You are on page 1of 13

Structuri metalice multietajate

Master: Proiectarea Construcțiilor Civile și
Industriale în Zone Seismice
(1)

București
2014

Cadre necontravântuite se acceptă formarea articulatiilor plastice la extremităţile grinzilor. Aşadar trebuie respectate următoarele condţii: M Ed VEd N Ed  1 .la partea superioară a stâlpilor de la ultimul nivel al structurii. ● se acceptă formarea articulatiilor plastice în stâlpi DOAR LA: .baza stâlpilor de la parter. Rd ● 2 . Anexa F .1. Rd N pl . Rd V pl . ● verificări de rezistenţă şi stabilitate generală conform SR EN 1993-1-1.15 M pl . P100-1/2013. Reguli de proiectare pentru elemente disipative • Elementele disipative p care lucrează la compresiune p şşi/sau încovoiere trebuie să aibă suficientă ductilitate → limitarea supleţii pereţilor secţiunii → clase de secţiuni din Tabel F1.5  0. . • Corelaţia dintre clasa de ductilitate (capacitatea globală a structurii de a disipa energie) şi d tilit t locală ductilitatea l lă a elementelor l t l structurale t t l se exprimă i ă prin i clasele l l de d sectiuni: ti i 2. ● în zonele potenţial plastice trebuie ca momentul plastic capabil şi rotirea plastică să nu fie diminuate de eforturile axiale şi de forfecare.0  0 .

Rd  W pl  f y V pl . NEd reprezintă eforturi de proiectare din gruparea de încărcări ce conţine acţiunea seismică.MEd. Rd  d  t f  t w  3 verificăm ca elementele disipative (grinzile) să aibă clasa de sectiune 1: c .supleţe inimă :  72   (vezi SR EN 1993-1-1) tw ● pentru dirijarea articulaţiilor plastice în grindă grindă.B  VEd .Mpl. în vecinătatea îmbinării grindă-stâlp grindă-stâlp.Rd .Rd reprezintă i tă eforturile f t il plastic l ti capabile bil ale secţiunii.G -reprezintă forţa tăietoare din acţiuni neseismice (din încărcări de lungă durată) VEd. ● 3 fy . VEd.. Npl. capitol F. N pl .supleţe talpă :  10   (vezi SR EN 1993-1-1) tf c . A  M pl .Rd .Rd. Vpl.Rd. M VEd.reprezintă deschiderea grinzii. M  L L . . se poate reduce lăţimea tălpilor – vezi reguli constructive din anexa F.M -reprezintă forţa tăietoare asociată plastificării extremităţilor grinzii: M pl .G  VEd .4. VEd  VEd . Rd  A  f y M pl .

7E E   4 fy fy ● .5 V pl .E .MEd.stâlpii se dimnesionează la cea mai defavorbilă combinaţie de forţă axială şi moment încovoietor: ● N Ed  N Ed . .G  T  N Ed . E M Ed  M Ed . NEd.G  T VEd .G reprezintă eforturi de proiectare din încărcări neseismice conţinute în gruparea de încărcări ce conţine acţiunea seismică (adică din încărcări de lungă durată). NEd.7    0. zvelteţea stâlpului se limitează la: E E 0.G  T  M Ed . rezultată din calculul structurii trebuie să respecte p condiţia: ţ VEd  0 . E VEd  VEd . VEd. ● verificăm ca stâlpii să aibă clasa de sectiune 1: c . Rd ● În planul cadrelor în care g grinzile pot forma articulaţii plastice.supleţe inimă : c  33   tw (vezi SR EN 1993-1-1) Forţa ţ tăietoare din stâlp p .G . E .Simplificat valoarea ΩT se alege din anexa F. tabel F1 (atenție –pentru tipul de structura primit prin temă : cadre contravântuite centric sau cadre contravântuite excentric).E reprezintă eforturi din acţiunea seismică de proiectare .supleţe talpă :  10   (vezi SR EN 1993-1-1) tf . VEd. .E .G .MEd.

