You are on page 1of 9

RESURSELE NATURALE - COMPONENTA ESENTIALA A PATRIMONIULUI

NATIONAL

Notiuni generale
Continuitatea vietii pe Pamant din cele mai vechi timpuri si pana in prezent este conditionata de
existenta si rezervele de resurse naturale care stau la baza dezvoltarii social-economice a oricarui
stat. Bunastarea si prosperarea unei natiuni este in stransa legatura cu resursele naturale de care
dispune sau, mai bine – zis, pe care le poate consuma.
Pana la sfarsitul primei jumatati a secolului trecut aproape ca nu existau temeri in privinta
rezervelor de resurse naturale necesare pentru asigurarea unui nivel de viata decent pentru toata
populatia de pe glob.
Cresterea demografica vertiginoasa din a doua jumatate a secolului XX, cand numai in 50 de ani
populatia globului practic s-a dublat, a schimbat atitudinea fata de resursele naturale. Drept
rezultat, inca in anii ’70 a aparut teoria dezvoltarii durabile. Principiul dezvoltarii durabile
impune un stil de gestiune si gospodarire a resurselor naturale care trebuie sa satisfaca
necesitatile vitale de moment ale societatii si sa creeze conditiile de existenta pentru generatiile
viitoare. In acest sens activitatile sunt desfasurate pe doua directii principale:
a) utilizarea rationala a resurselor naturale prin implementarea de tehnologii de prelucrare a lor
care genereaza mai putine deseuri
b) inlocuirea unor resurse naturale traditionale cu resurse naturale netraditionale (cum ar fi
energia vantului, energia solara etc.)234m0-sdfsdn334
La moment insa, dezvoltarea directiei a doua in majoritatea statelor lumii este aproape la nivel
embrionar, de aceea astazi accentul se pune astazi pe utilizarea rationala a resurselor naturale.
In conditiile tarii noastre, care dispune de o gama foarte saraca de rezerve de resurse naturale,
utilizarea rationala a acestora devine un imperativ al timpului.
Principalele resurse naturale ale Republicii Moldova conform clasificarii date in Legea cu privire
la resursele naturale sunt:
- resursele naturale renovabile: pamantul; padurile; apele de suprafata si subterane; apele raurilor,
lacurilor, acumularilor, canalelor; flora si fauna.
- resursele naturale nerenovabile: petrolul, gazele naturale, substantele minerale utile solide.
La modul general acestea se reduc la patru componente de baza: pamantul, apa, padurile si
zacamintele de substante minerale utile.
In legatura cu reforma ramurilor economiei nationale, necesitatea schimbarii atitudinii fata de
utilizarea resurselor naturale si promovarea unei politici de dezvoltare social-economica
compatibile cu mediul inconjurator s-a pus problema elaborarii Strategiei nationale si Planului de
actiune in domeniul conservarii si utilizarii rationale a resurselor naturale ale Republicii
Moldova prezentata spre examinare Guvernului Republicii Moldova, septembrie 2002.

