You are on page 1of 82

Curs introductiv nr.

1 CONTINUTUL CURSULUI
- INTRODUCERE IN FARMACOLOGIE;
- SCURT ISTORIC;
- DEFINITIA MEDICAMENTULUI SI A EFECTULUI;
- DINAMICA MEDICAMENTULUI IN ORGANISM SI BIODISPONIB;
- ACTIUNEA MEDICAMENTULUI SI TIPURI DE ACTIUNI;
- TRECEREA SUBSTANTELOR MEDICAMENTOASE PRIN
MEMBRANELE BIOLOGICE.

INTRODUCERE IN FARMACOLOGIE
Definitie: stiinta biomedicala ce studiaza medicamentele in relatie cu
organismele si sistemele vii;
- “pharmakon” (lb.gr.) = medicament, substanta biologic activa;
- “ logos” (lb.gr.) = stiinta.
Ramuri:
- Farmacodinamia (“dynamia” (lb.gr.) = forta) = se ocupa cu studiul actiunii
substantelor medicamentoase, masurarea efectelor biologice ale acestor
substante, descrierea si analiza farmaconilor;
- Farmacocinetica (“kinetos” (lb.gr.) = miscare) = studiaza miscarea
farmaconilor in organism;
- Farmacoterapia = stabileste modul de utilizare al medicamentelor, indicatii,
contraindicatii, posologie, efecte adverse, interactiuni;
- Farmacografia = se ocupa cu modul de prescriere al medicamentelor,
insusirea regulilor de formulare a prescriptiilor medicale;
- Farmacotoxicologia (“toxikon” (lb.gr.) = otrava) = studiaza intoxicatiile si
substantele toxice; unele otravuri in doze adecvate pot fii medicamente;
medicamentele, in doze mai mari decit cele terapeutice pot fii otravuri.
- Farmacologie clinica = studiaza farmacodinamia si farmacocinetica
farmaconilor la om; inrudita cu farmacologia biochimica, moleculara.
DISCIPLINE FARMACEUTICE INRUDITE
- Farmacognozia = studiaza principiile active vegetale, cunoasterea
drogurilor, respectiv a plantelor medicinale;
- Chimia farmaceutica = se ocupa de compozitia chimica a medicamentelor,
sinteza, dozarea, identificarea si analiza lor;
- Tehnica farmaceutica sau Galenica = se ocupa cu obtinerea preparatelor
medicamentoase adecvate pentru asigurarea efectului terapeutic dorit.
SCURT ISTORIC AL FARMACOLOGIEI IN ROMANIA
-1813- Ct. Hepites- elaboreaza prima Farmacopee Europeana;
-Zaharia Petrescu – elaboreaza Materia Medica transformata apoi in
Farmacologie si Terapeutica;
-Dimitrie Ionescu – renoveaza invatamantul farmacologic;

-Daniel Danielopolu – elaboreaza Farmacodinamia nespecifica.
Reprezentanti de marca ai Farmacologiei romanesti:
- Prof.Dobrescu; - Prof. Socrat Lalu
- Prof. Stroescu; - Prof. Petre Niculescu
- Prof.Fulga; - Prof. Ion Nitescu
- Prof.Monea; - Prof. Alfred Teitel
- Prof. Feszt.
FARMACOLOGIE GENERALA
• Medicament si efect farmacologic:
- - Definitia medicamentului = substante chimic pure sau preparate compuse
care prin proprietatile biologice pot fii utilizate la tratamentul, vindecarea,
prevenirea sau diagnosticarea bolilor.
• - Efectul farmacologic = totalitatea modificarilor produse de farmacon in
starea morfofunctionala a organismului; se mai numeste si raspuns.
• Pentru a produce un efect medicamentul trebuie sa indeplineasca doua
conditii fundamentale:
• 1. substanta activa sa aiba proprietati fizico-chimice adecvate (raportul
liposolubilitatea/hidrosolubilitatea, ionizarea si pH-ul substantei la locul de
absorbtie) pentru a interactiona cu structurile receptive din sistemele
biologice;
• 2. substanta activa sa ajunga in concentratie adecvata la structurile receptive
(locul actiunii).
Factorii ce influenteaza efectul unui medicament:
- doza administrata;
- posibilitatea de patrundere la locul actiunii;
- viteza de eliminare.
Efectul se poate exprima prin formula:
EFECT = P.D. ( RATA INVAZIEI / RATA EPURARII) R
unde:
• P – proprietatile fizico-chimice ale substantei;
• D – doza;
• R – reactivitatea organismului;
• Rata invaziei – viteza de absorbtie;
• Rata epurarii – viteza de eliminare.
Fazele parcurse de medicament dupa administrare:
A. faza farmaceutica (galenica) = eliberarea substantei active din preparatul
administrat ( droguri, comprimate, solutii); proportia in care substanta activa
se elibereaza se numeste disponibilitate farmaceutica;

B.faza farmacocinetica cuprinde:
1. absorbtia sau patrunderea medicamentului in mediul intern;
2. distributia reprezinta impreuna absorbtia procesul de invazie;
3. transformarea (metabolizarea sau biodisponibilitatea) , poate duce la
inactivarea sau la cresterea activitatii medicamentului;
4. eliminarea duce la epurarea organismului ( cuprinde excretia
medicamentului, respectiv a metabolitilor).
C. faza farmacodinamica = se produce simultan cu faza farmacocinetica si
inseamna interactiunea dintre medicament si receptori in urma careia rezulta
un efect; efectul poate fii dorit sau toxic.
Definitia Biodisponibilitatii (Bd):
- procentul din doza administrata care a fost absorbit in sange;
- exprima proportia si viteza patrunderii unui medicament in circulatia
sistemica;
- este o notiune farmacocinetica.
Actiunea medicamentului:
- procesul prin care ia nastere efectul.
Tipuri de actiuni:
- functie de loc: efect local si efect general (sistemic, resorbtiv, la distanta);
-dpdv practic: actiune principala si actiune secundara (nedorita); actiunea
selectiva = efect principal neansotit de efecte secundare;
-functie de utilitatea efectului: efect terapeutic ( etiotrop – antibioticele,
simptomatic – antipireticele, substitutiv – insulina), efect toxic ( lesin dupa
antihipertensive);
-functie de desfasurarea in timp a actiunii: efect imediat si efect tardiv;
-functie de durata actiunii: efect reversibil si efect ireversibil.
Trecerea substantelor medicamentoase prin membranele biologice:
1. Transport pasiv sau difuziune simpla:
- medicamentul se misca in sensul gradientului de concentratie fara consum
de energie;
-substantele liposolubile difuzeaza prin intreaga suprafata a membranei;
-substantele hidrosolubile traverseaza membranele biologice prin pori si
canale preformate ( trecerea acestora este limitata de diametrul moleculei
substantei active si diamterul porilor).
Trecerea substantelor medicamentoase prin membranele biologice:
2. Transportul specializat:
A. Difuziune facilitata:
- transfer in sensul gradientului de concentratie;
fie
- cu ajutorul moleculelor de tip “ carrier” (carausi):

-este saturabil;
-substantele de transportat necesita o anumita structura chimica pentru a se
fixa de caraus;
-apare fenomenul de competitie pentru “carrier” intre substantele cu structuri
asemanatoare.
B. Transportul activ:
- impotriva gradientului de concentratie;
- se realizeaza cu consum de energie;
- poate fii blocat prin inhibarea proceselor metabolice care elibereaza energie
metabolica, respectiv prin blocarea enzimelor care realizeaza scindarea ATPului.
C. Pinocitoza (endocitoza) – proces de transfer al substantelor
macromoleculare (nedifuzibile) in celule prin internalizare sub forma de
vezicula, ± metabolizare, si exocitoza (parasirea celulei).
I. ABSORBTIA;
I1. CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR;
I2. INCETINIREA ABSORBTIEI.
FARMACOCINETICA.ETAPELE FARMACOCINETICII
I. ABSORBTIA;
Absorbtia – procesul prin care are loc patrunderea substantelor active in
circulatia sanguina.
Exista astfel:
- substante medicamentoase cu efect sistemic (cele care se absorb);
- substante medicamentoase cu efect local (cele care nu se absorb).
Factorii de care depinde absorbtia:
A. Proprietatile medicamentelor:
- solubilitatea substantei active;
- difuzibilitatea;
- gradul de dispersie;
- forma medicamentului.
B. Suprafata de absorbtie:
- functia fiziologica a caii de administrare;
- marimea suprafetei de absorbtie;
- circulatia locala;
- modificari patologice ale caii de absorbtie.
I1. CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
A. Naturale:
A1. Calea digestiva sau enterala ( pe cale orala, prin inghitire, per os, per
oral: cavitatea bucala, stomacul, intestinul subtire, intestinul gros;
A2.Calea rectala;

solutii cu pH diferit de pH-ul neutru. B4.: citostatice. substante hemolitice si hemaglutinante.intraperitoneal. A5.v. numai pentru testarea sensibilitatii. Nu se pot administra i. Cai artificiale (parenterale): B1.intratecal sau intrarahidian.incetinirea absorbtiei este necesara pentru: prelungirea  efectului local si atenuarea efectelor generale. stop cardiac. apirogena. Tegumentul ( important – iontoforeza). .solutii de tip emulsii sau suspensii B2. . lipsita de impuritati.: solutii uleioase (produc embolii). emulsii ( cu exceptia emulsiilor in scop nutritiv de tip aminoacizi. cantitati mari de lichide. . . . . obtinerea  unui efect uniform pe o durata mai lunga de timp.solutii hipertonice. Alte cai mucoase: sacul conjunctival. . Pe cale intramusculara se pot administra: .solutii izotonice. A4.solutii injectabile al caor pH este aproape de cel neutru ( 6-8) .calea intramusculara.solutii iritante. Calea prin seroase: .INCETINIREA ABSORBTIEI . solutii cu pH diferit.solutii ce se administreaza lent ( proces de hipodermoliza).calea intravenoasa: Avantaje: efect rapid. Cai intravasculare: . Pe cale subcutanata se administreaza numai: .este abordata numai in resuscitarea cardiaca.calea subcutanata.v. Calea intracutanata sau intradermica: . I2. Solutia injectabila i. mucoasa urogenitala.v. Calea intracardiaca: .A3. . . concent plasmatica a substantei creste foarte repede. Calea pulmonara. suspensii. Cai extravasculare: . solutii hipertonice. .calea intraarteriala (folosita pentru dirijarea efectului asupra unei regiuni din organism). trebuie sa fie: sterila.se foloseste rar. . B.cantitati limitate de substante (ml). . B3.calea intracutanata sau intradermica. proteine).maduva osoasa.solutii neiritante. Se pot administra i.

administrarea de solutii uleioase i. . .ETAPELE FARMACOCINETICII II.Medicament activ Medicament  inactiv.Ex. Narcoticele i. respectiv activitatea. II. . DISTRIBUTIA. administrarea de compusi ai substantei active care se scindeaza lent. . . administrarea de preparate retard. ABSORBTIA. I1. legarea de albuminele plasmatice. administrarea de drajeuri duplex/triplex/capsule cu mai multe invelisuri. .Medicament – compus inactiv Compus  toxic. FARMACOCINETICA. DISTRIBUTIA. . Tipuri de modificari ale activitatii medicamentelor in organism: .v.2 CONTINUTUL CURSULUI I. . • Nivele de metabolizare (localizari ale proceselor de biotransformare): presistemic. INCETINIREA ABSORBTIEI.reprezinta totalitatea transformarilor chimice pe care le sufera medicamentele in organism.Medicament – compus inactiv Metabolit  activ terapeutic. Factorii care influenteaza distributia: .legarea substantelor active de constituenti macromoleculari ( ex. legarea de proteinele din tesuturi).coeficientul de repartitie si continutul de lichide al diferitelor tesuturi. folosire de excipienti macromoleculari care incetinesc absorbtia. BIOTRANSFORMAREA SAU METABOLIZAREA MEDICAMENTELOR.. . CURS NR. BIOTRANSFORMAREA SAU METABOLIZAREA MEDICAMENTELOR.).Medicament activ Metabolit  cu acelasi efect terapeutic.Medicament activ Metabolit  cu efect terapeutic crescut. legarea de proteinele plasmatice. Bariera hematoencefalica. CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR.irigarea sanguina a diferitelor organe. Asocierea solutii anestezice cu substante vasoconstrictoare in stomatologie. III.redistributia (ex. IV.Medicament activ Metabolit  cu alt efect terapeutic. . bariera placentara). III.m. ELIMINAREA.aceste modificari ale proprietatilor biologice si fizico-chimice ale medicamentelor influenteaza si eficacitatea acestora. . I2. .pH-ul local.  in  cursul distributiei la nivelul: .tipul capilarelor determina viteze diferite de difuziune ( ex.

. Derivatii conjugati rezultati sunt lipsiti de activitate biologica. Factorii care influenteaza procesele de biotransformare: . Inductori enzimatici foarte activi: fenobarbitalul. alte somnifere. Tipuri de reactii de biotransformare: reactiile  fazei a II-a: se numesc conjugari sau reactii de sinteza: . . . Reactiile de biotransformare sunt catalizate de enzime. 6. Oxidari: .oxidare ( N .sulfoconjugarea. FARMACOCINETICA. . . Dehidrogenari: . Hidroliza: reactie prin care sunt metabolizati esterii (esteraze). .oxidare sau S . 2.ETAPELE FARMACOCINETICII Tipuri de enzime: garnitura  microsomala: .este tot o reactie de oxidare insa extramicrosomiala.. Reactii de reducere: . amidele (amidaze). 3. .dezalchilare oxidativa (demetilari). .nitroreducere. Ciclizari sau desfacerea unor cicluri. 5.oxidare).nu au specificitate de substrat.ficatului.metilarea. mitocondrii: . ducand la epurarea organismului. devenind astfel mai usor eliminabili.hidroxilare alifatica sau aromatica. Dehalogenari.cetoreducere. 4. . .sunt enzimele oxidative.sunt adaptabile la cerintele organismului prin fenomene de inductie enzim (prin derepresie). . peptidele (peptidaze).rinichilor.plamanilor.acetilarea. Tipuri de reactii de biotransformare: reactii  de faza I: prin care se produc modificari structurale in molecula substantei medicamentoase: 1.glicocolconjugarea.glucuronoconjugarea.prezinta slaba specificitate de substrat. enzime  specifice ale metabolismului celular localiz in citosol. .dezaminari oxidative.

- factorii genetici (ex. deficitele enzimatice);
- factorii endocrini (ex. hormonii androgeni cresc rata metabolizarii);
- varsta (ex. metabolizarea diferita la nou-nascuti si copiii mici, respectiv la
varstnici);
- alimentatia.
IV. ELIMINAREA
• - excretie sau epurare;
• - rata globala a eliminarii medicamentelor din organism se poate exprima
prin notiunea de clearance (Cl) care cifric se exprima prin Cl plasmatic total
(Clt): Clt = Vd x Ke
– Vd – volumul de distributie
– Ke – constanta de eliminare
IV. ELIMINAREA.
Organe la nivelul carora se realizeaza excretia:
1. Rinichiul:
- la acest nivel excretia se realizeaza prin 3 procese:
filtrarea

glomerulara ( prin care se elimina substantele dizolvate in plasma
sanguina, liber difuzibile);
secretia

glomerulara ( proces de transport activ prin care se elimina
substante medicamentoase legate de transportori);
reabsorbtia

tubulara ( proces de redifuziune pasiva prin care
medicamentele ajung inapoi in plasma, scazand rata eliminarii); ajustarea pHului urinar functie de proprietatile substantei poate favoriza eliminarea.
2. Ficatul – circulatia enterohepatice;
3. Mucoasa conjunctivala, nazala.
4. Plamanul;
5. Glanda mamara.
PRINCIPALII PARAMETRI FARMACOCINETICI
BIODISPONIBILITATEA (Bd) – fractia din doza administrata oral care
ajunge in circulatia generala.
VOLUMUL APARENT DE DISTRIBUTIE – volumul total de lichid in care
s-a dizolvat medicamentul; se exprima in litri sau l/kgc.
CLEARANCE –ul (Cl) – reda procesul de epurare a medicamentelor si
reprezinta volumul de plasma epurat de medicament in unitatea de timp. Se
exprima in ml/min, l/h, raportat la greutatea corporala.
TIMPUL DE INJUMATATIRE (T1/2) – timpul necesar scaderii la jumatate a
concentratiei medicamentului in plasma.
FARMACOCINETICA DOZELOR MULTIPLE
- in cazul administrarii repetate a medicamentelor conteaza intervalul dintre
doze;
- cind intervalul dintre doze este mai mic decit cel necesar epurarii totale,
substanta se acumuleaza;

- cind cantitatea administrata devine egala cu cea epurata se realizeaza o stare
de echilibru sau de platou sau stare stationara;
- astfel, in cazul medicamentelor cu timp de injumatatire lung, se incepe
tratamentul prin administrarea unei doze mari, de atac, pina ce se ajunge la
starea stationare, iar apoi se administreaza doze mai mici, de intretinere,
pentru inlocuirea cantitatii pierdute.
ELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALA
Definitia farmacodinamiei – ramura farmacologiei care studiaza efectul
medicamentului, in urma interactiunii cu structura vie;
- Medicamentele pot actiona la nivelul:
aparatelor

si sistemelor organismului (ex. actiunea asupra SNV, SNC, etc);
celulelor (ex. modificarea transportului unor ioni la nivelul membranei
celulare, interferarea sintezei proteinelor la nivel ribozomal, actiunea asupra
nucleului –anticanceroasele) ;
molecula

– pot actiona nespecific (fenomene fizice sau fizico-chimice)
respectiv specific (prin producerea unor modificari la nivelul unor structuri
biologice, interventia in procese fiziologice, precum si actiunea asupra
structurilor biologice specializate denumite receptori farmacologici sau
farmacoreceptori);
Exista astfel:
- substante medicamentoase care stimuleaza receptorii – agonisti;
- Substante medicamentoase care blocheaza receptorii – antagonisti.
Relatiile doza – efect ce caracterizeaza efectul farmacologic:
- efectul farmacologic reprezinta totalitatea modificarilor produse in starea
morfofunctionala a organismului ca raspuns la o doza de substanta activa;
- stabilirea relatiei doza-efect impune masurarea efectului produs si corelarea
lui cu doza administrata;
Tipuri de relatii doza –efect:
- relatia liniara – intensitatea efectului creste direct proportional cu doza de
medicament;
- relatia exponentiala – la inceput, paralel cu cresterea dozei se observa o
crestere proportionala a efectului, iar apoi o crestere din ce in ce mai lenta a
efectului datorita saturarii structurilor receptoare;
- relatia sigmoida – initial, crestere mica a efectului, urmata de variatii mari
ale efectului la o crestere mica a dozei si, in final aceeasi crestere mica a
efectului.
Efectele farmacodinamice obtinute dupa administrarea medicamentelor sunt:
- efecte gradate/ cantitative – variaza in functie de doza;
- efecte unice / calitative – exprimate printr-un procent si denumite efecte de
tip “ tot sau nimic”.
Tipuri de doze ce caracterizeaza medicamentele:

I. Dozele eficiente / terapeutice – sunt acelea care provoaca efecte
farmacodinamice corespunzatoare d.p.d.v. terapeutic:
- doza eficienta minima – produce efect numai la indivizii hipersensibili;
- doza maxima tolerata – produce efect la toti indivizii;
- doza eficienta medie – provoaca efect in 50% din cazuri;
- doza uzuala – doza eficienta medie pentru o data si pentru 24 ore;
II. Dozele toxice – acele doze mai mari decit cele terapeutice care determina
intoxicatii acute medicamentoase;
III. Dozele letale – acele doze care produc moartea animalelor de experienta.
Ex.DL50 – acea doza care produce moartea a 50% din animalele unui lot de
experienta.
Riscul administrarii unui medicament depinde de raportul intre dozele
terapeutice, toxice sau letale:
- zona maniabila (zona terapeutica) – intervalul dintre doza eficienta minima
si doza maxima tolerata;
- indicele terapeutic – raportul dintre DL50/DE50; pentru ca un medicament
sa poata fii introdus in terapie, indicele terapeutic trebuie sa fie minimum 10;
- marginea de siguranta – distanta dintre doza maxima tolerata si doza toxica
minima.
Factorii ce influenteaza relatia doza – efect:
Factorii

dependenti de organism – specia, varsta, starea hormonala, factorii
ereditari, starile patologice;
- Formula lui Young, utila in administrarea medicamentelor la copii:
Dc=DaxV/V+12 unde
Dc – doza la copil;
Da – doza la adult;
V – varsta copilului in ani.
- La batrani ( peste 65 ani) – dozele terapeutice trebuie reduse cu cca 25%
fata de adultul normal.
Factorii

dependenti de mediu – alimentatia, temperatura ambianta;
Efectul

placebo:
- placebo (lat.) = “eu voi place”;
- reprezinta un efect favorabil, de natura psihologica, a unei substante sau
procedeu terapeutic, fara a avea legatura cu proprietatile farmacodinamice ale
substantei sau procedeului folosit;
- in farmacologie, prin placebo se intelege un medicament aparent, lipsit de
substanta medicamentoasa, dar cu forma identica cu a unui preparat
medicamentos.
Interactiunile medicamentoase de ordin farmacocinetic:
1. Interactiuni in cursul procesului de absorbtie:
- modificarile de pH ale sucurilor gastrice;
- combinarea in tubul digestiv;

- sindroamele de malabsorbtie;
- intirzierea golirii stomacului;
- grabirea golirii stomacului;
- scaderea motilitatii intestinale;
- cresterea motilitatii intestinale;
2. Interactiuni la nivelul procesului de distributie:
- modificarea fluxului sanguin hepatic;
- deplasarea de pe proteinele plasmatice;
- deplasarea de pe locurile de legare de la nivelul tesuturilor.
3. Interactiuni la nivelul procesului de metabolizare:
- inhibitia enzimatica;
- inductia enzimatica;
4. Interactiuni la nivelul procesului de eliminare:
- diureticele;
- modificarea pH-ului urinar;
- competitia pentru transportorii activi.
Interactiunile medicamentoase de ordin farmacodinamic:
1. Sinergismul – intensificarea unor efecte farmacodinamice ca urmare a
asocierii a doua sau mai multe medicamente.Functie de gradul de influentare
deosebim:
- sinergism aditiv ( de sumare) – efectul asocierii este egal cu suma aritmetica
a efectelor partiale;
- sinergism supraaditiv (potentializator) – efectul global al combinatiei
depaseste cu mult suma efectelor partiale sau asocierea determina
intensificarea unor efecte care se observa numai la unul din medicamentele
asociate.
2. Antagonismul – se produce cind o substanta scade, anuleaza sau chiar
inverseaza efectul unei alte substante cu care se asociaza:
antagonism fizico-chimic;
antagonism fiziologic;
antagonism farmacologic:
- competitiv;
- necompetitiv.
Incompatibilitatile medicamentoase:
- reprezinta acele asocieri medicamentoase care sunt nedorite, nefolositoare,
periculoase, care pot duce la anularea efectului terapeutic sau la aparitia unor
efecte adverse grave.
1. Incompatibilitatile farmaceutice:
- au loc inaintea patrunderii medicamentelor in organism:
Ex.

