You are on page 1of 55

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

INSPECTORATUL SCOLAR BOTOSANI
GR. SCOLAR AL. VLAHUTA SENDRICENI

PROIECT DE DIPLOMA
DOMENIUL:
SPECIALITATEA:

Constructii instalatii si lucrari publice
Instalator instalatii sanitare si de gaze

CANDIDAT

INDRUMATOR
Ing. TEODORIU LIVIU GH.

2008

CUPRINS

TEMA PROIECTULUI
APARATE DE MASURA SI CONTROL FOLOSITE IN INSTALATII

MEMORIUL JUSTIFICATIV

MEMORIUL JUSTIFICATIV
Potrivit temei proiectului am avut de găsit soluţia cea mai ieftină şi profitabilă pentru
construcţia unui puţ de apă potabilă într-o gospodărie din mediul rural unde nu există
reţea în incinta localităţii respective.
Din calculele şi documentaţia făcută rezultă că cele mai eficiente puţuri ar fi în
următoarele:
− puţul forat manual;
− puţul forat mecanic.
Puţul forat manual are de obicei forma rotundă în plan, cu diametrul interior

mai mare de 0,80 m. Puţurile care au diametrul interior mai mare de 1,50 m
poartă numele de puţuri cu diametru mare, iar cele cu diametrul cuprins
între 0,80 şi 1,50 m poartă numele de puţuri săpate cu diametru mijlociu,
având pereţii alcătuiţi din beton captarea apei făcându-se lateral prin
barbacane. Primele se folosesc de obicei la alimentări cu apă centrale, iar
cele din urmă la alimentări restrânse, pentru gospodării izolate.
Puţul forat mecanic au diametrul mai mic decât al celor forate manual (0,10
... 1,50 m), având pereţii alcătuiţi din coloane tubulare executate, în
general, din zidărie.
Puţul forat manual pentru apă potabilă este folosit la gospodăriile din mediul rural
deoarece este ieftin, rapid de construit, nu necesită o documentaţie tehnică vastă.

Dorohoi, data

Întocmit,

PIESE SCRISE .

Valorea numerica. Unitatile de masura ce se folosesc in prezent au fost stabilite prin conventii internationale. Sistemul international. U . dupa natura lor ( lungimi. V. Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea de masurat aleasa in mod convetional. iar capacitatile cu galeata sau cu vadra.1 Masurari In activitatea practica se intalnesc diferite marimi fizice.Unitatea de masura. oamenii convenisera sa masoare lungimile cu cotul sau prajina. presiuni. In trecutul indepartat. mijloace si metode de masurare. considerata conventional drept unitate de masura si a vedea de cate ori unitatea de masura se cuprinde in marimea de masurat M.marimea de masurare. ) si cantitativ. temperaturi. suprafete. Evaluarea cantitativa a unei marimi fizice de o anumita natura se realizeaza prin masurare.Capitolul I Masurari. tensiuni etc. care se deosebesc intre ele calitativ. a masura o marime inseamna a o compara cu o marime de aceeasi natura U. Sistemul international . Procesul de masurat se poate exprima prin raportul urmator: M V U In care: M . 1.2 Unitati de masura. Conform relatiei de mai sus marimea de masurat se poate exprima prin: M= VU  1. tinandu-se seama de nivelul cunoasterii al omenirii la data stabilirii lor. Masurarea este procesul prin care se evalueaza cantitativ marimile fizice de acelasi fel.

2. astfel a luat nastere sistemul international al unitatii de masura. dupa care se stabileste cu ce se va executa masurarea.  metode de masurare (cum se masoara ). ceea ce complica relatiile dintre diferite domenii de activitate.Avand in vedere faptul ca la un moment dat se foloseau diferite sisteme de unitati de masura. pentru masa secunda . pentru cantitatea de substanta 2. care constituie obiectul masurarii.cu simbolul s.cu simbolul A.cu simbolul kg. -instalati de masurat.In functie de complexitatea lor mijloacele de masurare se impart in: -masuri. astfel la cea de a XI -a Conferinta Generala de Masuri si Greutati.cu simboloul mol. pentru intensitatea luminoasa mol . pentru intensitatea curentului electric kelvin . cu simbolul SI. care cuprinde 7 unitati fundamentale si 2 unitati complementare.cu simbolul cd. pentru lungimi kilogram . pentru temperatura termodinamica candera . care a avut loc la Paris in 1960 s-a propus adoptarea unui sistem international de masura care sa satisfaca toate domeniile stiintifice si tehnice.cu simbolul m.1 Procesul de masurare Mijloace de masurare Reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in procesul de masurare. -aparate de masurat. Masura este materializarea unitati de masura sau a unui multiplu sau submultiplu al acestuia. Procesul de masurare Intr-un proces de masurare se porneste de la marimea de masurat. . Unitatile fundamentale sunt:        metrul . in concluzie putem afirma ca in cadrul procesului de masurare intervin urmatoarele elemente:  obiectul masurarii (ce se masoara ). pentru timp amper .cu simbolul K.  mijloace de masurare (cu ce se masoara ).

care se modifica pana cand indicatiile aparatelor de masuratvor fi aceleasi ca si cazul cand in instalatiile de masurat se afla marimea de masurat rezultand relatia Ax=A0. Metoda indirecta este acea metoda prin care se masoara alte marimi. Mijloace de masurare de lucru Sunt cele care executa masurarile necesare in activitatea practica Metode de masurare Reprezinta ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea informatiei de masurare. Metoda directa este acea metoda in care se masoara nemijlocit marimea de masurat. care la randul ei se imparte in: -metoda de substitutie -metoda diferentiala -metoda de zero Metoda de substitutie in inlocuirea marimii de masurat (Ax).existenta intr-o anumita. Instalatia de masurat esta un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o anumita schema. -etaloane de lucru. -etaloane secundare. in scopul efctuari unor masurari. aceasta impartindu-se la randul lor in: -etalone primar. Dupa modalitatea de obitnere a rezultatului acestea se clasifica in metode indirecte si metode directe. iar valoarea marimi de masurat se obtine prin calcul. materializarea. cu o marime cunoscuta si variabila (Ao).Aparatrul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a marimilor ce se masoara. . conservarea sau reproducerea unitatii de masurare.Aceasta metoda se imparte in: -citire directa -de comparatie. Dupa precizia lor mijloacele de masurare se impart in: -mijloace de masurare etalon -mijloace de masurare de lucru Mijloacele de masurare etalon Sunt cele mai precise mijloace de masurare si servesc la definirea. instalaite de masurare.

precizia masurari este cu atat mai mare cu cat diferenta A este mai mica. dar de sens invers.1 Definitii si clasificarea erorilor Definitie Diferenta dintre rezultatul obtinut prin masurarea marimii fizice x m.x. a marimi de masurat a unui aparat detector de nul. obtinuta prin masurari efectuate cu metode si mijloce de masurare mai precise caz in care se poate considera ca apare o eroare absoluta care se calculeaza astfel: ε=xm. Eroarea absoluta Avand in vedere ca valoarea adevarata nu poate fii cunoscuta.Erori de masurare 3. trebuie sa se compare eroarea absoluta cu valoarea marimi masurate. astfel definidu-se eroarea .dar cunoscuta cu o anumita precizie. x poarata demumirea de eroare de masurare si se noteaza cu Δx si se calculeaza astfel: Δx= xm .x0 Eroarea relativa Pentru aprecierea unei masuri. marimea de comparatie variind pana cand detectorul de nul indica zero. 3. si valoarea sa reala sau adevarata. Ax-este o marime de masurat A 0-este o marime de aceiasi natrua cu A.care reprezinta raportul dintre eroarea absoluta si valoarea de referinta: Clasificarea erorilor de masurat .Metoda de zero se bazeaza pe actiunea simultan. pentru aprecierea calitati unei masurari se compara o valoare masurata x m cu o valoare de referinta x0. Metoda diferentiala se caracterizeaza prin faptul ca aparatul de masurat masoara diferenta A=Ax-A0. caz in care marimea de masurare are valoarea indicata de marimea de comparatie.

aceasta adaugandu-se la rezultatul masurarii pentru a obtine o valoare mai apropiata de cea reala. Erorile grave . Observatie: Datorita cauzelor multiple .erori subiective . aleatoare si grave. considerata cu semn schimbat. asupra aceleai marimi in conditii identice. influentele anumitor factori esentiali sau metodei insuficient de exacte.sunt acele erori care intervin cu valori foarte mari. folosirea necorespunzatoare a aparatelor sau metodelor de masurat calculelor gresite sau a neatentei operatorului. Corectia fiind egala cu eroarea de masurat. ele depinzand de atentia.erori obiective Erorile subiective sunt cauzate de catre operator. ele fiind produse de numeroase cauze cum ar fi fluctuatiile accidentale ale influntei mediului ambiant si atentia operatorului sau a parametrilor dispozitivilor de masurare.sunt caracterizate prin faptul ca au valori si semne diferite intr-un sir de determinari succesive ale aceleasi marimi. Aceste erori pot fi determinate si se poate tine cont de ele apicandu-se corectia. 3.Erororile de masurat se impart dupa:  Dupa cauza de care sunt produse avem: . variatiei si independentei care le produc. efectuate riguros in aceleasi conditii.se produc totdeauna in acelasi sens.  Din punct de vedere al caracterului lor erorile pot fi : sistematice. intr-un sir de masuratori riguruos in aceleasi conditii experimentale putand avea o valoare constanta sau variabila dupa o lege bine determinata. indemanarea si starea organelor sale de perceptie. influenta erorilor aletorii asupra rezultatelor masurarilor poate fi determinata numai prin apliczaarea teoriei probabilitatii ce presupune efectuarea unui numar mare de. Erorile obiective sunt erorile ce se datoreaza imperfectiunii aparatelor de masurat. de masurari. astfel avem relatiile: Erorile aleatorii . ele avand cauza de producere. aceste erori nu pot fi controlate. Erorile sistematice .2 Erorile de masurat a aparatelor electrice .