Glodeni (471 ha).5 %).9 mii ha (12.Resursele funciare si de sol Fondul funciar al Republicii Moldova constituie 3384. Padurile. focalizata pe dezvoltarea tehnologiilor adecvate mediului natural. care ocupa o suprafata de 2363.6 mii ha.3 mii ha.5%) sunt terenuri erodate. este posibila. Soroca (766 ha).puternic erodate. Calarasi (2018 ha). In ultimii ani procesele de alunecari active a terenurilor au fost semnalate pe o suprafata de circa 7 mii ha. amplasarea lor de-a lungul pantelor. Sunt necesare studii pedologice si agrochimice dupa o metoda speciala pentru crearea sistemului informational computerizat al starii calitatii solurilor si efectuarea lucrarilor de evaluare.6 mii ha (75. Peste 50 mii ha sunt supuse proceselor de ravenizare. tone de sol fertil si 600 mii tone de humus.2%). ameliorare si utilizare durabila a solurilor. in prezent ele se utilizeaza in volum nu mai mare de 8-9 mii tone. dupa cum arata experienta unor tari avansate. Ungheni (1554 ha). Alunecarile de teren au loc mai frecvent pe pantele despadurite. inclusiv: terenuri arabile – 1820.2 mii ha sau 75% din suprafata fondului funciar. Situatia se agraveaza din cauza ca in procesul de privatizare cotele de teren au fost repartizate si de-a lungul pantelor. Din cauza eroziunii anual se pierd 26 mln. in fasii forestiere si pe marginea drumurilor.7 mii ha. consolidare si utilizare durabila a terenurilor.9 mii ha. iar alte peste 100 mii ha . Pana la efectuarea reformei funciare invelisul de sol a fost studiat in diferite scopuri. vanzare-cumparare. iar cele organice mai mult se arunca pe malurile raurilor si rapelor.4 mii ha. Peste 750 mii ha (30. Solurile principale sunt cernoziomurile. . crangurile si tufarisurile ocupa 422. Telenesti (1071 ha). Astfel. Suprafata terenurilor cu destinatie agricola constituie 2543. punere in gaj. Rascani (345 ha). Cele mai mari suprafete de terenuri cu alunecari active sunt in sectoarele Hancesti (2314 ha). plantatii pomi-viticole – 334. In prezent rezultatele acestor studii nu permit gestionarea corecta si utilizarea rationala a fondului funciar. plus la aceasta nu intotdeauna sunt respectate tehnologiile de prelucrare a solurilor. Recuperarea potentialului regenerativ al solurilor. Daca in anii 1990-1991 se incorporau cate 180-190 mii tone de ingrasaminte minerale. suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 66 % din suprafata tarii si circa 85 % din suprafata terenurilor agricole. chimica si biologica. Restabilirea acestor pierderi din sol poate fi obtinuta prin incorporarea ingrasamintelor chimice minerale si organice. O noua abordare a agriculturii. Criza economica si reforma funciara au condus la intensificarea procesului de degradare a solurilor. Fondul funciar privatizat a Repartizarea cotelor fara o organizare antierozionala a terenurilor. Degradarea solurilor se exprima prin deteriorarea lor fizica. parloage – 6. gospodarirea pe terenuri agricole mici si altele n-au permis detinatorilor de terenuri sa efectueze masurile de protectie. fanete si pasuni – 381. poate asigura un randament durabil si chiar micsora costurile de productie.

plaiul nostru in genere. .cu un volum de peste 1 mln. Teritoriul republicii este strabatut de circa 3260 de rauri. pe raurile mici pentru acumularea apei de scurgere din teritoriu si folosirea ei pentru diverse necesitati. alunecarile de teren etc. care sunt rauri transfrontiere. 2.5 kmp). mc fiecare. raulete si paraie permanente si intermitente. ca unitati de prevenire si combatere a revarsarilor si inundatiilor in timpul viiturilor de primavara si vara. • Stimularea restabilirii fasiilor forestiere de protectie si aplicarea masurilor antierozionale. Majoritatea raurilor mici in timpul verii seaca. in piscicultura si alte scopuri. Pe teritoriul tarii exista peste 3400 de lacuri si bazine de acumulare de apa.72100 kmp) si raul Prut (cu o lungime de 967 km si suprafata bazinului hidrografic . in primul rand. Republica dispune de circa 900 m de teritoriu pe malul stang al fluviului Dunarea in aval de confluenta acestuia cu r. desertificarea. nu ne ramane decat sa intreprindem actiuni concrete pentru a preveni procesele dezastruoase. inclusiv 90 . dintre care 90% au o lungime mai mica de 10 km si numai 10% au o lungime de peste 100 km.Obiectivele de baza in acest domeniu sunt: • Conservarea si restabilirea solurilor. . Ele au fost construite.Programul national de actiuni pentru combaterea desertificarii. Aceste bazine acvatice detin o suprafata totala de peste 330 kmp si un volum de apa de circa 2 kmc. Fiind constienti de faptul ca nu putem modifica relieful nostru capricios. • Mentinerea si majorarea fertilitatii solurilor. Prut. Pentru stoparea si diminuarea proceselor de degradare a solurilor au fost elaborate si aprobate: . Programul complex de valorificare a terenurilor noi si de sporire a fertilitatii solului. pentru irigarea terenurilor agricole. inclusiv eroziunea. definirea clara a responsabilitatilor agentilor economici pentru restabilirea fertilitatii. Se afla in stadiu de definitivare: 1. Actiuni de ameliorare a situatiei: • Efectuarea lucrarilor agricole cu impact redus asupra mediului. sunt folosite pentru agrement. Legea privind protectia solurilor. prevenirea si stoparea proceselor de degradare a lor. in majoritatea cazurilor. • Reglementarea pasunatului. Resursele acvatice Republica Moldova dispune de o retea hidrografica cu o lungime sumara a raurilor de peste 16 000 km. Cele mai mari cursuri de apa sunt fluviul Nistru (cu o lungime de 1352 km si suprafata bazinului hidrografic . de asemenea. invelisul de sol variat.27. Lacurile de acumulare servesc.Programul national de valorificare a deseurilor de productie si menajere.