Diazepamul nu se amesteca cu alte medicamente.Ampicilina nu se amesteca cu alte medicamente.Vitaminele B nu se amesteca cu antibiotice. Tratamentul intoxicatiilor acute: A. gentamicina.provocarea vomei. heparina).supraacute – cind se administreaza o doza superioara celei letale. . . .Fierul injectabil nu se amesteca cu vitamina C. iar in perfuzie nu se amesteca cu clorura de calciu.Heparina nu se amesteca cu barbiturice.Tolereanta si dependenta ELEMENTE DE FARMACODINAMIE GENERALA Elemente de farmacotoxicologie generala 1. administrarea de substante emetizante.Aminofilina nu se amesteca cu nici un alt medicament in siringa.Papaverina nu se amesteca cu substante acide (vitamina C. nu se dilueaza. . Masuri nespecifice: micsorarea  cantitatii de toxic din organism prin : . 2.Elemente de toxicologie generala . Pot fi: .reprezinta o stare patologica determinata de administrarea accidentala sau intentionata a unei doze mari de medicament. .Tratamentul intoxicațiilor acute . noradrenalina.Gentamicina nu se amesteca cu alte medicamente.acute propriu-zise – cind se admin doze mai mari decit cele terapeutice.Insulina nu se amesteca cu aminofilina. opioide. . se contraindica provocarea varsaturilor in cazul intoxicatiilor cu substante caustice. Nu se asociaza antibiotice de tip bactericid – peniciline. Intoxicatiile acute medicamentoase: . . excitante centrale sau la comatosi. heparina. izoprenalina. .Digoxinul nu se amesteca cu alte medicamente. .Tetraciclinele nu se amesteca cu alte medicamente. . 3.Vitamina C nu se amesteca cu antibiotice. . penicilina G.Incompatibilitati farmacodinamice – au loc in vivo. mult superioara celei terapeutice. . . CURS NR.Calciul gluconat nu se amesteca cu bicarbonat si tetracicline..Cloramfenicolul nu se amesteca cu tetracicline.Reacțiile de tip alergic .Hidrocortizonul hemisuccinat nu se amesteca cu insulina. . . de ex. . cu antibiotice de tip bacteriostatic – tetracicline/cloramfenicol. opioide.1 .

. B. Reactii adverse de tip toxic – sunt dependente de doza si de proprietatile farmacodinamice ale medicamentului. Factori ce determina dozele uzuale de medicament sa provoace fenomene toxice: . administrare de vasoactive simpatomimetice. Reactiile adverse de tip teratogen. masaj cardiac extern. ototoxicitatea dupa streptomicina sau furosemid. perfuzie cu furosemid). mutagen si cancerigen Reactiile  de tip teratogen sau dismorfogen – se refera la capacitatea unor medicamente de determina malformatii congenitale sau monstruozitati la . Reactiile adverse la medicamente: .Acetilcisteina in intoxicatii cu paracetamol. . oxigenoterapie.dializa (folosita in intoxicatii masive).administrarea de purgative saline (sulfat de Mg/sulfat de Na). scheme de administrare inadecvate. daunatoare.constau in administrarea de antidoturi (substante capabile sa combata specific fenomenele toxice induse de unele medicamente). .Se manifesta prin tulburari functionale sau leziuni la nivelul diferitelor aparate si sisteme. Ex.Vitamina B6 (piridoxina) in intoxicatii cu izoniazida.Propranolol in intoxicatii cu beta-stimulatoare. nefrotoxicitatea dupa gentamicina. . 2. . . sustinerea  functiilor vitale (circulatia si respiratia): ventilatie mecanica. .m.Fenobarbital i.sunt fenomene neplacute. periculoase. stari patologice. sau diazepam i.Fitomenadiona (Vitamina K) in intoxicatii cu anticoagulante orale.v. folosirea nejustificata a unor cai de administrare cu risc toxic mare.Glucoza 10% sau glucagon in intoxicatii cu insulina sau hipoglicemiante. De reactii adverse de tip toxic: hepatotoxicitatea determinata de izoniazida sau paracetamol. .factori legati de medicament – indice terapeutic mic.Nalorfina sau naloxona in intoxicatii cu opioide care deprima centrul respirator.. . . Tipuri: 1. . Ex. justificate pina la cel mult 7 ore de la ingestia toxicului. insuficienta organelor de epurare.factori legati de individ – reactivitatea biologica. . Masuri specifice: .EDTA in intoxicatii cu plumb.cresterea eliminarii urinare a toxicului (manitol. ce apar la dozele uzuale de medicamente.Trihexifenidil (Romparkin) in intoxicatii cu neuroleptice.Atropina si obidoxima in intoxicatii cu inhibitori de acetilcolinesteraza. . in intoxicatii cu substante convulsivante. .efectuarea de spalaturi gastrice.

bronhospasm. . insecticide. Medicamente contraindicate la gravide: . hidrocortizon hemisuccinat 150-200 mg i. Reactiile adverse de tip idiosincrazic – sunt provocate de deficiente enzimatice congenitale. . ce determina o capacitate redusa de a metaboliza medicamente.oprirea administrarii medicamentului incriminat. Reactiile  alergice de tip II sau citotoxic: . Alergia este specifica pentru o anumita substanta chimica. in urma administrarii lor in cursul perioadei de graviditate. antidepresivele triciclice.apar: edeme. scaderea TA. dar poate cuprinde si compusi inruditi structural (alergie incrucisata) Tipuri de reactii alergice functie de mecanismul de producere: Reactii  alergice de tip I sau anafilactic: . pesticidele organofosforice.substantele hormonale si antihormonale. 4.. spermatozoizi) si transmiterea lor la descendenti. vitaminele A si D in doze mari. glucocorticoizii. . antihistaminic H1 blocant. metronidazolul.se datoreaza formarii de anticorpi de tip Ig G si Ig M directionati impotriva unor constituenti tisulari.anticoagulantele orale – produc malformatii cranio-faciale. adrenalina 0. deci o perioada de timp pina la instalarea starii de hipersensibilitate. ale SNC. calciu gluconic i. .citostaticele – opresc inmultirea celulara. fenotiazinele.antidiabeticele orale – se inlocuiesc cu insulina.produsul de conceptie. traheostomia. bradikinina. cloramfenicol. streptomicina. rifampicina.v.sunt imediate. Reactiile  de tip cancerigen – apar in urma mutatiilor produse la nivelul celulelor somatice cu producerea de cancere. eruptii urticariforme.se produc prin degranulare mastocitara cu eliberare de mediatori ai inflamatiei si alergiei: histamina.. Substante incriminate: citostaticele.5 mg s.Sensibilizarea se dezvolta la 5-14 zile de la prima administrare. . Reactiile adverse de tip alergic – sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune. medicatia antiepileptica. Tratamentul de urgenta al socului anafilactic: .unele antibiotice – tetracicline..c. vasodilatatie. roseata tegumentelor. . .medicamente cu risc incert: amfetaminele.reprezinta aparitia de mutatii genetice in celulele germinative (ovule. se inlocuiesc cu heparina care nu traverseaza bariera placentara. prostaglandine. Reactiile  de tip mutagen . nitrozamine. gudroane. prurit.manifestarea acuta cu caracter sistemic = socul anafilactic. 3. leucotriene. Substante ce determina efecte mutagene: citostaticele. .v. . Alergia presupune o sensibilizare prealabila.

5. narcomanie.opioidele (morfina. anemia si trombocitopenia aparute dupa antimalarice. HIV). addictie.ex. Clasificarea dependentei: . Toleranta. datorita euforiei pe care acesta o produce. halucinogenele (marijuana. Dependenta: – apare in urma consumului excesiv de medicament fara justificare terapeutica.pericolul social (psihotoxicitatea) – tulburari de comportament. . medicamentul nemaiavand efect antiinfectios. . hasis).apare astfel liza sau distrugerea tesutului respectiv. tumefieri articulare. scaderea rezistentei la infectii. fentanyl.dependenta psihica – dorinta invincibila de ordin psihologic de a administra medicamentul. . acte antisociale. Alcoolul – este situat la granita dintre dependenta majora si minora. Substantele ce determina dependenta majora: . infectii intercurente (VHB. 6.toleranta – diminuarea progresiva a efectului la repetarea administrarii. barbiturice+ alcool.este o stare de intoxicatie cronica a organismului. . . Reactiile  alergice de tip III sau mediate prin complexe imune – apar in urma formarii unor combinatii complexe intre antigen si anticorp. apare dupa laxative. sulfamide sau granulocitopenia determinata de antitiroidiene. solventii organici (aurolac).dependenta minora – obisnuinta. Caracteristici: .Tahifilaxia – scaderea eficacitatii in urma administrarii de medicamente in doze mari si la intervale scurte de timp. cocaina. nefrita. psihica.intoxicatia cronica – duce la o degradare fizica. benzodiazepine+alcool.. .Toleranta – scaderea eficacitatii medicamentului in urma adm repetate. . tahifilaxia si rezistenta: .dependenta fizica – necesitatea de a continua folosirea medicamentului pentru a evita tulburarile grave ce apar la intreruperea administrarii lui ( pentru a evita sindromul de abstinenta). petidina. amfetaminele. . artralgii. . habituatie. heroina).dependenta majora – eufomanie. toxicomanie: apare dupa stupefiante. care se fixeaza de membranele bazale si vase mici producand: eruptii cutanate. febra. acutumanta. nicotina. .Rezistenta – scaderea sensibilitatii microorganismelor la antibiotice si chimioterapice.

salicilaţi cu aminofenazonă). 1. droguri. Avantajele pulberilor: se prepară uşor.CURS 3. cu grad de diviziune determinat.2 FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE. in funcţie de suprafaţa pe care se aplică. . foarte fină care reprezintă sporii unei specii de ferigă.pentru uz intern: zahărul (Saccharum). amidonul şi mai rar Lycopodium (o pulbere galbenă onctuoasă. In Farmacopeea Romană sunt prevăzute 9 tipuri de site. Pentru prescriere este necesară concentraţia substanţei active şi cantitatea totală de pulbere. administrare dificilă in cazul pulberilor amare. mărunţite şi trecute prin site cu ochiuri de diferite dimensiuni. . comprimatele. . Excipienţii sunt de 2 tipuri. substanţele active au acţiune de intensitate redusă. capsulele.Pulberile (pulvis.după calea de administrare există pulberi pentru uz extern sau pudre şi pulberi pentru uz intern (se inghit). Dozele unitare variază in limite largi: 0. fiind folosită in special pentru obţinerea pudrelor cosmetice). oficinale.pentru uz intern – se inghit.5- . uneori se poate produce lichefierea pulberilor. dozarea este imprecisă. in cazul amestecurilor eutectice (de ex. din orez – orizae. Dezavantajele pulberilor: alterare uşoară. Compoziţie: substanţa activă (substanţe pure. in funcţie de calea de administrare a pulberii. din cartof -solani. au aspect omogen. După modul de prescriere se cunosc 2 tipuri de pulberi magistrale: a) pulberi nedozate b) pulberi dozate a) Pulberile nedozate sunt pentru uz extern şi pentru uz intern. Clasificare: . care este cuprinsă intre 20. au absorbţie bună prin diluare. funcţionează şi ca substanţe cu rol corector. .după compoziţie sunt pulberi simpe (cu o singură substanţă activă) şi compuse (conţin 2 sau mai multe substanţe active).0 şi 200. etc) şi excipientul. drajeurile şi granulele. .pentru uz extern: talcul (Talcum). previn apariţia reacţiilor fizico-chimice nedorite. se mai numesc şi pudre.pentru uz extern – se aplică pe tegumente. SEMISOLIDE SI MOI FORME MEDICAMENTOASE SOLIDE Sunt: pulberile. lactoza (Saccharum lactis) şi amidonul din diferite specii de graminee sau din alte plante (Amylum). Rolul excipienţilor: completează cantităţile.0 de grame. pulveres) – sunt substanţe solide dispersate in particule uniforme. pilulele. aspect omogen. Se obţin din substanţe solide uscate. din porumb – maydis. din grau – triticum. Ex. făcandu-se cu unităţi de măsură casnice (varful de cuţit sau linguriţa rasă).

după mese.4 g Phenobarbitali natrici 1.dos. după mese.2-0.prin metoda dispensatoare: Rp/ Aminophyllini 0.2. cantitatea totală este cuprinsă intre 50. glicerină. aeq. 2.0 grame. Pentru prescriere este necesar să cunoaştem doza unitară (D. in dos.0 g. Pentru prescriere este necesar să cunoaştem doza unitară.U. Sunt formaţiuni solide.0 şi 200. Nr . De exemplu. pulvis D. O linguriţă rasă cuprinde 1-3 g pentru pulberile uşoare sau vegetale şi 3-5 g pentru pulberile grele sau minerale.f.2-1. pulvis Div. 3X1 capsule pe zi. faptul că se foloseşte un singur excipient Massa pilulae care se adaugă quantum satis (q. amylac. etc. 3X1 capsule pe zi. intern. Ephedrini hydrochloridum D. L sau C).Pilulele (pilula. Nu conţin excipienţi. fie cea de divizare. Conţin substanţe puternic active. greutatea unui praf este de 0. S. folosindu-se fie metoda dispensatoare. in caps. Nr. numărul de doze este mic (X-XXX). Există 2 modalităţi: prin metoda dispensatoare şi metoda de divizare. . Varful de cuţit corespunde la 0. să prescriem prin ambele metode o pulbere dozată cu Aminophylllinum D. pulberi. numărul de doze care este mare (XXX-L-C).U.prin metoda de divizare: Rp/ Aminophyllini 4. substanţele active avand şi rol de excipienţi. 0.XX in caps. mucilagii.= 0.).0 g şi metoda de prescriere.XX D.2 g. Pulvis Nystatini.0 g Amyli tritici ad 20. zahăr. b) Pulberile dozate – sunt numai pentru uz intern.5 –1 g pentru pulberile uşoare şi 1-3 g pentru pulb grele. S.3 grame.02 g şi Phenobarbitalum natricum D.05 g.tal. zahăr. glicerină. numărul de doze este mare (XXX. pilulae) – se obţin in farmacie.).U.02 g Phenobarbitali natrici 0.0 g M. pulbere.= 0. amylac. fiind preparate magistrale. Mai există şi pulberi oficinale : Pulvis Opii et Ipeca. sferice cu greutatea de 0. .s.05 g Amyli tritici ad 1. .U.f. ce conţin substanţe active inglobate in excipienţi potriviţi ca: sirop.0 g Ephedrini hydrochloridi 0. Cel mai folosit excipient este masa pilulară (Massa pilulae) care conţine miere.0 g M.2 g Ephedrini hydrochloridi 0. intern.

Eliberarea se face la intervale diferite. protejează substanţele active de inactivarea prin HCl din sucul gastric. rezistand la acţiunea sucului gastric.5 grame. După compoziţia lor se clasifică in : a) amilacee (capsulas amylaceeas) – sunt preparate din amidon. . Medicamentele trec direct in circulaţia sangvină cu scurtcircuitarea ficatului şi fără a suferi acţiunea sucurilor digestive. De exemplu.sferice . Cedează substanţa activă in 3’(ex. După forma lor sunt de 2 tipuri: . 4. prin comprimarea substanţelor medicamentoase sub formă de pulberi impreună cu substanţe ajutătoare. Rolul capsulelor: protejează mucoasa gastrică de acţiunea iritantă a substanţelor active. Se mai numesc şi perle. Se prescriu după regulile de la preparatele tipizate. unele antibiotice se condiţionează sub formă de capsule: ampicilina. turtiţi cu diametrele puţin diferite care se inchid prin suprapunere şi uşoară apăsare. Conţin substanţe active sub formă de pulberi. Sunt in general mici şi subţiri. Există mai multe tipuri de comprimate : .Capsulele (capsula.2 –1. oxacilina. cu marginile rotunjite care se inchid prin imbucare.bucale – sunt plate cu margini rotunjite pentru a nu provoca iritaţii locale. Astfel se condiţionează unele vitamine liposolubile.orale . O varietate de capsule operculate este reprezentată de spansule. maschează gustul. care se absorb rapid la nivelul mucoasei bucale foarte bine vascularizată. b) gelatinoase – se prepară din gelatină. Capsulele se prescriu după regulile de la tipizate. c) enterosolubile – se obţin prin formolizarea sau cheratinizarea celor gelatinoase. altele in lumenul intestinal. . Conţin substanţe active in stare lichidă. Bronhodilatin). care se sug (ex. tabulettae) – se obţin pe cale industrială. de exemplu vitamina E. avand un inveliş continuu. avand o greutate de 0. Sunt gastrorezistente sau alcalinosolubile. Au un perete poros. avand un inveliş translucid. Faringosept).3.operculate – sunt constituite din 2 cilindri alungiţi.sublinguale – conţin substanţe cu acţiune generală.Comprimatele (compresii. dirijează absorbţia. care conţin substanţe medicamentoase sub formă de granule sau microdrajeuri. relizandu-se o absorbţie prelungită. pe cale industrială.au formă sferică. etc. de formă lenticulară sau plată. au gust plăcut. fiind de obicei dulci şi uneori aromatizate. capsulas) – sunt invelişuri care conţin doze unitare de substanţe active solide sau lichide. unele solubile in sucul gastric. Sunt formate din 2 cilindri plaţi. se folosesc ca ambalaje pentru pulberile dozate.care se inghit şi cedează substanţa activă in 30-60’. . . Nitroglicerină.

După locul unde se dezagregă şi cedează substanţa activă se clasifică in: .05-0.1 g pentru copii (microcomprimate). sunt albe sau colorate. .retard sau cu acţiune prelungită– asigură o cedare lentă şi controlată a substanţei active. . uniforme cu gust plăcut. Substanţa activă este inclusă in amestecuri de acid citric sau tartric cu bicarbonat de sodiu. Au un cost mai ridicat decat comprimatele orale. sferice. De ex. urmată de menţinerea acestei concentraţii o anumită perioadă de timp. Unele preparate sunt pumogene. zahăr şi aromatizanţi. sunt uşor de manuit. albe sau colorate. antimicotice. Upsarin. Ex. constituite din agregate de pulberi medicamentoase. ceea ce facilitează imprăştierea substanţelor active pe mucoasa vaginală. . Avantaje: preparare pe cale industrială cu randament ridicat şi la cost de preţ scăzut. pot avea unele litere sau inscripţii imprimate pe suprafaţa lor). Există drajeuri cu invelişuri duble sau triple (duplex sau triplex) care cedează mai lent substanţa activă.efervescente – cedează substanţa activă in 5’. După administrarea pe cale orală are loc in prima fază eliberarea unei doze iniţiale şi stabilirea rapidă a unei concentraţii eficace. pelete cu hormoni sau cu disulfiram. suprafaţă lucioasă. se pot identifica relativ uşor (forma. acoperit cu o peliculă enterosolubilă conţine doza de intreţinere. 5. culoarea.care eliberează substanţa activă in intestin in 120’. se introduc cu ajutorul unei incizii subcutanat şi cedează lent substanţa activă. Ex. au formă biconvexă. Sunt comprimate acoperite cu unul sau mai multe straturi.care eliberează substanţa activă in stomac in 60’.Granulele (granulata) – se obţin pe cale industrială. 6. Alte tipuri sunt cele cu straturi multiple sau de tip sandwich şi cel cu matriţă inertă din plastic nedigerabil cum ar fi clorura de polivinil. Greutatea unui comprimat este de 0. antitricomonazice. La temperatura de 37 0C cedează substanţa activă in . comod de administrat.pentru prepararea soluţiilor de uz extern – ex. . Cloramina B. cilindrice. se pot diviza uşor (pot avea unele şanţuri pe suprafaţă). .drajeuri gastrosolventes . Calciu efervescent 200. iar samburele numai in 2-4 ore după ce ajunge in intestin.5 –1 g pentru adulţi şi de 0. preparate polivitaminice. gustul neplăcut se simte mai greu.drajeuri enterosolventes .vaginale – de formă ovoidă. Cea mai simplă formă este constituită din cele in care nucleul. mărimea.pentru implante subcutanate sau pelete – sunt sterile.Drajeurile (compresii obducti) – se obţin numai pe cale industrială. In contact cu apa componentele reacţionează cu degajare de CO2 care ajută la desfacerea sau dizolvarea substanţei active.. Lanatozid C. La administrare stratul exterior se dezagregă imediat. Fenilbutazona. cedează substanţa activă in 2’. conţin de obicei medicamente cu acţiune locală ca antiseptice. Sunt formaţiuni solide cu aspect de fragmente vermiculare. Stamicin.

pastele. oleic şi acizi graşi liberi. etc. antimicotice. Se dozează cu linguriţa sau cu unitatea de măsură prevăzută in ambalaj.au formă semicilindrică sau de torpilă.4 FORME MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE ŞI MOI Sunt supozitoarele. c) Uretrale (bujiuri. nu irită. Nu rancezesc. la rece are consistenţă solidă (gelatina se extrage din ţesuturile animale ce conţin colagen prin hidroliză). stearic. excipienţi Excipienţii se aleg in funcţie de natura substanţei acitve şi scopul urmărit (local sau resorbtiv). . linimentele. suppositoria) – sunt forme semisolide care la temperatura camerei sunt solide şi se topesc la temperatutra corpului de 37 grade C. Conţine trigliceride ale acizilor palmitic. cilindro-conice. cereoli) – au formă de bastonaşe lungi. CURS NR. b) hidrofili . In funcţie de greutatea moleculară au consistenţă solidă sau lichidă (cei cu GM sub 600 sunt lichizi. diametru de 5-8 mm.3-2g.sunt hidrosolubili. dar la administrarea supozitoarelor este necesară umectarea acestora pentru a favoriza alunecarea. Se administrează rectal pentru efecte resorbtive sau locale. cu un capăt mai efilat. Sunt 2 reprezentanţi: masa gelatinoasă . Se prescriu după regulile de le tipizate. diametru 2 mm. unguentele. Pentru prepararea supozitoarelor tipizate se folosesc cei cu GM 1500-4000.15’. care rezultă din condensarea oxidului de etilen cu apa). greutatea 0. substanţe active 2. iar cei cu GM peste 600 sunt solizi). 1) Supozitoarele (suppositorium. Conţin antiseptice. Cel mai utilizat este untul de cacao (Butyrum cacao). iar cele efervescente in 5’. Sunt preferate indeosebi la copii. greutatea de 2 g la copii şi 2-4 g la adulţi. Are dezavantajul că rancezeşte foarte uşor. b) Vaginale – sunt de 2 tipuri: ovule (ovulum) sau supozitoare vaginale propriu-zise şi globule (globulus) care se obţin prin turnări in forme speciale.un amestec de gelatină şi glicerină. care se topeşte foarte repede la temperatura corpului. extras din seminţele arborelui Theobroma cacao prin prăjire şi presare. Compoziţia supozitoarelor: 1. De asemenea se mai folosesc macrogoli sau PEG-uri (din punct de vedere sunt polimerizate de etilenglicol. precum şi apă. Se utilizează pentru obţinerea supozitoarelor pe cale industrială. un ulei gras cu consistenţă solidă. lungimea 4-5-10 cm. a) lipofili – sunt liposolubili. cu lungimea de 2-4 cm. care la cald este fluidă. Se folosesc pentru prepararea supozitoarelor magistrale. După calea de admninistrare se clasifică in : a) Rectale . emplastrele săpunurile.

5 – 8. Cerinţe generale pentru unguente: .Prescrierea supozitoarelor magistrale – este necesar să cunoaştem dozele unitare ale substanţelor active. unguentesuspensii cand substanţa activă este insolubilă in baza de unguent. 2. Nu rancezesc.să aibă pH 4. nu irită tegumentele. Ex. oftalmice. au efect de protecţie. produc stază de căldură. Emulgatorii sunt de 2 tipuri: A/U amestecă picăturile de apă in ulei şi U/A amestecă picăturile de ulei in apă. care se aplică pe tegumente şi mucoase in scop de protecţie sau terapeutic. produc stază de căldură. 2. numărul de doze care este mic (V-X-XV). d) după baza de unguent şi modul de includere a substanţei active: unguente soluţii cand substanţa activă se dizolvă in baza de unguent.Geluri de hidrocarburi – sunt hidrocarburi saturate superioare care se obţin la rafinarea petrolului. cosmetice. dezinfectante. endodermice.să aibă aspect omogen .să penetreze uşor Bazele de unguente sunt de 2 tipuri : a) hidrofobe b) hidrofile a) Bazele de unguente hidrofobe – sunt liposolubile. . Aceştia se mai numesc şi baze de unguente.să cedeze uşor substanţa activă .s. Clasificare: a) după locul de aplicare: dermice.să nu rancezească . metodele de prescriere fiind cele cunoscute: metoda dispensatoare sau metoda de divizare. excipientul este intotdeauna Butyrum cacao care se adaugă q. revulsive. pentru plăgi (sterile).Lipogeluri – sunt trigliceridele acizilor graşi superiori (grăsimi neutre). una apoasă şi una uleioasă care se amestecă cu ajutorul emulgatorilor. Paraffinum liquidum. nazale. epitelizante.Unguentele (unguentum. Compoziţia: substanţa sau substanţele active şi excipienţi.să adere de tegumente sau mucoase . 1. la distanţă).5 . unguenta) – sunt preparate farmaceutice de consistenţă moale. c) după capacitatea de pătrundere: epidermice. (quantum satis). fiind suspendată şi unguente-emulsii care conţin două faze nemiscibile. b) după tipul acţiunii: de protecţie. Vaselinum album.să-şi menţină consistenţa la 36 0C . diadermice (acestea din urmă au capacitate resorbtivă.