este caracteristica metrologica a unui aparat de masurat ce exprima raportul dintre variati marimii de iesire si variatia marimii de intrare: S= Justetea . Fiabilitatea .5 . fiabilitatea si precizia.1 . Pentru obtinerea unei precizii cat mai ridicate a masurarii. este recomandata folosirea unui aparat astfel incat sa se obtina o indicatie cat mai mare.5. care corespunde valorii adevarate x. justetea. el ofera o indicatie am corespunzatoare valorii masurate xm. Eroarea instrumentala tolerata reprezinta valoarea maxima admisa.05 . care se exprima de obicei in procente: Clasele de precizie a aparatelor Clasa de precizie a unui aparat de masurat electric este un numar egal cu eroarea raportata tolerata.5 2.5 . de preferinta in cea dea doua jumatate a scarii gradate. astfel indicatia dintre momentul (am) si indicatia adevarata (a) reprezinta eroarea instrumentala si se poate scrie astfel: Ei = am-a. Dintre caracteristicile metrologica ale aparatelor de masurat electrice cele mai importante sunt urmatoarele: sensibilitatea.0.0. Pentru caracterizarea preciziei unui aparat de masurat este necesar sa se compare eroarea instrumentala tolerata cu valoarea maxima pe care o indica aparatul respectiv.2 . in realitate.H. Sensibilitatea . Aceasta este caracteristica fiecarui aparat si este sta bilita de producatori de aparate de masura. exprimata in procente.In momentul masurarii aparatul de masurat indica o valoare a. aceasta fiind indicata pe ecranul fiecarui aparat de masurat conform STAS 4640/1-71 in Romania se folosesc urmatoarele clase de precizie ale aparatelor de masurat: 0. Caracteristici metrologice Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat electrice reprezinta criterii de calitate ale acestora.0.reprezinta proprietatea unui aparat de msurat de a da indicatii cat mai apropiate de valoarea de adevar a marimii de masurat. Se obtine astfel eroarea raportata tolerata.

reprezinta proprietatea unui aparat de masurat de a indica valori cat mai apropiate intre ele cand masurarea se face conditii identice. termometrele sunt prevazute cu suport metalic pentru fixare prin infiletare. pe benzi inregistratoare. Corpul termometrului este gradat. Termometrele au scari gradate diferit in functie de mediile unde se utilizeaza. a unei instalatii de incalzire centrala este determinate. de pastrarea parametrilor de functionare in limite admisibile. In instalatiil de incalzire. Pus in contact cu mediul care-i transmite caldura. Dupa tipul supurtului (fig.este o caracteristica metrologica globala a unui aparat de masurare. in mare masura. galiul. Termometrul cu lichid este format dintrun tub de stucla capilar avand la un capat un rezervor umplut cu lichid. Termometrele se amplaseaza in locuri usor accesibile si in pozitii in care sa poata fi citite. toluenul. Precizia . presiune si debitul. . ea exprimand proprietatile aparatului de a da indicatii cat mai apropiate de valoarea adevarata.159) care se mai numeste armatura aparatoare sau teaca. taliul. in timp. lichidul se dilate si se ridica in tubul capilar pana cand intre mediu si termometru nu mai exista cedare de caldura. In instalatiile de incalzire parametrii care se masoara cel mai frecvent sunt: temperature. Buna functionare. Verificarea parametrilor se face cu ajutorul aparatelor de masura si control. cele mai frecvent utilizate sunt termometrele cu mercur. 2. Capitolul II Aparate de masura si control A. care pot fii apatate indicatoare cu care se citesc valori instantanee sau inregistratoare in care caz aparatele indica valorile parametrilor masurati intr-un interval d timp. se deosebesc termnometrele cu supurt drept sau coltar. a. alcoolul. Pentru masurarea tempereturii fluidelor din conducte. Termometrele pot avea scala dreapta sau rotunda.M..C.Aparate pentru masurarea temperaturii. pentarul etc. cu scale cuprinse intre +30 si _2000C. Lichide cele mai des folosite in alcatuirea termometrelor sunt: mercurul. Aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se numesc termometre.

prevazut cu contacte electrice pentru trasmiterea unei comenzi la atingerea vaporilor limita reglate ale temperaturii. cu coieficienti de dilatare cat mai diferiti.160). 2. sudate la unul din capete. lipsite de gaze corozove sau explosive. Se manteaza prin flanse sau prin insurubare. in interiorul suportului se toarna ulei.Suportul termometrului se monteaza perpendicular pe directia fluidului sau oblic.161. 60 m pana la 12 m. In locul stabilit pentru montarea termometrului. c-1 functioneaza pe principiul variatiei presiunii vaporilor saturati ai unui lichid in functie de temperatura.M. Domeniul de masurare este de la -400C pana la +2000C cu lungimea tubului capilar de la 0. Se monteaza in teaca metalica. Rezervorul metalic este umplut cu lichid care se evaporeaza la temperatura minima indicate de aparat. . Termocuplurire (termometre termoelectrice) se compun din doua sarme din metale diferite. la extremitatile conductelor. Termometrele cu lama bimetalica sunt formate din doua lame sudate. b. cu elemental sensibil din cupru sau platina care se introduce intr-un tub de otel. iar intregul sistem se numeste termograf si se foloseste pentru masurarea temperaturii fluidelor si a aerului (fig. Pentru ca transmiterea caldurii de la agntul termic la corpul sensibil al termometrului sa fie cat mai corecta. Termometrele se fixeaza pe panourile fixe in medii cu temperaturi cuprinse intre +50C si +400C. Termometrul manometric (fig. Termocuplutile ai o precizie mare in masuratori si au inertie termica mica. din metale diferite. Termometrele cu lama bimetalica se folosesc pentru inregistrarea temperaturilor. Se fabrica in doua variante (fig. lama se cubeaza din cauza dilatarilor neegale ale celor doua metale si deformatia easte transmisa printr-un sistem de pargie unui ac indicat. Aparate pentru masurarea presiunii. Cand temperature creste. Prin incalzirea sudurii. milivoltmetru inregistreaza o diferenta de potential electric. Manometrele servesc la masurarea presiunii lichidelor sau a gazelor si se monteaza in general la partea superioara a recipientilor sau a conductelor. Termometrele cu rezistenta electrica se fabrica in diverse tipuri. 1. in sens contrar curgrii fluidului.161 b). Masurarea temperaturii se realizeazaprin variatia rezistentei electrice cu temperatura. iar capetele opuse sunt legate la un aparat electric. se realizeaza o decupare apoi se sudeaza o mufa in care se infileteaza suportul. a) cu componentele electrice tip T. 2. Presiunea vaporilor este trasmisa prin intermediul unui tub capilar la un manometru care indica direct temperatura.

ferit de caldura excesiva. Cele mai raspandite manometre sunt cele cu arc tubular (fig. Inaintarea starii conductei de legatura sau a mufei. se recomanda ca pana la 3 m inaltime sa se monteze manometre cu diametrul exterior al cadranului de 100 mm.2. 163) sau un robinet de trecere. pentru a puta fi verificat. Robinetul cu trei cai piermite verivicarea pinctului zero al aparatului si eventual desfundarea conductei de legatura. acului indicator 2 montat in fata unui cadran gradat in unitati conventionale. iar bucla tubului sifon sa nu fie exectutata cu o raza mai mica decat cea precisa pentru diametrul tevii utilizate. tubul-sifon protejeaza arcul tubular impotriva temperturilor ridicate si a impuritatilor de presiune. La montarea manometrelor trebuie avute in vedere urmatoarele: -locul unde se monteaza trebuie sa fie vizibil. Scara manometrului se allege in functie de domeniul de variatie a prsiunii di instlatie.162. 2. -se monteaza in pozitie verticala. Deformarea arcului tubular / datorita presiunii lichidului se trasmite prin intermediul unui mechanism dintat sau cu parghii. pentru ca eventualele depasiri ale presiunii de regim san u suprasolicite mecanismul manometrului. . Conductele de legatura nu trebuie sa aiba o lungime totala mai mica de 30 cm.Functionarea acestor aparate se bazeaza pe deformarea unui element static (arc tubular. 1 si 300 Kgf/cm2. menbrana. care in acest fel se transmit intai existente in tubul-sifon. diametrul de 300 mm. la o inaltime accesibila. inghet. vibratii puternice. sub actiunea presiunii fluidului care se masoara. Manometrele se executa cu diferite diviziuni de scari (gradatii de presiune) si mai multe marimi ale diametrului cadranelor. a). Racordarea se face prin sudarea directa a tevii de legaura la peretele conductei sau prin infiletarea intr-o mufa sudata in locul unde sa stabilit pozitionarea manometrului. -intre locul de montare si aparat trebuie sa se intercaleze o teva de legatuta cu tub-sifon avand diametrul minim de 10 mm si un robinet cu trei cai (fig. care trebuie sa fie cuprinsa in treimea din mijloc a scarii gradate. burduf). Pentru alegerea marimii cadranului. in cazul in care sectiunea conductei obturata. se va verifica daca sa strapuns peretele pentru realizarea prizei de presiune. In tara noastra se construiesc manometre cu arc tubular pentru presiunu cuprinse intre 0. intre 3 si 5 m diametrul minim de 150 mm iar la inaltimi mari de 5 m.

