You are on page 1of 27

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE

Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate
C

et

e

a
t

n

i

r
t

l

r
u

u

e

i

[

t

u

d

i

c

e
S

d

S
i

S

tr

at

p\

egicede

ra

e
r

A

General de brigadă (r) dr. Gheorghe VĂDUVA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a
României VĂDUVA, GHEORGHE
Terorismul contemporan – factor de risc la
adresa securităţii şi apărării naţionale, în
condiţiile statutului României de membru NATO/
gl. de brig. (r.)
Gheorghe Văduva. - Bucureşti : Editura
Universităţii Naţionale de Apărare, 2005Bibliogr.
ISBN 973-663-166-4
343.326 (100)

TERORISMUL CONTEMPORAN – FACTOR DE RISC LA ADRESA
SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII NAŢIONALE, ÎN CONDIŢIILE
STATUTULUI ROMÂNIEI DE MEMBRU NATO

© Toate drepturile rezervate Universităţii Naţionale de Apărare

Lucrarea a fost discutată în şedinţa Consiliului Ştiinţific al
CSSAS

ISBN 973-663-166-4
EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE
Bucureşti, 2005

1

2

.....................30 Capitolul 3 Specificul atacurilor.2.............. 21 1.. instituţiilor.........1. Rolul şi locul instituţiei militare în combaterea terorismului............ Terorismul de sistem şi terorismul de reţea...23 2........................................................4.................7 1....................... Evaluarea terorismului..................................3..................... 5 Capitolul 1 Pericole şi ameninţări teroriste la început de secol.................... organizaţiilor şi organismelor naţionale şi internaţionale..................................................1.......... Proliferarea şi întreţinerea surselor de instabilitate......... 9 1...............................16 1............. statelor.....1.7 1.................... Acţiuni teroriste în mozaic..45 Concluzii şi propuneri....... 15 1................... Rolul şi locul României în cadrul coaliţiei împotriva terorismului 43 5......................24 2...46 CUPRINS Argument.......................42 5..............................37 ........................... Surse de generare............ în combaterea terorismului..........................1..3 Vulnerabilităţi de disfuncţii........ Noi vulnerabilităţi ale populaţiilor.................34 Capitolul 4 Strategii de combatere a terorismului............... 32 3................ Dinamica riscurilor....1.. 7 1.2. General şi specific în dinamica terorismului contemporan......3.... contraatacurilor şi reacţiilor de tip terorist în zonele de interese ale NATO şi ale României................................................................ Riscuri posibile....................................................11 1............... Terorismul de falie...........3...22 Capitolul 2 Structura şi dinamica terorismului în zonele de interes pentru NATO şi în zonele de interes ale României......32 3.......2 Dinamica pericolelor şi ameninţărilor..1.......3...1.................................2 Asumarea riscurilor.....................................34 3......................................2.....25 2................... Vulnerabilităţi de sistem................................2.......................21 1...................2... ca membru NATO.........Capitolul 5 Rolul României. Acţiuni teroriste în sistem şi în reţea... pericole şi ameninţări.....1...........2... Vulnerabilităţi de proces.......................................10 1............2............ valorilor..........................1...1......... riscuri asumate...

războiul –. de tip informa ţional. probabil.. Oricât de importante şi de acute ar fi problemele care generează nedreptăţi şi nemulţumiri.. manifestându-se sub forma anomiei sociale. În această etapă de trecere la o societate a cunoaşterii. punitivă şi răzbunătoare. creşterii criminalităţii şi inadaptării..39 3 4 ARGUMENT Terorismul este o ameninţare foarte gravă. prejudecăţi şi lipsă de mijloace. Terorismul nu este.... Terorismul nu se justifică şi nu se poate justifica în nici un fel... Fenomenul terorist este şi un rezultat al adâncirii faliilor strategice dintre civilizaţia democratică şi civilizaţiile nondemocratice... terorismul găseşte un loc propice de dezvoltare. Politici şi strategii directe şi indirecte. cu atât pericolele. caracterizată printr-o serie de vulnerabilităţi de tranziţie (care-şi schimbă mereu configuraţia). dintre civilizaţia de eprubetă şi civilizaţia încremenită în subdezvoltare. ca un fel de cancer care-i cuprinde aproape toate structurile şi funcţiunile.2. şi în apropierea unor zone generatoare de conflicte şi terorism (Caucaz. a civilizaţiei şi sistemelor de valori. greu de înţeles şi de explicat. care se dezvoltă chiar în interiorul ei........ Gravitatea ei constă în abilitatea reţelelor şi organizaţiilor teroriste de a surprinde. o reacţie a celui slab împotriva celui puternic. în sens negativ-distructiv. ameninţările la adresa societăţii moderne. precum şi vulnerabilităţile ei se înmulţesc. lumea civilizată a creat un opus al său.. Dintotdeauna.. prin valul de incertitudini şi de angoase care însoţ esc acest fenomen. prin dificultatea evalu ării terorismului..... întrucât el nu se prezintă nici ca o modalitate de deblocare a unei situaţii strategice – aşa cum se prezintă.. în general. totdeauna tot acesta va fi. care are ca obiectiv să distrugă.. inumană.. deşi ţ ara noastră se afl ă pe unul dintre culoarele cele mai active ale traficanţilor de droguri şi de carne vie.... Balcani..... România.. nici ca o simplă reacţie de răzbunare împotriva unui duşman pe care nu-l poţi lovi altfel.. Cu cât aceste falii se adâncesc mai mult... Însă participarea efectivă la războiul .37 4. acesta a fost rolul principal al terorismului şi. să ucidă cu cruzime şi să înspăimânte.... Orientul Apropiat). criminală – adesea sinucigaşă şi totdeauna feroce –... până acum. De asemenea.. zona kurdă. ele nu explică fenomenul terorist.4. ci o acţiune premeditată. ci ca o agresiune intempestivă şi criminală împotriva fiinţei uamne.. Terorismul nu a afectat......1........ ale reţelelor mafiote şi ale crimei organizate. în mod direct.... aşa cum se încearcă uneori să se justifice. Operaţii împotriva terorismului. proliferării economiei subterane şi terorismului identitar şi patologic..

înstufate şi imprevizibile. este nevoie de o foarte bună cunoaştere a situaţiei şi a dinamicii acesteia. ca şi schimbarea configuraţiei economice. Ele se asociază sistemelor ameninţate sau care pot fi afectate de anumite pericole şi devin caracteristici ale acestora. valorilor. acest fenomen face parte din tipologia crizelor politice. inclusiv în România. indiferent că sunt sau nu sunt afectate de terorism. de acceptat şi de gestionat. decât în măsura în care cunoaşte pericolele şi ameninţările care privesc sistemul respectiv. instituţiilor. adică toate ţă rile. cele mai mari şi cele mai greu de înţ eles. în viitorul apropiat. proximitatea coridorului islamic. el rămâne încă un mare pericol pentru fiinţa umană. Or. 6 ameninţările. după cele prezentate de existenţa şi posibilitatea folosirii armelor de distrugere în masă. CAPITOLUL 1 PERICOLE ŞI AMENINŢĂRI TERORISTE LA ÎNCEPUT DE SECOL La început de secol. Este adevărat. ordinii şi legii nu au găsit încă soluţii pentru gestionarea fenomenului terorist.1. în UE. 1. statelor. pericolele şi ameninţările teroriste sunt. La această investigaţ ie trebuie să participe nemijlocit toată lumea. cea mai mare vulnerabilitate este cea provocată de neputinţa de a investiga şi evalua cu precizie un sistem dinamic complex. organizaţiilor şi organismelor naţionale şi internaţionale Totdeauna.1. Chiar şi instituţiile însărcinate cu asigurarea securităţii şi apărării persoanei. pentru societate. Vulnerabilităţi de sistem Vulnerabilităţ ile sunt direct proporţionale cu pericolele şi . vulnerabilităţile sunt legate de pericole şi ameninţări.1. Nimeni nu poate şti care anume sunt vulnerabilităţile unui sistem. economice şi militare din toate timpurile. Or. cu foarte multe evoluţii periculoase. pentru economie ş instituţii. Sistemele sociale. proprietăţii.antiterorist. dar el nu poate fi încă gestionat şi dezamorsat. 1. Lumea este înmărmurită în faţa unor astfel de pericole şi ameninţări. sociale. intrarea în NATO şi. prin elaborarea unei strategii naţionale împotriva terorismului. Noi vulnerabilităţi ale populaţiilor. politice şi 5 sociale constituie premise ale unor posibile viitoare atacuri teroriste şi asupra României. pentru a identifica aceste pericole şi ameninţări şi a depista vulnerabilităţile societăţii la acestea. Oricât de mulţ i şi importanţi paşi au fost făcuţ i din 2001 până în prezent în investigarea şi combaterea acestui fenomen.

cele mai importante se conturează a fi următoarele: 1. 1 Terorismul de sistem este acel terorism care se asociază tuturor elementelor şi structurilor sistemului şi vizează crearea de disfuncţionalităţi. de unde rezultă o serie de vulnerabilităţi la terorismul identitar desfăşurat de alte comunităţi sau de grupuri de interese. Vulnerabilităţile sistemelor economice şi financiare la terorism se ivesc. ruperea şi distrugerea structurilor-gigant. la terorismul fundamentalist şi la terorismul identitar. 8 - dinamismul economic şi financiar favorizează apariţia unor vulnerabilităţi de stabilitate cu implicaţii în domeniul terorismului antisistem.2. 1. în general. pe care teroriştii le exploatează la maximum. organizaţii fundamentaliste) generează vulnerabilităţi ale comunităţii respective la terorismul politic. cele mai dificil de gestionat şi creează foarte multe probleme. politice. Totuşi.respectul persoanei şi al opiniei – vulnerabilitate la terorismul ideologic. Dintre aceste vulnerabilităţi la terorism. . Dacă fiecare om. Vulnerabilităţile comunităţilor sociale. Vulnerabilităţile forţelor armate la terorism sunt.strategiile de conspirativitate. politice şi militare evoluează spre integralitate şi dinamism sporit. Iar dacă sistemele sunt dinamice. în imobilitatea unora dintre infrastructuri şi în incapacitatea de a se adapta foarte rapid mediului anomic. Acestea sunt vulnerabilităţi de proces. proprietăţii şi instituţiilor. .anomia socială este cea mai mare vulnerabilitate la terorismul infracţional. la terorismul de falie şi la terorismul de reţea.faliile care se ivesc între interese generează vulnerabilităţi la terorismul politic. nesiguranţă şi neîncredere. . la terorism psihologic şi la alte forme de terorism la adresa persoanei.transparenţa – vulnerabilitate la infiltrare. generează vulnerabilităţi la terorismul criminal şi la cel specific tranzacţiilor murdare. astfel : . religioase etc. extrem de sensibile la diversiuni şi atacuri punctuale (ele însele generează diversiuni şi atitudini ofensive împotriva identităţilor economice mai slabe sau concurente). dar de aici nu rezultă că efectul lor este mai puţin important. Toate sistemele. economice. cu atât sporeşte şi dinamismul sistemelor. care dau forţă şi stabilitate comunit ăţilor. şi vulnerabilităţile lor cunosc un dinamism specific. există sisteme de valori.pluripartidismul – vulnerabilitate la infiltrarea în sistem a unor 7 grupări şi organizaţii ale terorismului politic şi chiar la crearea unui sistem paralel sau a unor reţele ale terorismului politic. prin care să se realizeze controlul şi distrugerea acestuia.spiritul identitar creează o stare continuă de tensiune. s-ar afla într-un adăpost. Vulnerabilităţile instituţiilor publice şi altor instituţii se generează şi regenerează din incompatibilităţile de sistem. nici ele nu sunt invulnerabile. Cu cât creşte gradul de integralitate. în general. aşa cum un om aflat în mişcare vede şi percepe mai puţine lucruri decât atunci când stă pe loc şi observă sau pândeşte. reduse.economice. care le asigură acestor entităţi sociale. pentru a se feri de terorism.respectarea drepturilor omului – vulnerabilităţi la terorism patogen. indiferent cât de complexe ar fi. Ele se înscriu. . . atât de frecvente în lumea economică şi financiară. la cele împotriva . . Instituţiile şi comunităţile sunt entităţile cele mai vulnerabile la terorismul de orice fel 5.amploarea sistemelor economice şi financiare favorizează vulnerabilităţile de macrosisteme şi vulnerabilităţile de corporaţii la terorismul economic şi financiar de falie.rigiditatea şi extremismul unor culte (secte. Fiecare dintre aceste sisteme îşi are setul său de vulnerabilităţi. sunt vulnerabile la terorism. ele nu sunt uşor de identificat şi de redus. protejat printr-un sistem complet de filtre şi de scuturi de tot felul – de la cele informaţ ionale. al cărui obiectiv este subminarea. 4. Vulnerabilităţi de proces În societate. în filosofia contradictorie şi chiar conflictuală a intereselor. Vulnerabilităţile de structură sau de sistem ale instituţiei militare se află. în mişcare (ele se află în mişcare tot timpul). mai ales în perioadele când acestea devin birocratice sau ating pragul de incompetenţă. în următorul spectru: . 2. în general.1. precum şi la cel economic şi financiar. de regulă. teamă. şi societăţile omeneşti. dar şi un dinamism complex. . . fiind deci mult mai vulnerabil în timpul deplasării.sistemul alegerilor democratice – vulnerabilitate la terorismul de reţea şi la terorismul de sistem1. în inflexibilitatea lor. o continuă devenire. Armatele sunt sisteme relativ integrate şi foarte bine protejate. la terorism criminal. astfel: . Vulnerabilităţile sistemelor politice democratice pot fi identificate chiar în caracteristicile acestora. Însă. culturale sunt cele mai numeroase. Din acest motiv. 3. . devin mai vulnerabile.autonomia instituţiilor fundamentale ale statului – vulnerabilităţi la terorismul de diversiune. religioase.