Alte baze A/U: Cetaceum – un produs ceros obţinut din cavităţile pericraniene ale caşalotului.ricini. Methylcelulosum (macromolecule care cu apa dau soluţii sub formă de geluri). 2. neivadate de microorganisme cu GM de 400. Ol. se spală cu apă. Ol.PEG (macrogolii) – baze hidrosolubile neiritante.jecoris. alcool cetilic in amestec cu alcool stearilic. Tween 80 (Sorbi macrogoli oleas 300). 1500. Lanolina poate emulsiona o cantitate mare de apă. In prescripţiile magistrale se foloseşte Unguentum simplex. Efectul sicativ se datorează pulberilor interte: Talcum. 4. 30 –50 g pentru faţă. care păstrează stază de căldură. Adeps Lanae hydrosus (conţine 25% apă). avand efect lăptos. Existau 2 linimente oficinale: cel amoniacal cu rol neutralizant in arsuri cu substanţe acide şi cel oleocalcar pentru arsuri calorice. impreună cu substanţe active. Prescrierea unguentelor magistrale – este necesară cunoaşterea concentraţiei substanţei active şi cantitatea totală.helianthi (ulei de floarea soarelui).Baze emulsive tip A/U : grăsimea de pe lana oilor . au efect răcoritor.Linimentele (linimentum. Excipientul este vaselina albă (Vaselinum album). Amylum. Au . 4000. 3. Ol. cetilstearilsulfat de sodiu. sunt alterabile datorită invadării de către microorganisme. alcooli şi alte substanţe.Pastele (pasta. Cera flava. Săpunurile de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt lichide. Alcoholes lanae. au efect răcoritor.olivarum (ulei de măsline). Ex.lini (ulei de in). utilizate in diferite amestecuri.Baze emulsive tip U/A – sunt lavabile. PEG 1540 aa cu PEG 400 (Macrogolum).Hidrogelurile – formează cu apa coloizi vascoşi. Ol. sapones) – sunt sărurile alcaline ale acizilor graşi superiori. 5. care se aplică pe tegumente in scop sicativ sau de protecţie. Unguentum emulsificans.Ex. 3. se prescriu 10 g pentru unguentele oftalmice. Zincii oxydum. se usucă la aplicarea pe tegumente şi permit evaporarea apei. cerurile – Cera alba. Unguentum emulsificans aquosum. care se aplică pe tegumente. Ex.Săpunurile (sapo. 1.lanolina (Adeps Lanae anhidri). b)Bazele de unguente hidrofile – sunt hidrosolubile. uleiuri. PEG 400 aa cu PEG 4000 (Unguentum macrogoli). Unguentum gliceroli (glicerolatul de amidon). linimenta) – sunt forme lichide sau semisolide ce conţin amestecuri de săpunuri. Oleum cacao. Ex. după o agitare prealabilă. pastae) – sunt unguente ce conţin intre 50-60% din compoziţie substanţe inerte. in funcţie de suprafaţa pe care se aplică. Astfel. Ol. prevăzut de Farmacopeea Romană care conţine 90% vaselină şi 10% lanolină. 3.(ulei de peşte). cu efect răcoritor. 80100 g pentru membrele superioare sau inferioare şi 300 g pentru toată suprafaţa corpului.

iridociclitelor sau pentru examenul fundului de ochi. există şi săpunuri medicinale. borax.Picăturile pentru urechi (otoguttae) pot fi preparate cu apă. Trebuie să aibă u pH de 5-7. dezodorizantă dizolvate in apă. 2. Există o soluţie pentru urechi tipizată Boramid. un lichid foarte asemănător cu lichidul lacrimal care conţine fenilmercuriborat. Trebuie să indeplinească următoarele condiţii: să fie sterile şi să fie izotone şi izohidre cu lichidul lacrimal. Astfel. La Subscriptio totdeauna vom scrie “M. ub formă de soluţii. sub formă de dreptunghiuri (include şi o substanţă activă antiseptică) de ex. Romplast cu rivanol. leucoplast (folosit pentru fixarea pansamentelor).f. complianţa este superioară. oculoguttae” pentru a fi preparat steril. care incorporează substanţe antiseptice: sulf. dezinfectantă. Sunt soluţii care conţin substanţe active cu acţiune antiseptică.4. Plasturii adezivi pentru absorbţie transdermică (de tip TDDS . De obicei. cate 1-3 picături odată in tratamentul conjunctivitelor. dar pot exista inegalităţi in cadrul procesului de absorbţie.3. 6. Pentru prescriere este necesar să se cunoască concentraţia substanţei active. cu sau fără glicerină. rezine. ceruri. cloroform şi benzen de exemplu mastisolul (galifix). emulsii sau suspensii care se aplică in sacul conjunctival. care diferă in funcţie de concentraţia substanţei active. cantitatea totală care este de 10 g şi solventul care este apa distilată. substanţe grase.5. Dacă concentraţia substanţei active este mai mare decat 1% se foloseşte apa distilată.efect de curăţire sau degresare. Cele terapeutice conţin substanţe medicamentoase. care după intrebuinţare se expulzează fără să fie inghiţite. ulei sau amestecuri. cantitatea totală care este de 10 g şi solventul. gudron. Efectul este prelungit şi poate fi terminat cu uşurinţă prin inlăturarea plasturelui. dacă concentraţia acesteia este mai mică sau egală cu 1% se foloseşte Solvens pro oculoguttae.transdermal drug delivery system) se aplică pe piele şi cedează lent substanţa activă in vederea absorbţiei transcutanate şi a efectului sistemic. resorcinol. După destinaţie se clasifică in emplastre terapeutice şi adezive. Exemple: cele cu nitroglicerină folosite pentru efectul antianginos sau cu nicotină. cauciuc şi substanţe medicamentoase.Gargarismele sau apele de gură – forme lichide. 2. alcool sau . Pentru prescrierea colirelor magistrale trebuie să cunoaştem concentraţia substanţei active. dar şi sub formă de lichide adezive. constituite din soluţii de răşini in eter. emplastra) – sunt amestecuri de săpunuri. 2. se folosesc substanţe vasoconstrictoare (cu excepţia nou-născuţilor la care in scop decongestionant se prescrie intotdeauna ser fiziologic).Emplastrele (emplastrum. Cele adezive se găsesc sub formă de rulouri de ex. un antiseptic. Picăturile pentru nas (rhinoguttae) se administrează in fiecare nară pentru decongestionarea mucoasei nazale in rinite sau sinuzite. pot fi folosite pentru pătrunderea unor substanţe active prin tegumente.2. URGO.

0005 g. iar in scop diagnostic pentru irigografie. seringă. Colutoriile sunt soluţii de consistenţă siropoasă. Ex.5 g sol …………10 pic…………. emulsii şi suspensii. iar pentru soluţiile alcoolice 55-60 de picături. glicerina boraxată 10%).0 g .. amestecuri.0005 g Atropini sulphas 10 g sol …………………………….20 pic…………. terapeutic sau evacuator. ce favorizează contactul prelungit al substanţelor medicamentoase cu mucoasa pe care au fost aplicate (ex. pahar cu apă. ulei.0 şi 30. 3.D. In scop terapeutic se folosesc in tratamentul colitelor ulceroase. Cantitatea totală este cuprinsă intre 10. pentru a masca gustul neplăcut al substanţelor active. Numărul de picături dintrun gram de soluţie diferă in funcţie de natura solventului. Pentru soluţiile apoase (cu apă distilată) 1 g soluţie are 20 picături. 2.U.5 = 0. faringelui.U. fie gata preparate. guttae) – sunt soluţii care conţin substanţe active dizolvate intr-un solvent adecvat.Ticiverol. Doza unitară a substanţei active se include in 1 g sau 0. 1 g sol …………20 pic…………….. După modul de preparare sunt soluţii. Clismele . Să prescriem picături pentru uz intern cu Atropini sulphas D.0005 g = 0. Aceste soluţii formează un inveliş protector. fie concentrate care se diluează in momentul utilizării. irigoscopie.5.U. vascoasă pentru badijonarea cavităţii bucale.5 g de soluţie. vom avea următoarele calcule : 0. uleioase sau alcoolice.. etc. Picături pentru uz intern (gutta. glicerina. Alte forme lichide asemănătoare sunt: duşurile buco-faringiene .005 g Atropini sulphas Dacă includem doza unitară in 10 picături. compot dulceaţă. 3. = 0. De obicei din acestea se dizolvă 1-2 linguri in . gingiilor. canulă pusă in legătură cu un irigator).Forme lichide pentru uz intern După natura solventului sunt apoase.D.5 g sol………10 pic………….1.soluţii apoase administrate in jet sub presiune cu ajutorul unui dispozitiv adecvat (pară de cauciuc. sau 0.0005 / 0. Excipientul este un amestec hidroglicerinat. Ca solvenţi se folosesc apa.0005 g 10 g sol ……………………………..X X= 10x 0. 1 g sol …………. Se introduc intr-o linguriţă cu zahăr. Pentru prescriere trebuie să cunoaştem numărul de picături dintr-un gram de soluţie.X’ X’ = 10 x 0.0. Există preparate tipizate.conţin substanţe medicamentoase care se introduc pe cale rectală in scop diagnostic.amestecuri.0.01 g Atropini sulphas . miere sau pe un cub de zahăr sau pe un miez de paine.

Mucilago methylcelulosi. iar solventul este apa distilată. Se prescriu 10-20 linguri la adult şi 20 linguriţe la copii. produs natural de exsudaţie al arborilor din specia Accacia. siropuri aromate: Sirupus citrici (de lămaie).2 g Phenobarbitalum 3. Mucilago gummi arabici – un lichid gălbui opalescen.4. Sunt necesare cand se prescrie cloralhidrat. O linguriţă conţine 5 g soluţie. b) Siropurile . Solutio effervescens.01 g Phenobarbitalum 20 linguriţe ….0 g Aminophenasonum Y = 20 x 0.Y X= 20 x 0.1 g= 2. Pentru prescriere trebuie să cunoaştem că doza unitară D. mucilagul de gumă arabică. Edulcoranţii sunt substanţe cu rol corectiv.. Emulsiile pentru uz intern sunt .01 g = 0.sunt soluţii dulci. Mucilago gummi arabici diluti. e) Glicerolul sau glicerina – se foloseşte pentru prescrierea poţiunilor cu ioduri. Ex. Poţiunile – sunt forme destinate administrării pe cale orală cu lingura la adulţi şi cu linguriţa la copii. Necesită agitare inainte de intrebuinţare. de scorţişoară. Se folosesc in cazul prescrierii bromurilor.3. Se folosesc: a) ape aromatice – soluţii diluate de uleiuri volatile. Se folosesc Sirupus simplex.2. In afară de substanţa sau substanţele active conţin edulcoranţi in proporţie de 10-30% din cantitatea totală. iar o lingură 15 g soluţie.0. c) Limonadele gazoase – soluţii acre conţin compuşi gazoşi. Aceste emulsii mai conţin şi agenţi de vascozitate.U.1 g Aminophenasonum……0. se include intr-o linguriţă la copii şi intr-o lingură la adulţi. Sirupus aurantiorum (de portocale). Formează o peliculă fină pe suprafaţa mucoasei tubului digestiv. mucilag de gumă arabică. folosite pentru ameliorarea gustului necorespunzător al substanţelor active. Sirupus codeini (un sirop medicamentos). d) Mucilagiile – sunt soluţii coloidale vascoase cu rol corectiv şi de protecţie.. Solutio magnesii citras.3. Emulgatorii sunt substanţe tensioactive care reduc tensiunea superficială la nivelul suprafeţei de contact intre cele 2 faze şi permit o bună omogenizare a preparatului.100 g sol……………. reprezentand reziduurile care răman la distilarea plantelor ce conţin uleiuri volatile. protejand-o de efectul iritant al substanţei medicamentoase. de ex.Suspensii pentru uz intern – se prescriu ca şi poţiunile.X……………………………. dar şi agenţi de vascozitate ca metilceluloza. Din punct de vedere chimic sunt glucide cu structură poliuronică.Emulsii pentru uz intern – sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin dispersarea a 2 lichide nemiscibile. Ex. Conţin substanţe insolubile in solvent. efervescenţi.5 g sol……. Ex. Calculele : 1 linguriţă …….apă de mentă. adică apă cu zahăr 67%. Omogenizarea se obţine cu ajutorul emulgatorilor. 3.

polivinilpirolidona.Ceaiuri. picătură cu picătură.Injecţiile . ca emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli oleas. Forme lichide pentru administrare parenterală : injecţiile şi perfuziile. Plantele conţin principii active cu efect slab.Ceaiurile se numesc oficinal Species. -Infuziile (Infusum) se prepară conform modului prevăzut de farmacopee astfel: . rareori solvenţi anhidri (propilenglicol). Prin filtrare şi sterilizare se indepărtează impurităţile din soluţie şi microorganismele.2. Sunt amestecuri de plante uscate şi mărunţite din care bolnavul işi prepară singur medicamentul. in ritm lent. obţinute pe cale industrială. Substanţele active conţinute se prezintă ca soluţii adevărate.2.1. uleiuri vegetale. dextran. trebuie să precizăm şi dizolvantul. apirogene care se administrează intravenos in cantitate mare (250. pentru introducerea unor medicamente care se elimină prea repede.sunt preparate farmaceutice sterile şi apirogene. emulsii. din care se utilizează o lingură (conţine 5 g) la . Se comercializează prin unităţile PLAFAR. 1000 ml). a) Soluţiile extractive apoase – după modul de preparare se clasifică in 3 grupe: infuzii. Flacoanele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu un dop de cauciuc şi uneori armătură metalică. 5. soluţii de macromolecule . 5. Pentru preparatele cu acţiune prelungită se folosesc solvenţi anhidri. Intr-un ambalaj există 50-100 g de produs.gelatină. Fiolele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu o prelungire in care se introduce o singură doză dintr-un medicament. Se prescriu după regulile de la preparatele tipizate. soluţii extractive. Se condiţionează in flacoane sau pungi de plastic. ca inlocuitori de plasmă. Pot conţine soluţii. etc.Soluţiile extractive – sunt preparate lichide obţinute prin extracţie unopr droguri vegetale cu ajutorul unui solvent. 4.totdeauna de tip U/A. alginat de sodiu. Din punct de vedere al solventului pot fi apoase şi alcoolice. extracte 5. Ceai gastric. miscibili cu apa sau uleiul. 4. PEG-uri. cu ajutorul aparatului de perfuzie. suspensii sau substanţe active sub formă de pulbere care se dizolvă extemporaneu. deoarece emulsiile provoacă embolie. se eliberează la cerere. 500. Ca solvenţi se folosesc apa distilată sau bidistilată. Ceai laxativ. Se intrebuinţează pentru restabilirea echilibrului hidroelectrolitic. Soluţia injectabilă este condiţionată in fiole. Se consumă ad libitum. solvenţi sintetici. carboximetilceluloză sodică. Exemple: Ceai hepatic. Nu pot fi decat soluţii adevărate. 4. flacoane sau seringi preumplute. in scop nutritiv.1.Perfuziile . Cind prescriem flacoane care conţin pulberi ce se dizolvă extemporaneu (ex tempore). emulsii sau suspensii. decocturi şi macerate.sunt soluţii sterile. l apă (250 ml).

3. Vinurile medicinale – se obţin prin fermentarea alcoolică a glucozei.moi ( spissum) conţin 20 % solvent.0 g. aromat) in cantitate de 5. Extractum Seccalis cornuti fluidum se foloseşte ca hemostatic uterin in tratamentul meno– şi metroragiilor. Tincturile sunt soluţii hidroalcoolice obţinute din plante uscate şi mărunţite. Ex. -Maceratele (Maceratum) sunt soluţii extractive apoase care se obţin prin contactul plantei cu apa la temperatura camerei timp de ore sau zile. Infuzarea este o metodă de obţinere a prerparatelor oficinale cu efect expectorant. Ex. Se obţin prin macerare sau percolare (ultimul procedeu permite obţinerea picătură cu picătură intr-un vas special numit percolator.5 g plantă la 150. b)Soluţiile extractive alcoolice sunt tincturile şi vinurile medicinale. apoi se filtrează. protoxidul de azot se livrează in cilindri de oţel sub presiune (54 atm). antisecretor. Are punct de fierbere – 89 0C. Extractum Belladonnae siccum se foloseşte pentru efect antispastic.se folosesc 0. se lasă in contact 30’ sub un capac. -Decocturile (Decoctum) se prepară conform farmacopeei astfel: plantele uscate şi mărunţite se fierb 30’. se poate adăuga un edulcorant. apoi se filtrează şi se reconstituie cu apă pană la volumul iniţial de soluţie. Se pot utiliza ca atare sau pentru obţinerea altor medicamente. De ex.Extractele sunt forme oficinale care se obţin prin concentrarea soluţiilor extractive pană la o anumită consistenţă. Se foloseşte soluţia de clorură de amoniu cu ulei de anason (ultimul avand efect antiseptic la nivelul căilor respiratorii. Pot avea diferite consistenţe in funcţie de cantitatea de solvent rămasă. FORMELE MEDICAMENTOASE GAZOASE Sunt gaze. Ex.fluide (fluidum) sunt asemănătoare cu tincturile.uscate (siccum) conţin numai 5% solvent. Se foloseşte această metodă pentru extragerea principiilor active din plante mai cornoase. dar şi gust plăcut. Se administrează 3-4 linguri pe zi. . intrand in compoziţia pilulelor. 5. Gazele se administrează inhalator cu ajutorul aparatului de narcoză. Conţinutul in alcool este redus (12-16%). pulberilor dozate. Pentru extragerea mucilagiilor extracţia durează cateva ore. infuzie din Ipecacuanhae radix . prin care de sus in jos circulă alcoolul). lichide volatile şi aerosoli. prin evaporarea solventului. Vin tonic. . Soluţia călduţă obţinută este o infuzie. cu efect roborant.0 g apă. . supozitoarelor. Intrucat aceste soluţii pot provoca greaţă. pentru stimularea apetitului. Extractum Valeriane spissum folosit pentru prepararea pilulelor cu efect sedativ. . Prescrierea se face după regulile de la oficinale. Se folosesc la convalescenţi. Ex. Ex.plantele uscate şi mărunţite se amestecă cu apă clocotită.

B2.soluții injectabile al căror pH este aproape de cel neutru (6-8) .v. soluții hipertonice. concentrația plasmatică a substanței crește foarte repede. .Lichidele volatile sunt anestezicele generale (halotan. per oral).calea intravenoasă. . Calea digestivă sau enterală (pe cale orala. Cromoglicat disodic. Codecam. Nu se pot administra i.ex.soluții ce se administrează lent. prin înghițire. cantități mari de lichide. emulsii (cu excepția emulsiilor în scop nutritiv de tip aminoacizi. mucoasa urogenitală.cantități limitate de substanțe (ml). . Calea pulmonară. soluții cu pH diferit. .soluții de tip emulsii sau suspensii.soluții cu pH diferit de pH-ul neutru. .Calea rectală. Calea intracutanată sau intradermică: .soluții neiritante. numai pentru testarea sensibilității. Pe cale subcutanată se administrează numai: . Berotec şi aerosuspensii sau fumuri (substanţa activă este solidă) ex. per os. . eucalipt) Aerosolii (spray-urile) sunt sisteme heterogene constituite dintr-un mediu de dispersie gazos in care se dispersează substanţe active lichide sau solide. Căi intravasculare: . B.soluții iritante.: citostatice.calea intramusculară. eter etilic) sau uleiuri volatile (ulei de mentă. proteine). . suspensii. Sunt de 2 tipuri: aeroemulsii sau ceţuri (substanţa activă este lichidă) . A3. Naturale: A1.se folosețte rar. substanțe hemolitice și hemaglutinante. Alte căi mucoase: sacul conjunctival. Tegumentul. Se pot administra i. .calea intracutanată sau intradermică. Căi extravasculare: . A2.soluții izotonice.calea subcutanată. A5.: soluții uleioase (produc embolii). . Căile de administrare ale medicamentelor: A. Căi artificiale (parenterale): B1.v. Avant: efect rapid. Pe cale intramusculară se pot administra: . A4.soluții hipertonice.

placii motorii si SNC).  Parasimpatomimetice: . sudorala. bronsica). PARASIMPATOMIMETICELE: .este abordată numai în resuscitarea cardiacă. vaselor. pancreatica. . frecventa. 5 MEDICAȚIA COLINERGICĂ: Tipuri  de receptori colinergici I. aparatului ciliar. II. neliniste. contraindicatii. cordului.la nivelul ochiului produc contractia musculaturii circulare a irisului cu mioza. cu drenarea umorii apoase si scaderea presiunii intraoculare.  Substantele cu actiune ganglionara. musculaturii netede cu exceptia sfincterelor. medulosuprarenalei. glomusului carotidian. • Sintetice III. convulsii epileptiforme la doze mari.efecte. indicatii terapeutice. Calea prin seroase: . varsaturi. . .la nivelul cordului deprima toate functiile (contractilitatea. . Tipuri de receptori colinergici: . Efecte: . IV. CURS NR. .  Parasimpatolitice: • Naturale.intratecal sau intrarahidian. cit si cei nicotinici. clasificare in: • Parasimpatomimetice directe. • Parasimpatomimetice indirecte. • Semisintetice. intestinala.receptori muscarinici ( localizati la nivelul glandelor exocrine. La doze toxice sunt actionati atit receptorii muscarinici. Receptorii muscarinici sunt actionati la doze terapeutice. .receptori nicotinici (localizati la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici si simpatici. largesc spatiile Fontana. Calea intracardiacă: . . gastrica. B3. B4.la nivelul vaselor produc vasodilatatie cu scaderea presiunii arteriale. SNC). stop cardiac.sunt substante ce reproduc efectele stimularii SNV parasimpatic. .calea intraarterială (folosită pentru dirijarea ef asupra unei regiuni din organism).la nivelul SNC produc greturi. muschiului circular al irisului.  Curarizantele.. lacrimala.intraperitoneal. contracta muschiul ciliar. . I.stimularea secretiei glandelor exocrine (maresc secretia salivara. conducerea).

reprezentanti: Tacrina (Cognex). Piridostigmina ( Kalymin): .se foloseste in miastenia gravis. ca insecticide si substante toxice de lupta. .inhibitor reversibil al acetilcolinesterazei. Betanecol (Urecholine): . rivastigmina (Exelon). patrunde la nivelul SNC unde produce efecte toxice. parasimpatomimetice directe. boli cardiace. donazepil (Aricept). Contraindicatii: astm bronsic.folosit ca antiglaucomatos. dar si injectabil pentru stimularea secretiilor exocrine sau ca antidot in intoxicatia cu parasimpatolitice. Anticolinesterazicele utilizate in boala Alzheimer: .Se foloseste in miastenia gravis si ca antidot in supradozare de curarizante antidepolarizante. Clasificarea parasimpatomimeticelor: A.folosit in atoniile intestinale sau vezicale postoperatorii. B.2-0.alcaloid cu efect mai pronuntat la nivelul glandelor exocrine. A. glaucom.actioneaza direct asupra receptorilor muscarinici.sunt inhibitori ireversibili ai acetilcolinesterazei. Se utilizeaza aproape exclusiv local sub forma de colir 0. Reprezentanti: . Reprezentanti: Carbaminoilcolina (Miostat): . cu  actiune ireversibila: Compusii organofosforici: . in intoxicatii cu parasimpatolitice (ca antidot). iar altele ireversibil. PARASIMPATOMIMETICELE DIRECTE: . atonie gastrointestinala. ileus mecanic.sunt folositi in tratamentul glaucomului rezistent la alte medicamente. Parenteral se poate administra in intoxicatia acuta cu atropina sau alte parasimpatolitice.actioneaza prin inhibarea acetilcolinesterazei.5% in glaucom.Indicatii terapeutice: ileus paralitic. parasimpatomimetice indirecte.alcaloid ce inhiba reversibil acetilcolnesteraza.sunt compusi reversibili ce cresc cantitatea de aceticolina din creier. enzima ce inactiveaza acetilcolina. cu  actiune reversibila: Fizostigmina ( Ezerina): . ulcer gastric. unele substante inhiba reversibil acetilcolinesteraza. . este folosit in glaucom sub forma de unguent sau colir 2%. PARASIMPATOMIMETICELE INDIRECTE (ANTICOLINESTERAZICE) . Pilocarpina: . B. Neostigmina ( Miostin): . pareza vezicala.