Manometrele se monteza pe panouri fixe fara vibratii. pentru lichide sau aburi. b). Aparate si metode pentru masurarea temperaturilor . -MP-B-03. cu 5 robinete. c. Aparate si metode pentru masurat 1. fara robinete. inmultita cu greutatea specifica a lichidului de lucru. Debitele diferentiale sunt construite din diafragme sau ajustate cu prize de presiune si manometre diferentiale. cu 3 robinete. -diametrul minim al cunductei sa fie de 50 mm. -MP-B-02. De la cele doua pize situate de o parte si de alta a diaafragmei. nivelul lichidului trebuie sa fie acelasi in ambele tuburi. Aparate pentru masurarea debitelor. Montarea diafragmei pe conducte se face intre doua flanse in locurile care trebuie sa respecte urmatoarele conditii: -conducta sa fie umpluta in intregime si sa aiba debit costant. pentru gaze sau aer. Lichidul de lucru poate fi: mercurul. in medii cu umiditate relativ maxima de 80 %. abur gaz. etc. Incercarea tehnica si masurarea instalatiilor de ventilare si conditionare a aerului A. indica diferenta de presiune. sau aer (fig. fara obstacole in aval si amonte de portiuni cu lungimi indicate in proiect sau prospect.162. In timpul functionarii. in care zona inegrita prezinta contact inchis (curent de lucru). 161. Manometrele diferentiale se fabrica in trei variante: -MP-B-01. Aparatul se umple cu lichod de lucru.Manometrele diferentiale (cu tub transparent in forma de U) se folosesc la masurarea diferentelor de presiune intre doua puncte din indtalatiile de apa. lipsite de gaze corozive sau explosive. Metoda de masurare este descrisa in STAS 7347-. alcool. b. Manometrele cu contacte electrice tip M c1 se executa in doua variante ca si in fig. Acestea sunt aparate care masoara si insumeaza debitul de lichid care trece prin conducta. pentru masuratori de scurta durata. se exectuta racorduri fixes au mobile pana la manometrul diferential. 2. Cele doua tuburi se umezesc jos pe principiul vaselor comumicante si se fixeaza la o placa gradata. apa distilata. -sa fie rectilinie. diferenta nivelurilor lichidului din cele doua brate. 2. iar zona alba contact deschis (curent de repaus).

se foloseste termometrul de maxima. El este contruit in asa fel incat mercurul din tubul capilar nu coboara simgur dupa se sa ridicat. Temperatura mediului sau a corpurilor se masoara cu termometrul. Petru scopuri similare in domeniul tempereturii minime. Masurarea temperaturilor aerului interior si exterior trebuie efectuata cu observarea unor reguli generale: -termometrul trebuie asezat pe un support sau suspendat cu un fir la o inaltime de 1. Termometrele utulizate pentru masurarea temperaturilor in cadrul instalatiilor de ventilare-conditionare sunt termometrele cu lichid. spre a nu inflienta temperatura aestuie. iar rapiditatea cu care el indica temperature depinde. cu mercur. masurari al temperaturii aerului.Toate masurarile si incercarile care se fac pentru controlul functionarii si al eficacitatii instalatiilor de vantilare se de conditiionare a aerului cuprind. Acesta este format dintr-un tub de stucla sub forma de U avand partial mercur. 1). Aceasta operatie se efectuiaza cu ajutorul termografului. Pentru fixarea temperaturilor maxime si minime ce apar intr-un interval de timp dat este termometrul de maxima si minima. Pentru unele locurii de munca sau zone situate la inaltimi sau in pozitii speciale. in primul rand. in special. De asemenea. Astfel. de raportul dintre caldura specifica a termometrului si a corpului sau mediul cercetat. alcool si aer la presiune redusa. 5 m de la pardoseala incaperii a carei temperatura trebuie masurata. 14. care se bazeaza pe principalul motivarii volumului sub influienta variatiei de temperatura (fig. Pe langa termometrele obisnuite cu mercur sau alcool folosite pentru citirea directa a valorilor tempraturii se mai folosesc si termometre cu caracter special. In afara de masurarea temperaturii.cu alcool. in unele cazuri este necesar sa se yrmaresca variatia acestuia pe un interval de timp dat. Pentru masurari repetare a temperaturii in acelasi punct si pentru citirea centralizata a temperturilor diferitelor puncte departate intre ele se foloseste termometrul cu rezistenta sau termocuplu. temperaturase va lua in dreptul corpului muncitorului. pentru stabilirea temperaturii maxime ce se inregistreaza intrun timp dat. se foloseste termometrul de minima. aparat care masoara si inregistreaza graphic valoarea temperaturilor pe o diagrama. . Aceasta trebue sa aiba o caldura specifica foarte mica fata de ceea a corpului sau a mediului cercetat. apelor si gazelor. masa termometrului trebuie sa fie redusa in raport cu masa corpului sau mediul cerceta.

un este uniforma. dar nu va influieata citirea termometrului. curenti calzi sau reci de aer sau gaze. deoarece o montare gresita a termometrului poate duce la erori mari in aprecierea temperaturii. La determinarea temperaturilor in conductele de ventilare tubul termometrului trebuie sa fie introdus in intregime in fluid. Cand masurarea se efectuiaza pe conductele de refulare. o parte trecand pe la partea de jos unde agentul termic este mai rece. Acest system nu poate fi utilizat in canalele de aspiratie. In acest caz. iar dopul perfect etans in peretele canalului. pentru citire. care devormeaza deformarea temperaturii citite. facanduse apoi media.aerul care trece prin baterie se incalzeste nuniform. motoare electrice. care se pot mentine pe o distanta de la 5-6 diametre fata de baterie. iar amestecarea maselor de aer nu se face imediat. lasand afara numai capul necesar pentru sustinere. termometrul trebuie sa fie perfect etans in dop. etanseitatea nu mai este atat de importanta. La canalele de dimensiuni mari termometrul se va introduce complet in canal. Aceasta uniformitate este foarte important ape sectiuni situate in apropiere de iesirea dintr-o baterie de incalzire. Citirea se va efectua cat mai repede posibil pentru a nu fi influientat. astfe alese incat sa se obtina o medie a temperaturii. Termometrul se va proteja cu ecrane de carton sau tabla contra curentilor prea puternici. Pentru temperaturi pana la 600 se va folosi caucicul. nu este cazul in apropierea unei . -in timpul efectuarii masurarii nu trebuie ca observatorul sa se apropie de termometrul sau nse aspire asupra lui. se masoara in mai multe puncte ale sectiunii. termometrul trebuie sa se scoata partial in afara din canal. Cand temperature aerului care circula prin canal este mare sau masurarea are loc in apropierea unei suprafete forte calde. deoarece aerul trece di canal in incapere. La efectuarea masurarilio se procedeaza astfel: se practica un orificiu in perete canaluluiin care se introduce termometrul fixat in prealabil intrun dop de cauciuc sau de pluta. Pe sectiune aunu canal de aer repatitia temperaturilor. in general. Astfel se produce o separare a aerului in straturi de diferite temperature. -temperatura in spatii mari trebuie sa se masoarepunand termometre in diferite puncte. iar pana la 1200C pluta. Daca temperature aerului se masoara neaparat in aceste zone.-termometrul trebuie sa fie ferit in timpul masurarii de radiatia solara sau a razelor calorice emise de guri de cuptoare. deoarece piermite aspirarea de aer fals. Termometrul trebuie sa fi introdus cat mai mult in canalul de aer ramanand in exterior numai cat este necesar pentru citire termometrului. Daca masurarea se efectuiaza pe conducte de aspiratie.

care se intoarce cu o cheie. care reflecta aproape total.conditia essential pentru a obtine rezultate bune prin aceasta metoda este ca ambele termometre sa fie identice. Un tip de psihrometru perfectionat in constituie psihrometru cu aspirati (fig. Punctual de unde se efectuieza masurarea trebuie sa fie pe un transom drept la o distanta de 5-6 diametre de baterie. iar citirea sa se faca similtan. asezandu-se cate un termometru in centrul fiecarei suprafete. Tifonul va fi controlat si umezic cu 15 minute inainte de citire. citirea se face introducand termometrul cat mai spre mijlocu canalului. aceasta se imparte intrun numar egal de suprafete ca marime. Ventilatorul . 14. indicatia termometrului va fi influientata de radiatie. 2 APARATE SI METODE PENTRU MASURARE UMIDITATII In instaladiile de ventilare-conditionare. intr-o zona in care curentul de aer a devenit uniform.8 m. Pentru termometrele trebuie respectate regurile indicate la citirea temperaturilor. Dac sectiunea canalului este mare. Umudidatea relativa se determina pe baza formulelur psihrometricesau a tabelelor psihrometrice pe care se poate citi direct umuditatea relativa in functie de temperaturile citite la termometrul uscat si la termometrul umed . Rezolvare. In cazul nostru aceasta distanta de minimul 1. stiind c diametrul conductei este de 300 mm.5-1. masurarea umiditatii consta in determinarea umiditatii relative a aerului din mediul smbiant si din interiorun camerelor de tratare a aerului. Tivonul termometrului umed trebuie sa fie bine umezit numai cu apa distilata. Aplicatii Sa se stabileasca punctul unde trebuie facute masuratorile de temperature la intrasea si ieasire aerului dintr-o baterie de incalzire.temperatura aerului va fi medie aritmetica a temperaturilor masurate in centrul fiecare suprafete. caldura primita prin radiatie. Pentru a se evita acest lucru se intrebuinteaza termometrul cu rezervor argintat. La partea superioara a aparatului este prevazut cu un ventilator actionat la un mecanism cu arc. 2) compus din doua termometre indentice montate pe un suport metalic cu picior.baterii de inclzire. Metode de determinare a umuditatii folosite in aceste instalatii sunt: metoda psihrometrica si metoda dererminarii cu higrometre cu fir de par.