întrucât toate comunităţile omeneşti şi toţi oamenii se află în mişcare. ele sunt de două ori mai periculoase. ele sunt tot timpul vulnerabile la atacurile teroriste. economice. disfuncţionalităţile. în general. 1. în general. . Pe de . complementare celor de sistem. cunosc o mulţime de disfuncţii. . de realizare a unor scopuri şi obiective specifice universului omenesc. conflicte şi chiar la războaie. progresele din biologie.glon ţului şi atacurilor cu CBRN –. şi comunităţilor. ştiinţifice etc.) în mişcare (delimitărilor mişcătoare) generează vulnerabilităţi la terorismul transfrontalier şi la cel de falie. în limitele de toleranţă ale sistemelor şi proceselor respective.faliile. mişcările sociale de tot felul. conflictele şi interferenţele dintre anomia socială şi rigiditismul unor secte.caracterul probabil şi cel imprevizibil al unor evenimente lasă loc unor vulnerabilităţi la terorismul care generează terorism (terorismul generativ).flexibilitatea şi procesualitatea facilitează vulnerabilităţi la infiltrarea şi proliferarea unor reţele teroriste în interiorul respectivelor comunităţi. în special. de aceea. Dar aşa ceva nu se poate. tehnologia de vârf. De aceea. informaţionale. De unde rezultă că: . angajaţi în procese de producţie. Unele dintre acestea se înscriu într-o marjă acceptabilă. ci se afirmă ca un alt tip de vulnerabilităţi. mult mai periculos decât toate celelalte la un loc.1. culte şi altor entităţi mai mult sau mai puţin cunoscute generează vulnerabilităţi căutate sau provocate de fenomenul terorist. o continuare a vulnerabilităţilor de sistem. crizele şi conflictele generează vulnerabilităţi la toate categoriile şi formele de terorism. Înseşi disfuncţionalităţile sunt vulnerabilităţi care nasc vulnerabilităţi şi. altele însă duc la crize. culturale. 9 10 De aceea. vulnerabilitatea lui la atacurile teroriste ar fi minimă. numeroasele experimente de laborator creează unele vulnerabilităţi care ar putea genera un nou tip de terorism. de creaţie.disfuncţionalităţile sociale. politice şi chiar culturale (îndeosebi. Dezvoltarea impetuoasă a societăţii. . oricare ar fi acestea. cele religioase).3 Vulnerabilităţi de disfuncţii Sistemele şi procesele societ ăţii. economice. Vulnerabilităţile de proces sunt cele mai mari şi mai greu de înlăturat. necesită un efort dublu pentru punerea lor sub control. din chimie. Acestea nu sunt. Ele se înscriu în general în următorul perimetru: .procesul complicat al frontierelor (politice. dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător. Nici omul şi nici societatea în care trăieşte nu se pot baricada în adăposturi antiteroriste. terorismul genetic.

trebuie înlăturate cauzele care le produc şi. cu consecinţe imprevizibile. de tipul celor de la Madrid. fie un scop al acţiunilor teroriste. radiologice şi nucleare (CBRN). Mai mult. 1. în mozaic. el se extinde la toate mediile şi cuprinde aproape toate activităţile omeneşti. Având în vedere nivelul de dezvoltare al chimiei. pe extremismul politic şi pe efectele dezrădăcinării. acordurile şi tratatele de nonproliferare au încetinit cumva cursa înarmărilor nucleare. datorită tehnologiei sofisticate şi dificult ăţii realizării componentelor chimice. în recrudescenţa anomiei sociale. Evenimentele actuale din Irak nu contrazic această afirmaţie. Stratégie européenne de sécurité.7.o parte. trebuie combătute efectele. culturale şi sociale. precum şi a vectorilor de transport la ţintă. pe teritoriul statelor vizate de terorism. Şi împotriva statului român o astfel de agresiune este puţin probabilă . 2003. atacurile teroriste din Bagdad sunt doar acţiuni în disperare de cauză. fizicii nucleare şi cercet ării ştiinţifice în domeniul biologiei şi industriei farmaceutice atomice în România. aceste arme nu se află nici la îndemâna teroriştilor. din 11 martie 2004. este extrem de dificil ca teroriştii să poată declanşa un război de gherilă. comunică prin reţ ele electronice şi recurge la acţiuni din ce în ce mai violente. pe de altă parte. angajate pe drumul modernizării economiei. locurilor publice şi 2 http://www . a Statelor Unite sau a altor state puternice este puţin probabilă. Terorismul este extrem de periculos. Este însă posibil ca grupurile şi reţelele teroriste să nu fie interesate în trecerea la un război de gherilă. Atacul cu sarin efectuat de Secta AUM. pentru India şi pentru foarte multe ţări. nu doar pentru Statele Unite ale Americii şi pentru ţările Uniunii Europene. inclusiv pentru România. Este însă posibil ca reţelele şi organizaţiile teroriste să prefere atacuri scurte. mai variate. Însă rareori el reuşeşte să se transforme în război de gherilă sau în acţiuni armate de lung ă durată şi de o amploare mai mare. Cea mai periculoasă dintre acestea este ameninţarea teroristă. o dialectică perversă a intereselor lumii interlope şi ale unor structuri predominant violente. L’institut d’Etudes de l’Union Européenne. 11 instituţiilor. o confirmă.org. pentru China. Cea mai mare ameninţare potenţială la adresa păcii şi securităţii europene şi mondiale o constituie însă proliferarea armelor de distrugere în masă. distrugerea infrastructurilor şi să creeze panică şi nesiguranţă . cu obiective limitate. Nu trebuie să ne lăsăm convinşi de propaganda grupurilor islamiste . fie procurându-le pe alte căi. şi. Această lume chinuită nu produce terorism. fie atacând silozurile şi bazele militare care dispun de asemenea mijloace. nici cu ce să-l susţină. datorită ac ţiunilor imprevizibile. întrucât nu au nici cum să-l conducă. inclusiv cele care se înscriu în sfera fenomenului terorist. inclusiv pe teritoriul României. chiar imposibilă. informaţiei. Terorismul contemporan are deja un caracter mondial. vieţii sociale şi culturii. care să producă pierderi de vieţi. generate de adâncirea faliilor strategice dintre lumea modernă şi lumea rămasă în mizerie. ci. pentru că nu are forţa şi resursa necesară şi. pentru că nu aceasta este fizionomia lui. ci şi pentru Rusia. Există însă noi tipuri de ameninţări. El se axează îndeosebi pe extremismul religios violent. în metroul de la Tokio. în politica de alienare a tinerilor (îndeosebi musulmani) care trăiesc în străinătate. decembre. în 1995. Terorismul reprezintă o ameninţare strategică. pe de o parte.2 Dinamica pericolelor şi ameninţărilor O agresiune de mare amploare împotriva statelor europene. în acest moment. care a produs 12 morţi şi câteva mii de răniţi. fie o etapă superioară a terorismului. pe de altă parte. p. Oricum. Ele se află în dinamica crizelor economice. Este adevărat că sistemele de control. cea mai mare posibilă ameninţare la adresa securităţii omenirii. Acest tip de război poate fi declanşat numai pe teritoriul statelor sfâşiate. nu au acces la asemenea arme. Trecerea la războiul de gherilă de sorginte teroristă reprezintă altceva. mai puţin evidente şi mai greu de prevăzut. chiar dacă apelează la mijloace şi acţiuni de tip terorist. împrăştierea sporilor de Antrax pe o stradă din capitala japoneză reprezintă una dintre puţinele acţiuni de acest gen. Deocamdată. totodată. dimpotrivă. Teroriştii. Chiar dacă sunt surprinzătoare şi produc numeroase victime. ajutând fie la proliferarea lui. nici a unor conducători de state care le-ar putea folosi fără s ă reflecteze prea mult asupra consecinţelor. Este însă posibil ca terori ştii să-şi croiască drum spre asemenea arme. Desigur. întrucât acest fenomen este anti-valoare şi vizează distrugerea caracterului eficient al oricărei activităţi progresiste. este posibil ca teroriştii să încerce să procure sau să produc ă astfel de mijloace şi în ţara noastră. doi ani mai târziu.iss-eu. îndeosebi asupra aglomerărilor urbane. biologice. De aici. Aceasta reprezintă cel mai mare pericol şi. în care există entit ăţi puternice aflate în relaţii de intoleranţă şi conflictualitate. criminalităţ ii şi traficanţilor. Cauzele acestuia sunt complexe. Un război de gheril ă este altceva decât terorismul. dar dezvoltarea şi perfecţionarea acestei arme se continuă. dar numeroase. precum şi uşurinţa cu care pătrund unele firme străine în 12 economia românească. terorismul dispune încă de resurse importante2. Nici pe teritoriul României nu este posibil un astfel de război declanşat de terorişti. Deşi este dezavuat şi atacat din toate părţ ile şi prin toate mijloacele. fie o asociere la acestea. însă ciocnirea unora dintre entităţile ei cu interesele civilizaţiei moderne generează şi întreţine fenomenul terorist. subdezvoltare şi neputinţă. în reacţiile virulente la influenţele intrinseci pe care le exercită civilizaţia occidentală asupra zonelor încremenite în fantasme şi prejudecăţi. fie la propagarea lui.

În Statele Unite ale Americii. la metode şi procedee teroriste şi este foarte greu să se facă distincţie între ele. delicvenţa unor state şi crima organizată. pe motiv că. şi Rusia se confruntă cu numeroase ameninţări teroriste. inclusiv asupra reţelelor de transport. de prevenire a unor atacuri de acest fel şi de combatere a organizaţiilor şi reţelelor teroriste. de comunicaţii. în 1976. 5 Ibidem. precum şi vulnerabilităţile adiacente. Acestea apelează. dacă nu se iau mă suri. Richard Kenedy arăta.ch/news/international/050124144947. frustrant. atrăgea atenţia. Comisia a reliefat vulnerabilităţile companiilor aeriene la terorism şi a propus. după asasinarea a 11 sportivi israelieni de către un comando palestinian la jocurile olimpice de la München. nici de instituţii. Rusia consideră că ameninţarea teroristă cea mai directă. atacuri asupra altor obiective. La vremea aceea. vine de pe teritoriul georgian. singura . Punctul slab al dispozitivului antiterorist se afla. director ştiinţific la Agenţia de Control Armamente şi Dezarmare (ACDA) avertiza că. Colloque: réseaux de la terreur et réseaux contre la terreur 4 http://www. Experţii acestei comisii s-au reunit de două ori pe lună. ONU nu agrea ideea sancţiunilor internaţionale împotriva ţărilor care adăpostesc organizaţii teroriste. şeful diplomaţ iei. Terorismul este un fenomen atipic. că „substanţele atomice ar putea să le ofere teroriştilor posibilităţi inimaginabile“ 6. în interiorul Statelor Unite sau în afară“5.radicale. după două decenii.net/p/article_142. Comisia guvernamentală de luptă împotriva terorismului a lucrat mai bine de cinci ani la planul de protecţie a Statelor Unite împotriva acestei ameninţări. de atentate teroriste cu bombe radioactive asupra marilor oraşe. cu mai bine de 20 de ani înaintea atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. De fapt. Mai mult. Această comisie a fost creată de Richard Nixon. La rândul ei. monitorizarea ei internaţională s-a dovedit ineficace. dar. Frank Bass et Randy Herschaft . Ei au recomandat supravegherea străinilor care trăiesc sau tranzitează Statele Unite. întărirea controlului pasagerilor şi bagajelor. De aceea. nici de firme. în rândul înalţilor responsabili.shtml.mo. americanii vor continua să se afle pe marginea unei teribile pră păstii. Însă. în sistemul de coordonare între CIA şi FBI în legătură cu modul de obţinere a datelor şi informaţiilor.terrorisme. iar companiile aeriene. s-au opus acestor măsuri. ar intra în faliment. ca un cancer care se infiltrează peste tot şi nu poate fi controlat decât prin măsuri ferme.edicom. în viziunea unor organizaţii şi reţele teroriste. asupra centralelor nucleare şi electrice etc. După opinia Moscovei. El se prezintă ca un anacronism. în afară de faptul că este împotriva acesteia. în timp ce companiile aeriene şi apărătorii drepturilor cetăţeanului reclamau excesul de constrângeri. spre exemplu. de cele mai multe ori. că bomba radiologică. Realitatea este cu totul alta. pe la jumă tatea anului 1973. Nici grupurile islamice din ţara noastră nu au aceste aptitudini. nici de individ. în lipsa unor 3 http://www. în 1972. potrivit căreia ei ar merge din victorie în victorie. care nu are nici o logică şi nici un fel de legătură cu civilizaţia modernă. grupurile islamiste radicale sunt departe de a atinge stadiul de la care ar putea genera mişcări de gherilă 3. mult mai nuanţată. în 1972. dacă le-ar respecta. au identificat unele dintre ameninţările teroriste importante. care nu sunt şi nu pot fi agreate nici de societate. În multe ţări. Industria aeriană nu a ţinut seama de aceste avertismente. preşedintele Statelor Unite a precizat că americanii „trebuie să fie gata să acţioneze rapid şi eficace în cazul în care. iar William Rogers. Este posibil ca. La aceste tipuri de ameninţări se asociază conflictele regionale. de alimentare cu apă.shtml. a Rusiei. denumită „bomba murdară“ reprezenta o ameninţare reală şi nu una science-fiction. în 1972. dar nu numai. Potrivit raportului său. şi acesta este unul dintre obiectivele terorismului: să creeze şi să regenereze imposibilitatea controlării sale. potrivit acestei Comisii. a Ucrainei şi a Turciei. care afectează deopotrivă Rusia şi 6 13 Ibidem 14 Georgia. îndeosebi a celor care provin din Orientul Mijlociu şi americanii de origine arabă şi au propus măsuri de protecţie a diplomaţilor şi oamenilor de afaceri americani care se aflau cu treburi în străinătate. De aici rezultă dificultatea înţelegerii şi evaluării fenomenului terorist şi a punerii în aplicare a măsurilor de protecţ ie a cetăţenilor şi instituţiilor. întrucât o astfel de afirmaţie este greu de demonstrat şi lasă loc la măsuri arbitrare. în pofida activităţii lor. priorităţile guvernului american au devenit altele.Terrorisme: les menaces étaient connues depuis les années 1970. Experţii au prevăzut atacuri teroriste cu rachete portabile asupra avioanelor civile. Existau temeri. mai ales din cauza atenţiei care se acorda americanilor şi străinilor de origine arabă 4. ameninţările teroriste erau cunoscute încă înainte de 1977. Robert Kupperman. atacuri teroriste majore. în pofida eforturilor preventive. cele mai multe venind din zona caucaziană. NATO. de aici nu rezultă că fundamentalismul islamic nu -şi poate căuta şi la noi un refugiu sau o bază de acţiune. România să fie considerată un fel de spaţiu în rezerva strategică pentru eventuale acţiuni de mare frecvenţă împotriva unor ţări din UE. Trebuie însă subliniat că specialiştii americani. aşa cum avea să o constate şi George Bush. s-ar produce totuşi un act terorist împotriva americanilor. În acelaşi timp. timp de cinci ani.