Aceste ape se caracterizeaza prin continut ridicat de mineralizare. debitul resurselor acvatice se reduce substantial. ceea ce se rasfrange negativ asupra necesitatilor consumului de apa in ansamblu. fluor. Bender. Gradul de regenerare a resurselor acvatice este de 11% anual. Gradul de asigurare cu apa potabila este neuniform dupa teritoriu: valoarea medie a debitului descreste semnificativ de la nord spre sud. sodiu. apele freatice sunt supuse unei poluari antropogene intense. In raurile interne nivelul de poluare se mentine in continuare majorat. iar pentru raul Prut . hidrogen sulfurat. Principalele surse de poluare sunt determinate de sectorul comunal prin statiile de epurare care evacueaza ape uzate epurate insuficient epurate. Repartizarea resurselor de apa subterana pe teritoriul republicii este neuniforma. iar in anul 2002 au functionat permanent doar 110. Pentru epurarea apelor uzate au fost construite 580 de statii de epurare biologica (SEB). Eficienta functionarii statiilor SEB nu in toate cazurile a fost sub supravegherea organelor de mediu. Volumul evacuarilor apelor uzate s-a redus de 3. Balti. iar in cele mici continua sa ramana degradata si poluata (clasele IV-V). Spre deosebire de apele subterane adanci. alimentarea cu apa a orizonturilor acvifere subterane scade.O importanta deosebita pentru republica o au apele subterane din straturile acvifere freatice si de adancime. In prezent se exploateaza peste 4000 de sonde arteziene si circa 150 000 de fantani si izvoare din stratul acvifer freatic. din care au mai ramas in functiune doar 330. Din cantitatea totala de ape subterane de adancime extrase sau cercetate pe teritoriul republicii circa 50% nu pot fi recomandate in scopuri potabile fara o tratare preliminara. Tinand cont de faptul ca Republica Moldova foarte frecvent sunt secete. Pe masura indepartarii de aceste rauri. insa nivelul acestor poluanti se mai mentine inca peste limita admisa de autorizatiile de gospodarire a apelor. In baza datelor din ultimii 10 ani se observa o mentinere a nivelului de poluare sub limita admisa de norma pentru fluviul Nistru. In anul 2002 s-a observat o continua reducere a evacuarilor depoluanti in apele de suprafata. Tiraspol. Consumul mediu zilnic individual de apa potabila pe republica este de 163 litri. ceea ce este mai putin ca in majoritatea statelor din Europa Centrala si de Sud (255 litri/persoana) si cu mult in urma statelor occidentale (300 litri/persoana). . cea mai mare parte a lor fiind concentrata in luncile fluviului Nistru si raului Prut. cauza fiind potentialul redus al laboratoarelor de analiza hidro-chimica.o apropiere esentiala de norma. ceea ce este insuficient pentru a mentine ciclul acestor resurse la un nivel stabil. Nu sunt incarcate suficient cu ape uzate cele mai mari SEB-uri ale republicii: Chisinau. Este de mentionat faptul ca apa raurilor mari se apreciaza ca putin sau moderat poluata (clasele II-III). amoniac si alte elemente.5 ori fata de 1990. fier. Din an in an scade gradul de incarcare a capacitatilor disponibile ale statiilor de epurare in functiune. De remarcat faptul ca in multe localitati din sudul Moldovei acest indicator nu depaseste 20 litri/persoana.