Fiecare termometru este montat intrun tob inferior pe portiune rezervorului. 3. spre a examina modul de functionare a instalatiei d ventilare. firul de par se lungeste si arcul se misca spre dreapta. Viteza constanta a aerului da aparatului cu o precizie mare de masurare. aflat la partea superioara a cadrului. Aparatul se instaleaza in locul unde urmeaza sa se execute masurarea si se lasa sa stea circa 15 min pentru a capata temperature mediului. arcul devine spre stanga. APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA VITEZEI . 14. iat psihrometru nu poate fi folosit deoarece apa ingheata. Pe acest principiu este contruit hidrogenul cu par (fig. Partea de sus a parului este prince intr-un surub de reglare 3. Este indicat a se utilize pentru cazurile in care se cere stabilirea umiditatii relative pentru aer rece exterior a carui temperature poate fi sub zero grade. de o piesa metalica arcuita. iar cand umiditatea scade. Partea de jos a firului este prins intr-un orificiu. In cazurile in care este nevoie sa se controleze in mod permanent umiditatea relative se foloseste higrometrul inregistrator numit si higrogaf. nu necesita manipulare. Dupa umezirea termometrului. Cand umiditatea relative creste. sau numai cu 5 min daca temperature este ridicata. La ore si zile fixate higrograful se deschide si se scot diagramele. Rezervorul unui termometru este infsurat intr-o bucata de tifon taiata scurt. Pentru umezire se foloseste o para de cauciuc care face parte din trusa aparatului. Acest tip de higrometru are avantajul ca poate fi citit orcand. construit similar termografului. si care inregistreaza graphic pe o diagrama valorile umiditatii relative in timp. darn u da indicatii sigure si exacte ca un psihrometru. Psihrometru cu aspiratie este prevazut cu in carlig cu care poate fi suspendat la inaltime unde unde se determina umiditatea relativa. Aparatul se ccompune dintrun cadru metallic 1 pe care este fixat un fir de par omenesc degresat 2. Intregul aparat este nichelat si lustruit. Legat legar de aceasta este arcul 4 al carui varv se deplaseaza de-a lungul scarii cuprinse la mijlocul cadrului. 3).aspira aerul pe langa cele doua termometre cu viteza de 2 m/s. cu ajutorul unei chei se intoarce ventilatorul care trebuie sa functioneze in timpul cand se efectuieaza citirea. avand la cap o greutatecu rolul de a intinde firul de par. Cea de-a doua metoda de determinare a umuditatii cu hidrogen se foloseste propietatea parului omenesc de a se lungi la cresterea umiditatii . Tifonul se umezeste cu 30 min inainte de observatie la temperature scazute.

inclzit de un current electric si racit cu ajutorul curentului de aer. in metri pe secunda. 14. La masurarea vitezei aerului cu anemometrul este necesar sa se poate pune in functiune si un conometru. 4. Gradul de racirea conductorului depinde de viteza curentului de aer. 14. Pentru a determina viteza medie se repeat masurarea aerului in mai multe puncte si se face media aritmetica a vitezelor masurate in aceste puncte. Tot pentru masurarea vitezelor mici ale aerului dein incaperi (sub 1 m/s) se foloseste catatermometru. conectarea mecanismului aparatului facanduse concomitant cu a conometrului. Similar anemometrului cu palete este si anemometrul cu cupe (fig. 4) se compune dintrun rotor cu palete fixate cu ajutorul unor vergele pe un ax de otel care se roteste in doua lagare. indica spatial parcurs de curentul de aer. Contorul are un cadrn cu gradatii care indica viteza curentului de aer. Acul indicator al anemometrului. Numarul de diviziuni indicate de anemometru se imparte la numarul de secunde care exprima durata masurarii si se afla cte diviziuni revin pe secunda. care se misca in fata unui cadran gradat.5) cu deosebire ca in locul paletelor are patru cupe fixate la capatul a doua vergele perpendiculre intre ele.Aparatul folosit in mod current pentru masurarea vitezei aerului in instalatiile de ventilare este anemometrul. Un mic. Rotirea axului transmisa printr-un mecanism la un comtrol de turatii. Intr-un current de aer in miscare. care poate fi pus in functiune sau oprit. cunoscandu-se si timpul in care sa efectuat masurarea. se determina viteza aerului. impinge aerul intr-un canal vertical si forteaza rotorul cu paletele sa se roteasca cu un numar determinat de rotatii pe minut. Anemometrul cu plete (fig. pus in functiune de un resort. Anemometrul diferential este destinat masurarii vitezelor mici de miscare a aerului si functioneaza prin suflare de aer. invartirae rotoruluicu palete este franata sau accelerata. care se determina dupa variatia temperaturii conductorului. APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA PRESIUNII . ventilator. Electroanemometrul cu filament isi bazeaza functionarea pe racirea unui conductor electric. Acesta este un aparat care permite a masura viteza aerului folosind viteza de raciere a unui recipient de alcool.

in mm p-masa lichidului din tub. 14. Tubul trebuie sa aiba un diametru interior de 5-6 mm. Pentru efecturea masuratorilor pe conducte se pot prevedea fie racorduri directe (fig. cu un capat montat la un rezervor si celalalt capat liber in contact cu atosfera. perpendicculat pe distanta de curgere a curentului de aer. 14. alcool sau alte lichide si prevazut cu doua stuturi pentru racordarea la tuburile de cauciuc (fig. 14. in kg/m3 alfa-unchiul de inclinare a tubului fata de oizontala. fie orificii mai mari pentru introducerea in conducte a carligului aeroddinamic (fig.8) este : P = lp sin alfa In care : P-este presiunea masurata. se foloseste micrometrul (fig. Aceste manometre se utilizeaza la masurarea presiunilor de vapori mijlocii.umplut pana la jumatate cu apa colorata. in grade. Este format dintrun tub de sticla indoit in forma de U. Masurarea se efectuiaza cu ajutorul tubului manometric numit si manometru cu tub sub forma de U. Aparatul trebuie asezat perfect orizontal.Presiune statica Ps.11). Cu cat tubul este mai inclinat cu atat lungimea coloanei de lichid in tub este mai mare prntru aceeasi presiune. pentru a nu avea meniscul prea accentuat. pentru ca masurarea san u fie gresita. Presiunea totala Pt este suma presiunilor corespunzand presiunii la care este supus aerul in tmpul miscarii sale in interiorul conductei: Pt = Ps + Pd Presiunile utilizate in instalatiile de ventilare si de conditionare a aerului sunt in maximul 200 – 300 da N/m2.10)sau a tubului pneunometric Pitot-Prandl (fig. cu ajutorul unei nivele. este rezistenta pe care o intampina aerul la curgerea lui in interuorul unei conducte. 14. Tubul se aseaza pe o planseta-suport pe care se monteaza o scara gradate. Presiunea dinamica Pd este presiunea pe care aerul aflat in miscare intr-o conducta o exercita asupra unei suprafete asezata normal pe distata miscarii. Reacti generala pentru calculul presiunii pe baza indicatiilor tubului manometric (fig. 14. Diferenta de nivel intre mescurile din celor doua tuburi arata presiunea (in da N/m 2).9) pentru legarea directa a furtunului de cauciuc de la tubul manometric. incepand cu cel putin 20 da N/m2. in daN/m2 l-lungimea coloanei de lichid din tub. Pentru presiuni sub 15 daN/m2 precizia masuratorilor nemaifiind suficienta. Ea se exercita la peretii interiori ai conductei.5). . 14. 7) Acesta este alcatuit dintr-un tub inclinat.

Presiunea statica mai poate fi masurata si cu ajutorul carligului aerodynamic (v.11. 14. teu. fig. Carligul aerodinamic se introduce in conducta printro gaura practic anume in acest scop in peretele conductei si se tine cu varful in directia opusa curentului de aer. ramificatii etc. pentru a nu avea scapari si curentii de aer care sa deformeze masuratorile. .).4 mm. iar a doua la orificiile laterale. iar prin orificiile laretale presiunea statica.presiunea dinamica.).12). indoit la 900. Orificiul din peretele conductei nu trebuie sa aiba margini reliefate. se citeste valoarea cea mai mica. Prin orificiul din varf se masoara presiunea totala. cu capul ascutit si inchis. iar rezultatul masurarii este eronat. cat si in cele circulare (fig.masa specifica a aerului din  conducta. Pentru a masura concomitant presiunea totala se foloseste tubul pneunometric Pitot-Prandl (v.15. deoarece acestea provoaca vartejuri. Dupa ce se masoara presiunea dinamica pe condducta se aplica relatia:  2 gPd  In care: . In tub. . pe o portiune directa. Gaura trebuie sa aiba o dimensiune cat mai aproaoe de de cea a aparatului. Cele doua capete ale tubului Pitot-Pprandl se recordeaza prin tuburi de cauciuc la capetele unor tuburi manometrice. diferenta valorilor este presiunea dinamica.Racordul direct se prevede pe conducta intr-o zona fara vartejuri de aer la o distanta de cel putin 5 diametre de conducta. la care se leaga.acceleratia gravitatiei (9. g . Pressiunea nu se mosoara numai intrun singur punct al sectiunii. pe partea laterala. Presiunea masurata prin racordul directeste cea statica.81 m/s2). Tubul este compus din doua tevi subtiri imbricate intr-un manson : una dintre tevi este racordata la orificiul din varf. Acesta este un tub subtire. Rcordul direct se compune dintr-un orificiu mic cu diametrul de 1 mm si un stut (fig. in  m/s. de orce piesa speciala (cot. in daN/m2. in kg/m3. Tubul Pitot-Prandl se introduce in conducta printr-o gaura practicata la peretele ei.este viteza cautata a aerului. fig. Pd .9)la care se leaga furtunul de cauciuc la tubul manometric. punctual in care se face masuratoarea trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si in cazul racordului direct. Cu ajutorul micromanometrului si tubului pneunometric se mai poate masura si viteza pe conducte. sunt executate cateva orificii cu diametrul de 0. 14.pozitia corecta a carligului este atunci cand pe tubul manometric.10). Se vor allege o serie de puncte pe sectiune atat la conductele cu sectiune ractangulare. 14.

iar tubul de proba se scoate din gatul vasului 1. prin reducerea intensitatii luminoase la trecerea razelor prin arul prafuit. se deschide robinetul 3. debitele de aer se masoara pe canalele de aer sau la la gurile de introduceresau aspiratie. gatul se astupa cu un dop de cauciuc si aparatul se rastoarna in asa fel incat vasul 2 sa fie deasupra. 14. Metoda cea mai simpla si mai folosita pentru masurarea debitului in aceste instalatii este pe baza determinarii vitezei mrdii de sectiune. Continutul de praf din aer se stabileste. robimetele 3 si 4 se inchid. prin diferenta dintre greutatea acestuia inainte de .modul de functionare al aparatului este urmatorul: se umple vasul superior 1 cu apa. Aici cantitatae de praf din tubul cu filtru se masoara prin cantarire. prin mai multe metode si anume: -metoda gravimetrica. Metoda gravimetrica este o metoda rapida de determinare a continutului de praf din aer si are un character orientativ. si se afla debitul de aer.13) are un tub de sticla umplut cu vata de bumbac sau de sticla pentru proba de praf. se pune in el tubul de probasi operatia se repeta prin luarea probei a doua. se aseaza in gatul lui tubul de proba umplut cu vata si se astupa gatul vasului inferior cu un dop de cauciuc. Dupa trecerea cantitatii necesare de aer tubul de proba se inchide cu un dop si se transporta la laborator.Masurarea in acest fel a vitezei aerului nu da rezultate precise decat la viteze mari. prin depunerea prafuluidi aer pe o placa de sticla si calularea sub microscop a particulelorde praf de diferite marimi. lasand apa sa se scurga din vasul 1 in vasul 2 si tinand robinetul 4 deschis pentru iesirea aerului. se masoara viteza in fiecare din el si se calculeaza viteza medie. Scurgerea apei din vasul 1 este insotita de absorbirea unui volum de aer egal cu volumul apei scurse. se imparte sectiunea intr-o serie de suprafete egale ca marime.in acest sens. Cantitatea de praf di aer se exprima in doua moduri: in greutate (miligrame la 1 m3). Dupa aceasta se face produsul dintre viteza medie si suprafata sectiunii. 5. conform celor indicatela metodel pentru masurarea vitezei. aer conimetric (prin numarul particulelor de praf la 1 cm3 aer). Aparatul pentru masurarea (fig. -metoda fotogravimetrica. se scoate dopul din gatul acestui vas.APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA DEBITULUI In instalatiile de ventilare si conditionare a aerului. de asemenea. Cand vasul 1 se goleste. -metoda conimetrica. prin determinarae de praf depuse.