8 15 16 http://www.starea de haos care s-a declanşat în urma spargerii bipolarităţii şi efortului depus de marile puteri şi de comunitatea internaţională pentru stabilirea de noi echilibre. ci al degradării condiţiei umane.iss-eu. este de esenţă fundamentalist islamică şi separatist-etnică) afectează toate acele ţări care. de supravegheat. după care au revenit în satele din zonă. . pericole şi ameninţări Sursele de instabilitate. . 5. . cum ar fi. îndeosebi asupra unor comunităţi încremenite sau conduse în mod dictatorial. Indiei. considerate trădă toare.efectele contradictorii şi chiar conflictuale ale procesului de globalizare şi regionalizare.modalitate de a pune sub control şi dezamorsa această ameninţare o reprezintă o bună cooperare între serviciile secrete şi departamentele de frontieră. Nu întâmplător.2. terorismul contemporan (care. Realitatea este că teroriştii care se aflau în aceste locuri s-au dispersat de îndată ce au fost avertizaţi. intolerant şi agresiv. dintre care 90 % civili. în starea de haos pe care o parcurge omenirea.recrudescenţa spiritului identitar extremist. în anumite condiţii defavorabile. aproape patru milioane de oameni. lumii. pericole şi ameninţări sunt direct proporţionale cu evoluţia societăţ ii. adâncirea faliei strategice dintre spaţiul euro-atlantic şi restul 1. Ibidem. de controlat. întro formă sau alta. atacă acest fundamentalism şi acel tip de identitarism bazat pe intoleranţă etnică şi religioasă. dar şi cu numeroasele efecte contradictorii. dar mai ales în marile oraşe ale Rusiei sau în orăşelele de tip Beslan. greu de controlat şi de anticipat.6. Printre princi-palele surse de generare a terorismului contemporan se situează şi urmă-toarele: . generând şi regenerând fenomenul terorist. nocive şi perverse ale acesteia. România nu este generatoare de instabilitate. iar peste 18 milioane au fost nevoiţi să se refugieze8). la această oră.efectele complexe. separatiştii ceceni se refugiază frecvent în trecătorile din munţii Pankissi. Proliferarea şi întreţinerea surselor de instabilitate. care. Oficialii ruşi consideră că aproximativ 250-300 de terorişti ceceni sunt prezenţi în trecătorile Pankissi din Georgia. ulterior.2.1. este din ce în ce mai greu de anticipat. decembre. Tot prin aceste trecători se oferă ajutoare separatiştilor ceceni. Interesant este că terorismul nu este un produs al unei civilizaţii sau alteia. sprijină lupta împotriva terorismului de acest tip. ca urmare a faliei tot mai pronunţate dintre rigiditatea şi inflexibilitatea culturii de origine şi marea deschidere. spre exemplu. p. Surse de generare Principalele surse de generare a fenomenului terorist se află în configuraţia mereu schimbătoare şi nesigură a societ ăţii actuale. în timp ce oficialii din această ţară afirmă contrariul. Europei Occidentale şi chiar împotriva unor ţări islamice. într-o formă sau alta. ca bază de plecare 7 http://www. atacurile tero-riste se îndreaptă împotriva Statelor Unite şi aliaţilor Americii. Balcani. L’institut d’Etudes de l’Union Européenne. desigur.iss-eu.org. Orientul Apropiat) şi ar putea.starea de mizerie şi de înapoiere în care se află o mare parte a lumii (45. al răului care se dezvoltă din ce în ce mai mult în interiorul lumii. Stratégie européenne de sécurité. iniţial.prezenţa unei mase mari de tineri musulmani în societăţile occidentale şi starea de alienare şi disperare care se instalează în rândul acestora. concomitent cu influenţa pe care o are civilizaţia occidentală asupra întregii lumi. au murit în războaie.conflictualitatea lumii (după 1990. ca adăpost pentru unele grupări teroriste sau ca un nod de reţea.progresul tehnologic imens realizat de Statele Unite şi ţările Uniunii Europene. Teritoriul românesc ar putea fi vizat. După opinia ru şilor.000. de gestionat şi de anihilat acest fenomen. îndeosebi în rândul fundamentaliştilor islamici răspândiţi în ţările occidentale. Cu cât evoluţia este mai spectaculoasă. . Caucaz. 1. . pragmatismul şi eficienţa noii culturi tehnologice.2. a Rusiei. care se află în proximitatea sectorului cecen de la frontiera ruso-georgiană. Chinei.000 milioane de oameni mor în fiecare an de foame şi de malnutriţie7). 2003. . Turcia. aşa cum se dă uneori de înţeles. . cu efectele pozitive. bazate pe alte principii decât cele ale forţei armelor. p. Oricât de multe lucruri ar şti oficialii ruşi şi forţele speciale despre teroriştii care acţionează în spaţiul de interes pentru Rusia. . De regulă. dar se află în vecinătatea unor astfel de zone (Transnistria.org. ale culturii de piaţă. cu atât faliile dintre eşalonul întâi tehnologic şi informaţional şi celelalte eşaloane ale lumii se măresc şi se adâncesc. să suporte efectul acestora.

Astfel de acţiuni ar putea veni. ci doar concluzia că nu se implică suficient în cunoaşterea şi combaterea lui. doreşte ca ei să se simtă în siguranţă 11. Peste o mie de musulmani din Jakarta au protestat în centrul oraşului împotriva atentatului criminal cu bombă efectuat de integriştii islamici în fa ţa ambasadei Australiei din Indonezia. a declarat că. unul dintre cei mai cunoscuţi conduc ători religioşi din Egipt. Aceste acţiuni teroriste nu au nimic comun cu islamul. Abdalah Bin-Abd-Al-Muhsin Al Turki. de la lumea islamică. nu au altceva de oferit civilizaţiei 9 . Musulmanii din toată lumea au început s ă exercite presiuni împotriva integriştilor pentru a-i determina să renunţe la ideologia opresiunii şi a terorismului. islamismul să nu se mulţumească cu o simplă delimitare sau cu o simplă atitudine de condamnare. deopotrivă. şi cu atât mai puţin cu acţiunile teroriste. sisteme de legi arabe mai vechi. Este posibil ca. În cadrul jurămintelor de ramadan. Cei mai cunoscuţi gânditori ai Islamului se pronunţă categoric împotriva terorismului. Dr Abdul Lateef Adegbite. Bulgaria. la cea de a 50-a aniversare a Societăţii Studenţilor Musulmani din Nigeria. iar Gabriel Madel Khan. ci din cauza lipsei totale de islam“. cu integrismul. în Islam.sn/contributions/suite. Islamiştii din ţara noastră s-au delimitat categoric faţă de terorism. marele Ayatolah Şeik Mohamed Hussein Fadlalah. gestionarea şi combaterea acestui fenomen. adesea. astfel de analize făcute de islamişti nu există sau. scrie că „teroriştii nu sunt terorişti din cauza unui exces de Islam. 11 17 atacă pe cei care nu -i atacă trebuie dezavuaţi – a subliniat dr. Se aşteapt ă. nu au efectul aşteptat. Există în Coran un pasaj care subliniază că Allah Atotputernicul a spus: a lua o viaţă (…) este ca şi cum ai fi ucis întreaga lume. a denunţat terorismul şi i-a îndemnat pe toţi musulmanii să se roage în mod regulat. El a denumit teroriştii „mâini negre“ ce murdăresc Mecca şi Marea Moschee. care se pronunţă totuşi în favoarea fundamentalismului islamic. dacă există. din zona ştiinţifică şi mai ales din zona religioasă. imamul moscheii din Roma. nu doar delimitări de acest fenomen. Ibidem 18 Atentatele sinucigaşe . arată că Islamul nu încurajează crima sau ră pirea străinilor care lucrează în ţările musulmane. şi pe ei. Coranul interzice crima şi suicidul. ci s ă participe efectiv la analiza. Împotriva terorismului s-a pronunţat şi secretarul general al Ligii Islamice Mondiale. în ultimă instanţă. şi nu avem nici un motiv să nu-i credem. atentate cu maşini-capcană în Indonezia şi în Turcia. propovăduieşte protecţia vieţii şi reprezintă o normă a securităţii şi păcii. ci dimpotrivă. apoi primii care trebuie să caute cauzele acestui fenomen şi să acţioneze pentru a-l pune sub control trebuie să fie islamiştii. chiar dată terorismul nu trebuie atribuit lumii islamice. Musulmanii din Italia. ci doar extremismului islamic şi. din lumea politică a ţărilor islamice. oamenilor decapitaţi şi cadavrelor calcinate. Însă ei sunt extrem de vulnerabili la infiltrarea în rândul lor a unor terorişti sau grupuri teroriste. care a ucis 9 indonezieni şi a rănit 180. Ei purtau pancarte pe care scria „Islamul împotriva terorismului“. Mohamed Sazyed Tantawi.walf. desigur. Cele câteva crime şi reglări de conturi din lumea afacerilor arabomusulmane de la noi sunt un avertisment pe care cei în drept trebuie să-l aibă în vedere. Islamul este o religie care proclamă pacea şi care are oroare faţă de violenţă. conduşi de Mahmud Ibrahim Sheweit. terorismul sinucigaş de peste tot etc. ci şi analize serioase şi profunde şi acţiuni. ci dimpotrivă. Toate aceste manifestări şi delimitări sunt fireşti. Islamul nu se poate identifica cu fundamentalismul islamic. un mistic al Islamului. pe care sharia îi condamnă şi îi pedepseşte foarte aspru. Sunna. dr. Acestea sunt. Revoltat de ceea ce se întâmpl ă în Irak. şeicul Salih-Al Luhaydan. Războiul împotriva terorismului îi loveşte. Musulmanii au înţeles că nu au decât de suferit de pe urma terorismului şi simt din ce în ce mai mult nevoia de a-şi exprima clar poziţia. în viitor. Toate acestea au creat îngrijorare în rândul intelectualilor musulmani. El scrie într-un cotidian care apare la Bagdad că teroriştii. preşedintele Înaltului Consiliu Juridic al Arabiei Saudite. capetele de acuzaţie pentru terorism s-au înmul ţit: uciderea copiilor la Beslan. Aceştia s-au hotărât să denunţe terorismul. tradiţii paralele şi elemente ale activităţii musulmane în cursul primelor două secole de Islam.pentru unele posibile atacuri împotriva unor ţări din zonă aflate pe falia islamică: Turcia. atentatele de la Madrid din 11 martie 2004. Condamnarea terorismului islamist nu vine însă numai din partea media şi a intelectualilor laici din ţările islamice sau din afara acestora. în afara sângelui vărsat. iar musulmanii care-i 9 http://www. extremismului de orice fel.php?rub=8&id_art=15703 10 Sistem de legi şi norme inspirate de Coran. în numele Islamului. dar atât După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. au publicat un document intitulat „Manifest împotriva terorismului şi în favoarea vieţii“. şiit libanez de primă mărime. Dacă principalele acţiuni teroriste cu care se confruntă astăzi lumea provin din zona fundamentalismului islamic. sharia 10 (cod moral rezultat din Coran) nu susţine şi nu întreţine actele de agresiune împotriva persoanei inocente. manifestări. Bosnia şi Herţegovina. liderilor religioşi şi altor oameni importanţi ai lumii islamice. Ziaristul Aziz Al Haj este foarte îngrijorat de faptul că majoritatea teroriştilor sunt musulmani. Islamul condamnă terorismul. Deocamdată. De aici nu rezultă că Islamul este solidar cu terorismul. decapitarea ostaticilor în Irak.

Acest tip de terorism vede un inamic pretutindeni şi pretutindeni acţionează. Dar de aici nu rezultă că şiiţi sunt sinucigaşi. Îndeosebi în Asia Centrală. care nu mai cedează puterea. Dar va veni destul de repede şi ziua când ei se vor trezi şi vor distruge zidurile. a devenit puternic şi asemenea practici au devenit inutile şi caduce. În aceste condiţii. comunitatea musulmană era o minoritate oprimată. Totdeauna. a unei soluţii politice. Deocamdată. în sunnism. în cartea sa. care atrag o parte din populaţie. se creează un vid ce nu poate fi umplut. Apoi islamul s-a extins. ci turci. ei văd doar comploturi. islamul este complet sclerozat. la credinţa lor. ci şi o 12 Navid Kermani. Cercetătorul islamolog demonstrează. ci de persoane care proveneau din grupuri comuniste. Pentru a rezolva această problemă deosebit de gravă. A apărut un alt tip de martiriat. de factură modernă şi nu o întoarcere la perioada medievală 13. şiiţii trimiteau copii în câmpurile de mine inamice. de aceea. în funcţie de locul unde se află şi de influenţele care se exercită asupra lor. 27 octobre 2004. 2002. la fel ca în multe alte ţări europene unde se află musulmani sau unde se instruiesc musulmani. islamismul să se reunească. Martiriatul era un fel de a muri. dar nu pe cele ale civilizaţiei occidentale. Este posibil ca. şi cea a grupurilor wahabite. Banca Centrală din Congo. ci o forţă sfărâmată . Fraţii Musulmani. Aceste atentate sunt un fel de disperare socială. mai exact. L'islam contemporain face aux attentats suicides . În timpul războiului dintre Irak şi Iran. o entitate islamică. în primul rând. care au mulţi bani. În Occident. există o experienţă sumbră. indonezieni etc. este o formă a luptei politice. Aceste efecte se vor manifesta şi în România. ci pe cele ale extremismului şi fundamentalismului care le îngreunează şi le distrug religia şi viaţa. centre sociale etc. care înseamnă nu doar distrugere. a existat o tradiţie a martiriatului. Iar în sunnism. poziţia musulmanilor este extrem de diversificată. Congo este unul din locurile unde se spală banii necesari în primul rând reţelelor teroriste din această ţară. fundamentalismului şi extremismului islamic. Dynamit des Geistes.html. Islamologul Navid Kermani. 19 expresie a unui nihilism. întrucât situaţia socială şi economică a devenit catastrofală. Primii islamişti.de/home/index. chiar vrednic de milă. nu fac parte din tradiţia islamică. în acest caz.În faţa numeroaselor atentate sinucigaşe. a făcut o analiză a terorismului sinucigaş. construiesc moschei. după opinia lui Kermani. a atentatelor sinucigaşe. dar ea s-a pierdut de-a lungul secolelor. î şi fac apariţia grupurile wahabite. Göttingen. practic. 13 http://www. în realitate.islamische-zeitung. Wallstein. nu există atentate sinucigaşe. producându-se un fel de amestec între urmările reprimării religiei islamice de c ătre regimul sovietic şi recrudescenţa acestor grupuri wahabite. Terorismul sinucigaş este mai mult decât atât. în perioada următoare. Orice opoziţie este calificată drept fundamentalism sau extremism şi. Cea de a treia dezvoltare – după islamologul Navid Kermani – este o combinare între celelalte două. Martyrium. Terorismul palestinian funcţionează încă după un model clasic: se urmă reşte impunerea. Primele atentate sinucigaşe în lumea arabă n-au fost comise de şiiţi. De aceea a şi apărut fundamentalismul. în cooperare cu Banca Mondială. deţinător al premiului Fundaţiei Helga şi Edzard Reuter). întrucât musulmanii refuzau să renunţe. mai ales în Egipt. şi mai puţin. pentru ei. Terorismul. cel de război. martiriatul nu a jucat un rol atât de important ca în creştinism. Dar niciodată. pe această sfărâmare. Islamul este neputincios. probabil. în islam. iar societăţile merg din dictatură în dictatură. arabi. Este nu doar un mod de a impune o soluţie politică. distrusă. Societăţile sunt bulversate. ci şi autodistrugere. În islam. Şcolile superioare de teologie nu au nici o soluţie. nu există un public islamic. prin terorism. aşa cum s-au petrecut lucrurile la Beslan. de nebunie sinucigaşă. care trăieşte în Germania (o vreme. cel cecen şi cel din alte zone. cum ameninţa Ben Laden. au avut o oarecare legătură cu martirii care mureau sub tortură. a şa cum s-ar crede. ca şi cum toată lumea s-ar fi coalizat împotriva islamiştilor. Aceste acte se prezintă în hainele vechi ale tradiţiei. de sacrificiu individual pentru credinţă. în cartea „Dynamit des Geistes“ (Dinamita spiritului)12. Islamul nu se ocupă de lucrurile concrete şi. El face distincţie între terorismul practicat de Al-Qaeda şi terorismul palestinian. Dar atât. Islamul trebuie să găsească deci un răspuns. O parte din sursele financiare necesare terorismului 20 provin din afacerile dubioase şi spălarea banilor din Africa 14. pentru a se apăra împotriva terorismului. mai exact. Islam und Nihilismus. a .Entretien avec Navid Kermani. influenţa wahabismului este foarte mare. care nu se întâlneşte la Al Qaeda şi la alte reţele teroriste. Unele dintre sursele de generare şi regenerare a terorismului se află şi pe teritoriul african. În cultul şiit al martirilor. Peste tot. că atentatele sinucigaşe nu sunt specifice islamului. în consecinţă. pentru o suplini sau. Se pare că islamismul nu mai este o forţă unită şi unitară. Este greu de găsit aici o soluţie politică concretă. Populaţiile se află între două extremisme: cea a dictaturii conducătorilor. sub tortură. alţii sunt vinovaţi. ci cu totul altul. Eren Güvercin. Islamologul Navid Kermani precizează că. Cine nu răspunde cerinţelor wahabite este considerat eretic. În credinţa lor. ci aparţin unei gândiri din epoca modernă. pentru a o folosi. Deci nu există. El face o legătură între tradiţie şi modernitate. În lumea arabă. cercetător la Wissenschaftskolleg din Berlin. dar ele sunt. nici o legătură între tradiţie şi atentatele sinucigaşe de azi. În Coran cuvântul martir nu are sensul pe care îl utilizăm noi azi.

