5.2.

Cerin a de stabilitate 203 8.2. Condi ii generale 205 8.4.8.3.9. Materiale pentru zid rie 205 8.4. Reguli pentru îmbin ri 213 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUC IILOR DIN LEMN 208 9.2.8.3. Num rul de niveluri peste sec iunea de încastrare i densitatea minim a pere ilor structurali pentru cl diri simple din zid rie 207 9. Defini ii 208 9. Proiectarea cl dirilor simple din zid rie 205 8. Prevederi suplimentare pentru calculul pere ilor structurali la for axial i încovoiere în planul peretelui 204 Prevederi suplimentare privind rezisten a de proiectare a pere ilor structurali cupla i 204 8.4.4. Generalit i 208 9. în raport cu starea limit de serviciu (SLS) 8 i structural 203 206 .3.8. Condi ii privind comportarea structural disipativ 210 9.9. Deforma iile laterale ale pere ilor structurali din zid rie 205 8.8.9. Tipuri de structuri i factori de comportare 211 9.2.4. Concep ia de proiectare 209 9.6.1. Calculul valorilor de proiectare ale rezisten elor pere ilor structurali din zid rie 203 8.2. reguli pentru elementele de îmbinare (conectori) 212 9. Generalit i 205 8.7.1.1.3.1.1. Reguli pentru diafragmele orizontale 214 8.9.1.3.1.6.7. Cerin a de ductilitate 203 8.2. Cerin e de rezisten 8.4. Condi ii de regularitate geometric 8.5. 203 8.7. Prevederi generale de calcul. Calculul deforma iilor i deplas rilor laterale în planul peretelui 205 8. Criterii de proiectare pentru structuri disipative 212 9.2.6.7.1.3.9. Obiect i domeniu de aplicarei 208 9.1.

Determinarea deplas rilor laterale pentru calculul CNS 224 10. Subsistemul componentelor nestructurale (CNS) 216 10.7.1.5. Proiectarea seismic a elementelor de construc ie ata ate anvelopei 228 10.4.1.6.7. Condi ii de proiectare specifice pentru diferite categorii de elemente i/sau subansambluri de instala ii 242 10. Proiectarea seismic a gardurilor de incint (A6) 240 10.2.1. Principii i metode de evaluare a for ei seismice de proiectare 220 10.5.3.2. Proiectarea seismic a echipamentelor electromecanice (C) 243 10.2. Verific ri de siguran 214 10.6. Leg turile CNS 225 10.6.4.2.7.6.2. Cerin e generale de performan seismic specifice CNS 217 10.3.1. Interac iunile CNS 226 10. Proiectarea seismic a pardoselilor în l ate (A5) 238 10.3. PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR NESTRUCTURALE ALE CONSTRUC IILOR 215 10.5. Condi ii generale de proiectare seismic 226 10.5.5.5.2.1. Condi ii de proiectare specifice pentru asigurarea c ilor de evacuare din cl dire 240 10.9. Proiectarea seismic a componentelor arhitecturale nestructurale (A) 226 10.4.6. Condi ii generale de proiectare seismic 243 9 .1.5.5.5. Bazele calculului seismic al componentelor nestructurale 219 10. Proiectarea seismic a tavanelor suspendate (A4) 237 10. Generalit i 215 10. Condi ii generale pentru proiectarea seismic nestructurale 225 a componentelor 10.3.1. Proiectarea seismic a pere ilor nestructurali de închidere (A2) i de compartimentare (A3) 230 10.4.1.3.5. Proiectarea seismic a instala iilor (B) 241 10. Gruparea instala iilor în categorii seismice 241 10. Obiect i domeniu de aplicare 215 10. Condi ii generale de proiectare pentru sistemele de instala ii 241 10.1.