PARASIMPATOLITICELE NATURALE: Reprezentanti: atropina si scopolamina. . Scopolamina: . precum si efectele parasimpatomimeticelor la nivelul receptorilor muscarinici. glaucom.antispastic musculotrop la nivelul musculaturii netede viscerale. Indicatii terapeutice: boala Parkinson.c.Paraoxon (Mintacol): 1 pic/zi in glaucom. cresterea frecventei. .pot fii substante naturale.ileus paralitic. iridociclite si pentru examenul fundului de ochi. 4 mg/zi. in boala ulceroasa. avand o durata de 24 ore. Doza: 0. hidromorfona). creste presiunea intraoculara. sintetice.antisecretor la nivelul glandelor exocrine. B. somn fara vise). adenom de prostata. afectand vederea de aproape.5 – 1 mg odata. antiparkinsonian. PARASIMPATOLITICE SEMISINTETICE Reprezentanti: Homatropina – se foloseste ca midriatic. Diizopropilfluorofosfat (Fluostigmin) : 1pic/saptamina in glaucom. insa predomina cele centrale (deprimarea SNC cu sedare accentuata. in conditiile unei inervatii vagale crescute (cu stimularea contractilitatii. in colici. in chirurgia oromaxilo-faciala. malation – insecticide. ca premedicatie in anestezia generala.are in general aceleasi efecte cu atropina. sau sub forma de plasture (Scopoderm TTS). semisintetice. . A.efect dezinhibitor la nivelul cordului. in boala Parkinson.relaxarea muschiului circular al irisului cu midriaza. metilparation. sub forma de colir in irite.efect antigretos – antivomitiv la nivelul SNC. Contraindicatii: . Efecte: .sialoree. Administrare: s. in raul de miscare. in resuscitare. Paration (Verde de Paris). .sunt medicamente ce impiedica efectele stimularii sistemului nervos parasimpatic. kinetoze. in astmul bronsic. II. . imbunatatirea conducerii atrioventriculare). in tbc pentru controlul transpiratiilor profuze. Atropina: . Indicatii terapeutice: . premedicatie in anestezia generala. in intoxicatia cu compusi organo-fosforici. PARASIMPATOLITICELE .alcaloid. in asociere cu deprimante ale centrului respirator (morfina. . stimularea centrului respirator bulbar. in turbare.

Tropicamida (Mydrum) – este folosita pentru refractometrie si examenul fundului de ochi. gastrica). avand astfel mai putine efecte adverse. Se indica in: colici abdominale. cu actiune bifazica. cresterea peristaltismului intestinal. greata. Pirenzepina (Gastrozepin) – antisecretor mai selectiv la nivel gastric. Reprezentanti: Propantelina (Neopepulsan) – cu marcat efect antisecretor.prima data sunt stimulati ganglionii vegetativi parasimpatici si apar astfel: cresterea secretiilor (salivara. renale. Mecanism de actiune: . vasodilatatie. SUBSTANTELE CU ACTIUNE GANGLIONARA . III. care are si efect antialgic si antispastic mai puternic.efectele nicotinei apar in cca 7 secunde de la inhalarea fumului de tigara. biliare.nu este un medicament. . Doza este de 25 mg odata. Doza este de 5 mg odata.initial stimuleaza receptorii nicotinici iar la doze mari ii blocheaza. deoarece nu se absoarbe aproape deloc in circulatia generala. . . trece prin placenta si se excreta prin laptele matern. . fiind utilizata in tratamentul gastritei hiperacide si a bolii ulceroase in doza de 15 mg odata. Poate produce ca efecte adverse hipotensiune arteriala si tahicardie.alcaloid liposolubil. de 2 ori pe zi.se obtin pe cale industriala. C. in dismenoree. Doza este de 10-20 mg odata. ca antispastice in incontinenta urinara. Flavoxatul (Urispas) si oxibutinina (Driptane) se folosesc in urologie. parenteral sau intrarectal. hipotensiune arteriala. Nicotina: . efectele secundare sunt minime. Exista un preparat combinat cu metamizolul denumit Scobutil compus. prezinta importanta toxicologica datorita fumatului. Oxifenoniul – are efect antisecretor gastric si antispastic la nivelul cailor biliare. mai putin antisecretoare. . . absorbtia se realizeaza in special in plamani dar o mica parte se poate absorbi la nivelul mucoasei bucale si din nazofaringe.actioneaza la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici si parasimpatici. se administreaza inhalator in crizele de astm bronsic. avand o durata de actiune de circa 6 ore. oral. navand nici o legatura structurala cu atropina sau scopolamina.este metab rapid in ficat. Bromura de butilscopolaminiu (Scobutil.Bromura de ipratropiu (Atrovent) – are efect bronhodilatator.o tigara contine 9-17 mg de nicotina din care cca 10% este absorbita. PARASIMPATOLITICE SINTETICE . Nu are efectul sedativ al scopolaminei deoarece nu patrunde in SNC. Buscopan) – are proprietati antispastice marcate. Alte parasimpatolitice: trihexifenidil (Romparkin) si biperiden (Akineton) sunt anticolinergice cu efect central folosite in boala Parkinson.

. ostilitate. azametoniu. hexametoniu. lipoliza). fața. muschii masticatori.blocarea competitvă a receptorilor colinergici . efecte metabolice (hiperglicemie. . .toleranta. . impiedicand astfel legarea nicotinei la nivelul receptorilor nicotinici alfa4 beta2. . . vasoconstrictie si cresterea tensiunii arteriale. extractul brut de chondodendron tomentosum . dependenta fizica. tahicardie.in doze mari stimuleaza receptorii de la nivelul placii motorii cu fibrilatii si fasciculatii musculare.hiperventilatie (prin stimularea receptorilor glomusului carotidian).apoi sunt stimulati ganglionii vegetativi simpatici cu descarcare de catecolamine.in continuare este stimulata medulosuprarenala cu descarcare puternica de catecolamine si cresterea tensiunii arteriale. stimularea receptorilor SNC produce convulsii epileptiforme.sunt o clasă de medicamente. . anxietate. nerabdare. psihoterapie. retentie urinara.sindromul de abstinenta se manifesta prin iritabilitate. . Reprezentanti: trimetafan (Arfonad). administrarea unui antidepresiv denumit buprion (Zyban).reprezentantul natural al acestei clase de medicamente este alcaloidul tubocurarină. producand o “denervare” chimica a organelor interne. Ganglioplegicele: .acestea interferă cu funcția de mediator a acetilcolinei prin 2 mecanisme: . CURARIZANTELE . obținut din curară. mecamilamina. Recent s-a introdus in terapie vareniclina (Chantix.se utilizeaza limitat pentru obtinerea unei hipotensiuni arteriale controlate in interventii chirurgicale cu sangerari mari (pe tiroida) sau in urgente hipertensive. reducerea transpiratiei. limba. uechile. faringele.apar astfel: constipatie.activarea receptorilor colinergici prin depolarizare prelungită . moartea apare prin paralizia centrului respirator Intoxicatia cronica cu nicotina = tabagismul: . cresterea apetitului. denumite și blocante neuromusculare care relaxează și paralizează musculatura striată .tratamentul: terapie de substitutie cu nicotina sub forma de plasture sau guma de mestecat. atonie vezicala. Champix) ce stimuleaza partial eliberarea de dopamina. . IV. scaderea tensiunii arteriale cu imposibilitatea reglarii acesteia in camp gravitational (colaps ortostatic).in doze foarte mari.sunt substante ce blocheaza ganglionii vegetativi simpatici si parasimpatici. . depresie.paraliziaa produsă de curarizante cuprinde treptat diferite grupe de mușchi (globii oculari.

capsula splenica. B. impiedicand astfel legarea nicotinei la nivelul receptorilor nicotinici alfa4 beta2. B. musculatura neteda bronsica. tesutului adipos. Simpatomimetice alfa si betastimulatoare. in fiole brune. paralizia muschilor respiratori. sfincterele tubului digestiv si al vezicii urinare. ptoza palpebrală. . Curs Nr. .    Tipuri de receptori adrenergici: . neurosimpatolitice. toracelui si diafragmul) cu diplopie.alfa și beta. .Tipuri de receptori adrenergici .receptorii de tip beta se clasifica in: beta-1  aflati la nivelul cordului. detrusorul vezicii urinare. beta-blocante. • Curarizante antidepolarizante (tubocurarina. SIMPATOMIMETICELE – reproduc efectele stimularii SNV simpatic.Pfizer.i. B. galamina. predominant beta-stimulatoare. alfa și beta stimulatoare. miometru.receptorii de tip alfa pot fi: alfa-1  situati la nivelul: vaselor. Predominant beta-stimulatoare. Simpatomimeticele alfa și betastimulatoare Adrenalina (epinefrina): . CHANTIX) – cei ce vor sa se lase de fumat • Utilizata la cei cu dependenta de nicotina. beta-2  aflati in : vase. muschiului radiar al irisului.abdominali. Medicatia adrenergica: simpatomimeticele si simpatoliticele. SIMPATOLITICELE A. etc) • Curarizante depolarizante (decametoniu si suxametoniu) VARENICLINA (CHAMPIX. C. C. alfa-2  situați in : vase si SNC. A. predominant alfa-stimulatoare. C. musculatura neteda intestinala. vecuroniu. SIMPATOMIMETICELE A. Mec de actiune: stimuleaza partial eliberarea de dopamina. i. alfa-blocante.ii.Funcție de receptorii pe care acționează se clasifică în: A. • (2007-2008 adus in Romania de comp.solutie 10/00. greutate in deglutitie. . Predominant alfa-stimulatoare. . 6 țIA ADRENERGICĂ: .

. conducerea atrioventriculara si excitabilitatea (efecte beta-1)..c. extrasistole ventriculare.cardiopatie ischemica.glaucom. asocierea cu beta-blocanti neselectivi (risc de HTA severa si hemoragie cerebrala).5 mg s. anxietate. frecventa cardiaca. Reactii adverse: . epistaxis. HTA cu EPA sau hemoragie cerebrala. . HTA. palpitatii. . cefalee. . creste contractilitatea. piele (efecte alfa-1). contractia muschi radiari ai irisului. excitatie. . rinichi.stop cardiac: 0. sau pe sonda endotraheala.efect de durata scurta. agitatie.anxietate. .2 mg (solutie diluata 1:10000) i..musculatura scheletica – tremor. Etilefrina (Thomasin) .c. Efedrină .5 minute. cresterea vitezei de contractie a muschilor striati.are un puternic efect de trezire. relaxarea uter gravid (tocoliza)..metabolism – stimuleaza glicogenoliza.are durata de actiune mai lunga decit adrenalina. .hemostatic in hemoragii mici. coronare (efecte beta-2).1-0. Contraindicatii: . creste moderat tensiunea arteriala.vase – vasoconstrictie puternica la nivelul viscerelor. .5 mg s.decongestionant al mucoaselor in aplicatii locale.endocrine – cresterea secretiei de ACTH si cortizol. vasodilatatie la nivelul vaselor din muschi. . hipertiroidie. mobilizarea lipidelor din depozite si cresterea concentratiei de AGL in singe. .v. . T1/2 fiind de circa 2.cord – stimulator puternic al tuturor functiilor cardiace. . celelalte forme de soc. .se indica in stari de hipotensiune arteriala cronica. . contractia sfincterelor (efecte alfa-1). : ii terapeuticețIndica .in asociere cu anestezice locale pentru prelungirea efectului lor local si impiedicarea efectului lor general.musculatura neteda – bronhodilatatie. Efecte farmacodinamice: . ameteli. ficat.central nervoase – alerta.are toate efectele adrenalinei.starea de rau astmatic – 0. paloare. creste termogeneza. .soc anafilactic – 0. . capsula splenica si muschii piloerectori. relaxarea musculaturii intestin (efecte beta-2). insa mai blande si de durata mai lunga. hemoroizi. cu midriaza activa. fibrilatie ventriculara.stimuleaza cordul.

. daca ajunge paravenos se poate produce necroza locala.are actiune vasoconstrictoare. beta-1 stimulatoare selective. foarte dureroasa. • dupa aplicare prelungita poate produce tulburari trofice (rinita atrofica).se clasifica in 3 subgrupe: C1.dupa administrare de doze mari. Efecte adverse: cefalee.este contraindicata in HTA. pentru decongestionarea mucoaselor in rinite sau conjunctivite. beta-2 stimulatoare selective. EPA. Simpatomimetice predominant beta-stimulatoare . C1. Izoprenalina (izoproterenol) . B. C. Beta-stimulatoare neselective: . concentrat de 2%. . beta-stimulatoare neselective.se indica in soc cu hipotensiune arteriala (insa. la intervale scurte dezvolta tahifilaxie (o forma de toleranta). hemoragie cerebrala. . • se indica in: rinite (Rinofug. HTA. hipertiroidie.actioneaza atit pe receptorii beta-1 cit si pe cei beta-2. in socul hipovolemic intii trebuie refacuta volemia). Simpatomimeticele predominant alfa-stimulatoare Noradrenalina . in alergii.produce o vasoconstrictie in toate ariile vasculare. Nafazolina • produce o vasoconstrictie puternica dupa aplicare pe mucoase. . cu cresterea tensiunii arteriale. reflex poate determina bradicardie. • Alte vasoconstrictoare simpatomimetice predominant alfa-stimulatoare: Oximetazolina si xilometazolina (Olynth) – cu actiune prelungita.doza: 20-50 mg odata iar local este de 1-3%. .se indica in hipotensiunea arteriala cronica.ca medicament se utilizeaza sub forma preparatului Levarterenol bitartrat (Norartrinal). . in enurezisul nocturn. in ritm de 10-15 pic/min in functie de valorile TA. C3.se administreaza exclusiv sub forma de perfuzie. pentru prevenirea crizelor de bronhospasm. Tetrazolina (Visine) – se foloseste in conjunctivite sub forma de colir. folosite ca decongestionante nazale. • este contraindicata la hipertensivi si aterosclerotici. Fenilefrina . • nu se foloseste la copii mici (sub 3 ani deoarece se poate absorbi sistemic si poate produce apnee reflexa). C2. Bixtonim) si conjunctivite (Proculin). .

fiind folosit pentru tratamentul de fond al astmului bronsic.se administreaza exclusiv parenteral in perfuzie.nu patrunde in creier.este asemanator izoprenalinei. . .. .actioneaza pe receptorii beta-1 din cord dar si pe receptori specifici (receptori dopaminergici).se poate da pentru profilaxia crizelor astmatice. Salbutamol . . . se poate injecta in starea de rau astmatic.in doze mari poate stimula si cordul. . . Ritodrina: . .se foloseste in astmul bronsic.durata de actiune mai lunga.pentru efectele pe receptorii beta-1 se indica in soc cardiogen si bloc atrioventricular de gradul III. . dar are efecte mai blinde.durata scurta de actiune. .se foloseste in special in astmul bronsic. precum si la hipertensivi. . comprimate si fiole. Beta-1 stimulatoare selective (cardiostimulatoare) Dopamina: .se indica in crizele de astm bronsic si in iminenta de avort sau nastere prematura.asemanator salmeterolului. Beta-2 stimulatoare selective . Fenoterol (Berotec) – durata de actiune 6-8 ore. .au efect bronhodilatator si tocolitic.se foloseste ca tocolitic. cu sindrom Adam Stokes.se administreaza la 12 ore. Orciprenalina (Astmopent) . . . Pirbuterol . C2.durata de actiune este de 4-6 ore. aritmii.este contraindicat la astmaticii cu cardiopatie ischemica (deoarece stimuleaza cordul). . Formoterolul: .pentru efectele pe receptorii beta-2 se indica in crizele de astm bronsic sub forma de comprimate sublinguale (Bronhodilatin) sau aerosoli.doza este de 4-8 mg de 3-4 ori/zi. Salmeterol (Serevent): .produc tremor muscular. C3. Terbutalina (Bricanyl) – sub forma de aerosoli.se indica in astmul bronsic sub forma de spray.poate produce tahicardie.

Ibopamina . .creste contractilitatea miocardica si fluxul renal.. sindrom Raynaud. . ii.se foloseste in tratamentul feocromocitomului in asociere cu beta-blocante. . . SIMPATOLITICELE A. Simpatoliticele alfa-blocante: .produce vasodilatatie arteriolara. cresterea filtrarii glomerulare si a diurezei.compusii sintetici .produce blocarea ireversibila a receptorilor alfa.5-10 microg/kgc/min) – stimuleaza receptorii beta-1 din cord. colita. .se foloseste in insuficienta cardiaca din infarctul miocardic acut sau in insuficienta cardiaca congestiva.pot sa actioneze prin blocarea ambelor tipuri de receptori alfa sau selectiv numai pe receptorii alfa-1. mai ales la bolnavii oligurici.actioneaza mai selectiv pe receptorii beta-1 din cord.alfa-1 blocant selectiv ce produce vasodilatatie.anihileaza efectul noradrenalinei si inverseaza efectul adrenalinei. la coronarieni. este contraindicata in ulcer.se poate administra oral si parenteral. . folosit in feocromocitom. cu scaderea TA. . Simpatolitice alfa-blocante . Prazosin (Minipress) .se foloseste in soc cardiogen. Fentolamina (Regitin) – produce vasodilatatie. ce determina o tahicardie reflexa.efectul variaza functie de doza: in  doza mica (1. crescand forta de contractie a miocardului si receptorii dopaminergici de la nivel renal cu vasodilatatie la acest nivel.exista 2 grupe: compusi  sintetici. poate da ca reactii adverse cresterea secretiilor si motilitatii intestinale. . . tahicardie reflexa. insuficienta cardiaca congestiva severa.durata lunga de actiune. in  doza mai mare (peste 15 microg/kgc/min) produce stimularea receptorilor alfa-1 cu vasoconstrictie si cresterea tensiunii arteriale. efect favorabil in conditii de soc (cardiogen).sunt substante care impiedica efectele alfa ale stimularii simpaticului si ale simpatomimeticelor. Dobutamina (Dobutrex) . insa fara a declansa tahicardie reflexa. tahicardie reflexa. Fenoxibenzamina . alcaloizi  din ergot. Tolazolina – vasodilatator folosit in tulburari de circulatie periferica.

Se administreaza in cure. Intoxicatia cu alcaloizi din ergot = ergotism (dementa. contractand miometrul si inchizand sinusurile venoase de la acest nivel. postaccident vascular cerebral. in functie de valorile tensiunii arteriale.5-1 mg la inceput. amelioreaza oxigenarea cerebrala si metabolismul neuronal si se indica in: ateroscleroza cerebrala. gangrena extremitatilor ( in doze mari). mai ales la inceputul tratamentului. determinand cresterea HDL si scaderea trigliceridelor si a LDL. frecvent sub forma de solutie pentru uz intern. Ergotamina .poate produce HTA. contractii uterine cu avort la gravide). B..si metroragii. provocand vasoconstrictie. halucinatii. Ergotoxina . . Simpatolitice beta-blocante . . Santamin) ce produce vasodilatatie.este un amestec de 3 alcaloizi: ergocristina. asupra SNC (stimulare vagala. crescand treptat pina la 10mg/zi.sunt substante care blocheaza competitiv receptorii beta-adrenergici impiedicand efectele de tip beta ale stimularii simpaticului si ale simpatomimeticelor.se foloseste in forme avansate de HTA si in insuficienta cardiaca congestiva. tulburari de memorie. colici. deprimarea centrilor vasomotori).are proprietati uterotonice. Simpatolitice alfa-blocante – alcaloizii din ergot . dihidroergotoxina . chiar amputatii spontane. se creste zilnic doza cu o picatura/per administrare pina la 3x20-40 pic/zi. atentie si comportament la varstnici. . ergocornina si ergocriptina. in pozitie culcata.se indica in migrena datorita vasoconstrictiei cerebrale cu sau fara cofeina (preparatul Cofedol). in distonii neurovegetative (asociata cu alcaloizi din Belladonna in preparatul Distonocalm). de aceea se dau initial doze mici. asupra musculaturii netede vasculare si uterului (efect stimulator). Doxazosin (Cardura) – se foloseste in hipertrofia benigna de prostata si HTA. vasoconstrictie marcata cu tulburari ischemice periferice.prin hidrogenarea moleculei sunt accentuate proprietatile alfa-blocante si scad cele miotonice (Ergoceps.se foloseste ca hemostatic uterin postpartum si in meno.are efecte favorabile asupra lipidogramei. Ergometrina (Ergomet) . .poate produce hipotensiune arteriala. . . seara la culcare. Apoi se fac pauze de 10 zile si se poate relua tratamentul.in doze mici contracta musculatura neteda (efect miotonic). Secatoxin. vasoconstrictie prelungita cu gangrena extremitatilor.actiuni:bsimpatolitica.doza este de 0. profilaxia migrenei. avort si ruptura de uter (daca se administreaza in sarcina). la inceput 3x5 pic/zi. .

in glaucom. combat tremorul. in hipertiroidie. . bloc atrioventricular.SNC – anxiolitic. se adminsitreaza cu precautie la diabetici. indicat in HTA.v.metabolice – inhiba lipoliza si glicogenoliza hepatica. reduc emotiile. . infarct miocardic acut. beta-blocante  selective (actioneaza numai pe receptorii beta-1). cardiopatia ischemica. aritmii sau moarte subita.vase – initial pot produce o oarecare vasoconstrictie. bolnavi cu BPOC. Pindolol – folosit in HTA.cord – deprima toate functiile (scad contractilitatea.in HTA mai ales la tineri. boli vasculospastice. aritmii. Efectele farmacologice: . in tremor senil. la diabetici cresc riscul de hipoglicemie. Indicatii terapeutice: . ca adjuvant in tratamentul manifestarilor din sindromul de abstinenta la alcool. cardiopatia ischemica (medicatie de fond pentru prevenirea crizelor de angina pectorala sau dupa infarct miocardic pentru scaderea riscului de recidiva si prelungirea duratei de viata). pentru prevenirea rupturilor varicelor esofagiene la pacientii cu ciroza hepatica si hipertensiune portala. doza 40-80 mg initial pina la 160-320 mg/zi. Carvedilol (Dilatrend) – are si actiune alfa-1 blocanta. incetinesc conducerea atrioventriculara. Timolol – colir in glaucom. astm bronsic. in insuficienta cardiaca usoara si medie. utilizate timp indelungat modifica lipidograma (cresc fractiunile aterogene VLDL si LDL).musculatura neteda viscerala – constrictie (bronhospasm. se poate injecta lent sub control EKG. in feocromocitom (impreuna cu alfablocante). . Beta  blocanti neselectivi: Propranololul – se absoarbe aproape complet dupa administrarea orala. Beta-blocantii  selectivi: Atenololul (Tenormin) – doza unica de 50-100 mg/zi. in aritmii. . i. in atacul de panica si pentru controlul emotiilor la oratori si muzicieni. in migrena (pentru prevenirea crizei). . reduc frecventa cardiaca. reduc debitul cardiac. bradicardie marcata. contractia miometrului). Intreruperea brusca a tratamentului cu beta-blocanti poate provoca fenomene foarte periculoase: crize de angina pectorala. folosit in HTA si insuficienta cardiaca Labetalol – are si actiune alfa-1 blocanta. Oxprenolol – folosit in HTA. Contraindicatii: insuficienta cardiaca netratata.Pot fi: beta-blocante  neselective. scad excitabilitatea).

in sindroame ischemice periferice. C. ANESTEZICELE LOCALE . Betaxolol (Kerlone) – se utilizeaza local in glaucom si sistemic in HTA. Utilizari terapeutice: combaterea sau prevenirea durerilor. Neocristepin. depresie. congestie nazala. disfunctii sexuale. alcool si tutun. Nevibolol (Nebilet) – in HTA. anestezia terapeutica (blocajele nervoase in traumatisme. risc de ulcer. Neurosimpatoliticele .sunt substante care introduse in imediata apropiere a formatiunilor nervoase. anestezia operatorie intr-o zona circumscrisa. . Rezerpina – folosit in forme grave. impiedicand procesul de excitatie-conducere. ca efecte adverse pot apare depresie. poate produce ca efecte adverse: sedare. Bisoprolol (Concor) – odata pe zi in doza de 5-10 mg/zi. suprima excitabilitatea si conductibilitatea elementelor nervoase cu care ajung in contact. migrena (pentru profilaxia crizelor). blocajul plexurilor simpatice). • Functie de structura chimica exista: Anestezice locale de tip ester: Benzocaina Procaina (Novocaina) Tetracaina (Dicaina) Anestezice locale de tip amida: Lidocaina (Xilina) Mepivacaina Bupivacaina (Marcaine) Percaina Articaina (Ultracain) Ropivacaina (Naropin) Prilocaina . Brinerdin. fara lezarea fibrelor nervoase. avansate de HTA. crescand pragul excitabilitatii si micsorand procesul de depolarizare. . Metildopa (Dopegyt) – folosit in forme avansate de HTA. HTA de sarcina si a bolnavilor cu insuficienta renala cronica. disfucntii sexuale. afectiuni articulare. tratamentul sindromului de abstinenta la opioide. intr-un teritoriu circumscris.sunt medicamente ce nu actioneaza pe receptori care interfera cu sinteza.stabilizeaza membrana fibrelor nervoase. intra in preparate combinate ca Hipazin. durerea din neuropatia diabetica.Metoprolol (Betaloc-zok) – folosit in HTA in doza de 100-200 mg/zi in 1-2 prize. Clonidina – folosit in forme avansate de HTA.actiunea lor este temporara si complet reversibila. stocarea si eliberarea de catecolamine.