Blanchissement de l’argent 21 22 DE INTERES PENTRU NATO ŞI ÎN ZONELE DE INTERES ALE ROMÂNIEI CAPITOLUL 2 STRUCTURA ŞI DINAMICA TERORISMULUI ÎN ZONELE Noile ameninţări – se precizează în documentul intitulat Strategia europeană de securitate – sunt dinamice. îl acceptă.3. Toate se află într-o dinamică specială şi într-o schimbare continuă. Este vorba de un „terorism natural“. deci de cutremure şi alte fenomene geofizice. Riscul unei amenin ţări este. greu de identificat şi de înlăturat. cosmice şi chiar sociale. de ameninţări şi de riscuri se referă. Este însă un risc necesar. informaţionale şi militare.1. la fenomenul terorist. care poate fi cunoscut. Atitudinea de indiferenţă sau de favorizare (prin neimplicare) a fenomenului terorist reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri ale acestui început de secol. realizarea dispozitivului naţional de luptă împotriva terorismului. pe care omenirea. De aceea. riscuri asumate Riscurile legate de fenomenul terorist sunt multiple şi în mozaic. Dinamica riscurilor Riscul reprezintă o chestiune de atitudine şi. Omenirea acceptă doar faptul că există terorism. în 14 consecinţă. vameşi şi alţi specialişti în domeniu. cea de risc continuu impus. cu unele excepţii. prevăzut şi. de fenomene climaterice. Acest grup este alcătuit din judecători. Eternă este doar starea generală de pericol şi chiar de ameninţare şi. 1. crizelor şi conflictelor politice. culturale. care au cauze complexe. Apar din toate părţile şi angajează toată lumea. îl regenerează şi îl întreţine. pentru că ele există. deci acceptat sau ocolit. pe care lumea trebuie să-l accepte şi să-şi asume riscurile adiacente. de acţiune. asumânduşi.com/modules/news/article.3. amenin-ţările . şi-l asumă . Îşi asumă doar riscul combaterii lui. de cele mai multe ori. Dincolo de aceste fenomene. aderarea la un grup regional de luptă împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. Aceast ă asumare nu înseamnă însă . atât de prezent în toată lumea şi mai ales pe continentul african. şi acestea terorizează planeta. deşi însăşi solidaritatea este un risc.php?storyid=358. Congo dispune de o lege prin care se încriminează spă larea banilor şi finanţarea terorismului şi se fixează principiile şi regulile de bază pentru prevenirea. În principiu. deopotrivă. altele se impun. tensiunilor. de terorismul-produs al faliilor. asumat sau acceptat. Însă cel mai mare risc este acela de a ignora terorismul. 1. prin urmare. pe motiv că pe el nu-l afectează sau în speranţa că. disfuncţiilor. impus. omenirea trebuie să fie solidară.propus cinci etape importante: promulgarea de decrete. a diminua măsurile de protecţie împotriva lui şi. dar niciodat ă nu poate accepta fenomenul ca atare. un Grup de reflecţie asupra luptei împotriva spălării banilor. adică din modul nostru de viaţă. Într-un anume fel. în acelaşi timp. de regulă . religioase. pedepsirea şi represiunea unor asemenea activit ăţi. în consecinţă. şi toate riscurile care rezultă de aici. dinamica riscurilor este greu de evaluat. pentru elaborarea legii şi aplicarea ei. bineînţeles. Omenirea îşi asumă acele riscuri legate de terorismul-efect. Riscuri posibile. asumat. Nimeni nu poate rămâne indiferent. Primul dintre obiective este protecţia spaţiului economic congolez contra acestui flagel. pe de altă parate. şi nu pot fi ocolite sau ignorate. În faţa terorismului. Unele se asumă. la cele care ţin de geofizica pământului. de controlat şi de gestionat. 1. va fi cruţat de atacuri teroriste. aşa cum. nu există nici pericole sau ameninţări eterne. asumat şi impus. nu există riscuri date sau acceptate o dată pentru totdeauna. întrucât face parte din sistem. S-a creat. Şi le asumă.mdsiste. îndeosebi. acest risc fiind intrinsec. ab initio. http://www.2 Asumarea riscurilor În ce const ă asumarea riscurilor pe care le cere combaterea terorismului? Care sunt mecanismele de asumare? Cine şi în ce mod hotărăşte această asumare? Ce diferenţă există între asumare şi impunere? Trebuie să pornim de la premisa că foarte puţine lucruri sunt eterne pe lumea aceasta. El este un pericol posibil. azi. economice. a-l accepta sau a-l tolera. În epoca mondializării. implementarea celulei naţionale de informaţii financiare. ratificarea principalelor instrumente juridice internaţi-onale în materie.3. Riscul unui pericol cunoscut sau posibil a fi prevăzut este. dacă are o atitudine indiferentă sau binevoitoare faţă de acest fenomen. îl respinge şi îl combate şi. asumat şi acceptat. sociale. poliţişti. Începând cu 19 iulie 2004. pe de o parte. terorismul este un pericol produs al societăţii omeneşti. Acest gen de pericole. Riscul înseamnă totdeauna conştientizarea pericolelor sau ameninţărilor cărora li se asociază. şi acceptare.

în afară de zona de interes care se contopeşte cu întreaga planetă. Datorită măsurilor extrem de riguroase luate de autorităţile americane. Chiar dacă AlQaeda şi multe alte organizaţii declară că ţintele lor predilecte sunt americanii şi tot ce ţ ine de americani. infrastructurile. nu cunoaşte nici reguli. Teroriştii nu mai reuşesc să pătrundă atât de uşor pe teritoriul american. că sunt în măsură să opereze în lumea întreagă . care se regăseşte totdeauna în evoluţia sistemelor şi proceselor. înstrăinată. se extind. discriminată şi nemulţumită şi împărtăşeşte preceptele fundamentaliste şi extremiste. printre care cele mai importante considerăm că ar putea fi şi următoarele: . diferitele instituţii (occidentale sau care-i sprijină pe occidentali). totuşi.sporeşte caracterul punitiv şi răzbunător. aproape în acelaşi mod în care a fost stârnită dup ă atacul japonez de la Pearl Harbor. dar. zonele de interes pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană. pentru UE). organizaţiilor şi grupurilor teroriste sunt tentaculare. în viitorul apropiat. combaterea terorismului. totuşi. nu există priorităţ i şi nu există graniţe. în Balcani. în Caucaz. În ceea ce priveşte însă lupta împotriva terorismului. nici limite teritoriale. la coaliţia antiteroristă.ţintele predilecte ale teroriştilor contemporani le reprezintă locurile publice. prioritare sunt zonele de pe primul cerc. ca şi pentru oricare altă ţară din cadrul acestor organizaţii. de la atacurile din 11 septembrie 2001. Terorismul contemporan este. de regulă. Superputerea americană a fost stârnită. teorii şi metode unitare. General şi specific în dinamica terorismului contemporan Fă ră a avea structuri şi infrastructuri de mare anvergură şi baze de susţinere complexe şi ultramoderne. preponderent. spaţiale sau acţionale. probabil. de zona din imediata vecinătate a UE şi NATO (România fiind ţară frontalieră pentru NATO şi. de problemele de frontieră de la graniţ a cu Ucraina. oriunde au reuşit să o facă. în Europa Occidentală. în Africa. nu se va opri din acţiune decât atunci când terorismul (un anumit tip de terorism) va fi distrus sau pus sub control. sunt indiscutabile. inclusiv în România. . instruită şi chiar domiciliată în Occident. un război specific.baza de recrutare a teroriştilor se află îndeosebi în populaţia tânără. adică cele de la contactul frontalier nemijlocit. în Irak. Ţările UE participă. teritoriul american nu a mai fost supus. care se simte frustrată. . Cât de mult seamănă acest precept cu doctrina apărării înaintate din vremea războiului rece! Pentru România. Teoria haosului atrage atenţia că variaţia condiţiilor iniţiale. în străinătate. la suprafaţa întregii planete. teroriştii au dovedit. în Asia de Sud-Est. practic. inclusiv pentru România. cele vulnerabile la astfel de atacuri sau făcute să devină vulnerabile. mai puţin pe teritoriul Statelor Unite. în Japonia. Unul dintre obiectivele acestor acorduri şi parteneriate îl reprezintă protecţia împotriva atacurilor teroriste şi. antiamerican şi antioccidental şi are câteva caracteristici specifice. În această epocă a globalizării. deşi rămâne încă vulnerabil la terorism.1. de zona Mării Negre şi de impactul posibil asupra mediului de securitate din această zonă. Terorismul nu poate fi pus sub autoritatea unor principii. în continuare. adesea. este profund interesată de vecinătatea apropiată şi mai ales de zona conflictuală din Transnistria. cu toţi vecinii. în China. în ceea ce priveşte stabilitatea şi gestionarea situaţiilor de criză. realitatea este cu totul alta. Este unul dintre motivele pentru care UE doreşte să se înconjoare de un cerc de securitate. nu preţuieşte viaţa şi acceptă martiriatul şi spiritul de sacrificiu în numele unor dogme care. de ţările NATO şi de alte ţări. în Turcia. acţiunile coaliţiei împotriva acestui flagel nu rămân fără rezultate. departe de frontierele proprii. din 2001 încoace. De aceea. dar „performanţa“ din 2001 nu a mai fost atinsă. fapt pentru care a realizat sau este în curs de a realiza. precise. în Rusia. în mozaic. Ei acţ ionează în Asia Centrală. 24 caracterizat de acţiuni hoţeşti. Teroriştii n -au încetat însă să-i atace pe americani şi pe prietenii şi aliaţii lor. pentru o parte din lumea lor. Totuşi. Seria de atacuri de amploare de după 2001 s-a derulat pe alte meridiane. cu filiale flexibile şi dinamice peste tot. Deşi nu s-au elaborat încă pe deplin strategiile cele mai eficiente de combatere a terorismului. la atacuri teroriste de anvergură. . totul capăt ă dimensiuni şi implicaţii planetare. dar şi din realităţi dramatice. adică punctuale şi extrem de . acorduri de bună vecinătate sau parteneriate strategice. alături de Statele Unite. şi. respectiv.spaţiile de generare şi de regenerare a reţelelor. El rămâne. Ofensiva americană împotriva terorismului a dat roade. în Orientul Apropiat. dar cu preponderenţă în ţările occidentale şi în zonele de falii strategice. de terorismul caucazian şi de cel care se manifestă şi se dezvoltă în Turcia şi în Orientul Apropiat. în numele unor cauze care vin din frustrări şi percepţii deformate. 23 2.cele mai îndepărtate din punct de vedere teritorial produc tot atâta îngrijorare ca şi cele apropiate. Una dintre prevederile strategiei europene de securitate este acea că prima linie de apărare se va situa.