• Perfectionarea evidentei consumului de apa si a monitoringului apelor. inclusiv a produselor petroliere in apele descendente din sol spre freatic cu azotati. Soroca. avand infatisare si cerinte vitale diferite. Padurea este insa in realitate un organism perfect. raurilor si iazurilor face starea ecologica mai agravata. aceasta diversitate poate fi divizata in trei grupe principale: producatori. Basarabeasca. Actiuni: • Renovarea si modernizarea sistemelor existente de aprovizionare cu apa si canalizare. Roscani. Frunze. unde are loc inrautatirea calitatii apelor naturale. Bucovat. Comrat. • Aplicarea noilor standarde de calitate a apei pentru apele reziduale. jud. amoniac. Taraclia. Stefan-Voda. drumurilor. Alaturi de arbori un loc de seama il ocupa in viata padurii diferite organisme. Padurile Unui neinitiat i se pare ca padurea e pur si simplu un hatis de arbori. in deosebi la compartimentul aprovizionare cu apa si canalizare. epurarea eficienta a apelor reziduale. De mentionat ca Republica Moldova dispune si de ape minerale. Bubueci. Obiective principale: • Asigurarea accesului populatiei la surse de apa potabila de calitate. complex si viu al naturii. • Prevenirea si reducerea poluarii resurselor de apa. Telenesti. In calitate de exemplu servesc apele fantanilor din satul Budesti si izvorului din Buiucanii Noi (Chisinau) care au un grad de poluare cu produse petroliere rezultat al constructiei unor statii PECO in imediata vecinatate a acestor surse de apa. optimizarea consumului apei in economia nationala si activitatile menajere. Svetlai. Alarmanta este situatia creata pe cursurile receptoare in aval de punctele de deversare a statiilor de epurare ale localitatilor: Chisinau. Hancesti. . Donduseni. Causeni. Otaci. Edinet. sub aspect trofic. sulfati. iar intretinerea animalelor in numar mare si stocarea deseurilor animaliere pe malul rapilor. Intru imbunatatirea situatiei in domeniul resurselor acvatice. Pe alocuri si silvicultorii se comporta fata de ea ca fata de o ingramadire oarecare de copaci. consumatori si descompunatori. cloruri. Ocnita. in care toate fiintele sunt legate intre ele prin fire invizibile. “Soroca”. Falesti. eficientizarea aplicarii mecanismelor economice si a politicii tarifare in domeniu. Leova. Bulboaca. Pe baza apelor termale functioneaza sanatoriile “Nufarul” din municipiul Cahul si “Codru” din s. Congaz si altele. hepatitei si altor maladii. Soldanesti. care furnizeaza material lemnos. deoarece sunt depasite limitele de poluanti. care stimuleaza secretia biliara. In mod schematic. Cahul.Dereglarile tehnologice conduc la evacuari de ape uzate cu un continut supranorma de poluanti. Orhei. un sistem ecologic. Ciorescu. Se extrag pentru uz intern si pentru export apele minerale “Resan”. “Gura Cainarului”. pot fi utilizate pentru tratarea colecistitei. pune in garda situatia reala de pe teren. de catre Guvernul Republicii Moldova a fost aprobat Programul de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din Republica Moldova pana in anul 2006. Rezina. Ungheni. Harjauca. De asemenea. Cantemir. care asigura circulatia substantelor biochimice si a energiei informationale. Olanesti.

unitatilor agricole si altor beneficiari silvici. stejar pedunculat. starea de vegetatie a ultimelor si rezistenta lor la factorii biotici si abiotici nefavorabili sunt foarte reduse.6% sau 0. in special de ameliorare si refacere a structurii si compozitiei lor. In ultimii 50 de ani. in corespundere cu potentialul stational.se afla in gestiunea primariilor.6% din terenurile fondului forestier national.2% • zona de centru – 13. Fondul forestier national (FFN) cuprinde cca. Bulgaria .6%. . Padurile Moldovei sunt formate preponderent din specii de foioase (97. Desi suprafata totala a stejaretelor a crescut cu 18%.) 6) expansiunea daunatorilor defoliatori 7) neconcordanta dintre arboreturi si conditiile stationare 8) cresterea volumului taierilor ilicite.075 ha de padure pe cap de locuitor. ponderea acestora in structura padurilor s-a redus cu 13. Aproximativ o jumatate din suprafata padurilor revine stejaretelor.8 mii ha. 800 de trupuri de padure cu o suprafata de la 5 pana la 1500 ha.4 mii ha (gradul de impadurire a teritoriului constituie . iar circa 90% din arboreturile de gorun si peste 60% din arboreturile de stejar provin din lastari de generatiile II-IV. Obiective: • Mentinerea si regenerarea fondului forestier existent. peste o treime din arboreturi sunt create din specii introduse artificial care nu se inscriu in ecosistemele naturale ale Moldovei. speciile de rasinoase constituind doar 2.5% • zona de sud – 6.2%.Republica Moldova dispune de un fond forestier cu o suprafata de 394 mii ha (11. salcam etc. Din aceste considerente.325. Portugalia .2 mii ha sau 88.30%.. . frasin. suprafata padurilor s-a majorat considerabil datorita plantarii salcametelor si rasinoaselor.9.8 mii ha sau 11. inclusiv paduri . Padurile sunt repartizate extrem de neuniform (a se vedea gradul de impadurire): • zona de nord – 7. Majoritatea padurilor necesita lucrari urgente de reconstructie ecologica.44.altor specii autohtone. fiind una din tarile cu cel mai mic procent de impadurire din Europa: Romania 27%. Cauzele care au generat degradarea principalelor comunitati forestiere sunt urmatoarele: 1) aplicarea regenerarii din lastari (ultimele 2 secole) 2) nerespectarea cuvenita a indrumarilor tehnice in cadrul lucrarilor de gospodarire a arboretelor 3) folosirea in lucrarile de impadurire si reimpadurire a speciilor necorespunzatoare conditiilor stationale 4) intretinerea necorespunzatoare a culturilor silvice 5) procesele intensive de uscare in masa a unor specii forestiere (stejar pufos.6% din teritoriul tarii). circa 12% . dintre care padurile ocupa 311. In gestiunea autoritatilor silvice se afla 349.4%. Restul terenurilor din fondul forestier .37% etc.8%).7%. Astfel.