Se lasa incet cilindrul pe postament iar dupa un interval de timp se inchide capacul. Metoda permite ca pe langa numar sa se determine si dimensiunil particulelor de praf. 14. foloseste conimetrul dinamic (fig.14) sau conimetru cu sendimentare (fig. In functie de inaltimea coloanei de aer din care se compune praful. Camera contine o placa de sticla pe care se face recoltarea probelor de praf la aspirarea aerului cu ajutorul pomoei. in care introduce cilindrul 3 cu un capac detasabil 6. Sticlele acoperitoare sunt unse cu o solutie care lipeste de sticla particulele de praf. . de marimea suprafetei de depunere si de nr particulelor de praf depuse. Placa de sticla se studiaza la microscop cu ajutorul unui ocular micrometric. Aparatul este compus dintr-un postament 1cu adancitura pe fata lui superioara. masurarea devine dificila. Postamentul se instaleaza in locul in care se ia proba.15) Conimetrul dinamic este compus dintr-o camera legata cu o pumpa actionata de un arc. Metoda conimetrica. 14. Conimetru cu sedimentare se bazeaza pe controlul unui anumit volum de aer di aerul cercetat. Un mecanism permite recoltarea mai multor probe pe sticle acoperitoare. fara a preciza numarul si dimensiunea particulelor.proba si greutatea ce o are absorbtia aerului trecut prin aparat. Dupa aceasta se calculeaza la microscop particulele de praf. Metoda fotogravimetrica finctioneaza pe principiul absorbtiei radiatiilor luminoase ls trecerea fasciculului printr-un strat de aer prafuit. Curentul electric se masoara cu ajutorul unui galvanometru special reglat. La detrminarea cantitatii de praf din aerul ce trece prin canalele de ventilare este necessary a se masura cantitatile de praf din aer intr-un numar sufficient de puncte pentru obtinerea unor valori medii corecte. de aceea acest tip de conimetru se foloseste numai in cazul prafului cu concentratie redusa. producand un current electric proportional cu intenstatea luminii. in functie de concentratia pulberilor de aer. Cand numarul de particule depaseste valuarea de 1500-2000de particule intrun litru de aer. Continutul de praf stability prin metoda gravimetrica indica intreaga cantitate de substate solide ce se gasesc in subspensie in aer. Aceasta se datoreaza faptului ca intr-un canal de aer concentratia prafului creste de la centru spre pereti. fiind invers proportionala cu vireza aerului. Placa este alcatuita din mai multe sectoare pe fiecare putanduse lua cate o proba. in centrul postamentului se afla un orificiu rotund prin care se depune praful pe o sticla 5 care acopera orificiu. O raza de lumina trecuta printrun strat de aer prafuit cate pe un fotoelement. se calculeaza numarul mediu de particule depuse din unitatea de volum de aer. la care fiecare diviziune corespunde unei cantitai de praf on mg si unei cantitati de praf la fiecare m3 de aer.

dispozitive intermediare si un instrument de masurat conform schemei urmatoare: Traductorul este un dispozitiv ce transforma. dar oricat de complicate ar fi. .1 Principiul de functionare Functionarea aparatelor analogice de masura se bazeaza pe transformarea unei parti de energie electrica sau magnetica a marimii de masurat sau a semnalului intermediar in energie mecanica. care produce .Aparate de masurat analogice. Notiuni generale Aparatele de masurat electrice se gasesc intr-o mare varietate constructiva.Pentru obtinerea unor valori exacte a concentratiei medii a prafului pe sectiune este necesar ca tubul cu care se ia probele de praf sa absoarba aerul cu o viteza egala cu viteza curentului de aer din canal. Instrumentul de masurat reprezinta mijlocul de masurare care transforma semnalul de la intrare intr-o marime perceptibila cu ajutorul careia se determina valoarea marimii masurate. Aparatele de masurat electrice se impart in doua mari categorii: .Aparate anlogice indicatoare 2. orificiul tubului trebuie indreptat contra curentului de aer sis a aiba dimensiuni cat mai mici.Aparate de masurat digitale (numerice). La luarea probelor. cu o anumita eroare limitata marimea de obicei neelectrica aplicata la intrarea sa intr-o marime electrica obtinuta la iesire. acestea pot fi considerate ca fiind alcatuite dintr-un traductor . Dispozitivele intermediarea au rolul de a prelucra si adapta marimile de intrare pentru obtinerea marimii necesare la intrarea instrumentului de masurat. 2. pentru a nu produce perturbatii. Aparate de masurat electrice 1 2 1. CAPITOLUL 2.

almetre etc.aparate cu redresor .005.aparate termice cu fier cald .aparate electrostatice .aparate feromagnetice .5) . este necesara datorita variatiei constructive mari a acestora. Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare Clasificarea aparatelor de masurat.marimea perceptibila de la iesire.aparate cu lame vibrante .1 .5) .5 .aparate cu termocuplu .5.aparate ferodinamice .2 ...2..5 .aparate electronice .aparate de inductie .aparate de laborator (clasele 0. Dupa precizia aparatelor de masura pot fi incluse in una din clasele: 0.aparate de tablou (clasele 0.005 0.5) Dupa natura fenomenelor pe care se bazeaza functionarea aparatelor de masurat se claseaza in: .3.aparate termice cu fier cald (logametre_ . Marcarea apatelor de masurare electrice In conformitate cu STAS 4640/4 -74 pe cadranul fiecarui aparat de masura se inscriu urmatoarele date: .2..aparate tehnice (clasele 1.1.aparate bimetalice . Instrumentele de masurat ale aparatelor de masurat indicatoare au in constructia lor o parte fixa si una mobila. 2.5 . astef clasificarea se poate face dupa critriile urmatoare: Dupa marimea masurata avem urmatoarele: ampermetre.aparate magnetoelectrice .0.aparate electrodinamice .aparate bimetalice 2..numele si marca producatorului .0..5 Dupa utilizare pot fi: . 0. respectiv de plasarea unui indicator pe scara gradata.1. valtmetre.

Pentru realizarea elmentelor se folosesc benzi sau fire din diferite materiale.dispozitivul pentru producerea cuplului activ . de obicei el este format dintr-o parte fixa si una mobila care interactionand dau nastere cuplului activ.dispozitivul pentru producerea culpului pozitiv .unitatea de masura indicata prin simbolul sau .. bobine sau electromagneti.clasa de precizie . Dispozitivul de citire .a) .dispozitivul de citire .tensiunea de incercare a rigiditatii directiei . Dintre acestea fac parte: .amortizorul 1.numarul de serie si anul de fabricatie .4.Dispozitivul pentru producerea campului rezistiv Cuplul rezistiv se propune cuplului activ fiind creat in majoritatea cazurilor de arcuri spiralate sau de firele sau benzile de care este legat echipajul mobil. Dispozitivul pentru producerea cuplului activ Conform principiului de functionare a aparatelor de masura indicatoare acestea trebuie sa continue cu un dispozitiv pentru producerea cuplului activ. 2.natura curentului (c. placi metalice. 3. materialele elastice si nemagnetice. Partile componente ale aparatelor de masura Desi se gasesc intr-o mare diversitate din punc de vedere constructiv si functionare aparatele de masura au o serie de componente comune in ceea ce priveste functia indeplinita in aparat.c sau c. Partea mobila poate fi alcatuita din: bobine mobile.corectorul de zero .simbolul pozitiei normale de functionare 2.simbolul care indica fenomenele ce stau la baza functionarii aparatului .poate fi alcatuita din magneti. Partea fixa . discuri nemagnetice etc.

cu aparate indicatoare ce se numesc ampermetre. 4. echipajul mobil este adus la zero de arcurule spiralate sau de benzile de suspensie. Unitatea de masura pentru curent este amperul(A). lucru care este indicat prin pozitia unui indicator solidar legat de partea mobila. pozitia indicatorului se poate abate de la reperul zero. Fara acest dispozitiv. Masurari in curent continuu 1. in fata unei scari gradate. Amortizoarele sunt in general de doua feluri: .Amortizorul Acesta serveste la amortizarea oscilatiilor indicatorului in jurul pozitiei de echilibru. α=S*I . echipajul mobil ramane intr-o pozitie de echilibru.I). Conectorul de zero Daca la intrarea aparatului nu se aplica nici un semnal. cand suma acestora este nula. Din caracteristica statica de functionare a aparatelor magnetice. In general intensitatea curentului electric se masoara prin metode de citire directa. asadar dispozitivul de citire este compus dintr-un indicator si o scara gradata. citirea indicatiilor ar fi mult ingreunata.Masurarea intensitatii curentului Ampermetre Intensitatea curentului electric este definita drept cantitatea de electricitate ce trece in unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit. Ampermetrele sunt aparate de masurat a caror indicatie depinde de intensitatea curentului electric ce trece prin ele: α=f(I). din diferite cauze.amortizoare pneomatice amortizoare electromagnetice CAPITOLUL 3.In momentul masurarii partea mobila se deplaseaza sub actiunea celor doua cupluri. 5. deoarece. fiind o unitate fundamentala a sistemului inernational (S.