Anestezie percutanata de infiltratie: solutie 1% în doze de 5300 mg. ANTIDEPRESIVELE. Alte structuri. INTRAVENOASE: 2a.v. C. B. utilizat în tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. 2. Gaze. iar absorbtia în circulatie la locul injectarii este încetinita.04 g (20 mg/ml) clorhidrat de lidocaina.20 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaina.08 g (40 mg/ml) clorhidrat de lidocaina.10 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaina. în functie de locul administrarii. – Compozitie: • Solutia 1%: 1 fiola de 5 ml contine 0. ANESTEZICELE GENERALE (NARCOTICELE) . HIPNOTICELE. ANXIOLITICELE. Durata medie de actiune este de 60-120 minute.05 g (10 mg/ml) clorhidrat de lidocaina (pentru uz cardiologic). urmata de perfuzie. infiltratie epidurala. Lichide volatile. 1 fiola de 20 ml contine 0. Instalarea efectului si durata de actiune sunt crescute de adaugarea unui vasoconstrictor. În alte cazuri xilina se administreaza ca doza de atac. larg folosit în injectii si aplicare locala pe mucoase. superficiala. în general la pacientii care nu raspund la cardioversie si adrenalina. Instalarea efectului se face rapid si anestezia se obtine în câteva minute.  IV. 7 MEDICATIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL :  I.  III. daca nu apare raspuns terapeutic se folosesc alte metode cum sunt modificarea tehnicii de defibrilare sau alte antiaritmice. 1b. doza unica de 100 mg i. A. • solutia 4%: 1 fiola de 2 ml contine 0. Barbituricele cu actiune ultrascurta. caudala. CURS NR. pentru controlul fibrilatiei ventriculare. SEDATIVELE. – Antiaritmic încadrat în clasa Ib. – Anestezic local de tip amidic. spinala. NEUROLEPTICELE (TRANCHILIZANTELE MAJORE). În resuscitarea cardiopulmonara.  II. ANESTEZICELE GENERALE: 1. 1 fiola de 10 ml contine 0. • solutia 2%: 1 fiola de 2 ml contine 0.• Lidocaina (Xilina) – Utila pentru obtinerea tuturor tipurilor de anestezie locala.. Folosita în tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. 2b. INHALATORII: 1a.sunt substante ce provoaca deprimarea functiilor SNC .

produce relaxare musculara destul de buna. combaterea vagotomiei sau a tonusului parasimpatic crescut din anesteziei generale. . .accidente circulatorii: hipotensiune arteriala. prometazina) – pentru a scadea hiperexcitabilitatea SNC.ileus paralitic.sunt liposolubile. Anestezicele generale inhalatorii: . apnee toxica prin caderea limbii. • Supradozare = modificari ireversibile = narcoza biologica cu moarte. relaxarea musculaturii striate si abolirea miscarilor voluntare. • Clasificare: 1.Sintalgon) – pentru a reduce durerea. Anestezice generale inhalatorii: 1a. analgezie. . • Prevenirea unor accidente ale narcozei: . gaze. petidina – Mialgin. alte structuri. cord).in faza de inductie poate apare apnee reflexa prin spasm laringian. reducerea greturilor si a vomei. trezirea din narcoza este lunga (30-40 minute).pot fii toxice pentru organele parenchimatoase ( ficat. • Dpdv clinic se descriu 3 perioade ale anesteziei generale: .narcoza se instaleaza dupa o perioada de inductie lunga cu fenomene de excitatie zgomotoase.poikilotermie (tendinta de a prelua temperatura mediului ambiant). suprimarea reflexelor viscerale.accidente metabolice – acidoza.  substante central deprimante ( anxiolitice – diazepam. neuroleptice – clorpromazina.  analgezice foarte puternice (opioide: morfina. Anestezice generale intravenoase: 2a.perioada de anestezie chirurgicala. piritramida sau metadona . hiperglicemie. • Efectul la doze terapeutice = reversibil = narcoza chirurgicala.perioada de trezire. .in doze terapeutice produc: somn narcotic din care bolnavul nu poate fii trezit. 2b. nu este toxic pentru ficat si organe parenchimatoase.prin premedicatie sau preanestezie. . 2. rinichi.. 1a. . • Accidentele narcozei: . .perioada de inductie. 1. lichide volatile. barbituricele cu actiune ultrascurta. . Lichide volatile: • Eterul etilic (eterul dietilic): .voma cu aspirarea secretiilor si pneumonie chimica (sindrom Mendhelson). se administreaza:  atropina pentru: scaderea secretiilor. . 1b.

cel mai folosit anestezic general. .nu creste presiunea intracraniana. . trezirea este rapida. analgezia este moderata. . . .• Halotanul (Fluotan.produce hipotensiune arteriala.nu este nefrotoxic si hepatotoxic.nu deprima miocardul si nu-l sensibilizeaza la actiunea catecolaminelor.timpul de inductie este scurt.compus mai nou. . fara fenomene de excitatie. .produce excitatie cu crize de ras  gaz ilariant. perioada de inductie fiind scurta (5-7 minute). inductie si revenire rapide. . nu are efect iritant respirator. . .are efect asemanator halotanului. nu produce bronshospasm. • Enfluranul (Ethrane): .anestezic foarte activ. trezirea este usoara. • 1b. perioada de inductie este rapida. Gaze: • Protoxidul de azot: . inductia este de lunga durata ( 10-15 minute).deprima musculatura uterina.are actiune narcotica de 4-5 ori mai intensa decit eterul. • Isofluranul (Forane): . nu este toxic pentru organele parenchimatoase.are efect analgezic marcat. relaxarea musculara este suficienta. Narcotan): . . cresterea secretiilor traheobronsice. . nu creste secretiile traheobronsice. . .poate produce deprimare respiratorie si cardiovasculara.este cardiotoxic si hepatotoxic.nu irita mucoasele. trezirea este rapida. .nu produce relaxare musculara eficienta. • Sevofluranul (Sevorane): .poate produce convulsii.toxicitatea renala si hepatica – reduse. insa relaxarea musculara este ca si la eter. .nu irita mucoasa respiratorie. deprimarea respiratorie este mai puternica decit la halotan. • Metoxifluran (Penthrane): .poate produce hipertermie maligna (cresterea marcata a temperaturii si rigiditate musculara). produce analgezie de buna calitate (se mentine citeva ore). 2. este putin stressant pentru organism.este nefrotoxic. Narcoticele intravenoase: .

.produce un somn cu durata de 30-60 minute.nu au efect analgezic. • Tipuri: 2a. cresterea TA. poate deprima respiratia.v. 2b. iar in doze mai mari deprima reflexele respiratorii si miocardul ( de aceea se face o atropinizare prealabila). . .are si efect analgezic puternic. .5 mg/kgc i. 2b. cresterea tensiunii arteriale. .se injecteaza lent. tiobutabarbital.deprimarea SNC este denumita anestezie disociativa fiind caracterizata de despinderea din mediu.narcoza apare in 10-30 secunde. metohexital. hexobarbital. .compusi liposolubili.. Barbituricele cu actiune ultrascurta. .poate produce halucinatii. mai ales in analgezia preventiva.este bine tolerata la batrani. . . • NEUROLEPTANALGEZIA = forma speciala de anestezie intravenoasa in care bolnavul este constient. pot produce chiar hiperalgezie.sufera fenomenul de redistributie de aceea injectarea nu se repeta intr-un interval de 24 ore.nu are actiune analgezica. • Ketamina (Calypsol): . delir.poate scadea TA.dupa trezire pot produce buimaceala. • Diazepam: .actiunea apare in 30 secunde.efectul narcotic dureaza 20-30 minute. somn superficial si analgezie marcata. indiferent psihic. Reprezentanti: tiopental (Penthotal). 2a.in doze mici se foloseste ca analgezic.poate produce hiperpnee. neuroleptice. curarizante sau anestezice inhalatorii. .se folosesc pentru inducerea anesteziei sau pentru realizarea unei deprimari a SNC in completare cu analgezice. dureaza 3-5 minute.poate determina convulsii. • Propanidid (Epontol): . Alte structuri: • Hidroxidiona: . cresterea presiunii intracraniene. Alte structuri. . .pot creste reflectivitatea laringiana si traheobronsica. Barbituricele cu actiune ultrascurta: . . stabilizat vegetativ si nu simte durerea. in doza de 0. • Propofol (Diprivan): . .

internare in spital). situationale (schimbarea fusului orar.• . cresc durata totala a somnului. persistente. memoriei. . .determina dependenta majora. apare vorbirea lenta si neclara. . Barbituricele. • Efectul sedativ – linistire. a panicii.doza – 100-200 mg. Cu durata lunga de actiune: • Fenobarbital (Luminal): . uneori in cele cronice. • Efecte secundare: . scaderea performantelor psihomotorii. iritabilitate. cu sindrom de abstinenta la intreruperea administrarii. sedativ – doza de 15-30 mg. in proportie 1 la 50. .oprirea brusca a administrarii poate creste masiv proportia somnului cu vise.au efect hipnotic in doze mari si efect sedativ in doza de 1/3-1/5 din doza hipnotica. • Reprezentanti: . • Efectul anxiolitic – scaderea anxietatii. a fricii nejustificate. Benzodiazepinele A3. SEDATIVELE SI ANXIOLITICELE • Efectul hipnotic (somnifer) – inducerea sau prelungirea duratei somnului. • -se foloseste la batrini. . . creste secretiile biliare. dar nu la gravide in cezariana deoarece poate deprima centrul respirator al nou-nascutului.se realizeaza prin combinarea unui analgezic foarte puternic ( de 100 de ori mai puternic ca morfina) – fentanyl cu un neuroleptic (substanta central deprimanta)– droperidol. Barbituricele: . . A2.sunt medicamente care grabesc adormirea. A.folosirea indelungata duce la dereglarea somnului fiziologic.produce somn cu durata lunga de 8-12 ore.unele somnifere (barbituricele. HIPNOTICELE .folosirea cronica de doze mari duce la o gandire dificila. . deprimare SNC. • HIPNOTICELE.inductor enzimatic.are si efect antiepileptic-anticonvulsivant.hipnotic – doza de 100 mg seara la culcare. aparand chiar cosmaruri. somnolenta. Alte structuri. tarati. scaderea intelegerii. . A1.efectul este potentat de alcoolul etilic. Cu durata medie de actiune: • Amobarbital: . . • Tipuri: A1. reduc numarul de treziri. • Indicatii: tratamentul insomniilor acute. benzodiazepinele) pot determina chiar dependenta majora.

A2.5 – 5 mg odata.se pot folosi in tratamentul insomniilor.produce somn de cca 4 ore. .bromurile ( de Na. HTA).poate produce uscaciunea gurii. .antialergic care are insa un puternic efect central deprimant.doza – 1-2 g. . fara a produce insa somn. de gandire). sunt toxice (produc acnee bromica.. • Glutetimida: . 600 mg ca hipnotic. • Reprezentanti: • Nitrazepam: . A3.5 mg la culcare. SEDATIVELE GENERALE: • .doza – 7. • Indicatii: nevroze. Cu durata scurta de actiune: • Ciclobarbital: . • Bromizoval (Bromoval): . . reduc instinctul sexual. .efect rapid de scurta durata. sau chiar in tratamentul unor boli psihoorganice (ulcer gastroduodenal. oxazepam). K. • Flunitrazepam (Rohypnol): doza de 1-2 mg.barbituricele in doza de 1/3-1/5 din doza hipnotica.produce somn de cca 6 ore. • Midazolam (Dormicum) – 7.scade numarul de treziri.bine tolerat la batrani. tulburari de vedere. Ca)  scad performantele. . • Prometazina (Romergan): .doza – 2.5-15 mg cu 15-20 minute inainte de culcare.300 mg ca sedativ.produce somn cu durata de 6-8 ore.doza – 100-200 mg. • Tipuri: . stari de hiperexcitabilitate. . somnolenta. Alte structuri • Zolpidem (Stilnox): . • Diazepam – doza de 10-30 mg la culcare. B.toxic pentru miocard. .benzodiazepinele (diazepam. • Cloralhidratul: . . . Benzodiazepinele .doza de 10 mg la culcare.sunt medicamente ce produc linistire. • Zopiclone (Imovane): . desi utilizarea lor preponderenta este ca anxiolitice.

indicatii: nevroze. epilepsie.2 mg/kgc i. . vertij. pregatire preoperatorie. miastenia gravis. nu produce somnolenta. miorelaxant. ANXIOLITICELE (TRANCHILIZANTELE MINORE) C1. • Oxazepam .folosit ca anxiolitic in nevroze. nu produce somnolenta. .se indica in nevroze. . • Alprazolam (Xanax) . iminenta de avort. Sedinstant.calmarea anxietatii. . tratamentul adjuvant al HTA. foarte lent sau i. miorelaxant. hiperemotivitate. insomnii nevrotice. fiolele se injecteaza in doza de 0. . doza 20-60 mg oral.  antiepileptic-anticonvulsivant – combaterea convulsiilor din intoxicatii.au 4 efecte importante:  sedato-hipnotic (linistire. palpitatii.are toate cele 4 efecte comune egal si bine reprezentate.1-0. Ansilan.5 mg odata.25-0. dezvoltarea dependentei. • Contraindicatii: soferi.pentru efect hipnotic si miorelaxant – doza 10 mg odata. eficiente in special in nevroza cardiaca. epilepsie. Glorium) . de asemenea in HTA. hipnoinductor. fricii.doza este de 5-10 mg odata de 2-3 ori/zi. alte convulsii.  miorelaxant central – relaxarea musculaturii striate. • Efecte adverse: deprimarea performantelor psiho-motorii. C.pentru efect anxiolitic – doza 2mg odata de 3x/zi. inducerea somnului). Crataegus. . BENZODIAZEPINELE . hiperemotivitate. nu deprima puternic SNC fiind un “ anxiolitic de zi”. in status epilepticus. fiolele nu se amesteca cu nici un alt medicament in siringa sau perfuzie. • Clordiazepoxid (Napoton) . hipocalcemie..anxiolitic si cu proprietati antidepresive. se gasesc in urmatoarele plante: Valeriana. lombosciatica. Leonorus. doza 5-10 mg odata. 30-40 mg/zi. Humulus lupulus – preparatele Extraveral (are si fenobarbital). • Medazepam (Rudotel. se evita asocierea cu bauturi gravide.iridoidele – compusi din plante ce produc linistire fara a fii toxice.folosit ca anxiolitic. sau nastere prematura (ca tocolitic).  anxiolitic. slabiciune. efect teratogen daca se administreaa la gravide in primul trimestru de sarcina. doza 0.v. • Reprezentanti: • Diazepam (Valium) . combate hiperemotivitatea. ulcerului. fiind folosit si in tratamentul adjuvant al ulcerului.are o actiune proprie de scadere a secretiei gastrice acide. indicat in nevroze.m. dispeceri. administrarea la gravide in primul trimestru de sarcina.

anticolinergic. afectiuni ale aparatului locomotor caracterizate prin spasticitate. slab hipnotic. se poate da si la copii. antihistaminic (antialergic).este indicat in nevroze. indicate in psihoze agitate. grimase faciale). spasme tonice –torticolis. • Tioridazin – are efect sedativ. graviditate. • Proclorperazina (Emetiral) – are caracter incisiv. deprimant psihomotor pronuntat. de aceea se foloseste doar in scop simptomatic ca antivomitiv la adulti si copii. • Clasificarea neurolepticelor dpdv chimic: • FENOTIAZINE cu urmatorii reprezentanti: • Clorpromazina (Clordelazin drajeuri. NEUROLEPTICELE (TRANCHILIZANTELE MAJORE) . • Clasificarea neurolepticelor dpdv a actiunii farmacodinamice: . slabiciune musculara la doze mari (cedarea articulatiei genunchiului). scaderea motilitatii intestinale. efecte vegetative intense. . indicate la bolnavii cu psihoze inhibate. .incisive – au efect dezinhibitor. remisiuni in psihoze). Hidroxizina (Atarax): . . diskinezie.este contraindicat in miastenia gravis. Alte structuri: • Meprobamatul: . perturbarea ciclului menstrual).doza este de 400 mg odata. Se foloseste in nevroze si la bolnavii tarati. . galactoree. soferi. dependenta. hiperemotivitate.sedative – au efect linistitor. tremor. antiemetic.C2. ingreunarea mictiunii. actiune antispastica pe musculatura neteda. . dar pentru efect antipsihotic necesita doze mari ce produc rapid fenomene extrapiramidale.  efecte neurovegetative (hta ortostatica. miorelaxant central. negativism. cresterea frecventei cardiace.efectele lor sunt de 3 tipuri:  efect antipsihotic (restaurarea proceselor de gandire.sunt medicamente folosite in bolile psihice.are efect anxiolitic. se da in doza de 5 mg odata.efecte secundare: scaderea performantelor psiho-motorii. Plegomazin fiole) • Levomepromazina (Nozinan) . constipatie.ambele au efect sedativ. 1600 mg/zi. Buspirona (Stressigal) – are efect tranchilizant.  efecte extrapiramidale (parkinsonism medicamentos – rigiditate. halucinatii.are efect anxiolitic. toleranta. efect antivomitiv. iar tulburarile extrapiramidale apar numai la administrare prelungita. • Flufenazina (Moditen) . uscaciunea gurii si a mucoaselor. .

Penfluridol. • Reserpina (Raunervil) – neurosimpatolitic. • TIOXANTENE – au efecte asemanatoare cu fenotiazinele dar efectul antipsihotic este mai intens ca la acestea. polivalent (antihalucinator si antimaniacal intens. 1-2 mg/zi (sedativ). insa produce efecte extrapiramidale intense. antihalucinatorii. • Droperidol • Haloperidol (Haldol) – 2-20 mg/zi (antipsihotic).antidepresive sedative – folosite in depresii anxioase. fara efect antimaniacal. • Clozapin. se mai numesc atipice prezentand un risc minim de tulburari motorii neurologice. se poate folosi mai ales in manifestarile psihotice acute.incisiv. antimaniacale. care datorita actiunii central deprimante se poate folosi ca antipsihotic in psihozele agitate in caz de intoleranta sau alergie la compusii precedenti. amisulprid (Solian).sedativ. are si efect antivomitiv. • Pimozid. • Sulpirid. • Clopentixol . ca tratament pe termen scurt. avand eficacitate pronuntata asupra simptomelor negative ale psihozelor. . • BENZIZOXAZOLI – neuroleptice atipice. Clotiapin. • Tiotixen . tiaprid. antihalucinator moderat. ANTIDEPRESIVELE • Dpdv farmacodinamic se clasifica in: . antiautistice. Olanzepin (Zyprexa). • Risperidona (Rispolept) – potenta foarte mare. antiautistic moderat). Loxapin. poate produce parkinsonism medicamentos. • BUTIROFENONE – au efect incisiv.antidepresive activatoare – folosite in depresii inhibate. • DIBENZAZEPINE – au eficacitate mai ales pe simptomele negative ale schizofreniei. . • NEUROLEPTICE BENZAMIDE – au efect dezinhibitor incisiv foarte puternic.– are caracter incisiv fiind antihalucinator si antimaniacal. avand si efect antidepresiv. • DIFENILBUTILPIPERIDINE – antipsihotice polivalente foarte potente si cu efect de durata. Fluspirilen.

c. polineuropatie diabetica. Cafeina.Imipramina (Antideprin). Maprotilin (Ludiomil). CURS NR. d. Analepticele de sinteza.sunt medicamente care cresc vigilitatea. nevralgia postherpetica. Desipramina. .se indica in depresii. agorafobie. paroxetina (Seroxat). Doxepina. a.excitantele SNC actioneaza la nivel psihic. .In afara de actiunea antidepresiva au efect analgezic propriu fiind foarte eficiente mai ales in durerile cronice.  ANTIEPILEPTICE SI ANTICONVULSIVANTE. dureri cronice rebele. . Grupa amfetaminei. amelioreaza metabolismul neuronal si performantele psihomotorii in cazul in care creierul sufera din cauza unor noxe (toxice.  MIORELAXANTE CENTRALE MEDICATIA EXCITANTA A SNC .efectul antidepresiv se instaleaza de obicei in 2-3 saptamani. o grupa importanta fiind: . d. ultima doza fiind administrata la distanta de culcare. Nootrope. sertralina (Zoloft). neuropatice (durere canceroasa. • Cuprinde urmatoarele grupe de medicamente: a. . • Indicatii: . Medicatia excitanta a SNC – Nootropele: • .  Antidepresivele triciclice: . Nootrope. dureri postamputatie). odata cu instalarea efectului se reduc dozele. citalopram (Celexa). escitalopram (Cipralex). Cafeina. Nortriptilina.  Antidepresivele atipice – sunt compusi mai noi. Stricnina. e. atac de panica. Strichnina. b.  ANTIPARKINSONIENE. Amitriptilina. Grupa amfetaminei. fluvoxamina (Fevarin). asupra centrilor vegetativi bulbari si asupra functiilor motorii. 8  MEDICATIA EXCITANTA A SNC: a. e.se folosesc de obicei pe cale orala in 2-3 prize. Clomipramina (Anafranil).se incepe cu doze mici care se cresc treptat pina la doza eficace.Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei: . Analepticele de sinteza. fobia scolara. b. metabolice). c.Fluoxetina (Prozac).