Singura schimbare. Astăzi. etnice sau frontaliere. Unul dintre sloganurile acestei revoluţii suna astfel: „Nici ca Estul. lovind în orice moment în care poate să o fac ă. Dostoïevski 25 16 17 Ibidem www. un terorism politic. Înainte de această revoluţie. Indivizii din această reţea.iranfocus. poate veni din exterior. Terorismul basc. în France culture. S-a crezut că este vorba de o nouă spiritualitate politică . Europenii şi americanii au uitat de prea multă vreme Iranul. Al-Qaeda nu este un fenomen islamic.2. Este însă unul dintre locurile ideale pentru manifestarea fundamentalismului religios. Terorismul ismaelian nu era orb. pare a se baza pe un activism de tip oportunist. fundamentalismul hindus este un răspuns la fundamentalismul musulman. suportul lui îl constituie falia strategică islamică. precum şi distrugerea unora dintre instituţiile care sunt percepute ca satanice sau care impun reguli şi realităţi considerate ca inacceptabile pentru spaţiul ce generează terorism. Luc Chatel. atâta vreme cât pretenţiile extremiştilor basci vizează interesele Spaniei. Ideologizarea religiei este cel mai grav eveniment petrecut în lumea musulmană. Hinduismul a fost dintotdeauna un imens evantai care integra tot felul de credinţe.monde-diplomatique. S-a creat chiar o expresie care ilustrează sugestiv această realitate: cei care au alungat religia. L’Iran. Ei nu-şi pot exprima însă public convingerile. economic. îndeosebi în zonele Covasna şi Harghita. împotriva populaţiei de etnie română. Soluţiile în acest caz sunt greu de găsit. făcând din religie o ideologie de luptă. El s-a manifestat şi se manifestă.fr. îndeosebi în Europa. sub diferite forme. fascinată de America. ci. se află un regim ce nu poate fi în nici un fel reformat. Al-Qaida. dimpotrivă . dar nu neapărat sub aspectul ei pur religios. deşi s-ar putea ca. label ou organisation ? 26 atentate şi atacuri teroriste între care cele de la Madrid din martie 2004. de simbolurile Occidentului şi de modernitate. afirmă filosoful Sayegan. ce nu putea fi decât atractivă pentru unii dintre iranieni. etnic. Terorismul de sistem este. în timpul socialismului. în Iran nu au fost niciodată guverne islamice. El provine din incompatibilităţile şi disfuncţionalităţile existente între sisteme şi nu se va ameliora decât în măsura în care se vor ameliora relaţiile între aceste sisteme. Teroriştii din Al-Qaeda neagă totul. Al-Qaeda nu pare să aibă un calendar fondat pe o strategie politică precisă.violente. întrucât riscă pedeapsa capitală. Această afirmaţie acuză foarte grav Iranul. iar acest lucru este foarte periculos. El subliniază că religia nu mai este atât de importantă pentru tineri. care vizează îndeosebi zonele cele mai vulnerabile şi urmă reşte umilirea. această ţară nu a cunoscut niciodată un fundamentalism hindus. politic. exprimă nevoia de schimbare. nici ca Vestul: o republică islamică“. desfăşurate de Abu Musab Al-Zarkaui. Pe de o parte.php?storyid=393. El este. Trebuie însă precizat că India nu este şi nu a fost niciodată o ţară care generează fundamentalism sau terorism. spre exemplu nu are nici o perspectivă de atenuare sau de încetare. i se atribuie sau îşi atribuie o serie de 15 http://www. S-au înfiinţat tribunale revoluţionare şi s-a pus în operă o frază leninistă: Monarhia va fi aruncată în pubela istoriei. tocmai pentru motivul că ea se prezintă ca o civilizaţie bazată încă pe caste şi pe reguli neschimbate de mii de ani. Pe de altă parte.com/french/modules/news/article. identificându-se drept combatanţ i anti-occidentali şi anti-imperialişti. Al-Qaïda et. întrucât este dificil de presupus că Spania va accepta vreodată separarea de teritoriul său a Ţării Bascilor. Este îngrijorător şi ceea ce se petrece în India. este o societate complet schizofrenică. Un asemenea terorism a existat şi există şi în România. ale căror ac ţiuni ucigaşe aveau obiective foarte precise. Iranul este o ţară mare. Este posibil ca terorismul de sistem. să se diminueze simţitor o dată cu integrarea deplină a continentului. influ-enţa revoluţiei iraniene asupra terorismului contemporan 15. par mai degrabă personaje din Demonii lui Dostoievski decât teroriştii ismaelieni ai secolului al XII-lea.. În întreaga ei istorie. dimpotrivă. să asistăm la o recrudescenţă a acestui fenomen. de reforme.. inclusiv valorile moderne. Ea a schimbat configuraţia lumii. Iranul. informaţional sau religios. sus ţine filosoful iranian. acţiunile din Irak. în esenţa lui. Islamiştii iranieni au preluat metodologia şi sloganurile marxiste. 2. distrug totul. Terorismul de reţea este transnaţional. în esenţă. Revoluţia iraniană a fost unul dintre evenimentele fundamentale de la sfârşitul secolului al XXlea. a cărui locaţie se . „Ei nau realizat că revoluţia islamică a servit de model mişcărilor teroriste actuale“16. punitiv şi răzbunător. Olivier Roy. În anumite etape a cunoscut forme violente. de o a treia cale.Grupului Al-Qaeda. Filosoful iranian Darius Sayegan subliniază. occidentale. La ora actuală. chiar dacă p ăstrează rezonanţe religioase. mai ales prin faptul că a inventat formele şi instrumentele terorismului contemporan. Terorismul de sistem şi terorismul de reţea Distincţia dintre aceste două forme de terorism este necesară pentru procesul de elaborare a strategiilor de gestionare a acestui fenomen. care are aproape aceeaşi influenţă în lumea musulmană ca şi aceea pe care a avut-o Rusia în ţă rile din Estul Europei. pentru a crea teroare şi a demonstra că toate intervenţiile militare din Irak şi Afghanistan nu au nici un efect17. afirmă Darius Sayegan. după 11 septembrie 2001. 75 % din populaţia de până la 25 de ani. înspăimântarea şi agresarea continuă şi surprinzătoare a oamenilor şi anumitor comunităţi.

Dintre toţi. Wadih El-Hage. îndeosebi pentru jihadul periferic (Afghanistan. Tână ra gardă a apărut după 1992 şi s-a dezvoltat. Washington. dar şi cele dejucate la Los Angeles. poate. Soleyman Abu Gayth. de la Istanbul. Cu alte cuvinte. Ei sunt luptători pentru jihad. Istanbul). Ei au împărtăşit toţ i aceeaşi viaţă. au mai rămas Ben Laden şi Ayman Al-Zawahiri. Cele internaţionale sunt efectuate de echipe internaţionale care acţ ionează oriunde în lume (New York. Unii afirmă că. pe spiritul de corp care-i animă pe toţi cei care fac parte din această organizaţie. cele din Arabia Saudită. care au beneficiat şi beneficiază de avantajele democraţiilor occidentale şi de sistemul de instruire de aici. deocamdată. ceilalţi ră mâneau în Afghanistan pentru a lupta. cât şi în alte locuri unde acţ ionează împreună.a căsătorit cu Mohamed Atef. Întrucât sunt radicali. face parte din modul de viaţă al teroriştilor Al-Qaeda. fieful lor din Afghanistan a fost distrus şi. nucleu dur. ei radicalizează şi acest efect. Numai că. de regulă. de americani.l. Partea cea mai importantă a organizaţiei Al. unii s-au căsătorit şi chiar au primit cetăţenia ţărilor respective. Lui Ben Laden i s-a încredinţat. Al-Qaeda. reconstitui. După bombardarea Afghanistanului şi plasarea forţelor americane şi ale NATO. celule de bază. revitaliza. de personal numeros şi de suficiente mijloace. Abu Hafs AlMasri (Mohamed Atef). în jurul ei. iar cele locale aparţin unor echipe care acţionează pe teritoriul propriu. şi o radicalizare politică. probabil. din mai 2004 etc. Madrid etc. O parte dintre tinerii care se instruiau în Afghanistan se duceau sau reveneau în Occident pentru a comite atentate. pe de o parte. nu există un alt loc unde veteranii să se grupeze şi să acţioneze în siguranţă. dintre camarazii de arme şi. Modamed Odeh.. ci o anumită categorie de musulmani deveniţi militanţi în Occident. Cecenia). îndeosebi după 1996. din mai 2003. având în vedere cele de mai sus. Ei nu se vor mai întoarce niciodată în ţările musulmane din care provin. lan ţ de comandă – se fundamentează pe relaţii personale. cele de la Casablanca. A avut şi are încă loc o întoarcere a acestora la izvoare. poliţ ia şi numeroasele forţe care luptă împotriva terorismului au posibilitatea să-i depisteze pe toţi aceşti „internaţionalişti“ şi să-i aresteze. pe relaţiile strânse. lovită şi distrusă printr-un război de atriţie (de uzură) care nu le d ă terori ştilor nici o posibilitate de a se regrupa. chemaţi să lupte. nu se cunoaşte decât ceea ce se vede. Este o constatare foarte interesantă. Este. nu pentru Orientul Apropiat. dar pe poziţii 27 fundamentaliste. În cea mai mare parte. îndeosebi între 1997 şi 2001. orice terorist arab. De aici rezultă că nu ţările musulmane generează terorism. Aşadar. Bali. începând cu 1980. care nu era uzbec sau pakistanez. împotriva unor ţinte occidentale (Casablanca. Fiica lui Laden s. cei care au alcătuit tânăra gardă s-au instruit în Occident. pe de altă parte. se afla sub controlul lui Ben Laden. în afară de aceea de a fi făcut parte din tabăra talibanilor. care dispune de un sistem de mesaje pe Internet. Chiar şi o parte dintre cei care acţionează acum în Irak provin din aceşti vechi combatanţi afghani. Abu Zubeyda etc. reţele transnaţionale. Acest nucleu se compune din militanţii din Orientul Apropiat. amicale. însăşi Al-Qaeda este fondată pe o asociaţie a vechilor combatanţi din războaiele desfăşurate în Afghanistan. Ei au fost sprijiniţi. De exemplu. mai puţin asupra celor ale uzbecilor şi pakistanezilor. adică la sentimentul religios.Qaeda se compune din două categorii de luptători: garda lui Ben Laden (unii dintre componenţi urmându. O parte dintre aceştia din urmă au fost arestaţi în Afghanistan şi duşi în lag ărul de la Guantanamo. unde se află familiile lor de origine. atentatele din Bali (octombrie 2002). dar justiţia occidentală întâmpină mari dificultăţi în a le găsi altă vină. Oriunde s-ar încerca a se constitui. Între aceştia. nucleul dur ale organizaţiei nu s-a mai putut reînnoi. Strasbourg). Olivier Roy subliniază că foarte puţini dintre cei care au comis atentate în Occident vin direct din ţări musulmane (cu excepţia celor care au participat la atentatele de la Istanbul din noiembrie 2003 şi care provin din Turcia). el va fi lovit cu 28 precizie. realizată cu mult înainte de 11 septembrie 2001. împreună cu talibanii. Aproape tot ce ţine de Al-Qaeda – stat major. Reţeaua Al-Qaeda dispune de o anumită supleţe. se situează şi cei patru piloţ i. avem de-a face cu o organizaţie tentaculară. nici un terorist din Grupul Islamic Armat (GIA) nu s-a mai întors în Algeria.află la Falluja. După isprăvile săvârşite prin aceste locuri. unul dintre puţinele domenii unde americanii folosesc sau acceptă să fie folosită o . reţeaua Al-Qaeda este din zi în zi măcinată. în urma numeroaselor lovituri primite. s-a ţesut o legendă care depăşeşte cu mult realitatea. în ceea ce priveşte. Oricum. Bosnia. Este un mod foarte curios prin care cei plecaţi de acasă şi instruiţi în Occident încearcă să-şi ajute locurile sau ideile de origine. când talibanii au preluat puterea în Afghanistan. Efectul de grup contează foarte mult aici. Olivier Roy împarte atentatele care se atribuie organizaţiei Al-Qaeda în două categorii: internaţ ionale şi locale. împotriva lui Masaud. construite şi probate atât în Afghanistan. Mai mult. Foarte mulţi din aceşti vechi luptători au fost ucişi sau arestaţi. Dacă ar fi aşa. Printre aceştia se află: şeicul Mohamed. după afirmaţiile lui Olivier Roy. vechi combatanţi din Afghanistan. „Internaţionaliştii“ sunt. împotriva sovieticilor. În realitate. Mulţi dintre cei care l-au urmat pe Ben Laden în Yemen sau în Sudan au fost ucişi sau arestaţi. care se fundamentează. Paris. De altfel. din noiembrie 2003. Cei mai mulţi fac parte din ţările occidentale. în acea perioadă. de ce nu acţionează la scară mai mare? Este foarte posibil ca respectiva organizaţie să fi slăbit foarte mult. Acest spirit este transmis în reţea. prin 1997. s -au întors în Europa. controlul taberelor de instrucţie ale arabilor din Afghanistan. de mulţi ani) şi tinerii sosiţi de pretutindeni. Un alt fief nu este uşor de construit.