9. Obiect i domeniu de aplicare 252 11.5. Verificarea condi iilor de stabilitate. Verificarea siguran ei CNS la efectele ac iunii seismice 245 10.8.7.1.9. Propriet ile sistemului de izolare 255 10 .10.8.9. Controlul mi c rilor nedorite 254 11.2.5.9.2. Generalit i 245 10. Deplas ri de calcul 246 10.4.5. Condi ii generale de proiectare seismic 244 10.8.5. Factorul de comportare 255 11. Prevederi generale de proiectare 254 11.3.8.6.1. de rezisten 10. M suri specifice pentru protec ia seismic a mobilierului din cl diri (D) 244 Categorii de cl diri i de mobilier/aparatur care necesit protec ia la efectele ac iunii seismice 244 10. Condi ii pentru proiectarea seismic a rafturilor de depozitare din spa ii accesibile publicului 244 10.2. Rezisten a de proiectare a panourilor din zid rie înr mate în cadre 246 10.9. Defini ii 252 11. IZOLAREA BAZEI 252 11.3.3.4.1. Asigurarea calit ii la proiectare i la execu ie 251 11.9.4.5. Cerin e fundamentale 253 11. Criterii de îndeplinire a cerin elor 253 11. Controlul mi c rilor diferen iale ale terenului 254 11. Modele de calcul 249 10. Controlul deplas rilor relative fa înconjur toare 10.2. Prevederi generale referitoare la dispozitivele de izolare 254 11. Reguli generale pentru verificarea siguran ei CNS la ac iunea seismic 248 10.7. Ac iunea seismic 255 11.10.9. Înc rc ri de proiectare 245 10.1.9. i de rigiditate de terenul 249 i construc iile 255 11.6.8.5.3.

Calculul liniar modal simplificat 258 11. Formule simplificate pentru estimarea perioadei fundamentale 276 B. Verific ri la starea limit ultim 259 ANEXE ANEXA A. Instrumentarea seismic a cl dirilor 262 A. Spectrul de r spuns elastic pentru diferite frac iuni din amortizarea critic 262 Accelera ia seismic a terenului in România 263 A.3.3.2.6.4.2.6.9.3. Elemente nestructurale 259 11.2. Observa ii generale 277 ANEXA C.9. ANEXA B.2.5.1.9.1. Calculul linear echivalent 256 11.9.AC IUNEA SEISMIC : SUPLIMENTARE DEFINI II I PREVEDERI 260 A. Caracterizarea seismic a condi iilor de teren 261 A. Calculul liniar simplificat 256 11. Generalit i 255 11. Defini iile perioadelor de control (col ) ale spectrelor de r spuns 260 A. CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORT RII SPA IALE A STRUCTURILOR 278 C. Determinarea fortelor seismice. Calculul structural 255 11.11. Calculul dinamic 259 11.9. Calculul eforturilor i deplas rilor din ac iunea seismic 284 11 .10.9.3. Metoda aproximativ Rayleigh 275 B.4.1. Generalit i 278 C. eforturilor i deplas rilor modale 279 C.1. Perioada (frecven a) predominant a vibra iilor terenului 260 A.5. METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE PERIOADELOR I FORMELOR PROPRII DE VIBRA IE A 275 B.9.

Echivalarea structurii MDOF cu un sistem SDOF 289 D.1. Verificarea ductilit ii elementelor de beton armat la starea limit ultim 295 Verificarea ductilit ii elementelor din o el la starea limit ultim 297 E. Concep ia procedeului 287 D.ANEXA D. VERIFICAREA STRUCTURILOR DEPLAS RILOR LATERALE ALE 292 E.1.4.3. Evaluarea cerintelor de deplasare 290 D. Rigidiz rile barelor disipative 303 F.5.6.3. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate 298 F. ANEXA F.2.4.3.2.1. Reguli pentru prevenirea zdrobirii premature a betonului pl cii grinzii compozite 306 12 . Îmbin ri grind -stâlp cu sec iune redus 305 ANEXA G. Evaluarea propriet ilor de rezisten elementelor structurale i de deforma ie ale 288 D. Verificarea deforma iilor laterale la starea limit ultim 293 E. Generalit i 306 G.PROIECTAREA PL CII GRINZILOR ÎN ZONA STÂLPILOR CADRELOR COMPOZITE 306 G. Construirea curbei for lateral – deplasarea la vârful construc iei 288 D.2. ASPECTE SPECIFICE ALE ALC TUIRII ELEMENTELOR DIN O EL F.4.PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR 287 D. Controlul deplas rilor structurale 291 ANEXA E. 298 Valori ale suprarezisten ei sistemului structural pentru calculul simplificat 298 F.2.1. Verificarea deplas rilor laterale la starea limit de serviciu 292 E.

Grinda compozit (exterior) transmite un moment negativ stâlpului marginal Grinda compozit (exterior) transmite un moment pozitiv stâlpului marginal 306 307 Grinzi compozite transmit momente de ambele semne stâlpului central (interior) 13 308 . G.2.1.2.G.2. G.3.2.