zvelteţea stâlpului se limitează la: 1. ● P t calculul Pentru l l l static t ti liliniar i ((ceea ce fface ETABS ETABS-ul) l) se consideră id ă că: ă .05 A+ şi A.-reprezintă ariile proiecţiilor orizontale ale secţiunilor transversale ale diagonalelor întinse.3   E  1.j. .3E fy Îmbinările de continuitate ale stâlpilor p se vor amplasa p la aproximativ p 1/3 din înlţimea ţ de etaj. “V” şi “V inversat” ) Cadrele contravântuite centric trebuie proiectate astfel încât plastificarea diagonalelor să se producă înainte de formarea articulaţiilor plastice sau de pierderea stabilităţii generale în grinzi şi stâlpi. ● 3. cu respecatea prevederilor din SR EN 1993-1-8.● În planul în care nu se pot forma articulaţii plastice în grinzi. ● La fiecare nivel și pe fiecare direcție contravântuită. Cadre contravântuite centric (diagonale în “X”.când acţiunea seismică orizontală are sensuri diferite.la cadrele cu contravântuiri în “X” se iau în considerare numai diagonalele întinse. .la cadrele cu contravântuiri în “V” şi “V inversat ” se iau în considerare atât diagonalele 5 întinse cât şi cele comprimate –dar in acest caz obligatoriu trebuie realizat un calcul static neliniar – calcul biografic (pushover). trebuie respectată următoarea condiţie: ● A  A A  A  0.

3    2.0 .la cadrele cu contravântuiri în “X” coeficientul de zvelteţe trebuie să respecte condiţia:  A f y N cr N cr   2  EI L2cr Lcr –lungimea de flambaj 1. care au forță axială se vor dimensiona în domeniul elastic de comportare comportare. b) Calculul grinzilor și stâlpilor stâlpii și grinzile cadrelor contravântuite centric .G  T  M Ed .la cadrele cu contravântuiri în “V” sau “V inversat ” coeficientul de zvelteţe trebuie să respecte condiţia: -   2.a)Calculul diagonalelor : - verificăm contravântuirile să aibă clasa de sectiune 1: d  50   2 t (vezi tabel 6. . E 6 . ● N Ed  N Ed .0 verificări de rezistenţă şi stabilitate generală conform SR EN 1993-1-1. E M Ed  M Ed .G și NEd. la cea mai defavorabila combinație de încărcări încărcări.MEd. din SR EN 1993-1-1) .G reprezintă eforturi de proiectare din încărcări neseismice conţinute în gruparea de încărcări ce conţine acţiunea seismică (adică din încărcări de lungă durată).G  T  N Ed .4.

Cadre contravântuite excentric (cu link : scurt.Rd pentru diagonala comprimată. ● Cadrele contravântuite excentric trebuie proiectate astfel încât plastificarea barelor disipative producă înainte de formarea articulaţiilor ţ plastice sau de p p pierderea stabilităţii ţ g generale în să se p grinzi adiacente barelor dispative.E reprezintă eforturi din acţiunea seismică de proiectare .3Npl.3E fy -Îmbinările de continuitate ale stâlpilor se vor amplasa la aproximativ 1/3 din înlţimea de etaj. contravântuiri şi stâlpi.Rd pentru diagonala întinsă și 0. aplicat grinzii de către contravântuiri după flambajul diagonalei comprimate.La cadre cu contravântuiri in V. intermediar sau lung) Cadrele contravântuite excentric trebuie proiectate în așa fel încât barele disipative. fără a se lua în considerare reazemul format de diagonale. structură sa fie capabile să disipe energia prin formarea de mecanisme plastice de încovoiere și/sau de forfecare. cu respectarea prevederilor din SR EN 1993-1-8. tabel F1 (atenție –pentru tipul de structura: cadre contravântuite centric). grinzile trebuie proiectate pentru a prelua: * toate acțiunile neseismice.Simplificat valoarea ΩT se alege din anexa F.. * efortul vertical din acțiunea seismică neechilibrat.E și NEd. . 4.3   E  1. elemente special amplasate în structură. . - Zveltețea stâlpilor în planul contravântuit se limitează la: 1.MEd. Acest efort este calculat considerând Npl. ● 7 .

. . la care plastificarea secțiunii este produsă de moment încovoietor și forță tăietoare.Inima unei bare disipative trebuie sa fie realizată dintr-un singur element .ATENTIE: pentru o comportare stabilă a barei disipative se intezice ca pe lungimea acesteia să reazeme grinzi secundare de planșeu. fără plăci de dublare și fără găuri.a)Calculul barelor disipative : . 8 . * bare disipative intermediare.Barele B l di disipative i ti suntt clasificate l ifi t în î 3 categorii t ii ffuncție ți d de titipull mecanismului i l i plastic: l ti * bare disipative scurte: disipează energia prin plastificarea barei din forță tăietoare. care disipă energia prin plastificarea secțiunii din moment încovoietor. * bare disipative lungi.

link M Ed  M pl . pentru fiecare tip de bară dispativă în parte. d dacă ă i b bareii di disipative i ti “e” “ ” se detrmină d t i ă astfel: tf l  0.link .Rd VEd  V pl .link .15 . P100-1/2013.link  f y  b  t f  h  t f  fy V pl . llungimea N pl .r  1. * Dacă 9 N Ed  0.3. Rd . Rd    N  M pl .-Distanțele dintre rigidizări se consieră cele specificate la capitolul F.r  V pl .link NEd . la ambele capete trebuie respectate: N pl .15 .18M pl . din Anexa F. Rd  N Ed -De D asemenea.15 . se vor adopta următoarele valori: N ppl .link 1   Ed    N pl .link   t w  h  t f  3 * Dacă N Ed  0. Rd 2  N Ed   V pl .link 1   N   pl . -Eforturile plastice ale barei disipative sunt următoarele: M pl .VEd și MEd reprezintă eforturi de proiectare la capetele barei disipative.