a inflexibilităţii. spre exemplu. nici flexibil. a chinui şi a impune un anumit tip de comportament. ci şi din cea a unor ideologii exclusiviste şi intolerante. probabil. rămânând doar un simbol. îndeosebi în ţări care au un puternic terorism interior sau în zone de falii strategice. este posibil ca Al-Qaeda să recurgă la: . Veteranii Al-Qaeda (cei care au mai rămas în viaţă) pot constitui. de cu totul alt tip. cel biologic şi cyberterorismul. Încă mulţi ani de acum înainte. acestuia nu -i vor mai rămâne prea multe şanse. dar şi în zone care nu pot fi bănuite. cum ar fi. strategii de alianţe. fie pentru a demonstra că există forţe distructive ce nu pot fi nici contracarate.sprijinirea pe grupările. Ameninţările şi riscurile de natură teroristă nu au limite. pentru terorişti. deci în strânsă legătură cu vulnerabilităţile societăţii şi civilizaţiei pe care teroriştii o urăsc şi vor să o atace pentru a o distruge sau pentru a o controla. să continue şi să întreţină acest război. dar nici nu va dispărea uşor. strategii de banditism. Terorismul se prezintă ca un fenomen extrem de complex. . care să necesite noi investigaţii din partea societăţii occidentale şi noi situaţ ii conflictuale. următoarele tipuri de strategii asociate acestora: strategii de diseminare şi disimulare (strategii de stratageme). printr -o gamă foarte diversificată de acţiuni- limită. .trecerea la atacuri în cyberspaţiu. de asemenea. centre vitale şi strategii de distrugere a unor sisteme de valori. teatrul de operaţii din Irak nu este şi nu poate fi pe placul teroriştilor. prin care să se folosească toate oportunităţile şi toate predispoziţiile celor care aderă la astfel de acţiuni. . Terorismul de falie Fenomenul terorist de falie se defineşte pe o imensă marjă de efecte secundare care. se construiesc. din iulie 2004 ar 29 putea aparţine Mişcării Islamice a Uzbekistanului.elaborarea unei politici şi. probabil. 30 pur şi simplu pentru a teroriza. În acest spaţiu marginal. În general. reţele şi organizaţii care să renască spiritul Al-Qaeda şi să-şi fixeze modalităţi de acţiune proprii. la acţiuni individuale. aceste acţiuni vin nu doar din tabăra nemulţumiţilor. care a luptat împreun ă cu Al-Qaeda. Opusul nu este însă nici foarte clar. pasiuni. . în viitorul apropiat. Dinamica organizaţiilor. un exerciţiu al acestora pentru campaniile viitoare. ingenios şi perfid. cu scopul de a atrage atenţia. o lovitură foarte puternic ă primită de terorişti şi. în Maroc şi în ţă rile Oceanului Indian) şi chiar Hib-ut-Tahrir vor trece. călău şi condamnat.4. va fi foarte greu.crearea unor mijloace de luptă performante sau. Oricum. El se prezintă ca un mozaic de ideologii. spre exemplu. Fenomenul terorist are un sistem de cauze şi determinări care vin. prezentă în Arabia Saudită. care se află. la rândul lor.lărgirea bazei de recrutare. uneori. a opozanţilor la democraţie şi capitalism. „Arma“ principală . reţelelor şi grupurilor teroriste este foarte mare şi foarte ciudată. Ceea ce se întâmplă acum în Irak reprezintă.crearea unui sistem de „locaţii itinerante“. ranchiune şi patologii şi se exprimă prin acţiuni duse la limită. în Afghanistan. cum ar fi tabligii sau Jamaat al tabligh (societate de propagare a islamismului. în orice caz. constând din manifestarea spectaculoasă a violenţei. pe de altă parte. dar şi dizidenţilor din Hizb-ut-Tahrir. au din ce în ce mai mult valoarea unei adevărate circumvoluţii morale şi sociale. în dinamica socială şi internaţională. posibil să apară noi forme. a unei strategii pe termen mediu şi lung. el va constitui o ameninţare dintre cele mai primejdioase la adresa securităţii cetăţeanului şi instituţiilor democratice. pe de o parte. neofundamentaliştii (care nu sunt adepţi ai jihadului). politici. terorismul genetic. probabil. la libertate şi civilizaţie tehnologică şi informaţională.căutarea unor locaţii în zone în care nu se permite lovirea lor. toate. Al Qaeda poate folosi. . 2. Este. de aceea. . Comunitatea internaţională controlează din ce în ce mai mult spaţiile în care ar putea revigora organizaţiile şi reţelele teroriste şi. În acelaşi timp. fie o cădere semnificativă. . folosindu-se mijloacele de comunicaţii moderne. În acest caz. religii. Toate acestea sunt strategii asimetrice. Atentatele de la Taşkent. pe timp îndelungat.strategie indirectă. împotriva americanilor. în forma actuală de manifestare. cum ar fi. . terorismul va cunoaşte fie o recrudescenţă prin super -activarea reţelelor şi organizaţiilor locale.folosirea unor alianţe cu alte grupări şi reţele teroriste. surprinzătoare. Pentru a ieşi din acest impas. fie pentru a înlocui aceste sisteme de valori cu opusul lor. a psihopaţilor şi degradaţilor sociali. organizaţiile şi reţelele locale. Este momentul în care lumea se coalizează împotriva terorismului şi. corespunzător. idolatriei. şi România. nici egalate. din realităţile dramatice ale acestei lumi. Dac ă îşi define şte cu claritate şi precizie obiectivele politice (dacă elaborează o politică).încercarea de a realiza sau obţine arme de distrugere în masă sau unele componente ale acestora. absurdului şi cultului violenţei. a înspăimânta. nici unitar. Este însă posibil ca Al-Qaeda să dispară (ca realitate). noi reţele şi noi organizaţii teroriste. în care omul este deopotrivă armă şi victimă. Terorismul nu este atât de puternic încât să poată declanşa şi întreţine un război de gherilă pe termen lung.

vizează. a se sacrifica sau a sacrifica pe oricine pentru a duce la bun sfârşit o sarcin ă ce vine dintr-un spaţiu considerat a fi sacru. Acţiuni teroriste în sistem şi în reţea Atât acţiunile teroriste de sistem. organizaţiile şi grupurile teroriste nu doresc să provoace acţiuni NATO împotriva lor. p. răzbunătoare. 31 32 şi pentru România. . ca fiind generat de zonele de falii. prin zona nistreană şi prin cea a Mării Negre. 19 Terorismul de falie se prezintă. evident. baze militare americane sau alte structuri de luptă împotriva terorismului. TERORISMUL. în consecinţă. limite greu de trecut. Este posibil ca terorismul de falie. implicit. . Este posibil ca implicarea României în materializarea strategiei europene de construire a unui coridor de securitate european şi de securizare a frontierelor est-europene să fie vizată de unele atacuri teroriste din zona nistreană. . contraatacuri şi reacţii) se situează şi următoarele: . terorismul se prezintă ca o ameninţare asimetrică neclară şi continuă. kurd sau antiamerican. RĂZBOIUL ÎMPOTRIVA TERORISMU-LUI. . prin extensie. Acestea se afl ă nu numai pe coridorul islamic. limitări acceptate sau impuse şi falii. ca terorism specific acestor zone. Iar acest lucru este posibil mai ales în acele zone unde există. crude. în speţă. CONTRAATACURILOR ŞI REACŢIILOR DE TIP TERORIST ÎN ZONELE DE INTERESE ALE NATO ŞI ALE ROMÂNIEI În zonele de interes ale NATO şi. Între principalele caracteristici ale acestor acţiuni (atacuri.sunt orientate împotriva acelor ţări sau zone de interes ale ţărilor care au. efectele lui manifestându-se însă pe toate continentele şi în toate zonele. 2004. 18. de rupturi categorice între interese şi culturi (existente în mod real. 3.1. cele influenţ ate de fundamentalismul islamic. Zonele generatoare de terorism sunt considerate.reprezintă atacuri în sprijinul terorismului palestinian. . ţările coaliţiei antiteroriste şi pe cele care au forţe militare în Irak. Editura AISM. dar şi omul „demiurg“. Alianţa sau România. Ele rezultă din efectul de falie şi se manifestă prin strategii şi tactici din sfera asimetriei ingenioase. dintr-o lume care-l domină şi care are menirea de a o distruge cât mai repede şi cât mai violent pe cea reală şi.acţiunile teroriste din zona de interes a NATO şi a României nu vizează. omul pedepsitor. provenind din ele şi având efecte şi dincolo de aceste zone. pentru Uniunea Europeană şi. în Afghanistan sau în Bosnia. pe de altă parte. şi.reţelele. în lumea civilizată. ci acele nuclee sau locuri în care se manifestă atitudini defavorabile fundamentalismului islamic şi anumitor interese ale grupărilor agresive. dar sunt mult mai acute şi mai presante. violente. desfăşurate în spaţiile şi zonele vulnerabile. ci şi pe teritoriile care fac parte din arealul NATO sau în imediata vecinătate a acestora. CAPITOLUL 3 SPECIFICUL ATACURILOR.sunt acţiuni punctiforme. ale României. să afecteze. produse sau induse). cât şi cele de reţea sunt posibile şi în zonele de interes pentru NATO. omul disperat sau omul manipulat. cu obiective precise. care se consideră destinat şi predestinat a îndeplini o misiune supremă. adică adus în stare de disperare sau de răzbunare. Caracteristicile principale ale terorismului de falie19 nu diferă esen ţialmente de cele ale terorismului tradiţional. Acţiunile (reacţiile) teroriste de sistem îşi au ca suporturi . 18 Centrul de Studii Strategice de Securitate. în mod nemijlocit. pe de o parte. pe teritoriul lor. surprinzătoare şi reci. Bucureşti. în general. din cea a traficanţilor sau chiar din falia strategică islamică. separatişti şi traficanţi. de secole. RĂZBOIUL TERORIST. omul-călău.a terorismului este omul. din toate timpurile. de a o înlocui 18. DIMENSIUNE GEOPOLITICĂ ŞI GEOSTRATEGICĂ. şi România. direct sau indirect.

informaţ ionale şi militare. s-au dezvoltat. a unor contrabande cu diverse produse şi unor evaziuni fiscale. pe de altă parte.acţiuni ale mafiei internaţionale (îndeosebi ruseşti) în zona Caucazului.acţiuni teroriste ale reţelelor de traficanţi sau în sprijinul acestor reţele. în Caucaz. Acţiunile în mozaic creează premise pentru realizarea surprinderii strategice. altele sunt folosite pentru întreţinerea şi crearea unor structuri care să faciliteze şi să susţină terorismul din această zonă. care se desfăşoară de regulă în ţările pe care terorismul le consideră ostile. de fiinţe umane. s-a instalat o stare de haos din care încă nu s -a ieşit. mult mai mari şi mai perverse. dar şi alte organizaţii şi reţele. relaţiile mafiote. Evaluarea terorismului Evaluarea terorismului este o activitate complexă şi destul de dificilă. spaimă. nelinişte şi nesiguranţă. Hezbollahul. a unui sentiment de frică. în cea balcanică şi în cea a coridorului islamic. între Nord şi Sud. de monede false. deocamdată. . Unele din fondurile obţinute sunt scoase din ţară.acţiuni teroriste subversive sau în cyberspaţiu prin care să menţină şi să se întreţină. în Cecenia. în Inguşeţia şi în alte spaţii caucaziene. Cum este şi firesc.recrudescenţa terorismului etnic şi identitar şi chiar a ostilităţilor tip gherilă în Nagorno-Karabah. o zonă de ruptură. întrucât nu vizează neapărat distrugerea fizică a unui obiectiv. dar şi în falia balcanică şi în cea a Mării Negre. economice. de asemenea. .acţiuni teroriste ale separatiştilor de la Tiraspol pentru menţinerea unei stări de tensiune în zonă. deturnarea de avioane. reţelelor acţiunilor teroriste şi de evaluare a capacităţii. 3.acţiuni ale unor cercuri care au tot interesul să provoace situaţii ce pot să influenţeze parteneriatele NATO-Rusia şi NATO-Ucraina şi să diminueze rolul României. menţinerea. în zona transnistreană. sub paravanul cărora se acţionează. ai unor organizaţii fundamentaliste 33 islamice şi ai unor organizaţii etnice separatiste.acţiuni teroriste care pot avea ca obiectiv descurajarea procesului de extindere a NATO şi UE. de la 11 septembrie 2001 şi cele de la Madrid de la 11 martie 2004 şi. pentru influenţă. . Unele se desfăşoară la lumina zilei. În aceste condiţii. este nevoie. cum au fost cele din Statele Unite. îndeosebi sub forma unor operaţiuni comerciale ilegale. pentru obţinerea de fonduri. de falie strategică între Est şi Vest. după spargerea bipolarităţii. 34 modului de operare şi efectelor. . întreţinerea şi amplificarea.acţiuni de destabilizare (şi prin terorism) încurajate sau întreţinute de diferite cercuri de interese politice şi economice care urmăresc realizarea unor obiective punctuale care ţin de câştiguri imense. în acest spaţiu. atât prin mijloace legale. de explozivi. 3. în spaţiul eurasiatic. pentru crearea unei stări de haos în exploatarea şi transportul petrolului caspian. pe de o parte. Acţiuni de acest fel au derulat organizaţiile kurde. evident. Pentru aceasta. Din competiţia pentru putere. de atacuri teroriste extrem de sângeroase. În aceste condiţii. Unii dintre reprezentanţi mafiei italiene sau ai unor reţele teroriste şi-au creat în România acoperiri comerciale legale. Poliţia Română a identificat membrii ai unor organizaţii teroriste palestiniene. . de unele „acţiuni teroriste de între ţinere“. economia subterană. cum ar fi răpirea de persoane.3. pe întreaga planetă. ca reprezentând în jur de 40 % din PIB. care să asigure un minim de condiţii de exercitare şi menţinere a influenţei ruseşti în acest spaţiu. Sunt. de armament şi muniţie. în Osetia de Nord. Acţiuni teroriste în mozaic Există o mulţime de tipuri de acţiuni şi reacţii teroriste. declan şată atunci. crima şi traficul de droguri. Acţiunile teroriste locale nu fac parte din acest sistem dar pot fi folosite pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor de înfricoşare şi panicare a comunităţilor umane. în evaluarea . pentru resurse şi. specificul principalelor acţiuni şi reacţii teroriste în sistem sau în reţea care pot afecta Alianţa Nord-Atlanică şi România s-ar putea referi la: . de persoane etc. sociale. dar nu imposibilă. . Altele – şi acestea par a fi cele mai subtile şi cele mai periculoase – nu sunt percepute imediat. care sunt generatoare de terorism criminal şi identitar. îndeosebi în Asia Centrală.2. distrugerea unor infrastructuri etc.intensificarea acţiunilor teroriste cu profil identitar împotriva autorităţii ruse în Caucazul de Nord şi în Asia Centrală. .reconfigurarea şi reidentificarea sistemelor politice. prezente pe teritoriul României sisteme şi reţele ale traficului de droguri. Asemenea acţiuni există şi pe teritoriul României. Aceste tipuri de acţiuni – care se desfăşoară totdeauna în mozaic şi în sistem aleatoriu – vizează crearea. Deja există modalităţi de monitorizare şi analiză a organizaţiilor. ci au alte scopuri. instituţiilor şi sistemelor de protecţie şi pază. atacurile sinucigaşe. ca factor de stabilitate. în ţara noastră. . economia subterană fiind evaluată. pentru o cât mai bună siguranţă. îndeosebi în spaţiul CSI. migraţia şi bătălia pentru noi frontiere. ideologice. cât şi ilegale. atacul cu bombă.

apoi. greu de inventariat şi de evaluat. pentru stabilirea unor etaloane şi. tipurile de atacuri. organizaţiile sau grupurile care le.state. reţele şi zone geografice. Indicatori de sistem şi de stare Printre principalii indicatorii de sistem şi de stare a sistemului ar putea fi consideraţi şi următorii: . Dinamica structurală şi acţională a acestui fenomen este asemănătoare cu cea a fenomenelor meteorologice. .ar putea efectua. Indicatori de dinamică Indicatorii de dinamică se referă la consistenţ a. . metoda evaluărilor succesive. . frecvenţa.efectele acţiunilor teroriste.tipurile de acţiuni teroriste. Cele mai utile metode ar putea fi: metoda comparaţiei.numărul membrilor permanenţi şi al membrilor temporari. pot ajuta la stabilirea unor strategii şi tactici antiteroriste şi contrateroriste. .sisteme de pregătire a teroriştilor şi locaţiile acestora. motivaţia etc. dar nu când. .frecvenţa acţiunilor teroriste. Metode posibile de prognozare a fenomenului terorist Fenomenul terorist este extrem de dificil de prognozat. Ştim că se vor produce.distribuţia geografică a acestora.infrastructuri ale reţelelor. organizaţii şi alte structuri care generează sau susţin reţelele şi organizaţiile teroriste. În funcţie de acestea. metoda contrastelor. . organizaţiilor şi grupărilor teroriste. intercondiţionările în ceea ce priveşte structurile şi locaţiile. Cei mai importanţi indicatori de dinamică ar putea fi: . de aceea.eventualele structuri şi distribuţii ale acestor reţele. în primul rând. Metodele posibile de prognozare a fenomenului terorist trebuie să se bazeze pe un sistem de indicatori şi de analiză a acestora. intensitatea şi efectele acţiunilor teroriste. . de stare şi de dinamică. .locaţiile organizaţiilor şi grupurilor teroriste. repartizate pe organizaţii. organizaţiilor şi grupurilor teroriste.amploarea acţiunilor teroriste. metoda inductivă şi metoda analizei prin contiguitate. pentru încercarea de a prevedea unele elemente cu privire la acţiunile teroriste (locaţiile aproximative.numărul reţelelor.profilul acestora. . Ele sunt numeroase. . reţelele. prin care poate fi monitorizat şi evaluat acest fenomen. .relaţiile între ele.terorismului se folosesc indicatori de sistem. nodurile de reţea şi alte elemente constitutive. se pot desprinde anumite concluzii şi anumite tendinţe.). . . imprevizibile. unde şi cum. care evaluate în mod corespunzător. Ceea ce se ştie cu precizie este că el există şi se manifestă sub diferite forme.