• Indicatii: narcolepsie (somnul patologic). fiind un stupefiant.scoartei cerebrale – efect psihostimulator. • Fenfluramina – stimuleaza centrul satietatii. surmenaj intelectual. • Hidrolizat din creier deporcina (Cerebrolysin) – neurotonic. combatere a oboselii. c. usureaza munca intelectuala. cresterea capacitatii de efort. scadrea nevoii de somn cu epuizare. tulburari de dezvoltare si comportament ale copiilor. 2-3 prize/zi.100-200 mg odata. post-traumatisme craniocerebrale. pyramem) – favorizeaza sinteza fosfolipidelor membranare / ATP-lui. . creste vigilitatea.produce eforie. • Are efecte la nivelul: . care duce la instalarea dependentei majore. dupa administrare indelungata produce epuizare. insomnii rebele . Medicatia excitanta a SNC – grupa amfetaminei: • Amfetamina (Benzedrin): . unele forme de epilepsie la copii. neurastenie. intoxicatii cronice. • Sibutramina (Reductil). • Piritinol (Encephabol. ateroscleroza cerebrala. • Meclosulfonatul (Romener). se administreaza numai im sau in perfuzie iv. . • Administrare: sub forma de cure prelungite. • Acidul glutamic.amina cu efect central excitant. • Reprezentanti: • Meclofenoxatul.alcaloid extras din boabele de cafea. ultima administrare facandu-se la orele 16. Medicatia excitanta a SNC – Cafeina: . sindromul de deficit de atentie la copii. b. cresterea performantelor psihomotorii.intra in categoria substantelor dopante. . . halucinatii.este inrudita cu teofilina (extrasa din frunzele de ceai) si teobromina (obtinuta din semintele arborelui de cacao). • Efecte secundare: dependenta. obsesii. deoarece pot provoca insomnie.• .alte efecte: de tip simpatomimetic. Pornind de la amfetamina s-au obtinut o serie de medicamente anorexigene (care scad pofta de mancare) si se folosesc in obezitate: • Amfepramona (Regenon) . combatere a somnolentei.tulburari de circulatie cerebrala. nu are efect euforizant si nu produce dependenta ca amfetamina. cresterea asocierilor de idei. enerbol) – favorizeaza sinteza proteinelor neuronale. • Piracetam (Nootropil. cu efect la nivel psihic de trezire.

creste tonusul muscular. • Intoxicatia cu stricnina: convulsii tonice-tetanice. putand readuce la normal o tensiune arteriala scazuta. • Se indica: pentru stimularea inervatiei in pareze si paralizii in doze progresiv crescande. Medicati excitanta a SNC – stricnina: . stimularea centrului vasomotor (vasoconstrictie in anumite arii vasculare.centrilor vitali bulbari – efect analeptic ( de stimulare a centrului respirator). e. • Reprezentanti: • Pentetrazol – stimuleaza centrul vasomotor. • Se indica in: tratamentul hta cronice. vasodilatatie la nivelul vaselor din muschi (din cauza acestui efect direct tensiunea arteriala nu creste peste valorile normale). • Bemegrida (Ahypnon) – se foloseste ca antidot in intoxicatia cu centraldeprimante.are si efect analeptic si de stimulare a ariilor senzitivo-senzoriale ale analizatorilor vizual si auditiv. in asociere cu analgezice antipiretice pentru a le intensifica efectul. • Efecte adverse: anxietate. .la nivel spinal creste excitabilitatea.stimuleaza centrii vitali bulbari. dar mai ales in intoxicatii cu deprimante ale centrului respirator (barbiturice. benzodiazepine. cresterea fortei de contractie a muschilor striati. ca bautura stimulatoare. fiind utilizate pentru tratamentul hipotensiunii arteriale cronice. greata. opistotonus si moarte prin paralizia respiratiei. voma. • Pimeclona (Karion) – stimuleaza direct si reflex centrul respirator. Medicatia excitanta a SNC . • Epilepsia – boala neurologica caracterizata prin descarcari repetitive ale unor focare neuronale patologice. stimularea motilitatii si a secretiilor gastrointestinale. ANTIEPILEPTICE SI ANTICONVULSIVANTE. fuga de idei.. stimuland reflectivitatea. . Intr-o ceasca de cafea se gaseste o cantitate de 50-150 mg de cafeina. tahicardie. datorate descarcarii necontrolate ale unui numar mare de impulsuri din neuronii cerebrali. reflexele devin mai vii.are efect in special la nivelul centrilor motori medulari. • Convulsiile – sunt contractii violente si repetate ale muschilor striati localizate sau generalizate. d. anestezice generale). • Doxapram – grabeste trezirea din narcoza. . intoxicatia acuta cu central deprimante. si numai in doze foarte mari convulsii epileptiforme. stimularea usoara a diurezei. in coma alcoolica. . palpitatii. manifestata prin alterari stereotipe ale comportamentului sub forma de crize. reflexe la stimuli tactili. auditivi.analepticele de sinteza: .periferic: stimularea cordului (cu tahicardie). vizuali.

• Convulsiile clonice – se produc contractii bruste. • Epilepsia are mai multe forme – diferentiate dupa manifestarile clinice si EEG. cu pastrarea coordonarii intre muschii agonisti si antagonisti. active in crize minore – etosuximida (Suxilep).crize generalizate: grand mal (cu pierderea constientei si convulsii tonicoclonice) si petit mal sau absente (fara pierderea constientei dar cu suspendarea unor functii psihice pe o perioada de 5-15 sec). atit a muschilor agonisti cit si antagonisti. .In status epilepticus se injecteaza intramuscular!  Primidon – precursor al fenobarbitalului.  Clonazepam (Rivotril) – se da in petit mal dar si in starea de rau epileptic intravenos. d.  Carbamazepina (Taver. nevralgia trigeminala. jamais vu). ca adjuvante ale opioidelor. In convulsii simptomatice (hipocalcemice. Tegretol. c. ritmice scurte. nevralgia de trigemen. senzitivo-senzoriale. automatisme – somnambulism. active in crize partiale si grand mal generalizate:  Fenobarbital – sub forma de cura. Se mai utilizeaza ca analgezic in nevralgia de trigemen si ca antiaritmic in intoxicatia cu digitalice.  Fenitoina – medicament de electie in convulsiile tonicoclonice la adulti si copii. coma devine tot mai profunda. capacitatea de concentrare si de munca. intoxicatii acute) se utilizeaza fie . b. Grupe de medicamente antiepileptice: a. 100-200 mg odata. diabet insipid hipofizar. Imbunatateste activitatea intelectuala.crize psihomotorii (déjà vu. • Pot fi: . gabapentin (Neurontin). In afara de efectul anticonvulsivant multe antiepileptice au efect analgezic fiind utilizate in calitate de coanalgezice in: dureri canceroase intense. cu spectru larg:  Acidul valproic (Convulex) – folosit in petit si grand mal. atunci cind durerea nu mai raspunde la antidepresive. .crize partiale – motorii (convulsii la un muschi). restabileste echilibrul emotional. . 400 mg/zi. sughit rebel. plexopatia brahiala sau lombosacrala neoplazica. apar modificari cardio-respiratorii grave. vigabatrin. Finlepsin) – folosita in cazuri de mare rau epileptic. posttraumatice. eclampsie gravidica. nevralgia postherpetica. • Convulsiile tonice – contractii violente ale intregii musculaturi. adjuvante de rezerva: : lamotrigin.complicatia cea mai grava – starea de rau epileptic (status epilepticus) – crize ce se repeta la intervale scurte si dureaza timp indelungat (intre crize bolnavul nu-si mai recapata constienta. febrile. hipertermie si bolnavul poate deceda). hipoglicemice. convulsii febrile la copii.

la periferie se transforma in dopamina si noradrenalina si doar o mica parte ajunge in SNC.diazepam i. hipersecretie seboreica. ANTIPARKINSONIENE .5 mg la copil. creste eliberarea de dopamina din neuronii dopaminergici. • Medicamentele sunt de doua tipuri: dopaminergice si anticolinergice. Zimax. dupa intoxicatie cu CO. clorfenoxamina (antihistaminic H1blocant cu efect anticolinergic). sialoree. Antiparkinsoniene anticolinergice: .sunt medicamente care relaxeaza musculatura scheletica. 1-3 fiole/zi. Antiparkinsoniene dopaminergice: . • Boala Parkinson – este idiopatica. rigiditate musculara. Sinemet. . fiind folosita si pentru ablactatie si hiperprolactinemii. tremor. • Sindromul Parkinson – poate fii secundar (aterosclerotic. are si efect inhibitor asupra secretiei de prolactina. Astfel. • Fiziopatologic: leziunile neuronilor dopaminergici din substanta neagra. fie fenobarbital i. biperiden (Akineton). MIORELAXANTE CENTRALE . posttraumatic la boxeri. medicamentos – tratamente cu neuroleptice incisive).v. fie clonazepam i. Madopar. Carbidopa si benserazid). 1 mg la adult. 0. .cresc cantitatea de dopamina in corpul striat.se folosesc in boala Parkinson si tulburari motorii de tip extrapiramidal. • Bromocriptina (Parlodel) – stimuleaza receptorii dopaminergici. Preparate combinate: Nacom. • Selegilina (Jumex) – inhiba degradarea dopaminei. rigiditatea.v. avand efect decontracturant. ca urmare se exagereaza controlul colinergic excitator.m. • Reprezentanti: Atropina. • Se manifesta prin: hipo/akinezie. Scopolamina sau cele centrale trihexifenidil (Romparkin).inhiba efectele de tip colinergic din parkinsonism (rigiditate. se asociaza cu inhibitori de dopa-decarboxilaza care pastreaza L-Dopa nemetabolizata in periferie si ajunge in totalitate in creier unde se transforma in dopamina (ex. corecteaza hipokinezia. • Amantadina (Viregyt) – antiviral folosit in infectia cu virus gripal. hipersecretiile. care determina scaderea cantitatii de dopamina in corpul striat. maximum 100 mg/zi. • Reprezentanti: • L-Dopa (levodopa) – precursor de dopamina. tremorul. 5-10 mg odata.

pareze. are si efect analgezic. d. ANALGEZICELE OPIOIDE: grupe. paralizii). ANALGEZICELE NEOPIOIDE (ANALGEZICE ANTIPIRETICE SI ANTIINFLAMATOARE) a. • Dupa structura chimica exista: 1. tebaina). compusi izochinolinici (papaverina. • Se asociaza uneori cu antiinflamatoare nesteroidiene pentru un efect sporit. dispeceri. 9 ANALGEZICELE: I.  Grupe: a. prototipul analgezicelor opioide. • Guaifenezina (Trecid) – este un expectorant secretostimulator. ANALGEZICELE OPIOIDE . CURS NR.MORFINA. miastenia gravis. tetrazepam (Myolastan) si unele anxiolitice (diazepam. 2. b. II. oxazepam.cel mai important alcaloid din opiu. d. morfina. c. • Efecte:  efecte centrale: . spondiloze. antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). antagonistii. derivatii de pirazolona. Muscalm) – 50-150 mg/zi.• Se administreaza in: boli neurologice caracterizate prin spasticitate (scleroza multipla. luxatii. c. • Alti compusi: tizanidina (Sirdalud). opioide sintetice cu profil asemanator morfinei. meprobamat).denumirea de opioide provine de la “opiu” care este un produs brut obtinut din capsulele de mac alb (Papaver somniferum). b. a. dar in doza de 3x mai mare este miorelaxant. noscapina).derivati naturali si semisintetici ai morfinei. . codeina. postaccident vascular cerebral. lombosciatica. • Baclofen (Lioresal) – de electie in scleroza multipla. entorse. . derivatii de anilina.analgezic puternic (ridica pragul perceptiei senzatiei dureroase si inlatura senzatia de chin si suferinta provocata de durerea puternica). opioide sintetice care nu deprima centrul respirator si nu produc dependenta  Antagonistii de opioide. • Sunt contraindicate la soferi. • Reprezentanti: • Clorzoxazona – 250 mg odata de 3x/zi. compusi fenantrenici (morfina. derivatii de acid salicilic. • Tolperison (Mydocalm.

.pentru efectul antidispneic in edemul pulmonar acut. . substante care blocheaza receptorii pe care actioneaza .efecte vegetative – hiperglicemie.scaderea tonusului miometrului. . max 20 mg. .la copii nu se va depasi o doza de 0.euforizant (cu aparitia unei stari de bine.in acest caz se administreaza ca antidot antagonisti de opioide ( nalorfina. . .cresterea tonusului musculaturii striate.deprimarea centrului tusei.copii mici. eruptii cutanate.eliberarea de hstamina cu bronhospasm. . durerea din arteriopatia gangrenoasa. traumatisme majore cu exceptia celui cranio-cerebral. de satisfactie. batrani datorita deprimarii centrului respirator. naloxona.efecte metabolice – scaderea metabolismului bazal.la adulti doza pentru odata este de 10 mg. . . • Supradozarea acuta: . in cancere in fazele terminale. naltrexona). . bradicardie. .disurie.la copii de 2-3 ani se foloseste in mod exceptional. . reducerea capacitatii de termoreglare. postoperator.efect constipant. efecte periferice: . . • Indicatii: . .greturi si varsaturi in doza mica.deprimarea centrului respirator bulbar. durerea din infarctul miocardic acut. . dar deprimarea centrului vomei in doza mare. doza maxima pe zi este de 60 mg.01 g/24 ore. scaderea tensiunii arteriale.efecte endocrine scaderea secretiei de gonadotrofine si cresterea secretiei de prolactina. combaterea frisoanelor.la sugari nu se prescrie.mioza – ingustarea pupilei. insuficienta respiratorie centrala si periferica.pentru efect analgezic in dureri puternice care nu mai raspund la alte analgezice.. de placere care duce la instalarea dependentei majore. obstructiva si restrictiva. la unii indivizi produce opusul euforiei adica disforia). . durerea din pancreatita acuta si din abdomenul acut chirurgical pina la stabilirea diagnosticului.staza biliara. • Posologie: . • Contraindicatii: .

HIDROMORFONA . de cca 2-4 ori. c. OXICODONA: . mictiuni dificile. antispastic.Derivati naturali si semisintetici ai morfinei : codeina. infarct miocardic. voma. . ameteli. mai ales in asociere cu analgezice-antipiretice pentru calmarea durerilor de intensitate moderata. OXIMORFONA: . gura uscata.analgezic ( de intensitate medie). DIHIDROCODEINA: . .are efect de tip parasimpatolitic. .morfina. vertij. reduce dispneea din insuficienta cardiaca. combatand deprimarea respiratorie. interventii chirurgicale). hidromorfona. dihidrocodeina • CODEINA .reactii adverse: greata. prudenta sau se evita in prezenta hipersecretiei traheobronsice si la bolnavii cu diaree acuta toxiinfectioasa.antitusiv si antidispneic cardiac. hipotensiune arteriala ortostatica. oximorfona. confuzie. . .efect analgezic mai puternic decit codeina.se indica in: dureri moderate si severe (boli neoplazice. b. transpiratii. nu are efect antitusiv. . • Contraindicatii: alergie sau intoleranta la codeina. nu se administreaza timp indelungat din cauza riscului dependentei.antidiareic.efect analgezic de 5-10 ori mai redus ca al morfinei. dar mai slab decit morfina. reduce motilitatea intestinala (fiind uneori folosit in tratamentul simptomatic al diareei). dureri de intensitate moderata ( se asociaza obisnuit cu acid acetilsalicilic sau alt analgezic-antipiretic). care este principalul pericol in cazul utilizarii morfinei. oxicodona.actiune analgezica de 5-10 ori mai puternica decit morfina.Opioide sintetice cu profil asemanator morfinei • PETIDINA (MIALGIN) . copii sub 5 ani. reduce tusea si edemul pulmonar din stadiile terminale ale cancerului pulmonar. spasme ureterale sau biliare. diaree acuta.are efect antitusiv (prin actiune centrala).se administreaza oral. insuficienta respiratorie marcata. dionina. . palpitatii. HIC. • Indicatii: tuse iritativa neproductiva.efect constipant redus. ca antitusiv. .este contraindicata in: depresie respiratorie. constipatie. traumatisme cranio-cerebrale. . DIONINA . criza de astm.folosit ca analgezic in durere moderat-severa. reduce anxietatea asociata durerii.potential analgezic mai mare decit morfina.

nu produce tulburari gastro-intestinale. analgezia obstetricala. traumatisme craniene si HIC. sau 25-50 mg in injectie i.analgezic foarte puternic. infarct miocardic acut. sudoratie.este cel mai puternic analgezic ( de 80-100 de ori mai puternic decit morfina). lenta. in neuroleptanalgezie impreuna cu droperidol. TRAMAL) .este contraindicata in: alergie. spasmolitic.posologie: 25-100 mg i. ameteli. colica renala. . .deprima respiratia. reumatologie. pentru inducerea anesteziei si mentinerea anesteziei generale sau locale. ca premedicatie anestezica.se foloseste in chirurgie.se indica in: dureri puternice in colici (asociat cu antispastice). constipatie.m. • METADONA (SINTALGON) . mai ales de tip neuropatic. . edemul pulmonar acut. • TRAMADOL (MABRON.poate produce dependenta. dureri reumatice (lumbago.se indica in: dureri traumatice.se indica ca analgezic major aditional in anestezia generala sau locala. stari septice.este interzisa asocierea cu neuroleptice fenotiazinice datorita riscului mare de reactii toxice. cancer.are si efect antiinflamator si de tip anestezic local.are efect slab musculotrop. . deprimare respiratorie marcata. . .este eficient in dureri acute si cronice.. . . .este contraindicata in: abdomen acut. dureri postoperatorii. in caz de depresie centrala respiratorie. • Se mai gaseste si sub forma de preparate sublinguale (OTFC). . heparina. toleranta apare lent. retentie de urina. sugari si copii sub 4 ani. Opioide sintetice care nu deprima centrul respirator si nu produc dependenta . uneori greata si voma. d. • Plasturii (DURAGESIC) sunt indicati in: tratamentul durerii cronice din cancer care necesita terapie cu opioizi (fiind aplicati timp de 72 ore. • FENTANYL . copii sub 3 ani. ortopedie. edem pulmonar acut.are un potential redus de deprimare a respiratiei si de instalare a dependentei majore. infarct miocardic. . • Contraindicatii: operatie cezariana (inainte de extragerea fatului). dupa care se inlocuiesc cu un alt plasture aplicat in alt loc.reactii adverse: slabiciune. . traumatisme craniocerebrale. aminofilina. cardiologie. staza bronsica. obstetrica. uscaciunea gurii. de crestere a presiunii intracraniene. cu potenta mai mare decit a morfinei. . dureri neoplazice. deprimare respiratorie. . sciatica).nu se asociaza in siringa cu barbiturice.v. oncologie. pregatirea anesteziei generale si a interventiilor chirurgicale. .

• BUTORFANOL (MORADOL) . halucinatii. tumori maligne. in traumatisme.analgezic moderat. ca premedicatie pentru anestezia generala. in colici (renala.se folosesc ca medicatie antidot in caz de supradozare de opiode care deprima centrul respirator. sedare. hipertensiune intracraniana.folosit in: cancere. realizandu-se printr-o crestere a pragului perceptiei senzatiei dureroase.este o substanta dopanta (interzise la sportivi). artralgii.analgezic puternic folosit in analgezie postoperatorie.reprezinta scaderea temperaturii crescute in mod patologic ( a febrei).are actiune intensa si durabila. dar fara a influenta reactia psihoafectiva la durere. tahicardie. insomnie.reactii adverse: greata.analgezic foarte puternic folosit preoperator in obstetrica. durerea din infarctul miocardic acut.• PENTAZOCINA (FORTRAL) . prudenta/se evita in timpul sarcinii. colici. ameteli. • NALBUFINA (NUBAIN) . arsuri. sudoratie. acute sau cronice. • Se folosesc frecvent in combinatii datorita unui sinergism aditiv – preparate de tip antinevralgic. ca medicatie preanestezica si pentru suplimentarea anesteziei chirurgicale. ginecologie.efectul se mentine 3-5 ore. biliara). • NALORFINA • NALOXONA • NALTREXONA ANALGEZICELE NEOPIOIDE (ANALGEZICE ANTIPIRETICE SI ANTIINFLAMATOARE) • Sunt medicamente care prezinta 3 tipuri de efecte: • Efectul analgezic – mai slab decit al opioidelor. voma. dentalgii. cosmaruri. . eruptii cutanate alergice. . • Se indica in: nevralgii. e) Antagonistii de opioide .folosit pentru calmarea durerilor moderate sau severe. .contraindicat in: traumatisme craniene. • Efectul antipiretic: . actiunea analgezica se datoreaza inhibarii sintezei prostaglandinelor la nivelul SNC. colica renala. . . pentru combaterea durerilor in afectiunile maligne si dureri posttraumatice. . iritabilitate. cefalee. • BUPRENORFINA (TEMGESIC) . stari convulsive. La nivel periferic este posibilia inhibarea alaturi de PG si a sintezei altor compusi ce actioneaza pe receptorii durerii. inhibandu-se astfel transmiterea senzatiei dureroase. . traumatisme. cefalee. mialgii. dupa interventii chirurgicale.

hipersensibilitate la paracetamol. dureri dupa unele inteventii chirurgicale. b. . pentru hipersensibilizarea nociceptorilor si aparitia durerii. . rezultand o vasodilatatie periferica. caldura. nevralgii dentare. insuficienta renala grava. . • Astfel: . • Efectul antiinflamator: .COX este de 2 tipuri:  COX 1. luxatii. indusa in cursul fenomenelor patologice.contraindicatii: insuficienta hepatica. nu are efect antiinflamator. Este responsabila de sinteza PG cu rol in aparitia inflamatiilor acute. reactii de tip anafilactoid prin inhibarea sintezei de PG E2 si prostacicline (PGI2) Grupe: a. . • PARACETAMOLUL (PANADOL. Derivatii de pirazolona .reprezinta combaterea simptomelor inflamatiilor acute (roseata. tumefiere).analgezic si antipiretic. antiinflamator. artralgii nereumatismale. declansarea travaliului (PG-2alfa). .COX actioneaza asupra acidului arahidonic. dureri sciatice. prostacicline si tromboxani. entorse. fracturi.  COX-2 – enzima inductibila. a febrei. antipiretic. care nu se gaseste in tesuturile normale. hepatita virala. ulcer gastric. EFERALGAN. ce va permite o pierdere accentuata de caldura. Derivatii de anilina: • FENACETINA – analgezic si antipiretic.2 = aparitia efectelor analgezic.inhibarea COX-1 = aparitia unor efecte adverse ale acestor compusi (actiunea iritanta la nivelul mucoasei gastrice. mai ales in primele 3 luni. a celor care intervin in reglarea circulatiei renale. .inhibarea COX. . a prostaciclinei care are efect antiagregant plachetar si bronhodilatator.. determinand sinteza de prostaglandine.se explica prin inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul centrului termoreglator din hipotalamus. dismenoree. alcoolism.indicatii: febra de cauza infectioasa. dureri de intensitate medie (cefalee.produc inhibarea enzimei ciclooxigenaza (COX). a tromboxanilor (TxA2) cu rol in agregarea plachetelor. • Mecanismul de actiune: .doze masive/administrare timp indelungat = necroza hepatica. • Majoritatea analgezicelor antipiretice si antiinflamatoare inhiba ambele forme ale enzimei COX.enzima constitutiva cu rol benefic in sinteza de PG protectoare la nivelul mucoasei gastrice. se trateaza cu ajutorul antidotului N-acetilcisteina. ACETAMINOPHEN) . perturbarea circulatiei renale.se va evita administrarea in timpul sarcinii.