6 R  NEd  tw  M pl.link * Dacă e  3.link Vpl.link h  2t f VEd  A .verificăm 10 - M pl.15 0.0 * Dacă 1.link Vpl.supleţe inimă :  33   (vezi SR EN 1993-1-1) tw verificări de rezistenţă şi stabilitate generală conform SR EN 1993-1-1.* Dacă R < 0.3 atunci : e  1.link Vpl.Lungimile “e” e definesc tipul barei disipative: * Dacă e  1.link Vpl.link → bară disipativă intermediară ca barele disipative să aibă clasa de sectiune 1: c .link Vpl.0 M pl.5R 1.link * Dacă R ≥ 0.6 M pl.6 M pl.link → bară disipativă scurtă → bară disipativă scurtă  e  3.link M pl.link Vpl.6 . .3 atunci : e  1.supleţe talpă :  10   (vezi SR EN 1993-1-1) tf c .

diagonalele g contravântuirilor șși g grinzile adiacente .E reprezintă eforturi din acţiunea seismică de proiectare .3E 11 fy * supleţe l ţ inimă i i ă: . N Ed  N Ed . E MEd . NEd. VEd . NEd. tă) MEd. E VEd  VEd .G reprezintă eforturile din stâlp sau din diagonala contravântuirii din încărcări neseismice conţinute în gruparea de încărcări ce conţine acţiunea seismică (adică di îîncărcări din ă ăid de llungă ăd durată). luând în considerare cea mai defavorabilă combinație de eforturi. i t MEd. NEd reprezintă i tă eforturi f t i de d proiectare. VEd. p .G  T VEd . E M Ed  M Ed .zveltețea ț stâlpilor în planul contravântuit se limitează la: E 1.E .verificăm ca grinzile adiacente link-ului să aibă clasa de sectiune 2. .3    1.E .G  T  N Ed .b)Elemente ce nu conțin bare disipative (contravântuiri. VEd.G  T  M Ed . grinzi adiacente și stâlpi) .G .G . - verificăm ca stâlpii p să aibă clasa de sectiune 1: c * supleţe talpă :  10   (vezi SR EN 1993-1-1) tf c  33   (vezi SR EN 1993-1-1) tw .trebuie verificate în domeniul elastic.Elementele care nu conțin ț bare disipative p :stâlpii.

. t â t it 12 . 4) R Rularea l modelului d l l i cu noile il secțiuni ți i ale l contravânturilor. . - 6. 8) Verificarea pentru cadre duale. - 5. Structuri duale (cadre necontravântuite+cadre contravântuite centric sau cadre necontravântuite+cadre contravântuite excentric) Structurile duale cu cadre necontravântuite șși cadre contravântuite lucrând în aceeași ș direcție. 6) Rularea modelului cu secțiunile reverificate ale contravânturilor. Forele orizontale trebuie distribuite între diferitele cadre proporțional cu rigiditatea lor elastică. t â t il 5) Reverificarea sectiunilor contravântuirilor. 11) Di Dimensionarea i stâlpilor tâl il cadrelor d l necontravântuite t â t it șii contravântuite. calcul în ipoteza în care cadrele contravântuite au ieșit din lucru. Etapele p calculului de dimensionare: 1) Elaborare model de calcul. 10) Dimensionarea grinzilor cadrelor contravântuite/ bare disipative. vor fi astfel proiectate încât să poată prelua cel puțin 25% din acțiunea seismică de calcul.Cadrele necontravântuite. situate pe direcția contravântuit a clădirii. 2) Rularea modelului și obținerea eforturilor secționale. Cu respectarea prevederilor din SR EN 1993-1-8.Îmbinările de continuitate ale stâlpilor se vor amplasa la aproximativ 1/3 din înlţimea de etaj. trebuie proiectate folosind un singur factor de comportare q. 9) Dimensionarea grinzilor cadrelor necontravântuite. 3) Dimensionare contravânturi. atunci structura se consideră cadru contravântuit. 7)) Verificare la drift. Daca nu este indeplinită această condiție.

SFÂRȘIT 13 .