În 2004. care să examineze modul în care se îndeplinesc măsurile luate împotriva reţelei Al-Qaeda şi altor organizaţii şi reţele teroriste. Ucrainei şi Republicii Belarus. De problematica terorismului se preocupă şi ţările care fac parte din Comunitatea Statelor Independente. El este o continuare a unei cooperări de câţiva ani în acest domeniu între ţările care alc ătuiesc CSI. are ca prioritate cooperarea dintre statele CSI în distrugerea filierelor de finanţare a terori ştilor.bay3. realizându-se dezideratele politice ale unor guvern ări democratice şi ale unei politici internaţionale bazată pe Charta ONU. Au fost declanşate. organizaţiilor şi organismelor internaţionale în aplicarea rezoluţiei 1373 din 2001 referitoare la tăierea căilor de finanţare a terorismului. de asemenea. rezoluţiei 1373 din 28 septembrie 2001. în cadrul CSI. îndeosebi în ceea ce priveşte concertarea eforturilor tuturor statelor. Uniunea Europeană promovează un sistem multilateral eficace. lupta împotriva terorismului de orice fel21. Rusia dispune de un Fond Federal Integrat de Informaţii. Cele 12 puncte ale Rezoluţiei 1566 din 8 octombrie 2004 condamnă cu cea mai mare energie orice acte de terorism.fr/actu/bulletin. Rezoluţia fixează o mulţime de sarcini pentru acest comitet. compuse din membrii Consiliului. cheamă toate statele să coopereze în lupta împotriva terorismului. grupurilor şi organizaţiilor care desfăşoară activităţi teroriste. organizaţie internaţională. China a declarat. Măsurile luate de Serviciul federal rus al migraţiilor au permis arestarea a 314 criminali împotriva cărora fuseseră emise mandate de arestare. Ea urmează rezoluţiei 1267. iar cea mai mare parte a veniturilor criminale provin din traficul de stupefiante. a fost adoptat un plan de acţiune şi de luptă împotriva terorismului pentru anul 2005. împotriva căruia fusese emis un mandat de arestare de către organele judiciare din Uzbekistan. la Moscova.gouv. organizaţiilor internaţionale. Cu alte cuvinte. Operaţiile speciale desfăşurate de Rusia împreună cu Kazahstanul au dus la distrugerea unui grup criminal din Daghestan care alimenta cu fonduri reţelele teroriste din Caucazul de Nord pentru a-şi procura armamentul şi muniţiile necesare.500 de dosare asupra persoanelor. Numai banca de date a unui singur birou dispune de peste 2. problema combaterii terorismului. prin consens. amintind că nu există nici o circumstanţă care să justifice adăpostirea sau finanţarea actelor de terorism. s -a hotărât crearea unor grupuri de lucru. o rezoluţie – 1566 – de luptă împotriva terorismului 20. în mod indirect şi o reducere la maximum a faliilor şi zonelor care generează terorism. după atacurile de la 11 septembrie 2001.35 36 CAPITOLUL 4 STRATEGII DE COMBATERE A TERORISMULUI 4.hotmail. consolidând cooperarea cu ONU şi îndeosebi cu Comitetul împotriva terorismului. Rusia este foarte interesată de o bună cooperare cu ţările CSI în acest domeniu. O ordine internaţional ă fundamentată pe state democratice.asp?liste=20041012. Practic. Acest plan. întrucât unele dintre grupurile teroriste care acţ ionează în această ţară se infiltrează printre refugiaţi şi muncitori sezonieri. bazat pe Charta Naţiunilor Unite. Politici şi strategii directe şi indirecte Strategiile de combatere a fenomenului terorist pun şi trebuie să pună în operă numeroasele decizii politice luate în acest sens. În cadrul operaţiei preventive „Typon“. După aprecierile experţilor organelor judiciare ruse. Nu este singura. o mare parte din resursele financiare destinate finanţării organizaţiilor teroriste sunt asigurate de activitatea grupurilor criminale etnice. Ministerul de Interne al Rusiei căuta peste o sută de terorişti care acţionau în Caucazul de Nord. întrucât ea însăşi se consideră a fi 21 20 http://www. care conţine date privind terorismul şi criminalitatea. proiectul Convenţiei generale asupra terorismului internaţional şi proiectul Convenţiei internaţionale pentru combaterea actelor terorismului nuclear. la care au acces şi alte ţări din CSI.diplomatie. operaţiile „Nomazii“. „Căutarea“ şi „Lanţul“. acest concept cere un sistem de strategii directe şi indirecte prin care. într-o formă sau alta. Pe 24 ianuarie 2005. Se cere. din 15 octombrie 1999. El afectează dezvoltarea economică şi socială a tuturor statelor. la 8 octombrie 2004. la rândul ei. în virtutea obligaţiilor ce le revin prin dreptul internaţional. În acest sens. se înfăptuieşte. precum şi stabilitatea şi prosperitatea mondială. că susţine. 37 38 http://by3fd.com/cgi-bin/getmsg? . a fost arestat unul dintre liderii organizaţ iei extremiste internaţionale Hizb-ut-Tahrir. Consiliul de Securitate reafirmă că terorismul. bine guvernate constituie garanţia cea mai bună de securitate. ca şi în trecut. sub toate formele şi manifestările.1. în virtutea experienţei anterioare. alianţă sau coaliţie care să nu fi abordat. rezoluţiei 1540 din 28 aprilie 2004 şi altora. nu există stat important. spre exemplu. să adopte. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat. operaţii care se desfăşoară cu regularitate la frontierele Rusiei. regionale şi sub-regionale să conlucreze pentru combaterea acestui flagel.msn. constituie una dintre cele mai grave ameninţări contra păcii şi securităţii internaţionale.

următoarele misiuni: . armatele pot îndeplini. . Totuşi.alte structuri de forţă (brigăzi şi detaşamente antiteroriste. împotriva reţelelor şi organizaţiilor teroriste. Ele au obligaţia să ţină mereu sub supraveghere fenomenul terorist şi să ofere suficiente date deciden ţilor politici şi celor militari pentru a fi în măsură să ia cele mai corecte hotă râri. eradicarea cauzelor şi situaţiilor care generează terorism. Pe baza acestei legi. împotriva crimei organizate. De acest lucru se ocupă strategia. implicându -se total în combaterea terorismului. astfel de operaţii se pot desfăşura oricând. potrivit unor planuri dinainte stabilite şi situaţiilor concrete.caracter antiterorist. prin care se fixează forţele.armata. expulzarea a sute de islamişti. aşa cum afirmă săptămânalul „Der Spiegel“. care are în vedere realităţile concrete privind existenţa pe teritoriul german a unor posibile puncte sau filiere ale unor reţele teroriste. Ele pot fi strategii directe. împreună cu comunitatea internaţională.phtml?id=10&subid=91&art_id=202806. 4. structuri de protecţie. Vers l'expulsion d'islamistes Totuşi. De asemenea. În Germania.structuri militare speciale de protecţie şi pază. consideraţi periculoşi. contraterorist.2. . Rămâne de văzut dacă. Fiind vorba de acţiuni împotriva terorismului. reţelelor mafiote şi traficante.victimă a terorismului. prin noua lege. în Germania. mijloacele.). . internaţionale. după declara ţiile oficialităţilor de la Beijing. în afara forţelor speciale şi a senzorilor de informaţie. de coaliţii sau de grupări de forţe naţionale. Această dublă ipostază presupune: a) În calitate de forţe principale care organizează. Operaţiile speciale împotriva terorismului se cer concepute în aşa fel încât să răspund ă prompt exigen ţelor noului tip de confruntare.jandarmeria. se pot desfăşura concomitent cu unele operaţii militare din teatre sau în situaţii post conflictuale. . în viitor. potrivit obiectivelor şi scopurilor fixate de decidentul politic. Armatele nu sunt forţe destinate războiului împotriva terorismului. operaţii militaro-civile. dar ele se cer aplicate şi.poliţia. sau vor acţiona potrivit specificului lor. ele sunt momente distincte în cadrul războiului împotriva terorismului şi se caracterizează prin: . concretizate în acţiuni coerente şi eficace împotriva reţelelor şi organizaţiilor teroriste.caracter militar sau militar-civil. îşi vor crea astfel de structuri speciale. regionale sau naţio-nale. .diversitate de acţiuni. sau indirecte. de distrugere a centrelor de greutate ale structurilor şi reţelelor teroriste. conduc şi desfăşoară operaţii de acest tip.instituţii private şi ONG-uri etc. Ea acţionează. 22 http://www. De acest lucru se ocupă Curtea Federală Administrativă. ele nu au structuri capabile să acţioneze simetric cu reţelele ş i grupările teroriste. expulzarea conducătorilor organizaţiilor interzise. Armatele pot participa la operaţiile speciale împotriva terorismului în calitate de forţe principale (care organizează şi conduc astfel de operaţii) sau în calitate de forţe de izbire. a simpatizanţilor terorismului şi a „predicatorilor de ură“22. Deciziile şi acţiunile acestea sunt foarte importante. a intrat în vigoare o nouă lege asupra imigrării. Aceste structuri pot primi misiuni diferite. Forţele care participă la operaţiile împotriva terorismului sunt sau ar putea fi următoarele: .be/article. . Ele pot preceda un ră zboi de tip clasic.caracter interarme şi intercategorii de forţe armate. prin care se vizează lichidarea surselor şi resurselor materiale şi financiare ale terorismului. antiinfracţional.lalibre. Operaţii împotriva terorismului Armatele împreună cu alte forţe participante la războiul împotriva terorismului desfăşoară operaţii împotriva terorismului. Dar ele nu pot să nu fie întrebuinţate în acest tip de război. numărul islamiştilor predispuşi la acte violente este în jur de 300. . strategiile de combatere a terorismului trebuie să fie flexibile şi uşor adaptabile situaţiilor concrete.mare intensitate sau intensitate adecvată.structuri de informaţii. . . Este. landurile pregătesc deja. . Cele mai dificile misiuni revin structurilor de informaţ ii. de asemenea. mijloacele şi modalităţile de lovire directă a bazelor şi reţelelor teroriste. Oricum. La 1 ianuarie 2005. . De aceea. Menirea lor este cu totul alta.arie teritorială foarte mare. aşa cum s-au petrecut lucrurile în Afghanistan. strategiile de combatere a terorismului (care pun în aplicare decizii politice corespunzătoare) trebuie să definească clar forţele. Aceste operaţii sunt de un tip special şi nu se aseamănă decât în mică măsură cu operaţiile ofensive sau de ap ărare din războiul obişnuit şi nici măcar cu operaţiile speciale.amploare variabilă. . ele pot fi operaţii militare. facilitată. sistemele de pregătire şi de acţiune pentru combaterea terorismului de orice fel. de pază şi ordine etc. deci. Ele pot avea nivel strategic sau operativ şi pot fi desfăşurate de structuri militare aliate.

participarea cu forţe speciale la căutarea şi distrugerea grupărilor şi reţelelor teroriste. cercetaşi. . pe mare. prin grila senzorilor de informaţie şi prin forţele speciale.participarea la operaţii de căutare şi distrugere a reţelelor şi bazelor teroriste din zonele de falie. . a centrelor vitale. a bazelor de antrenament. a centrelor şi bazelor de antrenament ale organizaţiilor şi reţelelor teroriste. . 23 Dacă nu se obţine acest accept. Această a doua misiune poate fi particularizată astfel: .sprijinirea logistică şi tehnic-informaţională a altor structuri specializate în combaterea terorismului. pe măsură ce acestea sunt descoperite şi identificate şi se obţine acceptul ţării sau ţărilor în care se află acestea 23. a depozitelor şi infrastructurilor teroriste din zonele de falie şi de oriunde s-ar afla ele. mijloace de cercetare şi lovire aeriană. a bazelor şi locurilor de ascundere a grupărilor şi reţelelor teroriste în munţi. aeronavală sau aeroterestră etc.declanşarea războiului (luptei armate) împotriva ţărilor şi regimurilor politice care practică.detectarea. întrucât.lovirea. la ora actuală.desfăşurarea unor operaţii speciale împotriva terorismului.39 40 .lovirea centrelor de greutate ale reţelelor şi organizaţiilor teroriste. de cele mai multe ori în cooperare cu forţele armate ale ţărilor respective. prin mijloace militare. de către vânătorii de munte. îndeosebi cu aviaţia şi forţele speciale. pe fluvii şi râuri interioare etc.. infanterie marină. de distrugere a centrelor de greutate ale structurilor şi reţelelor teroriste: . în lagune. . . . În calitate de forţe de izbire. .căutarea şi distrugerea. în insule. rezultă că ţările respective adăpostesc şi susţin reţele teroriste şi pot fi considerate ca inamice şi atacate prin mijloace militare (Afghanistan. Irak). finanţează şi susţin acţiunile teroriste. adăpostesc. există un război terorist şi un război împotriva terorismului.

