You are on page 1of 10

Conflictele Religioas

.

Samuel P. aşadar la contactul dintre religii”. adăugând că „rivalitatea dintre superputeri este înlocuită cu ciocnirea civilizaţiilor”. .Pornind de la aprecierea făcută de Jacques Delors. la Institutul de Studii Strategice. în 10 septembrie 1993. potrivit căreia „viitoarele conflicte vor fi declanşate mai degrabă de factori culturali decât de economie sau de ideologie”. Huntington conchide că „cele mai periculoase conflicte culturale sunt cele ce iau naştere de-a lungul liniilor de falie între civilizaţii.

de la Mecca la Medina. arabii sunt cu greu bătuţi de franci la Poitiers. punând capăt expansiunii semilunii. • În două rânduri au asediat şi Constantinopolul. cu caracter universal. spulberând alte mari civilizaţii şi state. capitala imperială a lumii creştine din veacurile şapte şi opt. • Djihadul (războiul sfânt) a devenit vectorul care a dus noua religie până la capătul pământului. În anul 732. . care a intrat de la bun început în impact cu civilizaţiile create de alte două mari religii. Africa şi Europa. cea iudaică şi cea creştină. armatele triburilor arabe ale deşertului au descins spre Asia. S-a născut în acelaşi timp şi o nouă civilizaţie.Djihadul islamic • Este acceptat că islamul a apărut ca religie monoteistă în anul 622. într-un timp extrem de scurt. care a rezistat doar datorită focului grecesc. anul fugii lui Mohamed. circa un secol. Apoi. unde a întemeiat prima comunitate a credincioşilor supuşi lui Allah.

declanşând. au fost purtate şi pentru răspândirea credinţei.Razboiul Crucii • Statele creştine. la zonele de contact. au provocat şi conflicte armate. de voie. indiferent ce cauze ssau obiective au avut. creând astfel. ce aveau ca obiectiv cucerirea Ierusalimului şi a locurilor sfinte din Palestina. toate în numele crucii şi au avut ca efect împărţirea Europei şi Americii în trei lumi creştine diferite: catolică. ruptura protestantă. iar cele rămase au îmbrăţişat noua religie şi. aşa numitele cruciade. falii adânci. . au încercat săşi ia revanşa în faţa islamului. Sub semnul crucii sau purtat şi războaiele împotriva turcilor şi împotriva băştinaşilor din Indiile de Vest (cele două Americi) în urma cărora au pierit populaţii întregi. • Schisma din interiorul creştinismului. zone extrem de instabile şi conflictuale. • Războaiele medievale. la sfârşitul secolului XI. au aderat şi la civilizaţia creştină. purtătorii crucii. protestantă şi ortodoxă. care i-a separat pe catolici de ortodocşi în 1054. combaterea ereticilor. de nevoie.

fără ca vreuna din părţi să-şi impună definitiv doctrina. între care cea mai cunoscută a fost inchiziţia. Un exemplu concludent în acest sens este dat de unirea unei părţi a ortodocşilor cu papalitatea şi crearea bisericii greco-catolice. între care au existat numeroase războaie. . • Chiar şi încercările de rupere sau conciliere doctrinară din interiorul lor au creat motive de dispută în cadrul aceleiaşi etnii. chiar dacă nu s-a transformat într-un război religios. desfiinţată abia în 1808 de către Napoleon I. • Acest fenomen al sectarismului religios a fost prezent şi în interiorul lumii musulmane şi este cunoscută opoziţia dintre curentul sunnit şi curentul şiit.• Pentru a obţine puritatea credinţei s-au creat şi instituţii represive. iar ca urmare. imediat s-a născut şi conflictul care. a dus la o dispută care continuă până în zilele noastre.

. germani de partea croată. ortodoxă şi musulmană. spre exemplu. În Bosnia. oamenii războindu-se şi cu moscheile şi mănăstirile. • Problemele din zonă nu sunt rezolvate nici după acordurile de la Dayton privind Bosnia-Herţegovina. În primul rând. au fost exacerbate de apartenenţa religioasă. care desparte în Europa civilizaţiile catolică. croată şi sârbă) trei servicii poştale. • Situaţia din Kosovo a fost similară cu cea din BosniaHerţegovina. irlandezi. trei sisteme şcolare iar populaţiile trăiesc pradă disperării. catolicii francezi. desemnată de Huntington. unde funcţionează trei poliţii (bosniacă. trei reţele de telefonie.Resurectia religioasa • Războaiele balcanice de la sfârşitul secolului trecut pot să constituie cel mai bun subiect pentru analiştii care doresc să extragă din ansamblul evenimentelor rolul sentimentelor religioase. • Acolo nu s-au războit numai sârbii cu croaţii şi bosniacii. au luptat mujahedinii de partea musulmană. La confruntare au participat direct sau indirect şi coreligionari din ţările care aveau ca dominantă una din religiile amintite. dorinţa de obţinere a independenţei. cazacii de partea sârbă. trebuie să spunem că ele se suprapun peste falia amintită. unde sentimentele naţionale. ci şi ortodocşii cu catolicii şi cu musulmanii.

• Stabilirea în Ulster (nord-estul Irlandei) a coloniştilor protestanţi din Scoţia. .• Cazul irlandez are în componenţa sa. pentru că nicio persoană nu încearcă să o convertească pe cealaltă. Prin introducerea forţată a protestantismului în Anglia. duce la spargerea unităţii etnice şi religioase a Insulei şi la accentuarea conflictului. legat de ideea naţională irlandeză” • Religia a apărut aici ca o trăsătură diferenţiatoare. religia identificându-se cu lupta pentru independenţă. motivul principal nefiind războiul religios. Aşa cum spune un analist francez: „este vorba înainte de toate de un război identitar. implicarea factorului religios în conflict. în modul cel mai evident. Această situaţie are rădăcini adânci în istorie. rezistenţa anti-engleză din Irlanda ocupată va găsi în catolicism un puternic reazem.

se detaşează conflictul dintre islam şi iudaism. acolo unde domina religia musulmana. în Filipine. budiştii lamaişti opunându-se statului ateu chinez. budiştii se bat cu hinduşii. Evreii au fost chemaţi în patria originară de Biblie. iar conflictul din Tibet nu poate face abstracţie nici el de componenta religioasă. cartea sfântă a religiei mozaice. generator a patru războaie până acum. care vizează teritorii populate de musulmani şi hinduşi • În Sri Lanka.• In Orient. musulmanii cu creştinii. dar acelaşi pământ constituie şi pentru musulmani obiect de veneraţie • Mai departe şiismul iranian este opus sunnismului arab şi pakistanez. în Timor. La graniţa dintre India şi Pakistan se desfăşoară un conflict. creştinii cu musulmanii. .

ei nu sunt în stare să-şi depăşească limitele... Prin urmare. • Numai că oricât s-ar propovădui iubirea de aproapele.• Istoria demonstrează că ideile. filosofice. fanaticii religioşi se îndepărtează tot mai mult de perceptul fundamental al credinţei. de criză majoră. religioase. în lumea cuprinsă de criză s-ar putea să asistăm la noi conflicte care vor avea ca suport teoretic religia. au avut un rol determinant în evoluţia omenirii iar religia s-a impus mai mult ca oricând în momente de impas. . economice. pentru ei nu există nimic altceva înafara propriei credinţe. deoarece doar în credinţă oamenii puteau găsi răspuns la problemele existenţiale.