artroza. antipiretic si analgezic. in caz de febra mare se poate administra 1 fiola i. . . nefropatie cronica.posologie: 1-2 comprimate de 2-3 ori/zi.• FENAZONA – local ca hemostatic in epistaxis. antispastic de tip musculotrop. pusee de acutizare ale poliartritei reumatoide). poliartrita reumatoida. microhemoragii digestive.v. ALGOCALMIN) . Derivati de acid salicilic • ACID ACETILSALICILIC (ASPIRINA. dar au un efect antiinflamator mai pronuntat. reactii de tip anafilactoid (bronhospasm. dureri artrozice. artritice.m. . c.3-3 g/zi = efect analgezic si antipiretic (nevralgii.).antiinflamator.efectul variaza functie de doza:  1. EUROPIRIN.inhibitorii de COX-2 sunt mai bine tolerati gastric. FENILBUTAZONA .1 g/zi = efect antiagregant plachetar (pentru profilaxia trombozelor arteriale). d.antiinflamator. sindrom febril. sau 1-2 fiole in injectie i. Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) .analgezic si antipiretic (intens la administrarea i. dar unii cresc riscul de producere a accidentelor coronariene.  0. febra din boli infectioase cu exceptia gripei si varicelei). lombosciatica. UPSARIN) . periartrita scapulohumerala. INDOMETACINUL .sunt substante care au efect analgezic-antipiretic mai slab. din poliartrita cronica evolutiva. mialgii). . inflamatii generate de infectii (metroanexite. dureri dentare. sindrom REYE (encefalopatie si necroza hepatica daca se administreaza mai ales la copii infectati cu virus gripal sau varicelo-zoosterian). in caz in care nu exista antecedente de alergie la compus. . cresterea tendintei la sangerare. rareori hematemeza sau melena. accesul de guta. ulcer.majoritatea produc tulburari digestive (greata. profunda sau per os. colaps.  4-6 g/zi = antiinflamator (RAA. • SALICILATUL DE METIL – intra in compozitia preparatului SALIFORM folosit local in afectiuni reumatice. .analgezic.se indica in: algii de diverse cauze (nevralgii. .05-0.efecte adverse: tulburari digestive. eruptii cutanate). tromboflebite). bronhospasm sau diferite reactii alergice. . • NORAMINOFENAZONA (METAMIZOL. antiinflamator si antiagregant plachetar. antipiretic. hemoragie digestiva). mialgii.v. nu are efect antiinflamator. spondilita anchilopoietica. dureri dentare si de sfera ORL.se indica in: reumatism poliarticular acut. antipiretic si uricozuric. ANALGIN.

antiinflamator. bursite. .doza de intretinere = 75-100 mg/zi in 2-3 prize. tratament adjuvant in inflamatiile ORL si colica ureterala.indicat in : reumatism inflamator cronic.doza de atac = 150 mg/zi in 3 prize. antipiretic cu eficacitate asemanatoare acidului acetilsalicilic. in timpul mesei.se folosesc in boala artrozica. .antiinflamator. analgezic. artroze. tratament de scurta durata al puseelor acute de reumatism abarticular (umar dureros acut. . lombalgii. .indicat in stari inflamatorii care afecteaza sistemul osos si articulatiile. antialgic si antipiretic. MELOXICAM (MOVALIS) .inhibitor selectiv de COX-2. . . postinterventii chirurgicale. tendinite). antipiretic.totusi nu trebuie administrat in caz de hemoragii gastro-intestinale sau ulcer gastroduodenal in faza activa.determina o incidenta mai scazuta a efectelor secundare gastrointestinale.Inhibitorii de COX-2 pot produce insa: hipertensiune arteriala si edeme. . apoi 7. . PIROXICAM (FELDENE) .se poate administra si la copii preparatul Nurofen in doza de 20 mg/kgcorp/zi. . CELECOXIB (CELEBREX) . guta. Alti coxibi: parecoxib. .doza de inecput = 15mg/zi. in 3 prize.doza de intretinere = 150 mg/zi in 3 prize. tendinita. NIMESULID (MESID) . . artroze.5 mg/zi. fata de COX-1. analgezic.antiinflamator. sinovite. DICLOFENACUL (VOLTAREN.doza de atac = 300mg/zi. artroze dureroase si invalidante. . fiind bine tolerati la nivel digestiv deoarece inhiba selectiv enzima COX-2. lombosciatica. etoricoxib . poliartrita reumatoida. .antiinflamator. IBUPROFEN .doza de atac = 20-40 mg/zi in priza unica. KETOPROFENUL (PROFENID) .. . dismenoree. valdecoxib.inhiba mai mult sinteza PG de la locul inflamatiei decit a celor din mucoasa gastrica sau din rinichi.doza de intretinere = 600-800 mg/zi. dismenoree.doza de intretinere = 10-20 mg/zi. . antipiretic. analgezic. datorita inhibarii selective a COX-2.indicatii in : poliartrita cronica evolutiva. .se da in 1-2 prize/zi in doza de 200-400 mg/zi. spondilartrita ankilopoietica.doza de atac = 1200-1600 mg/zi.inhibitor selectiv al enzimei COX-2 . REWODINA) . uricozuric. .

energie radianta. producand bronhoconstrictie ( cu dispnee expiratorie). edem Quincke (edem angioneurotic). de tip H1.CURS NR. Rol fiziopatologic: in reactia de tip Ag-Ac de tip I (anafilactic). halou purpuriu in jur (dilatatie arteriolara). arsuri. acest efect este mediat prin receptori de tip H2. • se indica in: diferite frome de alergie – urticarie. . in leziuni mecanice (strivire.este un antihistaminic de noapte: . •  GLUCOCORTICOIZII (MEDICATIA CORTIZONICA). actiuni cardiovasculare – dilata capilarele. histamina exogena administrata parenteral produce urmatoarele efecte:  stimularea secretiei glandelor exocrine. ANTIHISTAMINICELE • sunt antagonisti competitivi ai histaminei. Clasificare: • functie de efectul central deprimant se impart in 2 grupe: • I. • ANTISEROTONINICELE CA MEDICATIE ANTIALERGICA. in astmul bronsic. . 10 •  ANTIHISTAMINICELE H1 BLOCANTE. papula centrala (intumescenta alba – prin extravazare de plasma). I. mai ales a secretiei gastrice. in special de acid clorhidric. Reprezentanti – generatia I: PROMETAZINA (ROMERGAN) . plamani si tegumente.dpdv farmacodinamic. rinita alergica. • alte efecte: deprima SNC producand somnolenta sau chiar somn unele. efect antivomitiv. antiparkinsonian. substante sintetice care blocheaza receptorii histaminici. de generatia I ( cu efect sedativ). . • proprietatea comuna antihistaminica = antagonizarea bronhospasmului.antihistaminic puternic. creste permeabilitatea lor ducand la extravazarea plasmei in interstitiu (edeme). soc anafilactic efectele lor sunt slabe. aceste efecte sunt mediate prin receptorii de tip H1. . • II. contractia musculaturii intestinale si a miometrului. De generatia a II-a ( fara efect central-deprimant). boala serului. durata actiunii 10-12 ore. ANTIHISTAMINICELE H1 BLOCANTE Histamina . depozitata in mastocite ce se gasesc in numar mare in tubul digestiv.efect deprimant central marcat (produce somn). caldura. in doze mari antagonizeaza si vasodilatatia histaminica.amina biogena. anticolinergic periferic.  stimuleaza musculatura neteda viscerala. radiatii ionizante).aplicata local produce tripla reactie a lui Lewis: roseata circumscrisa (ca urmare a capilarodilatatiei).

se poate administra si ziua (antihistaminic de zi). . CLORFENOXAMINA .se indica pentru efect antialergic dar si ca somnifer. Cortizonii inhiba atit fenomenele exudative acute cit si pe cele cronice.nu se asociaza cu alcool.se contraindica la: soferi.prezinta efect antialergic CIPROHEPTADINA (PERITOL) – ce se gaseste sub forma de comprimate si sirop. ANTISEROTONINICELE CA MEDICATIE ANTIALERGICA • Serotonina .antiserotoninicele blocheaza receptorii serotoninici. pentru potentarea actiunii narcoticelor.durata actiunii 4-6 ore.au actiune asupra unor procese patologice: efect antiinflamator.antihistaminic energic. Actiunea antiinflamatorie: se produce prin inhibarea eliberarii unei serii de substante mediatoare ale inflamatiei: prostaglandine (PG). II. impiedica . imunosupresor (apar numai la doze mari care depasesc secretia fiziologica de cortizol). ca antivomitiv. . GLUCOCORTICOIZII (MEDICATIA CORTIZONICA) Cortizonii sau glucocorticoizii = hormoni corticosuprarenalieni sau analogi de sinteza cu efect antiinflamator marcat si actiuni importante in metabolismul glucoproteic. . hipnoticelor.antihistaminic eficace. utilizat si ziua. central deprimant.se utilizeaza ca antiparkinsonian datorita efectului anticolinergic. Actiunea antialergica – suprima sau atenueaza atit reactiile de hipersensibilitate immediate cit si cele intirziate de tip celular. . analgezicelor. leucotriene (LT). antialergic. Reprezentanti – generatia a II-a • ASTEMIZOL • TERFENADINA • LORATADINA (CLARITINE) • DESLORATADINA • FEXOFENADINA (TELFAST) • CETIRIZINA • Caracteristica lor comuna: nu au efect central deprimant. Efectele glucocorticoizilor: A. dispeceri. CLEMASTIN (TAVEGYL) . efecte farmacodinamice: . CLOROPIRAMINA (NILFAN) . si de stimulare a apetitului. efect sedativ slab.poate fii implicata in unele tipuri de reactii alergice.. are si efect antihistaminic H1. . .

cresterea tensiunii arteriale. tratamentul prelungit cu cortizonice poate produce osteoporoza. conjunctiv.  scade anabolismul si se accentueaza catabolismul proteic. Efectul imunosupresiv – se realizeaza prin scaderea numarului limfocitelor T helper. Sta la baza utilizarii lor in tratamentul bolilor imunopatologice. retentie hidrosalina.  in sistemul osos – scade sinteza matricei osoase si fixarea calciului. concomitent au actiune de tip contrar vitaminei D. distributiei de tip cushingoid.actiunea asupra metabolismului glucidic.maresc reabsorbtia de Na si excretia de K la nivelul tubilor renali.  la nivelul metabolismului electrolitic . de unde si rezistenta sporita a organismului in conditii de stress. se creeaza un bilant azotat negativ. se poate produce pierdere de K si hipokaliemie. stabilizand mastocitele si scazand stocul tisular de histamina. . mai evidenta la nivelul muschilor soldului si a coapsei. produc depunerea grasimilor cu predilectie in anumite regiuni. muscular) apar fenomene atrofice. efecte asupra diferitelor organe si sisteme:  efecte cardiovasculare. in mai multe tesuturi (limfatic. scad absorbtia intestinala de Ca. dar determina si scaderea capacitatii de aparare fata de infectii. fracturi spontane mai ales la bolnavii varstnici. scaderea fortei contractile datorita spolierii de K. oboseala. pot produce astfel ulcere gastrice insotite relativ frecvent de hemoragie si chiar perforatii. GLUCOCORTICOIZII (MEDICATIA CORTIZONICA) B. imobilizati la pat.printr-o actiune permisiva favorizeaza actiunile cardiovasculare ale catecolaminelor spijinind astfel mentinerea debitului cardiac. proteic si lipidic:  stimuleaza gluconeogeneza din aminoacizi. majoritatea derivatilor cortizonici maresc si pofta de mancare. cresc cantitatea de glicogen hepatic. osos. creste eliminarea renala de Ca si fosfati.  la nivelul metabolismului lipidic – produc lipoliza. antitoxice si antisoc: . la doze mari poate apare diabet steroidic. scad utilizarea glucozei in tesuturile periferice. crezc nivelul acizilor grasi liberi in plama sanguina.eliberarea mediatorilor chimici ai anafilaxiei. glicemia si scad toleranta la glucide. a tonusului vascular.  mucoasa gastrica – inhiba sinteza PG protectoare la acest nivel. a integritatii capilarelor si a microcirculatiei.  la nivelul muschilor scheletici – adinamie. se poate produce atrofia tesutului muscular (miopatia cortizonica). efecte metabolice: . C. inhibarea functiei limfocitelor. cu aparitia facies de luna plina. favorizand formarea de calculi renali.

bazofile.  in graviditate: efect teratogen. in neurologie pentru tratamentul meningitelor. sinovite. uneori chiar euforie. in infectii cu agenti patogeni fata de care nu dispunem de medicatie etiotropa (viroze.sunt rezultatul unei actiuni de tip feedback negativ la nivel hipotalamohipofizar: scad sinteza de ACTH. . astmul bronsic alergic. . . soc septic – in asociere cu antibiotice si chimioterapice avand avantajul actiunii antiinflamatorii. cu exceptia scleordermiei. STH. limfocite circulante. mai ales daca este asociat cu cardita.in alergii: formele grave ale reactiei alergice (socul anafilactic). . chiar atrofia CSR. monocite. dermatitele generalizate.in unele colagenoze – lupus eritematos diseminat.  la copii in perioada de crestere – pot produce incetinirea cresterii.in afectiuni hematologice de tip autoimun – trombocitopenii. poliartrita reumatoida (PR) in puseuri acute. nervozitate. .  la nivelul ficatului – efect protector datorita gluconeogenezei.in sindromul nefrotic – in cazuri refractare la diuretice. etc. D. etc. limfoame ca medicatie adjuvanta. . trombocitelor. Aceasta reactie poate sa apara si la interuperea brusca a medicatiei.in procese limfoproliferative maligne – leucemia limfatica. crescand depozitul de glicogen si sinteza proteinelor enzimatice la nivelul ficatului. prevenirea fenomenului de rejectie. edemului cerebral. . . . periartrite acute. in alte forme de reumatism ca bursite. polinevritelor. micoze) administrarea cortizonicelor ar fi o greseala terapeutica.in dermatologie – in afectiuni inflamatorii cronice cum sunt eczemele. cortizonicele pot restabili functia renala si efectul diureticelor. mai rar pot apare stari psihotice.ca medicamente antiinflamatoare sunt indicate in bolile reumatice: reumatsimul poliarticular acut. TSH.medicatia cortizonica de lunga durata poate induce hipofunctia corticosuprarenalei (hipocorticism secundar iatrogen). anemii hemolitice. encefalitelor.in infectii grave. cu insomnie. granulocitelor neutrofile. tendinite.  sistemul sanguin – crestere a eritrocitelor. . Dar. LH. . scaderea numarului de eozinofile.ca medicatie imunosupresiva atit in bolile autoimune ci t si pentru protejarea grefelor si transplantelor de organe. efectele neuroendocrine: .ca medicatie de substitutie in tratamentul insuficientei CSR cu sau fara mineralocorticoizi. . leucopenii.in inflamatii la nivelul tesuturilor friabile – in oftalmologie. SNC – deseori efect excitant usor. edemul glotic in asociere cu adrenalina si antihistaminice. Indicatii terapeutice: .

.m.hipercorticism secundar iatrogen – care poate apare la oprirea tratamentului datorita efectului de feedback negativ asupra axului hipotalamo-hipofizocorticosuprarenalian.hipercorticismul secundar – sindromul cushing. La hipertensivi retentia de sodiu duce la cresterea tensiunii arteriale. oftalmologie. exista sub forma a trei tipuri de preparate:  HIDROCORTIZON ACETAT (suspensie) – se foloseste pentru efectul antiinflamator sub forma de suspensie apoasa in injectii locale (intraarticular. stomatologie. HIDROCORTIZONUL (CORTIZOL) . astfel. . . insomnia se poate atenua prin medicatie edativa.psihoza cortizonica – contraindicatie absoluta pentru continuarea tratamentului. . . se recomanda pacientului un regim hiposodat. oprirea tratamentului nu se face brusc.la gravide – cantitatea administrata nu trebuie sa depasesca cantitatea fiziologica secretata de CSR. . ceea ce impune asocierea la tratament a KCl 1-2 g/zi pentru prevenirea hipopotasemiei. dermatologie. care pot constitui o contraindicatie pentru tratament. . HTA reprezentand o contraindicatie relativa.  HIDROCORTIZON ACETAT (unguent) – se foloseste pentru aplicatii locale in ORL. iar la diabetici si medicatie antidiabetica. .cresterea elim urinare de calciu poate duce la aparitia calculozei renale.acuze gastrice – ulcer gastric care constituie o contraindicatie absoluta. doze mari pot avea efect teratogen. infiltratii periarticulare si intramuscular).cresterea eliminarilor de K – scaderea stocului de K. . insuficienta hepatica acuta datorita cresterii rezervei de gicogen hepatic aceasta medicatie este binevenita.). se poate administra oral si parenteral (i. ..in forme grave de hepatita cronica agresiva.la copii – pot produce tulburari de crestere.folosit ca medicatie de substitutie in insuficienta corticosuprarenala. mai ales la preparatele naturale. ci treptat.este princip hormon fiziologic. Compusi si preparate CORTIZONUL . glaucomul impune oprirea tratamentului.osteoporoza – chiar fracturi spontane. scazand doza cu 20-25 % din 5 in 5 zile (sau din 6 in 6 zile). pirozisul se pot atenua cu medicatie antiacida.retentia hidrosalina – edeme.cresterea catabolismului proteic – care se poate corecta printr-un regim hiperprotidic si administrarea de steroizi anabolizanti. . Efecte adverse si contraindicatii: .tendinta la hiperglicemie – chiar instalarea diabetului steroidic. . simptomele subiective.la nivelul ochiului – poate apare cataracta. . de aceea se recomanda un regim alimentar hipoglucidic.

are actiune de lunga durata. .nu produce retentie hidrosalina. .se foloseste in aceleasi scopuri si aceleasi doze ca dexametzona. TRIAMCINOLONUL (VOLON) .in terapie se administreaza pe cale orala.v. si i. edem laringian.are proprietati similare dexametazonei (fiind un izomer al acesteia).are proprietati asemanatoare prednisonului..pot interfera cu vindecarea plagilor.se poate utiliza si sub forma de preparate retard (Diprophos suspensie). criza de rau astmatic.este larg folosit pentru efectele antiinflamator.se administreaza pe cale orala.se gaseste si sub forma de preparate retard. are activitate locala marcata. METILPREDNISOLONUL . in injectii sau perfuzii.m. HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT – se introduce i.durata de actiune este ceva mai lunga. influentand negativ formarea tesutului de granulatie. .v. PREDNISOLONUL (SUPERCORTIZOL) . PREDNISONUL . antialergic si imunosupresor. BETAMETAZONA (CELESTONE) . . . insuficienta respiratorie acuta.este obtinut prin semisinteza. soc toxico-septic).efecte secundare: osteoporoza si miopatie cortizonica.are aceleasi proprietati cu prednisolonul. antialergic (de 25 de ori mai activ ca hidrocortizonul).este indicat in edem cerebral. . . . lotiuni. antialergica si antipruriginoasa intensa: .principala actiune secundara o constituie inhibitia puternica a secretiei de ACTH.este cel mai activ antiinflamator. parenterala in injectii i. Se indica in starile de soc (soc anafilactic.are efect antiinflamator de 4x mai mare decit hidrocortizonul. fiind utilizat in special pentru efectul antiinflamator. crème. . .se gaseste sub forma de preparate dermatologice. .se foloseste ca antiinflamator si antialergic. edem pulmonar toxic. . .are efect antiinflamator puternic. DEXAMETAZONA (SUPERPREDNOL) . . fiind ineficace local. TRIAMCINOLON ACETONID .nu se utilizeaza pentru tratamente de lunga durata. edem Quincke. . are si efect local. . fiind de electie in urgente. . Preparate cu actiune locala antiinflamatoare.se utilizeaza sub forma de creme si unguente pentru aplicatii pe tegumente datorita liposolubilitatii marcate.

gonococi. PENICILINELE .m si i. toxicitate redusa.11 MEDICATIA ANTIINFECTIOASA: ANTIBIOTICE SI CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE:  a.se inactiveaza in ficat 25-30%. . LINCOSAMIDE SI ANTIBIOTICE DE REZERVA CU SPECTRU ASEMANATOR.coci gram + si negativ: streprococi hemolitici. – si in perfuzii. a. . ANTIBIOTICE BETA-LACTAMICE a1. . AMINOGLICOZIDE.  c. . .exercita efect de tip bactericid.  b. Spectrul antibacterian: .  PREPARATE RETARD. . pneumococi. a2. ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG. MACROLIDE. bariera hematoencefalica are permeabilitate mica.efect bacteriostatic = inhiba multiplicarea germenilor. CARBAPENEMII.efect bactericid = distrugerea germenilor. PENICILINELE:  BENZILPENICILINA (PENICILINA G).se adm parenteral (niciodata subcutanat. MONOBACTAMII. Reprezentanti: BENZILPENICILINA (PENICILINA G) .rinichiul este principalul organ de excretie. traverseaza usor placenta.produc efect de tip bactericid sau bacteriostatic pe agentii patogeni. proprietati alergizante. ANTIBIOTICE BETA LACTAMICE: a1. . patrunde greu in seroase. lcr. a3.  d.  e.difuzeaza bine in spatiul extracelular. iar 70% se elimina sub forma activa.  PREPARATE COMBINATE CU INHIBITORI DE BETALACTAMAZA.stafilococii secretori de penicilinaza sunt rezistenti.v. ANTIBIOTICELE SI CHIMIOTERAPICELE ANTIBACTERIENE . ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE. CEFALOSPORINELE.Reprezentanti: FLUMETAZONA (LOCACORTEN) FLUOCINOLONA FLUOCORTOLONA (ULTRALAN) CURS NR.  PENICILINE SEMISINTETICE.este un antibiotic bactericid. .  PENICILINE CU SPECTRU LARG. ci numai i. TRIBACTAMII. meningococi.

corynebacterium diphteriae.bacili gram pozitiv: bacilul carbunos. . ./ml.se injecteaza odata – de doua ori pe zi. clostridiile./zi.4 milioane U. chiar convulsii epileptiforme. BACILII GRAM NEGATIV AU REZISTENTA NATURALA LA BENZILPENICILINA! Posologia: . . .se foloseste in dermato-venerologie pentru tratamentul sifilisului si gonoreei. Efecte adverse: . urticarie. INJECTIILE i.actioneaza mai lent si mai durabil.2-2./zi.contraindicat la copiii sub 3 ani: prin injectare se pot produce fibroze. eruptii). pentru profilaxia de durata a recidivelor si complicatiilor infectiilor streptococice (ex.in infectii cu germeni obisnuiti: 2-4 milioane U. . . Nu se asociaza cu antibiotice bacteriostatice. atrofii. Borelia. edem angioneurotic) fie tardiva (febra.contine in proportie de 3:1 procainpenicilina si benzilpenicilina.I odata la 7-14 zile. Preparate retard: PROCAINPENICILINA (EFITARD) .se administreaza i.la doze uriase: neurotoxicitatea. de aceea concentratia solutiei injectate nu trebuie sa fie mai mare de 200000 U. .glomerulonefrita) si pentru prevenirea recaderilor in reumatismul poliarticular acut./zi (in meningite sunt necesare aceleasi doze sau chiar mai mari pentru asigurarea difuziunii in lcr).m. . leprospirele. .I.rareori nefrotoxicitate dupa perfuzii cu doze foarte mari.principala reactie adversa: alergia fie imediata ( soc anafilactic. .toxicitate redusa in comparatie cu alte antibiotice. OSPEN) . BENZATINPENICILINA (MOLDAMIN) .I. .t1/2 scurt (30-40 minute) impune administrarea dozei repartizata in 4-6 prize.folosit in: sifilis.I.spirochete: Treponema pallidum..functie de sensibilitatea germenilor exista mai multe tipuri de doze: . . sunt iritante.in cazuri grave se administreaza 20-60 milioane U.in infectii cu germeni mai putin sensibili: 4-10 milioane U. cu cresterea excitabilitatii SNC. Asocieri: cu antibiotice aminoglicozidice. 1.I. FENOXIMETILPENICILINA (PENCILINA V. timp de mai multi ani. administrandu-se la intervale de 3-4 saptamani. cicatrizari cheloide musculare.m.