Printre torentele de pasari migratoare. Flora Republicii Moldova este bogata si include cca.28 % sau 1 mln. Strategia dezvoltarii durabile a sectorului forestier din Republica Moldova (2001). 23 mii ha). populatiile speciilor adventive si ruderale se afla in proces de expansiune accelerata in toate tipurile de ecosisteme. 2. cit si pe caile est-europene de migratie. 14 specii de amfibieni si 82 de specii de pesti. pe de alta parte. Actiuni: • Implementarea principiilor managementului durabil al fondului forestier. 14800 de specii de animale (461 de specii de vertebrate si 14339 de specii de nevertebrate). Programul complex pentru valorificarea terenurilor noi si sporirea fertilitatii solurilor (proiect). 830 mii ha din teritoriul republicii). 5513 de specii de plante (plante superioare – 1989 specii. Fauna vertebratelor include 70 de specii de mamifere. reactie a solului.59% sau 527 mii ha). 250 de specii). Diversitatea vasta a speciilor si grupelor ecologice este determinata atat de variabilitatea biotopica. 281 de specii de pasari. Dupa compozitia floristica cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 850 de specii). euroasiatica – reprezentata de regiunile de silvostepa si stepa (30. apoi cele de stepa (peste 600 de specii). Programul de stat de regenerare si impadurire a terenurilor din cadrul fondului forestier pentru anii 2002-2020 (proiect). care include conditii ecologice cu diversi indici de temperatura. 3. acvatice si palustre (cca. Migratia pasarilor pe teritoriul national decurge atat pe spatii largi. lunca (cca. teritoriul Republicii Moldova se margineste cu regiunea balcanica si formeaza zona de tranzitie dintre elementele faunei stepei asiatice continentale si de silvostepa europeana. pe unul din primele locuri in ceea ce priveste . iar. plante inferioare – 3524 de specii).• Extinderea fondului forestier pe o suprafata de minimum 15% din teritoriul tarii. In acest domeniu au fost elaborate: 1. 5. Semnificativ este faptul ca. petrofite (cca. 14 specii de reptile. mediteraneana – careia ii apartin fragmente de silvostepa xerofite din partea de sud a republicii (15. • Mobilizarea resurselor financiare interne si atragerea suportului financiar din exterior pentru regenerarea si extinderea fondului forestier. pe de o parte. 160 de specii). Fauna Republicii Moldova constituie cca.13 % sau 1 mln. populatiile speciilor raspandite in ecosistemele naturale scad treptat. utilizarea potentialului lui de protectie si recreational. umiditate. cit si de faptul ca teritoriul republicii este situat la interferenta a trei zone biogeografice: central-europeana – reprezentata de Podisul Central al Codrilor (54. 4. 650 de specii). Fauna Din punct de vedere faunistic. Strategia nationala si Planul de actiuni in domeniul conservarii diversitatii biologice (2001). Conceptia de dezvoltare a gospodariei cinegetice nationale (1997).