dintrun motiv sau altul. c) Împotriva românilor: 42 În virtutea unor bune relaţii cu lumea arabă.atacuri asupra unor obiective economice străine construite pe teritoriul românesc. 5. . îndeosebi în domeniul folosirii mijloacelor chimice şi biologice. propus de Serviciul Român de Informaţii. crearea unui mediu de afaceri sigur şi bine protejat (prin lege. Sunt totuşi posibile şi astfel de atacuri.constituirea unor noduri de reţea. Ţara noastră poate participa la acţiunile pentru combaterea terorismului pe toate palierele strategice. . ruşi şi a altor grupuri de turişti aflaţi în România sau în tranzit pe teritoriul românesc. printre cele mai probabile activităţi şi acţiuni de acest gen ar putea fi şi următoarele: a) În sprijinul acţiunilor teroriste: . Întrucât este direct angajată în combaterea fenomenului terorist. responsabilităţi deosebite. descurajare şi combatere a acţiunilor de pregătire ş i desfăşurare a unor eventuale atentate pe teritoriul României 24. britanici. Acestea vizează atât protecţia ţării şi a intereselor în România ale NATO şi Uniunii Europene. disponibilizat.atacuri asupra turiştilor americani.atacuri asupra unor obiective româneşti (economice. . .atacuri împotriva unor personalităţi îndeosebi americane şi britanice aflate pe teritoriul României. probabil. România trebuie să aibă în vedere.atacuri asupra ambasadelor străine. este posibil ca. constă în modalităţile concrete de concepere şi desfăşurare a unor activităţi ş i acţiuni teroriste sau în sprijinul unor reţele. . Specificul acestora. în perioada următoare. pentru România. distrugerea reţelelor de traficanţi şi securizarea frontierelor sunt doar câteva dintre măsurile absolut necesare pentru dezactivarea unui mediu favorabil terorismului. locuri conspirative etc.) din străinătate. în ordinea crescătoare. Combaterea criminalităţii economice şi sociale. ascunzători. CA MEMBRU NATO. parteneriatului strategic cu americanii şi relaţiilor foarte bune cu ţări pe care fundamentaliştii le consideră inamice.activităţi de spionaj în favoarea reţelelor şi organizaţiilor teroriste. sisteme de tranzit sau puncte de plecare în pregătirea unor acţiuni teroriste în zonă sau în unele ţări din Occident. . b) Împotriva unor personalităţi din afara teritoriului României: .pregătirea unor locuri de regrupare a teroriştilor după desfăşurarea unor acţiuni în zonă. Dintre acţiunile teroriste împotriva românilor cele mai probabile ar putea fi şi următoarele: .1.realizarea unor centre de instruire limitată (specifică) a unor terorişti sau echipe (grupuri) teroriste. . La 15 aprilie 2004. dar şi din rândul românilor. . . dar şi prin acţiuni specifice).CAPITOLUL 5 ROLUL ROMÂNIEI. 41 . să nu avem de-a face cu atacuri special îndreptate împotriva românilor. datorită participării României la coaliţia antiteroristă. . ÎN COMBATEREA TERORISMULUI Principalele pericole şi chiar ameninţări la adresa României se înscriu în sistemul general de pericole şi ameninţări la adresa NATO şi Uniunii Europene. şi o intensificare a unor activit ăţi şi acţiuni teroriste sau în sprijinul terorismului care o pot afecta direct sau indirect.atacuri asupra comunităţilor româneşti aflate la muncă în străinătate.atacuri asupra unor obiective economice.atacuri împotriva militarilor români din Irak şi Afghanistan. culturale. evrei.realizarea unor surse şi reţele de finanţare a terorismului.atacuri cu bombă sau cu alte mijloace asupra unor locuri publice etc. reducerea infracţionalit ăţii. 5 grade de alertă (1 – verde. ca mijloc adecvat de prevenire. . diplomatice etc. lichidarea corup ţiei. cât şi acţiunea efectivă a ţării noastre în cadrul coaliţiei antiteroriste.). şi pentru România. În acest sens. culturale de pe teritoriul naţional. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Sistemul naţional de alertă teroristă.folosirea în aceste scopuri a personalului român calificat şi.realizarea unor centre sau locuri de recrutare a unor terorişti din rândul arabilor şi musulmanilor aflaţi la studii sau la alte activităţi în România. . .El cuprinde. operative şi tactice şi prin toate mijloacele adecvate.constituirea unor baze sau a unor elemente de infrastructură (depozite. organizaţii şi grupuri teroriste. . politice. Rolul şi locul României în cadrul coaliţiei împotriva terorismului Noua strategie de combatere a terorismului adoptată de NATO şi cea a Uniunii Europene implică.

Informaţiile disponibile şi evenimentele recente evidenţiază că există un risc iminent de producere a unor atentate. urmărind prevenirea producerii pe teritoriul său de acte teroriste. Sistemul naţional de alertă teroristă 2 – albastru.ro/. jandarmeriei şi de poliţie.I. în funcţie de informaţiile deţinute. precum şi a 43 44 redimensionării performante a activităţii specifice în domeniu. Strategia acestui departament urmăreşte completarea şi reaşezarea direcţiilor tactice.Informa ţiile disponibile şi evenimentele recente estimează că un atentat este puţin probabil. necesare protejării eficiente a teritoriului naţional faţă de noile manifestări ale fenomenului terorist prin promovarea. . organizarea şi executarea. PRECAUT (albastru) . SRI. descoperire. pentru combaterea oricărei forme de terorism. pe de altă parte.Autoritatea Naţională în materie antiteroristă Pentru combaterea terorismului. a celui religios şi separatist. 4 – portocaliu. a bioterorismului. a pus în funcţiune Departamentul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului. pe linia contracarării surselor de alimentare şi întreţinere a fenomenului terorist. SISTEMUL NAŢIONAL DE ALERTĂ TERORISTĂ CRITIC (roşu) .R.Informaţiile disponibile şi evenimentele recente estimează existenţa unui risc scăzut de producere a unui atentat terorist.sri.Informaţiile disponibile şi evenimentele recente evidenţiază că există un risc semnificativ de producere a unor atentate teroriste şi se estimează că un atentat este probabil. 25 România participă nemijlocit la acţiunile de gestionare a crizelor şi de combatere a terorismului cu forţe ale armatei. a unei concepţii integrate la nivel naţional. care reprezintă Autoritatea Naţională în materie antiteroristă. şi pe linia cooperării externe. pe de o parte. SCĂZUT (verde) . 5 – roşu) şi se referă la pericolele unor atentate. neutralizare şi anihilare a acţiunilor teroriste pe teritoriul României. dar şi cu . care răspunde de planificarea. 3 – galben. a constituirii bazelor logistice şi a filialelor unor organizaţii extremist-teroriste cu reprezentare internaţională . angrenarea ţării noastre pe linia descurajării statelor care sprijină sau sponsorizează terorismul implică demersuri susţinute de valorizare a prevenţiei în lupta antiteroristă. potrivit competenţelor asumate.24 http://www. în teatrele de operaţii active. într-o concepţie unitară. De asemenea. a activităţilor de prevenire.Informaţiile disponibile şi evenimentele recente evidenţ iază că există un risc general de producere a unor atentate teroriste şi se estimează că un atentat este posibil. RIDICAT (portocaliu) . MODERAT (galben) . cu precădere a terorismului fundamentalist-islamic. Sursa: S.

la nevoie. conflictele se amplifică şi crizele se înmulţesc. este posibil să se diversifice şi să se amplifice. mai ales. ca ţară situată în vecinătatea faliei strategice musulmane. inclusiv bătrâni şi copii. reţele de comunicaţii. Armata României răspunde prompt acestor cerinţe. dimpotrivă. dar suficient de dispersată. lipsite de orice moralitate şi în afara oricăror reguli ale păcii şi războiului.int/docu/pr/2004/p04-096f. ci pentru că ei sunt lipsiţi de orice logică şi de orice filozofie. ţinută la Istanbul la 28 iunie 2004. a comunităţii musulmane. 4. România este supusă ameninţărilor de tip terorist din cel puţin trei perspective: ca membră a Alianţei Nord-Atlantice şi viitoare componentă a Uniunii Europene. Ele vor viza tot ceea ce este vulnerabil – state.26 „Apărarea împotriva terorismului cuprinde o serie de activităţi desfăşurate de forţele militare ale NATO. Şi aceasta nu neapărat pentru că teroriştii ar fi foarte puternici. 27 Ibidem. reţele Internet şi.2. Această ameninţare este direct proporţională cu vulnerabilităţile societăţii moderne şi evoluează pe măsură ce faliile se adâncesc. ci. În următorul deceniu. în zona Mării Negre şi în cea a Balcanilor. care se accentuează şi se complică din ce în ce mai mult. 5. publicat de şefii de state şi de guverne participanţi la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord. întrucât unul dintre obiectivele cele mai importante ale terorismului este să creeze oroare. ca o boală cronică a omenirii. ca participantă directă la războiul declanşat împotriva terorismului. nici un exces al notei de nemulţumire şi al spiritului protestatar. aglomerări urbane şi locuri publice. cu scopul de a evita şi dezorganiza atacurile sau ameninţările teroriste conduse din exterior contra populaţiei. dezgust. http://www. a fiinţei umane. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 1. lupta împotriva terorismului va continua să fie multiformă şi globală şi se va desfăşura prin mijloace politice. a valorilor şi a civilizaţiei. organizaţii internaţionale. inclusiv prin luarea unor măsuri împotriva teroriştilor şi celor care-i adăpostesc. pentru a se apăra şi a se proteja împotriva acestora. Terorismul constituie o ameninţare din ce în ce mai pronunţată la adresa păcii şi securităţii. Prin structurile şi funcţiunile sale. Aceste cerinţe şi exigenţe se regăsesc în doctrinele de luptă ale categoriilor de forţe. 2. El se prezintă ca o patologie gravă. Cu cât civilizaţia progresează. De aceea. Atacurile teroriste sunt şi vor fi şi în continuare atipice. Rolul şi locul instituţiei militare în combaterea terorismului Chiar dacă funcţia principală a instituţiei militare nu este să lupte împotriva terorismului. oameni. infrastructuri. de . Combaterea terorismului nu poate ieşi însă din legile şi obiceiurile războiului şi ale luptei armate şi. fiind prezentă în teatrele de operaţii şi pregătindu -se în mod concret pentru îndeplinirea unei game diversificate de misiuni împotriva terorismului. pe teritoriul acesteia. lupta împotriva lui nu este şi nu poate fi uşoară. economice şi. pe baza deciziei Consiliului Atlanticului de Nord. dificultăţile unei astfel de confruntări vor fi totdeauna foarte mari. indignare. conduse de Statele Unite. s-ar putea încerca să se constituie anumite elemente de reţea. în cadrul coaliţiei antiteroriste. de aceea.“27 De aici rezultă foarte clar orizontul de acţiune şi misiunile care revin forţelor armate în combaterea terorismului. infrastructurii şi forţelor oricărui stat membru. organizaţii şi grupări teroriste.nato. diplomatice. teritoriului. ele nu vor dispărea. cvasitotalitatea armatelor din lume se implică în mod direct în gestionarea şi combaterea acestui fenomen. dată fiind o anumită structură a firmelor arabe şi o prezenţă discretă 45 46 şi elevată. 3. de infrastructură. cu atât terorismul devine mai abject şi mai înfricoşător.servicii şi structuri specializate. militare. precum şi într-o doctrină specială cu privire la combaterea terorismului. deci ca parte a civilizaţiei de tip occidental împotriva căreia sunt orientate o parte dintre atacurile teroriste şi îndeosebi cele ale fundamentalismului islamic. nu departe de zona caucaziană şi de cea a Orientului Apropiat. Terorismul nu este pur şi simplu o trecere la limită. Ameninţările teroriste sunt de mare actualitate. în condiţiile actuale. Este posibil ca România să prezinte un interes deosebit pentru anumite reţele. 5. Communiqué du Sommet d’Istanbul. guverne. în sensul că. nesiguranţă şi frică. panică.htm. 25 26 Ibidem. instituţii publice. Aşa cum se arată în Comunicatul cu privire la summit-ul de la Istanbul.

Se cer identificate. astfel încât să fie găsite şi aplicate la timp cele mai potrivite formule pentru descoperirea şi combaterea reţelelor teroriste şi prevenirea unor atacuri din partea acestora. 03. echipelor şi unor mici grupuri. 7. prevederilor Strategiei europene de securitate şi strategiei naţionale de combatere a terorismului. premise ale unor acţiuni sau oricare alte surse de generare. 68.5 Lucrarea conţine 48 de pagini Tipografia Universităţii Naţionale de Apărare CENTRUL DE STUDII STRATEGICE DE APĂRARE ŞI SECURITATE Şoseaua Pandurilor. noduri de reţea. sub toate formele sale. potrivit exigenţelor şi cerinţelor strategiei NATO de combatere a terorismului. analizate şi evaluate toate realităţile şi posibilităţile apariţiei. cu implicaţii în constituirea şi modernizarea forţei şi în colaborarea dintre toate structurile militare interne. pe teritoriul ţării noastre. nr. Cercetarea ştiinţifică din principalele structuri de apărare. 2005 Hârtie: A3 Coli de tipar: 3 Format: A5 Coli editură: 1.52.64 B. împreună cu factorii abilitaţi.72. în consonanţă cu cele ale Alianţei NordAtlantice şi cu cele ale Uniunii Europene. Bucureşti Telefon: (021) 410. sector 5. finanţare sau protecţie a terorismului. astfel încât să fie sesizate din timp şi prevenite orice fel de atacuri teroriste la adresa României şi Alianţei. pericolelor şi ameninţărilor teroriste.20 Fax: (021) 410.logistică şi chiar unele baze discrete de plecare la atac sau de instruire şi de recuperare a teroriştilor. 8. elemente de infrastructură. ordine publică şi siguranţă naţională. inclusiv a celor CBRN. EDITURA UNIVERSITĂŢII NAŢIONALE DE APĂRARE Redactor: CORINA VLADU Tehnoredactor: MIRELA ATANASIU Bun de tipar: 02. Perspectiva evoluţiei fenomenului terorist în spaţiul de interes pentru România trebuie să facă obiectul unor evaluări strategice pe măsură. întreţinerii şi dezvoltării unor reţele.03. susţinere.272/05/341 47 48 C 223/2005 . să elaboreze un sistem de criterii şi indicatori de evaluare a riscurilor. în zona Mării Negre şi în proximitatea frontierelor naţionale. 7.