b-circuitul cu ampermetru Pentru ca la montarea unui ampermetru intr-un circuit. deoarece aparatele magnetoelectrice functioneaza numai in curent continuu. 1. a b Fig.2. iar intensitatea curentului electric va deveni I1 = E / R + ra . 1. functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin ( I1 = I). Ampermetrele magnetoelectrice vor fi numai de curent continuu.1. Montarea ampermetrelor in circuitul de masurare a. Estimarea domeniului de masurare la ampermetre . pentru a masura intensitatea curentului electric intr-un circuit este necesar ca amermetrul sa fie montat in serie in circuitul respectiv pentru ca astfel curentul de masurat sa treaca prin aparat. Dupa montarea ampermetrului in circuit intervine in serie si rezistenta sa.3. adica ra << R. Aceste lucruri sunt aratate in figura 3.circuitul fara ampermetru.1. Montarea ampermetrelor in circuit Deoarece la ampermetre indicatia depinde de intensitatea curentului ce le strabate.se observa ca aceste aparate pot fi folosite ca ampemetre. In acest caz intensitatea curintului va fi : I = E / R. Orice circuit in care se masoara intensitatea curentului poate fi redus la o schema echivalenta care contine o sursa de tensiune E si o rezistenta R. este necesar ca rezistenta ampermetrului sa fie mult mai mica decat rezistenta circuitului.1.

cu Is si r intensitatea curntului electric ce trece prin sunt si respectiv.Ampermetre cu mai multe domenii de masurat In multe aplicati practice este necesar sa se masoare atat intensitatile ale curentului.3. caracterizat prin valoarea intensitatii curentului nominal Ia (valoarea de la capatul scarii gradate) si are o rezistenta proprie ra. Notand cu I intensitatea curentului de masurat. respectiv rezistenta aparatului.cat si intensitatile mari. Suntul este o rezistenta electrica.Orice aparat magnetoelectric este construit pentru un anumit domeniu de masurare. Pentru dimensionarea sunturilor se considera circuitul din figura de mai jos. Ia si ra intensitatea curentului ce trece prin ampermetru si. de obicei de valoare mica.In acest caz se folosesc aprate cu .b va fi: U ab  I  ra  rs ra  rs Fig.2 Ampermrtru cu sunt. care se monteaza in paralel pe aparatul de masurat.3. tensiunea intre punctele a. 1. rezistenta suntului. Daca este necesar sa se masoare un curent cu o intensitate mai mare cu I > Ia se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite Sunturi. si prin care trece o parte din curentul de masurat.

si prin tensiunea sa nominala Ua .sunturi pentru mai multe domeni de masurare.La trecerea curentului electric printr-un aparat conform legii lui Ohm. Ampermetre cu sunt universal 2. Voltmetre Tensiunea electrica este definita ca diferenta de potential electric dintre doua puncte. este un ansamblu de rezistente conectate intre ele in serie si care se distibuie fie in serie fie in paralel cu aparatul de masurat in functie de un comutator care schimba domeniile de masurat.3.In general. avand ca simbol V. atunci innductia sa va fi maxima si tensiunea de la bornele sale va reprezenta tensiunea nominala a aparatului:  Ua=Iara Deci. Aparatele cu mai multe domeni se pot realiza cu mai multe sunturi.3.Masurarea tensiunilor. tensiunile electrice se masoara prin metode de citire directe. Fig. Unitatea de masura pentru tensiunii in SI este voltul. la bornele acestuia apare o cadere de tensiune:  U=Ira Daca prin aparat trece un curent egal cu curentul sau nominam.pe langa curentul sau nominal Ia si rezistenta sa proprie ra. care se schimba cu ajutorul unui conutator. rorice aparat de masurat se caracterizeaza. Suntul universal este reprezentat in figura de mai jos. cu aparate gradate in volti numite voltmetre. cate unul pentru fiecare domeniu de masure sau cu sunt universal.

caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica.2. Pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din figura urmatoare 3. .Cand tensiunea de masurat U este mai mare decat tensiunea nominala de masurat a aparatului. La montarea gresita a voltmetrului. Rezistenta aditionala este rezistenta de valoare mare care se monteza in serie cu aparatul magnetoelectric si pe care cade o parte din tensiunea de masura. astfel incat tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la bornel sale.2 Extinderea domeniului de masurare De obicei. curentul in circuit scade foarte mult. 2.4.1 Montera voltmetrelor in circuit Pentru ca un voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale unui circuit. datorita rezistententei foarte mari a acestuia. este necesar ca rezistenta voltmetrului sa fie mult mai mare decat rezistenta in paralel pe care se monteaza. se poate extinde domeniul de masurat al aparatului cu ajutorul unor dispozitive numite rezistente aditionale. el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte.In circuitul de mai jos inainte de montarea voltmetrului.la montarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea circuitului sa se modifice cat mai putin . in serie cu circuitul. sub un volt. tensiunea intre punctele a si b este: U=RE/R+rI Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea acestuia din urma sa se modifice cat mai putin. Ca si in cazul ampemetrelor.

cate una pentru fiecare interval de masurare. cat si prin rezistenta aditionala. este necesara o rezistenta aditionala d n-1 ori mai mare decat rezistenta aparatului magnetoelectric.Fig. Voltmetru cu rezistenta aditiona Se observa ca atat prin instrumentul de masurat. 3. sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie ca in figura 3. trece un curent. Ia: I=U/ra+rad Din relatia de mai sus se poate deduce: U/Ua=ra+rad/ra=1+rad/r in care n indica de cate ori tensiunea de masurat este mai mare decat tensiunea nominala si se numeste coeficient de multiplicare.4.4. 2. Din relatia: n=1+rad/ra se obtine: rad=ra(n-1) Deci. pentru a extinde de n ori intervalul de masurare al unui voltmetru.3Voltmetre cu mai multe domeni de masurare Unele voltmetre portative sunt prevazute cu rezistente aditionale pentru mai multe domeni de masurare. ce se schimba cu ajutorul unui comutator. .Rezistentele aditionale pot fi realizate separat.

a b Fig. Voltmaetru cu mai multe intervale de masuratr: acu cate o rezistenta aditionala pentru fiecare interval bcu rezistenta in serie 3. ceea ce a condus la un mare numar de metode de masurat.4. avand ca simbol Ω: 1Ω = 1V/1A In circuitele electrice folosite in practica se folosesc rezistente electrice cu o gama larga de valori. Unitatea de masura pentru rezistenta electrica in sistemul SI este ohmul. cele mai folosite sunt: . 3. Masurarea rezistentelor electrice Rezistenta este o marime egala cu raportul intre tensiunea electrica aplicata intre capetele unui conductorsi intensitatea curentului produs de aceasta tensiune in conductorul respectiv. Dintre acestea.

metoda de punte.varianta aval. Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetru voltmetru: a. 3. cu ampermetrul. a b Fig. 3. metoda reducerii tensiunii la jumatate. se pune problema pozitionarii lor reciproc. metoda compararii tensiunilor.6.aval.varianta amonte .5. care difera intre ele prin pozitia voltmetrului fata de ampermetru ca in figura 3. - metoda indirecta ampermetru si voltmetru. dintre care: metoda substitutiei. b. metoda cu citire directa. Este posibil sa se realizeze doua variante. folosind ohmmetre si megohmmetre.1 Metoda ampermetrului si volmetrului Metoda ampermetrului si volmetrului este o metoda indirecta: se masoara tensiunea la bornele rezistentei cu voltmetrul si intensitatea curentului ce trece prin rezistenta. valoarea rezistentei de masurat se calculeaza aplicand legea lui Ohm: R = U/I Deoarece se folosesc doua aparate de masura. cu variantele amone si metoda de comparatie.

a) Metoda substitutiei. valoarea rezistentei de masurat se compara cu valoarea unor rezistente cunoscute.Împrumutând termeni din navigaţia fluvială. iar in fig… b voltmetru este in aval fata de ampermetru. . Metoda de comparatie In metodele de comparatie. mai mari decat rezistenta ampermetrului. se constata ca se introduc erori sistematice de metoda. care se poate regla cu rezistenta variabila Rk 3. aplicand legea lui Ohm se calculeaza: R = U / I = Ua+U x/ I = ra + Rx Se observa ca in aceasta varianta. Dintre metodele de comparatie enumeram: metoda substitutiei metoda compararii tensiunilor metoda reducerilor tensiunilor la jumatate metoda in punte.2. Metoda ampermetrului si voltmetrului are avantajul ca permite masurarea rezistentelor sub curentul lor nominal. mult mai mici decat rezistenta voltmetrului. se introduce eroare sistematica de metoda  = R – R x = ra Varianta amonte se va folosi numai pentriu masurarea rezistentelor mari. se spune ca in fig… a voltmetrul este in amonte fata de ampermetru. Cu montajul din figura de mai sus trebuie sa se masoare valoarea rezistentei Rx: Rx = Ux / Ix Ampermetru masoara I = Ix Voltmetru masoara U = Ua + Ux Cu datele obtinute. Oricare varianta se alege. Varianta amonte. Varianta aval se va folosi numai pentru masurarea rezistentelor mici.

Fig 3.La masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei se foloseste montajul din fig 3.8. Fig. Masurarea rezistentelor prin metoda comparatiei.3. rezistenta de masurat R x se compara cu o rezistenta fixa R0. Masurerea rezistentelor prin metoda substitutiei In care : E – este o sursa de curent continuu cu rezistenta interna neglijabila R0 – rezistenta variabila etalonata K – comutator cu doua pozitii A – ampermetru cu mai multe domenii de masurare Metoda substitutiei este simpla si rapida.7. Se foloseste montajul din fig3. comparabile cu R 0. pecizia metodei depinde de precizia rezistentei variabile si de precizia ampermetrului.8.7. Se pot masura atat rezistente mari cat si rezistente mici. in care . In metoda compararii tensiunilor. b) Metoda compararii tensiunilor. Necesita insa o rezistenta variabila etalonata.

