You are on page 1of 18

  Dintre tipurile de microscop optic folosite in studiul microorganismelor. Spre deosebire de metodele de microscopie optica bazate pe caracteristici ale specimenului studiat. microscopia de fluorescenta este capabila sa studieze caracteristicele unei singure molecule bazata pe emisia de lumina fluorescenta. o metoda speciala este microscopia de fluorescenta. .

reprezentata de lampa de mercur.Componentele microscopului de fluorescenta: Sursa luminii de excitatie. lampa xenon sau de lasere Filtru de excitatie Oglinda dicroica Filtru de emisie Obturatorul Microscopul epifluorescent (sursa http://en.wikipedia.org) Schema generala de functionare a microscopului de fluorescenta (sursa Bioimagistica celulara si moleculara) .

Componentele celulare. in mod normal.    Microscopia fluorescenta este utilizata pentru studiul localizarii si miscarii moleculelor si componentelor intracelulare. . care vor fi inclusi si concentrati in compartimentele celulare specifice. de aceea pentru a putea fi studiate. nu au o lumina fluorescenta. se introduc in celula coloranti fluorescenti. In acest mod elementele celulare tinta devin vizibile la microscopul de fluorescenta. Astfel celula preia direct colorantii fluorescenti.

In metoda directa. iar in metoda indirecta anticorpul este recunoscut de un al doilea anticorp (anticorp secundar) cuplat cu molecula fluorescenta. . anticorpul este marcat cu o molecula fluorescenta.   Tehnica urmareste evidentierea substructurilor celulare prin recunoasterea specifica a anumitor epitopi din componenta acestora cu ajutorul anticorpilor. Exista doua variante ale imunofluorescentei: imunofluorescenta directa si imnofluorescenta indirecta.

Metoda directa de imunofluorescenta (sursa http://www.nobelprize.org) .org) Metoda indirecta de imunofluorescenta (sursa http://www.nobelprize.

mai ales in cazul depozitelor imune din tesut .IMUNOFLUORESCENTA IMUNOFLUORESCENTA DIRECTA INDIRECTA AVANTAJE DEZAVANTAJE Timp scurt de executie Sensibilitate mai mare Risc mai scazut de reactivitate incrucisata Paleta vasta de anticorpi secundari. mai ieftini Mai putin flexibila Risc mare de reactivitate incrucisata.

dupa incetarea actiunii radiatiei de excitatie.  Luminescenta este fenomenul prin care o substanta absoarbe radiatii ultraviolete din spectrul vizibil si emite o radiatie luminoasa. substantele luminescente se impart in:   fosforescente cand iluminarea ulterioara dureaza > 10 -7 sec fluorescente cand iluminarea ulterioara dureaza < 10-7 sec . cu o lungime de unda mai mare. Dupa durata iluminarii.

Lumina emisa de fluorocromi variaza de la albastra. . iar radiatia luminoasa este absorbita de fluorocrom.   Fluorocromii sunt coloranti fluorescenti ce se leaga covalent de anticorpi. realizand conjugatul fluorescent. Astfel ca proba de analizat este supusa unei lumini cu o anumita lungime de unda. care mai apoi va emite o alta radiatie luminoasa cu o alta lungime de unda. la rosie sau alba.

org .nobelprize.sursa http://www.

FAD. . Pentru preventia acestui fenomen se utilizeaza fluorocromi mai puternici sau se reduce intensitatea luminii. In momentul evaluarii rezultatelor obtinute prin aceasta tehnica. fenomenul se numeste photobleaching.   Cand fluorocromul isi pierde capacitatea de a emite fluorescenta. determinat de tipurile de molecule prezente in structura acestora (NADH. lizozomii) manifesta un anumit grad de fluorescenta intrinseca. trebuie avut in vedere faptul ca anumite compartimente celulare (mitocondriile. Malonaldehida).

IgG. v. infectii bacteriene (Legionella pneumophila. anticorpii antinucleari). herpes simplex. Epstein-Barr. varicela-zoster etc. toxoplasmoza. v. Mycoplasma pneumoniae. infectii parazitare (malarie. C3c.). fractiuni ale complementului C1q. In depistarea anticorpilor din: infectii virale (v. v. . Borrelia burdorferi. pneumocistoza). IgM. Helycobacter pylori).Microscopia de fluorescenta este aplicabila:   In diagnosticul bolilor in care apar complexe imune (identifica IgA. citomegalic. leishmanioza.

paragripal. v. gripal A. Treponema pallidum). Bordetella pertussis. Legionella pneumophila etc.  In identificarea bacililor acido-rezistenti din sputa si sectiuni tisulare. In depistarea antigenelor din: infectii respiratorii (v. . herpes simplex. culturi de celule infectate. v. infectii genitale (Chlamydia trachomatis.).

nih.Neuron hipocampic marcat YFP (sursa http://neuroscience.gov) .

org) .nobelprize.Celule epiteliale marcate cu GFP (sursa http://www.

es/grupos/grupocontracccion-muscular/linea-investigacion.php) .Celule cardiace in diverse coloratii (sursa http://www.um.

org) .wikipedia.Dubla fluorescenta a cromozomilor (sursa http://en.

2009. Editia a III-a.scribd. http://ro. Emanuel Fertig – Bioimagistica celulara si moleculara. Laura Cristina Ceafalan. editura Viata Medicala Romaneasca.com/doc/47300684/Microscopia-fluorescenta . Mihaela Gherghiceanu. Marian Negut – Tratat de Microbiologie Clinica. Dumitru Buiuc. Bucuresti. Sevinci Pop. 526:527. 25:45 3. Bucuresti. 96:97. editura Medicala.1. 2. Eugen Mandache.