O diversitate specifica mai bogata a ornitofaunei si teriofaunei revine ecosistemelor forestiere din Codri. printre care predomina rocile carbonatice. care reprezinta habitate valoroase pentru animalele salbatice. padurile de lunca si zavoaiele. Daca in anii 1990-1992 se recultivau 119 ha/an de cariere exploatate.efectivele numerice se plaseaza cele acvatice si palustre.8 mln. dintre care s-au utilizat doar 0. nisipurile. mc de deseuri. mc de sol care ramane depozitat in gramezi si nu se foloseste dupa destinatie. Aceste lucrari practic nu se efectueaza.1 mln. diatomite etc. din care se extrag pana la 5 mii mc de zacaminte anual. care se odihnesc si se hranesc in cursurile inferioare ale Nistrului si Prutului. In procesul de extragere a zacamintelor se formeaza de la 25 % pana la 45 % de deseuri.) si 1585. Luncile acestor rauri sunt principalele coridoare de zbor si pentru pasarile arboricole (rapitoare.1 ha de cariere sunt deja exploatate si necesita recultivare. depunerile de nisip si pietris. piatra bruta. granitul. pietrisul.8 mln. nisipul. . argila etc.7 mln. tone (ghips. Carierele satesti. prundisul. granitul. nisip. precum si pentru pavarea drumurilor. argilele. In ultimii cinci ani s-au format circa 10 mln. Ecosistemele forestiere ofera animalelor conditii de viata mai variate. Totodata. tone. insa fragmentarea esentiala a padurilor reduce posibilitatea de cuibarire a speciilor respective.5 mln. mc. gresia etc. sunt si cele mai deteriorate si necesita o restabilire cit mai urgenta. In biotopurile ecosistemelor de lunca au fost semnalate 88 specii de vertebrate terestre. In ecosistemele de stepa fauna include 109 de specii de vertebrate. gresia. ciconiforme. Ele sunt depozitate in galeriile minelor sau pe teritoriul carierilor in locuri special amenajate. de aceea problema protectiei subsolului si utilizarii rationale a minereurilor devine din ce in ce mai acuta. sunt exploatate in majoritatea cazurilor ilicit. Circa 785. Zacamintele de substante minerale utile Actualmente substantele minerale utile solide (piatra de constructie. nisip pentru sticla. fabricarea blocurilor artificiale. volumul anual de extragere constituind in mediu 2. silicatii. La moment sunt luate la evidenta 406 zacaminte de substante minerale utile solide cu rezervele industriale in cantitate de 400.) se exploateaza adeseori nereglementat si excesiv. pietrisul si alt. de siliciu si argiloase. Desi ar putea fi utilizate la producerea fainii minerale. ghipsul. Cele mai exploatate sunt calcarurile. Pe masura exploatarii acestor zacaminte rezervele lor se micsoreaza. putand fi caracterizata doar conform cunoscutei maxime atribuite lui Ludovic al XV-lea – “Dupa noi macar potopul”. Suprafata ocupata de mine si cariere constituie circa 2428 ha. Fauna din padurile Republicii Moldova include 172 specii de vertebrate terestre. La aceste obiecte s-au acumulat circa 16. prundis. ghipsul. gabronoritele. tripol. multe specii paseriforme). O problema nerezolvata este acumularea in cantitati mari a straturilor de soluri decopertate.). mc (calcar taiat. In padurile de lunca au fost inregistrate 153 specii de vertebrate terestre. in prezent se recultiveaza doar 10 ha/an. In prezent se exploateaza circa 121 de zacaminte. Substantele minerale nemetalifere constituie sursa principala de materie prima minerala a Republicii Moldova. granitul.

. Din acest motiv lucrarile au fost sistate in anul 1972. In urma ploilor torentiale si furtunilor deseurile polueaza terenurile adiacente si resursele acvatice. fiind reluate abia in anul 1996. tripoluri) (2002). Numai intreprinderile miniere dispun de documentatia tehnico-juridica necesara. descoperindu-se zacaminte nesemnificative de petrol. diatomite. In acest domeniu a fost elaborat Programul de masuri pentru utilizarea in economia nationala a unor resurse naturale autohtone (bentonite. gaze si carbune brun.Pentru depozitarea deseurilor sunt folosite spatii suplimentare pe teritoriul carierilor care vor ramane in perspectiva mult timp nerecultivate.5 – 2.5 km). Petrolul si gazele naturale Exploatarea zacamintelor de hidrocarburi in partea de sud a republicii a atins adancimi relativ mici (1.