Functionarea lor se bazeaza pe legea lui Ohm. A. dar in general ele se pot reduce la doua variante: ohmmetre serie ohmmetre derivatie a) Ohmmetre serie Ohmmetrele serie se caracterizeaza prin faptul ca toate elementele sale sunt conectate in serie.3. Fig. Ohmmetre si megohmmetre.9.9. Schema unui astfel de aparateste reprezentata in figura 3. . Ohmmetre serie in care E.5…18)V.este o baterie de curent continuu(1. 3.sunt bornele la care se monteaza rezistenta de masurat Rx.cu rezistenta ra. Exista o mare varietate de scheme constructive.E este o sursa de curent contiunua cu rezistenta interna neglijabila Ro rezistenta fizica de valoare cunoscuta K1 intrerupator K2 comutator cu doua pozitii Rh rezistenta variabila pentru reglarea intensitatii curentului Metoda se foloseste pentru masurarea rezistentelor mici in comparatie cu rezistenta voltmetrului.B.2. Ohmmetrele sunt aparate cu citire directa folosite la masurarea rezistentelor electrice.este o rezistenta variabila mA. cele doua rezistente R 0 si Rx se pot considera in serie si deci sunt strabatute de acelasi curent. cu rezistenta rI R1.miliampermetru magnetoelectric. In acest caz.

Ohmmetre derivatie E.este o rezistenta variabila mA.miliampermetru magnetoelectric. de ordinul megaohmilor.10.3. in care : Fig.B.3.sunt bornele la care se monteaza rezistenta de masurat Rx.b) Ohmmetrul derivatie Ohmmetrul derivatie se caracterizeaza prin faptul ca ampermetrul este montat in derivatie cu portiunea de circuit A. Alimentatorul cu convertor tranzistorizat este un dispozitiv alimentat la o tensiune continua de cativa volti. K – este un intrerupator pentru intreruperea circuitului cand ohmmetrul nu functioneaza c) Megohmmetre Megohmmetrele sunt aparate cu citire directa destinate sa masoare rezistente foarte mari. cu rezistenta rI R – rezistenta fixa pentru limitarea intensitatii curentului R1. obtinuta de la baterii chimice si care da la iesirea sa o tensiune continua de sute sau mii de volti necesare alimentarii megohmmetrului. A. Ele functioneaza pe aceeasi baza ca ohmmtrele cu deosebire ca sunt alimentate cu tensiuni mult mai mari de ordinul sutelor sau chiar miilor de volti.10.5…18)V. Magnetoul este un mic genarator de curent continuu alcatuit dintr-un magnet permanent si o bobina care se roteste intre polii acesteia. Schema unui astfel de aparat este reprezentata in fig.B supusa masurarii. actionata de o manivela. Ca instrument indicator la megohmmetre se folosesc aparate magnetoelectrice sau logometre magnetoelectrice. Sursele de alimentare cele mai folosite sunt magnetoul si alimentatorul cu convertizor tranzistorizat. .este o baterie de curent continuu(1.cu rezistenta ra.

Multimetre electrice. Pentru masurarea rezistentelor se utilizeaza de obicei o metoda de comparatie: Se masoara cu voltmetru caderea de tensiune de la bornele rezistentei de masurat in comparatie cu caderea de tensiune de la bornele rezistentei etalon. Astfel. Circuitul de detectie este introdus de un comutator care alege functionarea in curent continuu sau in curent alternativ. Multimetrele electrice sunt aparate care contin componente electrice si permit masurarea mai multor marimi electrice. parcurse de curentul de masurat.4. Cu ajutorul unor circuite auxiliare aparatul poate masura si alte marimi. Unele aparate sunt prevazute cu circuite auxiliaren pentru masurara intensitatii curentului. de fapt. . Rezistentele sunt astfel dimensionate incat caderea de tensiune de la bornele lor sa corespunda anumitor intervale de masurare pentru intensitatea curentului. In acest caz. se masoara cu voltmetru caderea de tensiune la bornele unei rezistente cunoscute. Un multimetru contine de obicei un voltmetru electronic de curent continuu cu mai multe domenii de masurare. deoarece constructia si functionarea lor sunt. Ele se mai numesc si voltmetre electrice universale. cele ale unui voltmetru electronic. prin introducerea unui circuit de detectie voltmetrul poate fi folosit si la masurarea tensiunilor alternative.

. putere reactiva. Notiuni generale. este wattul. in curent alternativ se deosebesc urmatoarele tipuri de puteri electrice: putere aparenta. avand ca simbol W. In acest caz circuitele ce contin componente reactive (bobine sau condensatoare) o parte din energie se inmagazineaza sub forma de energie reactiva. Puterea aparenta este egala cu produsul dintre valoarea eficace a tensiunii la care se alimenteaza consumatorul si valoarea eficace a intensitati curentului ce trece prin consumator: S=UI Unitatea de masura pentru puterea aparenta este voltamperul (VA).). putere activa. in sensul ca se transforma in alte forme de energie (calorica. In curent continuu intreaga energie absorbita de un consumator de la o sursa se consuma. Puterea reprezinta energia consumata in unitate de timp: P = W / t. Avand in vedere acest lucru. In curent alternativ nu intotdeauna intreaga energie absorbita de la sursa se consuma. valoarea eficace a intensitatii curentului si cosinusul unghiului . de defazaj dintre tensune si curent: P = U I cos . Puterea activa reprezinta puterea consumata (transformate in alte forme de energie) si este egala cu produsul dintre valoarea eficace a tensiunii.CAPITOLUL 5. Unitatea de masura pentru putere in S. luminoasa. Masurarea puterii electrice 1. Unitatea de masura pentru puterea activa este wattul (W). mecanica.I. etc.

Unitatea de masura pentru puterea reactiva este varul (var). ampermetrul masoara I = I R + Iv. Citind indicatiile voltmetrului si ampermetrului se aplica relatia P = U I si se obtine P = PR + Pv . unde PR este puterea consumata de receptorul R. Aceasta energie se inmagazineaza in componentele active sub forma de camp electric in cazul condensatoarelor sau de camp electromagnetic in cazul bobinelor.1. Daca bobinele fixe. Citind indicatiile voltmetrului si ampermetrului se aplica relatia de mai sus (P = U I).2. de defazaj intre tensiune si curent: Q = U I sin . Metoda ampermetrului si voltmetrului. Masurarea cu wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic. iar ampermetrul va indica I = IR. Voltmetrul se va monta fie in amonte. in functie de marimea rezistentei R. Intre puterile aparente activa si reactiva exista relatia: S2 = P2 + Q2.Masurarea puterii electrice in curent continuu. fie in aval. fara a se transforma in alte tipuri de energie. In curent continuu puterea se poate calcula prin relatia: P=UI Pornind de la aceasta relatie se poate deduce ca puterea consumata in curent contiunuu de un receptor avand rezistenta electrica R se poate masura cu un voltmetru si un ampermetru folosind montajul din fig…. valoarea eficace a intensitatii curentului si sinusul unghiului . Indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice in curent continuu este proportionala cu produsul intre intensitatile curentilor ce strabat bobinele fixe si mobile ale aparatului:  = K I1 I2. 2. 2. numite si bobine de curent. iar voltmetrul U = UR. In varianta aval. Aceasta este egala cu produsul dintre valoarea eficace a tensiuni.Puterea reactiva reprezinta energia care circula intre generatori si receptor in unitate de timp. In varianta amonte. voltmetrul va indica U = U R + Ua. 2. se monteaza in serie cu . iar Pv este puterea consumata de voltmetru.

Wattmetre cu mai multe domenii de masurare. Citind indicatiile ampermetrului si voltmetrului neglijand puterile absorbite de cele doua aparate (in ambele cazuri). obtinandu-se o scara uniforma. Montarea wattmetrului in circuit. puterea aparenta se poate calcula cu relatia: S=UI 3. obsevandu-se si din fig… se poate alege varianta amonte sau varianta aval.2 Masurarea puterii active. 3. in sensul ca acul indicator sa se deplaseze de la stanga la dreapta. Masurarea puterii electrice in circuite de curent alternativ monofazat. . in functie de impedanta consumatorului Z. wattmetrele sunt prevazute cu cate o borna marcata printr-un semn distinctiv atat la bobina de curent cat si la bobina de tensiune. atunci I2 = U / rad si se obtine relatia urmatoare:  = KI U / rad = K1 UI = K1P. Puterea activa se poate masura cu wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic. In curent alternativ indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice este :  = K I1 I2 cos (<I1 I2). se monteaza in paralel cu consumatorul. Rad . impreuna cu rezistenta aditionala.consumatorul. 3. Pentru a obtine indicatia corecta. este necesar o anumita ordine de legare a celor doua bobine. In acest scop. numita si bobina de tensiune. Wattmetrele cu mai multe domenii de masurare sunt prevazute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric si mai multe domenii pentru tensiune. Avand in vedere ca puterea aparenta este egala cu produsul dintre intensitatea curentului absorbit de un consumator si tensiunea la care se alimenteaza consumatorul se poate masura puterea acestuia prin metoda voltmetrului si ampermetrului. Aceasta relatie arata ca indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice este proportionala cu puterea electrica si ca urmare ele se pot grada direct in wati. I1 = I si daca bobina mobila.1 Masurarea puterii aparente.

numite varmetre. Masurarea puterii reactive cu varmetrul. daca defazajul dintre U si I este inductiv si in sens contrar. 3.P 2 Metoda indirecta se foloseste mai rar. Cunoscand relatia S2 = P2 + Q2 care leaga intre ele puterile aparente activa si reactiva.3. puterea activa vu vattmetrul si aplicand relatia: Q =  S2 .Montarea wattmetrelor in circuit se va face ca in fig… . avand grija ca bornele marcate sa fie legata spre sursa. varmetrul are in serie o bobina mobila in loc de rezistenta aditionala o bobina sau un condensator. In ultimul caz se vor inversa bornele uneia dintre bobine. puterea reactiva este data de relatia: Q = K I sin . . alegand varianta amonte sau aval in functie de marimea consumatorului Z. La o montarea corecta varmetrul va indica in sensul normal. deoarece nu da rezultate decise din cauza numarului mare de aparate intrebuintate si a consumului acestora. putera reactiva se poate determina masurand puterea aparenta prin metoda ampermetrului si voltmetrului. Montarea varmetrelor in circuit este asemanatoare cu montara Wattmetrelor fiind necesara montarea bornelor marcate spre sursa.fie direct cu aparate a caror scara este gradata in vari. Puterea reactiva se poate masura fie indirect. Dupa cum se stie. Metoda indirecta. Acesta este realizat tot cu aparate electrodinamice si ferodinamice dar spre deosebire de wattmetru.Masurarea puterii reactive. Puterea reactiva se poate masura direct cu varmetrul. care introduc un devazaj suplimentar de 90. daca defazajul este capacitiv.

