You are on page 1of 2

Gheorghita Diana Andreea – XII B

Teorii etice- Hedonismul
I.
1. Abstract
Presupunand ca scopul actiunii morale este placerea, starea de bine este definita prin absenta
unei suferinte sufletesti. Intelegerea scopului vietii prin prisma Hedonismului ofera o orientare
spiritual spre implinire sufleteasca. Kant adopta teoria motivatiei, cercetand scopul intreprinderii
unei actiuni. A actiona rational in opinia lui Kant inseamna a putea alege conform unor principii
rationale. Omul are capacitatea de a alege ce actiuni sa intreprinda in cautarea placerii, insa fara a
produce neplacere celor din jur.
2.




Cuvinte – cheie
Moral
Scop
Placere
Principii
Fericire

3. Introducere
In acest eseu voi aduce argumente pentru a sustine actualitatea teoriei Hedonismului. Intai voi
prezenta conceptul de Hedonism si viziunea asupra lumii cu ajutorul acestei teorii etice, apoi voi
arata ca teoriile cu care se afla in contradictie nu reprezinta un punct de plecare nu pot contrazice
in mod real aceasta teorie si nici nu pot forma un punct de plecare pentru o calatorie spirituala
spre gasirea “scopului” . In final voi concluziona si voi sublinia importanta acestei teorii.

II.
Hedonismul sustine ca principalul scop al actiunilor omului este placerea, starea de bine.
Cautarea placerii este o conditie suficienta si necesara pentru a realiza actiuni,acestea avand la

– wikipedia. o euforie spirituala si de asemenea clarificarea ideilor filosofice asupra conceptului de placere. motiv pentru care filosofii cauta semnificatiile acestui element abstract.g. conforme cu intelepciunea. omul noumenal. etica Deontica. e şi el o asemenea voinţă ipotetică “ 1 Pe de alta parte.Trei teorii etice 2 Termenul epicureism este. Hedonistii considera ca omul nu are nevoie de anumite legi bazate pe principii deduse rational. 1 Valentin Muresan.” O fiinţă morală perfectă (numită deseori de Kant şi “voinţă perfect bună” sau “voinţă sfântă”. precum Epicuresimul2 si Eudemonismul3. nu este necesar un element extern pentru a indeplini actiuni percepute ca fiind morale. Fericirea devine un element esential in intelegerea vietii. aflata in opozitie cu cea Hedonista afirma ca o actiune este morala daca este conforma unor principii deduse rational.baza motivatia intrinseca. caci ratiunea insasi cat timp nu este influentata din exterior este suficienta pentru a gasi atat scopul cat si calea. Hedonismul este teoria etica ce dezvolta cel mai complex si precis model de intelegere a fericirii. Aceasta teza este eronata deoarece porneste de la principiul ca ratiunea umana este perfecta si ca o fiinta ar putea detine intelepciunea necesara pentru a face o distinctie clara intre bine si rau la un nivel absolutizat. ce are tendinta de a se considera absolut. . si utilizand o intelegere mai profunda asupra sintagmei “ actiuni morale” vom descoperi ca si aceasta teorie sustine Hedonismul. e. chiar daca am urma pasii rationamentului Deontic ce afirma ca fericirea poate fi dobandita prin actiuni morale. Conform acestor idei. definit ca lipsa suferintei sufletesti. asa cum afirma si principiul mai sus mentionat. etimologic. îngerii. iar atunci cand este supusa constrangerilor impuse de o societate ce obliga la respectarea unor idei si principii considerate a fi morale de alte persoane altereaza puritatea a priori a fiintei umane. Principiile deduse pe calea ratiunii pot fi eronate. Cu timpul se dezvolta ramuri ale Hedonismului. prin care determina absenta suferintei. Dumnezeu) e o ipotetică voinţă sustrasă total influenţei “înclinaţiilor” (dorinţelor). desi la un nivel mai subtil. In concluzie.org/wiki/Epicureism 3 Concepție etică și principiu care pune la baza moralei năzuința spre fericire. deoarece o actiune morala este o actiune conforma intelepciunii. un substantiv format pornind de la numele lui Epicur. Sensul extins al termenului face referire la o căutare exclusivă și excesivă a plăcerii. gândit ca raţiune practică pură. Totusi. dorinta de a atinge o stare de bine. motiv pentru care paradoxurile logicii si filosofiei nu au putut fi explicate nici de omul modern. ce au la baza dorinta de a atinge o stare de bine. a scopului actiunilor morale.