Penicilinele semisintetice:  Peniciline cu spectru larg . meningeale cu H.I.se elimina mai ales sub forma activa pe cale renala. .coli.2-4-6 g/zi.are avantajul ca se absoarbe mai bine digestiv. Penicilinele semisintetice: . lent sau in perfuzii 4-12 g/zi. . in 4 prize. . AMPICILINA . febra tifoida. salmoneloza. rezistente la penicilinaza.in infectii severe se administreaza i. sau i. dizenterie. activa pe cale orala.m.2-4 milioane U.m. AMOXICILINA (AMOXIL.este indicata in: infectii respiratorii. se poate administra si oral. avand o biodisponibilitate de 80% ( fata de cea a ampicilinei de 50-60%). reactiile de sensibilizare fiind mai rare decit la penicilinele injectabile. Salmonella. .se administreaza in infectii stafilococice: acnee. fiind indicate in infectiile cu stafilococi penicilinazosecretori. . spectrul de actiune identic cu al penicilinei G. fractionat la 6 ore. nefiind influentata de prezenta alimentelor.penicilina acidorezistenta. endocardite. . . OXACILINA . E.v. Penicilinele penicilinazo rezistente: .efecte adverse: eruptiile cutanate ( de 5x mai frecvente decit la penicilinaG).doza uzuala la adult este de 2-4 g/zi oral sau i. .v.indicata in infectii usoare cu germeni foarte sensibili.influenzae. furunculoza.se poate administra oral (este acidorezistenta). fractionat la intervale de 4-6 ore.t1/2 mai lung: 60-90 minute.m.poate produce ca reactii adverse: tulburari gastrointestinale (greata.se poate combina cu aminoglicozide. septicemii. . Shigella).Peniciline cu spectru larg. insa cantitati apreciabile trec si in bila.principalele reactii adverse: alergii.Penicilinele penicilinazorezistente. diaree).stabila in mediul acid. parenteral i../zi. infectii biliare si urinare. OSPAMOX) . .actioneaza asupra germenilor sensibili la penicilina G si este activa si fata de bacili Gram negativi (Haemophilus influenzae.spectru asemanator penicilinei G. . in 3-4 prize. .au efecte antibacteriene care se extind si asupra unor bacili Gram negativi. insa realizeaza concentratii serice relativ mici. Proteus mirabilis. . tusea convulsiva. inainte de masa cu 1 ora. osteomielita. . . . sau i.

. CEFAZOLINA.in functie de proprietatile farmacocinetice si spectrul de actiune exista 4 generatii: GENERATIA I: CEFALOTINA. si i. inclusiv stafilococul auriu penicilinazo-pozitiv.CEFALOSPORINELE .se administreaza pe cale orala.doza: 0.ritmul administrarii de 2-3 ori/zi. CARBENICILINA . reactiile adverse.se administreaza parenteral.se administreaza parenteral i.  Preparate combinate cu inhibitori de beta-lactamaza AUGMENTIN (AMOXIKLAV) .au efect bactericid. 2-4 g/zi.m. .este activa in infectii cu germeni producatori de penicilinaza avand si avantajul spectrului mai larg decit al penicilinelor.doze: 0..5-1 g odata. CEFALEXINA. CARINDACILINA (GEOPEN) PIPERACILINA . unii bacili gram pozitivi si bacili gram negativi (analog ampicilinei) dar actionand in plus si pe Klebsiella. . fiind foarte activa fata de bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa). .5-3 g/zi.5 g de 4x/zi. CEFAPIRINA. se pot folosi ca antibiotice de rezerva ale penicilinelor ( in cazuri de rezistenta si alergie) si pe de alta parte ca medicamente ale infectiilor Gram negative. infectii ale pielii si tesuturilor moi.este indicat in: infectii ale tractului respirator superior si inferior. pina la 6-16 g/zi. indicatiile. coci gram negativi. piperacilina cu tazobactam (Tazocin).doza este de 1. Cefalotina. a2. . cefazolina si cefapirina: . contraindicatiile sunt identice cu ale ampicilinei. . Enterobacter.. . . Cefalexina: .este stabila in mediul acid. Proteus indol pozitiv. infectii ale tractului genitourinar. infectii dentare.doza 1g odata.v. . in 3 prize. infectii osteoarticulare.se folosesc mai ales in infectii respiratorii si urinare.amoxicilina combinata cu acidul clavulanic. . .actioneaza asupra majoritatii cocilor Gram pozitiv. cit si pe germenii anaerobi genul bacteroides.spectrul de actiune mai larg decit al carbenicilinei.spectrul antimicrobian. fiind activa pe bacilii Gram negativi. . Alte combinatii: ampicilina cu sulbactam (Unasyn).

difuzeaza in lcr.doza: 3-4 g/zi in 4 prize.actioneaza pe bacilii Gram negativi. GENERATIA A III-A . .se poate administra oral si parenteral. infectii nosocomiale (intraspitalicesti). CEFTRIAXONA (ROCEPHIN) .are efect marcat pe bacili anaerobi – Bacteroide fragilis. . CEFAMANDOL (MANDOKEF) .substante cu spectru antibacterian larg si probabilitate mica de rezistenta a bacteriilor. GENERATIA A II-A .asemanatoare cefamandolului. CEFACLOR (CECLOR) . urinare. infectii ginecologice. meningite cu bacili Gram negativi. in doza de 2g/zi. inclusiv Pseudomonas aeruginosa. .au spectrul ceva mai larg.in infectii foarte grave.eficacitate crescuta fata de coci si bacili Gram negativi ( in special Haemophilus si Proteus) ..administrata i. CEFOXITINA .cuprinde antibiotice mai active fata de bacili Gram negativi. ZINNAT) . . CEFEPIMA . cuprinzand si unele specii de Proteus indol pozitiv. i.se foloseste in : peritonite.sunt indicate in cazuri selectionate de septicemie. TRIBACTAMII CARBAPENEMII .doza 1-2g de 2x/zi. la bolnavii imunocompromisi.influenzae) si infectii urinare.v.se administreaza in infectii ORL.doza 1g de 2x/zi.se excreta masiv prin bila si poate fii folosit in infectii biliare. . respiratorii. .indicata in: infectii ale cailor respiratorii (cu H. CEFOTAXIMA CEFPIROMA GENERATIA A IV-A . CEFUROXIMA ( ZINACEF. .v. infectii ginecologice. la 12 ore. . a3. Providecia si Bacteroides fragilis.m. in special a celor care secreta beta-lactamaze. MONOBACTAMII. avand o difuzibilitate buna in lcr. sau i. CARBAPENEMII. CEFOPERAZONA .actiune marcata asupra bacilului piocianic. .doza 1 g odata de 4x/zi. parenteral.

spectrul antimicrobian asemanator penicilinelor. streptococi. biliare.nu se absorb din tubul digestiv.v. reactii alergice ocazional. in infectii grave cu germeni gram pozitivi.antibiotice bactericide. .antibiotice cu spectru antibacterian foarte cuprinzator.spectrul antibacterian: majoritatea bacteriilor gram pozitive. IMIPENEM (TIENAM) . MEROPENEM MONOBACTAMII . administrat i. . . SPIRAMICINA (ROVAMYCINE) ROXITROMICINA (RULID) CLARITROMICINA (KLACID) . AZITROMICINA (SUMAMED) . b2.utilizata in infectii cu stafilococi rezistenti la peniciline.MACROLIDE. LINCOSAMIDE SI ANTIBIOTICE DE REZERVA CU SPECTRU ASEMANATOR b1. urinare. pot fii folosite insa si in infectii intestinale.indicata in infectii respiratorii. inclusiv Pseudomonas. . c.se elimina sub forma activa.. a caror molecula este rezistenta fate de cele mai multe beta-lactamaze.indicata in pneumonii.activi fata de bacili gram negativi aerobi. oxacilina. ERITROMICINA SI ALTE MACROLIDE . cu activitate sporita asupra stafilococului auriu si majoritatea anaerobilor patogeni.preparat compus imipenem-cilastatina (inhibitor al unei dipeptidaze renale ce inactiveaza imipenemul). ANTIBIOTIC ANTISTAFILOCOCIC DE REZERVA VANCOMICINA . AMINOGLICOZIDE . pentru actiunea sistemica.in curs de experimentare clinica. helicobacter si multi anaerobi. bactericid. SANFETRINEM b.mai activa decit eritromicina fata de stafilococi.antibiotic de rezerva.foarte utile in infectii stafilococie grave (osteomielite) b3. . . AZTREONAM (AZACTAM) TRIBACTAMII . . LINCOSAMIDE LINCOMICINA CLINDAMICINA .efecte adverse: in special gastrointestinale.activitate antimicrobiana: bacteriostatica sau bactericida functie de doza. .

ototoxicitatea este ireversibila ducand la surditate.se evita asocierea cu alte medicamente nefrotoxice. Mg.pentru care rezistenta microbiana este mai putin importanta si toxicitatea mai mica. . acopera germenii sensibili la peniciline si bacilii Gram negativi.  efectul pseudocurarizant – cu blocarea transimisiei neuro-musculare.larg folosite in infectii cu germeni Gram negativi Generatia a III-a AMIKACINA NETILMICINA . preparate cu fier. in sensul ca dezvoltarea rezistentei fata de un antibiotic nu se extinde si la alti derivati descoperiti mai tarziu.rezistenta la aminoglicozide este unidirectionala. din acest motiv nu se asociaza cu lapte si produse lactate. medicamente antiacide continand aceste metale.aceasta clasa de antibiotice cuprinde tetraciclinele si cloramfenicolul. TETRACICLINELE TETRACICLINA . rezistenta bacteriana si toxicitate: Generatia I STREPTOMICINA KANAMICINA NEOMICINA Generatia II-a GENTAMICINA TOBRAMICINA . smaltul dentar. Clasificare si reprezentanti: . . absorbtia este scazuta prin complexarea cu anumiti ioni (Ca.. stafilococ) ducand la disbioza (dismicrobism) la nivel . . Al).datorita proprietatii de a forma chelati se poate depune in oase.toxicitatea: considerabila:  neurotoxicitatea – lezarea perechii VIII de nervi cranieni si aparitia de leziuni cohleare si vestibulare.spectrul de actiune este larg.se absoarbe incomplet din tubul digestiv. ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG . d. .nu se combina niciodata intre ele datorita toxicitatii asemanatoare. d1.au efect bacteriostatic. . .  nefrotoxicitatea datorita acumularii acestor antibiotice in corticala renala. Fe.exista 3 generatii de aminoglicozide care difera prin spectrul antibacterian. .modifica flora intestinala crescand numarul microorganismelor rezistente la antibiotic (levuri.

.1. ANTIHELMINTICELE. genital. ALTE ANTISEPTICE SI CHIMIOTERAPICE URINARE SI INTESTINALE. pneumonii atipice. . ANTISEPTICELE URINARE SI INTESTINALE: .la copilul mic – din cauza depunerii in oase (poate cauza tulburari de crestere). . 1.2.sunt derivati de chinoleina.intestinal dar si bucal. medicamente ce actioneaza prin inhibitia ANDgirazei. ANTISEPTICELE SI DEZINFECTANTELE.sunt neuro si nefrotoxice. ANTIAMIBIANA.  MEDICATIA ANTITRICHIMONIAZICA. COLIMICIN) CURS NR.CHINOLONELE. BACITRACINA – bactericid . ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE . si la copii pina la varsta de 8 ani.indicata in bronsite cronice.  ANTIPROTOZOARICELE. e. CHINOLONELE .  MEDICATIA ANTIVIRALA.12 MEDICATIA ANTIINFECTIOASA  CHINOLONELE ANTIBACTERIENE. ANTILAMBLIAZICA.pentru refacerea florei intestinale: consum de iaurt pe baza de bacili lactici. DOXICICLINA .reactia adversa cea mai grava – inhibarea hematopoiezei.poate produce fotosensibilizare.antibiotic de rezerva datorita toxicitatii sale mari. producand suprainfectii (mai ales cu Candida albicans) si fenomene de hipovitaminoza K si B. sunt inhibate procesele de transcriptie si reparare AND. . .  ANTIMICOTICELE (ANTIFUNGICELE). . d2. inhibitia medulara marcata.se asociaza cu neomicina in preparatul Negamicin B POLIMIXINELE POLIMIXINA B POLIMIXINA E (COLISTIN. astfel. impunandu-se astfel evitarea expunerii la soare. . unii compusi fiind contraindicati pentru administrarea sistemica.mai avantajoasa decit tetraciclina. iar depunerea in smaltul dentar (colorarea dintilor in brun si hipoplazia smaltului)  se contraindica administrarea in graviditate (produce si leziuni hepatice). CLORAMFENICOLUL . respirator.

Ciprofloxacina (Ciprinol) .actioneaza tot prin inhibarea AND-girazei. au avantajul ca traverseaza bariera hematoencefalica. Mycoplasme. tulburari neurologice. reactii alergice. urinare. Proteus. Salmonella. cresterea excitabilitatii SNC. B.au efect bactericid.se foloseste in infectii urinare acute si recurente. tendinta la convulsii (la epileptici).spectrul este mai larg actionand pe: E.se absoarbe bine din tubul digestiv. osteomielita. Chlamidii. plamani. Norfloxacina (Nolicin) . bila.efecte adverse: tulburari gastrice. pielonefrite). patrunde in spatiul intracelular si in lcr. infectii chirurgicale. infectii respiratorii. Klebsiella. cistopielite. se foloseste in infectii respiratorii. Legionella. Haemophyllus. necomplicate cu organisme coliforme.este activ mai ales fata de germenii gram negativ.utilizata in infectii urinare. exceptand Pseudomonas. fiind utile in meningite. . 50% sub forma activa si se concentreaza in urina. patrund in toate tesuturile.poate produce: tulburari digestive. oase.este eficace in infectii urinare: cistite. . dar si pe germeni gram pozitiv: stafilococ si gonococ. Fluorochinolonele sau chinolonele din a II-a generatie sau floxacinele . . Ricketsii. realizeaza concentratii bune in lcr. Fluorochinolonele.rezistenta apare repede. . .coli. . de aceea este nevoie ca dupa administrare indelungata sa se testeze sensibilitatea prin uroculturi. prostata. pielite. . .se elimina repede pe cale urinara. tulburari de vedere. Pefloxacina .. . abdominale. .se pot folosi in: infectii sistemice. Pseudomonas.da concentratii mari in tesuturi si secretii. intestinale si sistemice.utilizata in: infectii urinare (cistite.realizeaza concentratii mai mari decit cele plasmatice in:rinichi. Acidul nalidixic si alte chinolone. Helicobacter pylori. .nu realizeaza concentratii eficace in lcr Ofloxacina (Tarivid) Trovafloxacina Moxifloxacina . Categorii: A. . reactii alergice cutanate. Enterobacter. Shigella. realizeaza concentratii mari in tesuturi. insomnie. Acidul nalidixic (Negram) . reactii psihotice. infectii urinare si intestinale. avand efect bactericid.se distribuie larg in organism.

ANTISEPTICE URINARE  Nitrofurantoina . . . . . .5 sau mai mic). poate induce fibroza pulmonara cind eliminarea prin rinichi este scazuta.nu difuzeaza in tesuturi. activ. giardioza.se elimina nemodificate prin urina. pielite. iar la copil de 5 mg/kgc/zi.se indica in: cistite. fenazopiridina. Enterobacter).se elimina in mare parte sub forma neschimbata prin rinichi. Shigella). . prin acumulare de acetaldehida in organism).nu se absoarbe din intestin. enterococi). Salmonella. colita ulceroasa. iar in cazul asocierii cu alcoolul da reactii de tip disulfiram (intoleranta la alcool. Shigella.coli.spectrul de actiune include: bacili Gram negativ (E. .poate produce reactii alergice cutanate. boala diareica acuta a sugarului.efectele adverse sunt asemanatoare cu cele ale nitrofurantoinei. . . .nu se foloseste in infectii acute.are actiune iritanta pe mucoase. . Albastrul de metilen . Terizidina in asociere cu un colorant.se absoarbe bine digestiv. substanta responsabila de efectul antiseptic urinar. . care coloreaza urina in rosu.doza la adult: 100 mg odata.efecte adverse: gastrice (greata. Klebsiella. realizand concentratii urinare suficiente.coli. .este indicate pentru tratamentul cronic supresiv al infectiilor tractului urinar (cu conditia ca pH-ul urinii sa fie de 5.  Metenamina . intra in compozitia preparatului Urovalidin. voma.este indicat in diarei acute presupuse de cauza bacteriana.2.este un colorant cu efect antiseptic. tulburari digestive Clorquinaldolul (Saprosan) . colici. . diaree). coci (stafilococi. Nitrofuroxazid . Proteus).antiseptic intestinal activ pe majoritatea germenilor implicati in infectii intestinale ( E.indicat in afectiuni digestive cu germeni sensibili (gram-negativ. de 4x/zi.dupa administrare orala se elimina urinar. cistopielite.se administreaza oral. anorexie. accidente hemolitice. Proteus.in conditiile unui pH urinar acid (pH 5-6) se scindeaza si elibereaza formaldehida. . nemodificat. neurotoxice. . Trichomonas vaginalis. ALTE ANTISEPTICE SI CHIMIOTERAPICE URINARE SI INTEST. cu efect antiseptic urinar ANTISEPTICE INTESTINALE Furazolidonul .

durata tratamentului = 4 saptamani. solutie pentru uz extern. . . infectii cu dermatofiti.sunt substante active fata de diferite ciuperci patogene.exercita efect bactericid. . dermatofiti.Azolii. .se foloseste predominant local sub forma de solutie.se foloseste in candidoze generalizate. . Tiliquinol si tilbroquinol .Antibioticele polienice.cu actiune antibacteriana pe majoritatea germenilor gram-pozitiv si negativ.se aplica pe tegumente. indeosebi pe Candida albicans. dar nu se administreaza mai mult de 3 saptamani deoarece devine neurotoxic si poate produce neuropatie mielooptica subacuta. sub forma de drajeuri in tratamentul enterocolitelor banale. estivale.spectrul de actiune este asemanator clotrimazolului.este un fungicid cu spectru larg de actiune: Candida albicans (apare la imunodeprimati. Azolii Clotrimazolul (Canesten) . .comprimate. eczeme infectate. ovule. amoebiene. .se absoarbe bine din tubul digestiv mai ales cind secretia de acid clorhidric este abundenta.Alte antibiotice.are un spectru de actiune larg putand fii folosit si in infectii micotice profunde. leziuni de decubit. infectiilor intestinale. micotice.Alte structuri.se administreaza oral. mucoase. foliculita. sampon. . implicati in infectii intestinale. comprimate vaginale. putand avea efect fungistatic sau fungicid.este bine tolerat. amoebicid.. ovule. crema. diabetici). .se indica in diarei acute infectioase. . micoze cutanate. . Miconazol . furunculoza. .Antimetaboliti. .crema. amoebioza intestinala. .au si activitate asupra vibrionului holeric.se poate folosi si in aplicatii locale (este keratoplastic) sub forma de pulbere 3% pe plagi infectate. antifungic si are actiune antiprotozoarica. . . ANTIMICOTICELE (ANTIFUNGICELE) . .au si efect antifungic. eventual pe plagi. crema. .intra in preparatul Intetrix. .are si actiune antibacteriana fata de cocii piogeni.este un eubiotic intestinal – nu distruge flora microbiana saprofita. Ketoconazol (Nizoral) .Categorii: . ovule. . .

analgetic si antipiretic slab. Primachina Chinina . . .in tricomonaza vaginala – rezolva majoritatea cazurilor.are tendinta de acumulare. Pl. candidoze ale mucoaselor. ANTILAMBLIAZICA Metronidazolul (Flagyl) . Alte antibiotice Griseofulvina . vaginale. drajeuri. supozitoare.ovale. insa. epidermofitii. solutie i. . Antimetabolitii Flucitozina Alte structuri Natamicina (Pimafucin) – folosita local.antimalaric.actioneaza asupra agentilor patogeni ai malariei: Plasmodium vivax. MEDICATIA ANTITRICHIMONIAZICA. infectii cu Aspergillus. Pl. . suspensie pentru uz intern.doza recomandata –  in tricomonaza vaginala:250 mg oral de 3x/zi timp de 10 zile.Fluconazol (Diflucan) . ANTIPROTOZOARICELE ANTIMALARICELE .v.. . Clorochina .gust amar.capsule. prin combaterea infectiilor de import. Ciclopirox – uz local.se foloseste in candidoze sistemice. orale.malariae.pulbere pentru suspensie orala.se foloseste in micoze cutanate.in micoze ale pielii capului. Naftifin Terbinafin (Lamisil). Amfotericina (Amfotericin B) .in micoze viscerale grave (candidoza viscerala). unguente. Tolnaftat – pentru uz topic. .antimalaric. . ovule. -paludismul a fost eradicat in tara noastra. Antibioticele polienice Nistatina . aceste medicamente au importanta pentru intretinerea eradicarii malariei. falciparum. tonic slab – stimuland pofta de mancare. pulbere pentru suspensie orala. antimiotonic. onicomicoze. anestezic local. .la doze mari deprima inima si scade presiunea arteriala.se foloseste in special local deoarece se absoarbe in mica masura digestiv. ale cailor respiratorii. ANTIAMIBIANA. intestinale. dar are si efect antiinflamator dupa administrare indelungata. dermatomicoze. Pl. .

Ganciclovir. Trichomonas. Mepacrina).are actiune pe anaerobi. Ribavirina). Tinidazolul (Fasigyn) . Entamoeba. procesele normale ale celulei gazda. in dizenteria amibiana acuta: oral 750 mg de 3x/zi. iar limitele dintre dozele eficiente si toxice sunt foarte inguste. Albendazol/Zentel). produselor biologice . Giardia. tegumentului sau in interiorul unei cavitati naturale. 10 zile. articulatiilor. Idoxuridin. Ornidazol (Tiberal) . Famciclovir). Lamivudina.se foloseste in asociere cu gentamicina in infectiile intraabdominale. . capului si gatului.este unul dintre medicamentele de prima alegere in infectii cu anaerobi. . Categorii: . meningita. Categorii: a.se foloseste in: abcesele cerebrale. (Zidovudina. MEDICATIA ANTIVIRALA . pielii si tesuturilor moi. c. fiind utile pentru sterilizarea instrumentelor. timp de 5-10 zile.medicatia care blocheaza replicarea virusurilor blocheaza de asemenea. infectii ale oaselor.pot realiza efect de tip vermifug (paralizia musculaturii viermilor) si vermicid (omorarea viermilor). Antivirale active fata de virusul imunodeficientei umane.antihelmintice active asupra nematodelor (Piperazina/Nematocton.antihelmintice active asupra cestodelor (Niclosamida. . Antivirale active fata de virusul gripal si virusul sincitial respirator ( Amantadina. infectiile cu Helicobacter pylori la bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal. ANTIHELMINTICELE . endocardita.  in lambliaza: 250 mg de 3x/zi. ANTISEPTICELE SI DEZINFECTANTELE Antisepticele – omoara sau impiedica proliferarea germenilor patogeni de pe suprafata mucoaselor. varicelozosterian si citomegalic (Aciclovir. Saquinavir). Antivirale active fata de virusurile herpetic.are proprietati asemanatoare metronidazolului. inlaturand atit parazitii din intestin cit si pe cei din focarele extraintestinale. Didanozina. Mebendazol/Vermox. . Dezinfectantele – distrug microbii aflati in afara organismului. b. Levamisol/Decaris.