conform legii lui Ohm: U/I=R In curent alternativ legea lui Ohm devine U / I = Z. Capacitatea este proprietatea elementelor de circuit de a acumula sarcini electrice si se poate defini ca raportul intre cantitatea de electricitate ce se acumuleaza intr-un element de circuit si tensiunea la care este alimentat elementul respectiv: C = Q / U. Valorile inductantelor si capacitatilor depind de datele constructive ale elementelor de circuit (dimensiuni. ele se manifesta prin “reactantele” corespunzatoare care depind de frecventa. Avand aceeasi relatie de definitie. reprezinta pulsatia. In practica se folosesc submultipli pF. In curent alternativ sinusoidal reactanta inductiva este X L = L . Impedanta este o marime ce caracterizeaza functionarea elementelor de circuit in curentul alternatin. unde  = 2  f. unitatea de masura pentru inductanta este henry. Ea se defineste cu ajutorul legii lui Ohm aplicate in curentul alternativ. impedanta are un caracter mai complex deoarece in curent alternativ elementele de circuit. materiale). 1. iar reactanta capacitiva este XC = 1 /  C. In practica se utilizeaza frecvent submultipli mH si H. Generalitati. Inductanta se poate defini ca raportul dintre fluxul magnetic ce trece printr-un element de circuit si intensitatea curentului care a generat acel flux L =  / I.CAPITOLUL 6. Inductanta este propietatea elementelor de circuit de a se opune variatiilor de curent . Fata de rezistenta. nF si F. . Reactanta. prezinta pe langa proprietatea de rezistenta si proprietatile de inductanta (L) si capacitate (C). Unitatea de masura pentru capacitate este faradul. Metode pentru masurarea impedantelor. In circuit. rezistenta si impedanta vor avea aceeasi unitate de masura. ohmul. In curent continuu.

elementele de circuit. rezistenta in curent continuu si impedanta in curent alternativ au aceeasi relatie de definitie. asa cum s-a aratat.2. metodele pentru masurarea rezistentelor in curent continuu se pot adapta si la masurarea impedantelor in curent alternativ. cu urmatoarele observatii: circuitele de masurare vor fi alimentate in curent alternativ de la o sursa de frecventa f. se vor comporta ca impedante. aparatele de masurat folosite trebuie sa fie astfel alese incat sa functioneze la frecventa sursei de alimentare. . Deoarece.Metode pentru masurarea impedantelor. fiind alimentate in curent alternativ.

etc. defazaje. vizualizarea caracteristicilor componentelor electrice.3. masurarea valorilor instantanee ale unor semnale. Ca aparat de masurat si control. 2. etc. . cum ar fi in medicina. a curbelor de histerezis ale materialelor magnetice etc. osciloscopul prezinta unele avantaje ca: impedanta de intrare foarte mare de ordinul megohmilor. osciloscopul poate fi folosit si la studierea si masurarea unor marimi neelectrice. masurarea intervalelor de timp. 1. distorsiuni.2. Imaginile obtinute pe ecran se numesc oscilograme. consumul de putere foarte mic de la circuitul de masurat. Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic al curbelor ce reprezinta variatia in timp a diferitelor marimi sau a curbelor ce reprezinta dependenta intre doua marimi.CAPITOLUL 7. tensiuni). banda de frecventie foarte larga. Principiul de functionare. sensibilitate mare. fizica nucleara. 1. intensitai ale curentului. frecvente. Pentru a putea afisa pe ecranul tubului catodic curba ce reprezinta dependenta intre doua marimi. el se utilizeaza la: vizualizarea si studierea curbelor de radiatie in timp a diferitelor semnale electrice (curenti. Elementul principal al unui osciloscop este tubul catodic. fie ca aparat de sine statator. pana la sute de megaherti.). grad de modulatie. fie ca parte ca parte componenta altor aparate electronice. 1. Utilizari. masurarea unor marimi electrice (tensiuni.si in constructii speciale (cu esantioane) – pana la zeci de gigaherti. Ca aparat de sine statator. compararea diferitelor semnale electrice. Generalitati. Osciloscopul este unul dintre cele mai raspandinte aparate electrocnice si are o larga utilizare. Impreuna cu diferite traductoare. Proprietati. geofizica. Osciloscopul. comoditate in exploatare.

Daca marimile A si B sunt periodice. posibilitatea automatizarii proceselor de masurare. Realizarea acestor deziderente este posibila avand in vedere: proprietetea unui fascicul de electroni de a produce in punctul de impact iluminarea unui ecran tratat cu substante luminofore. cu utilizarea sistemelor de masurare si telemasurare etc. propietatea unui fascicul de electroni de a fi deviat sub actiunea unui camp electric sau magnetic. proportionale cu marimile A si respectiv B. Masurarea marimilor electrice cu aparate electrice si electronice prezinta fata de metodele neelectrice unele avantaje cum ar fi: pecizie ridicata. ca urmare spotul se va deplasa dupa directiile y si x in acelasi ritm in care variaza marimile A si B. vitaza mare de masurare. pentru a descrie pe un ecran curba dorita. pentru ca pe ecran sa apara o imagina stabila.A = f (B). este necesar ca intre frecventele celor doua marimi sa existe relatia: f A = n f B. orizontala (x) si verticala (y). Aparate electrice si electronice pentru masurarea marimilor neelectrice In conditiile tehnice moderne. CAPITOLUL 8. Utilizarea acestor aparate s-a dezvoltat odata cu automatizarea proceselor tehnologice. in diferite domenii de activitate. este necesar: sa se obtina pe un ecran un punct luminos (spot). pentru ca pe ecran sa apara curba A = f (B). unde n este numar intreg. Fascicolul de electronieste produs. posibilitati simple de masurare in puncte multiple. celor doua perechi de placi de reflexie li se aplica tensiunile Uy si Ux. Deplasarea spotului pe ecran se realizeaza cu devierea fasciculului de electroni cu ajutorul unor campuri electrice create de doua perechi de placi de reflexie si interiorul tubului catodic la aplicarea unor tensiuni U y la placile de reflexie pe directia y si la Ux la placile de reflexie pe directia x. . cu introducerea calculatoarel in prelucrarea datelor. sa se poata deplasa acest punct dupa doua directii. focalizat si accelerat de tubul catodic si se loveste ecranul acestuia producand un punct luminos. aparatele electrice si electronice sunt folosite pe scara larga la masurarea unui numar mare e marimi electrice.

Dispozitivul de masurat transforma marimea electrica de la intrarea sa intr-o informatie (rezultatul masurarii) 1. Ele contin un traductor. au in general o structura comuna. posibilitatea masurarii la distanta (telemasurare) . Dupa natura marimii neelectrice de la intrare vom avea : . desi sunt de o mare diversitate.1. posibilitatea inregistrarii sau stocarii rezultatelor. posibilitatea centrizarii datelor. Clasificarea traductoarelor. Aparatele electrice si electronice pentru masurarea marimilor neelectrice.- posibilitatea prelucrarii rapide a rezultatelor cu calculatoare. Ele se pot clasifica dupa mai multe criterii. Dispozitivele intermediare prelucreaza marimea electrica obtinuta la iesirea traductorului pentru a putea fi aplicata dispozitivului de masurat. care este reprezentata sub forma specificata in fig 8. Traductoare. Traductorul este un dispozitiv care converteste marimea neelectrica de la intrarea sa intr-o marime electrica obtinuta la iesire. In aparatele electrice pentru masurarea marimilor neelectrice se folosesc o mare varietate de traductoare. dispozitive intermediare si dispozitvul de masrat.

- traductoare pentru marimi geometrice. traductoare de temperatura. traductoare pentru marimi de materiale. traductoare pentru marimi de compozitie. traductoare pentru marimi mecanice. traductoare pentru radiatii. traductoare parametrice. Dupa marimea de iesire traductoarele pot fi: traductoare digitale. traductoare analogice. traductoare pentru marimi fotometrice. Dupa principiul de functionare traductoarele pot fi: traductoare generatoare. .

PIESE DESENATE .

Instalaţii de pompare Editura didactica si pedagogica 1982 Busuioc H.BIBLIOGRAFIE Alexandrescu Florin Conducte si armaturi 1963 Burchiu V. Pompe centrifugale Editura tehnica Bucureşti 1964 Cartea instalatorului Editura Tehnica 1989 Dunitrescu L Instalaţii sanitare pentru ansambluri de clădiri Editura tehnica Bucureşti 1970 Dunitrescu L Instalaţii sanitare pentru ansambluri de clădiri (ediţia a 2 a) Editura tehnica Bucureşti 1980 Florescu Al Exploatarea lucrărilor de alimentare cu apa si canalizare . Probleme de instalaţii pentru construcţii Editura didactica si pedagogica 1974 Chimion G si alţii Chioveanu T.

gaze Editura Gh. apa. Pislarasu I Materiale de construcţie si instalaţii Editura didactica si pedagogica 1975 Calculul instalaţiilor sanitare. Agenda instalatorului de apa si canal Editura Tehnica 1984 Vintila St si altii Instalaţii de alimentare cu apa. Sanitare si de gaze Ed.Editura tehnica 1979 Mihail N. canal. Asachi Iasi 1996 Alimentari cu apa Editura tehnica Bucureşti 1981 Pricop Gh si alţii Indrumator pentru alimentari cu apa prin foraje Editura Agro – Silvica 1963 Simonetti A. Mateescu Th. Cartea muncitorului de instalaţii sanitare interioare Editura Tehnica 1980 Simonetti A. Didactica si pedagogica Bucureşti . canalizare.