You are on page 1of 35

EDUCATORI - LITERATURA

CUPRINS
I. SPECII LITERARE:
1. Basmul cult
2. Povestirea
3. Nuvela
4. Romanul

II. POEZIA
1. Luceafarul – Mihai Eminescu
2. Testament – Tudor Arghezi
3. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii – Lucian Blaga
4. In dulcele stil clasic – Nichita Stanescu
III. PROZA
1. Povestea lui Harap Alb – Ion Creanga
2. Hanu Ancutei; Baltagul – Mihail Sadoveanu
3. Moara cu noroc – Ioan Slavici
4. Padurea spanzuratilor– Liviu Rebreanu
IV. DRAMATURGIA (COMEDIA, DRAMA)
1. O scrisoare pierduta – I.L. Caragiale
2. Jocul ielelor – Camil Petrescu

1

SPECII LITERARE
BASMUL
Definitie : Basmul - este o specie a genului epic in proza de intindere medie care prezinta
lupta intre bine si rau in care binele invinge intodeauna.
Particularitatile basmului cult :
- clisee compozitionale: Formule tipice (initiale, ,ediane, finale);
- motive narative: calatoria, lupta victoria eroului, probele depasite, demascarea si pedepsirea
raufacatorului, casatoria si rasplata eroului;
- specificul reperelor:
- temporale (timpul fabulos, mitic);
- spatiale (taramul acesta, taramul celalalt), sunt vagi, imaginare, redate la modul cel mai
general;
- stil elaborat, imbinarea naratiunii cu dialogul si cu descrierea;
- cifre magice, simbolice (3, 7, 9, 12);
- obiecte miraculoase;
- intrepatrunderea planurilor real-fabulos; fabulosul este tratat in mod realist;
- conventia basmului (acceptata de cititor): acceptarea de la inceput a supranaturalului ca explicatie a
intamplarilor incredibile;
- personajele indeplinesc o serie de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular,
dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj;
- existenta unui tipar narativ (bildungsroman) care consta in:
a) o situatie initiala de echilibru;
b) un eveniment care deregleaza echilibrul initial;
c) aparitia donatorilor si a ajutoarelor;
d) actiunea reparatorie (trecerea probelor);
e) refacerea echilibrului si raplata eroului.

POVESTIREA
Definitie si caracteristici: Povestirea (lb.slava „povesti”) este o specie a genului epic, in care
faptele sunt prezentate cu un pronuntat caracter subiectiv, din perspectiva unui narator martor sau
participant direct la intamplarile relatate.
Printre particularitatile povestirii se numara:
- importanta acordata naratorului si actului nararii, accentul pus pe intamplari si situatii, mai
putin pe personaje (prin asta se deosebeste de nuvela);
- caracterul subiectiv. Evenimentele sunt prezentate, de obicei, dintr-o perspectiva subiectiva
(se deosebeste de nuvela);
- esentiala in actul povestirii este nararea unor fapte care sa starneasca interes, urmarindu-se
spectaculosul, senzationalul. Prin urmare, in povestire observam uneori, indepartarea de unele date ale
realului (se deosebeste de nuvela);
- povestirea se caracterizeaza prin oralitate, relatia dintre narator si receptor fiind una stransa
(receptor = cititor / narator). Naratorul unei povestiri lasa de obicei impresia ca „spune”, nu ca
„scrie”, iar cititorul are impresia ca inainteaza pe firul povestii o data cu povestitorul.
- asistam adesea, in povestire, la un adevarat ceremonial: aparitia povestitorului, motivarea
imprejurarilor care declanseaza povestirea, folosirea formulei de adresare, captarea atentiei auditorului
(atunci cand in povestire povestitorul este ascultat de alte personaje). Este construita adesea o
atmosfera prielnica (spatiul protector al hanului, in „Hanul Ancutei”, unde cativa calatori se aduna in
jurul focului intr-o toamna tarzie, beau vin si deapana amintiri, istorisesc). Faptele evocate sunt
precedate adesea de o stare de tensiune. Timpul actiunii este, de regula, incert, fara repere precise (spre
deosebire de nuvela).
2

- povestirea se bazeaza, in primul rand, pe arta de a nara, acordandu-se mai putina importanta
elementelor descriptive (prin care se infatiseaza lumea povestita) sau celor analitice privind universul
launtric al personajelor.
Ca dimensiune si ca amploare a subiectului, povestirea se situeaza intre schita si roman.
Adesea ea era confundata cu nuvela (in unele limbi, de exemplu in engleza, nu exista distinctie
terminologica pentru aceste doua specii). In literatura universala, mai ales incepand cu secolele al
XVIII-lea, al XIX-lea, povestirea se va delimita mai precis de nuvela.
Povestirea in rama: una sau mai multe naratiuni de sine statatoare sunt incadrate fie in
prezentarea unei situatii de comunicare, fie intr-o alta naratiune. ( „Hanul Ancutei” de M. Sadoveanu).
In literatura romana maestrii povestirii sunt: Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Vasile
Voiculescu.

NUVELA
NUVELA ISTORICA - SPECIA LITERARA
- Specie a genului epic, in proza, de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si
roman), cu un fir narativ central si o constructie epica riguroasa, cu un conflict concentrat, care
implica un numar redus de personaje.
- Naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative.
- Se observa tendinta de obiectivare,de atenuare a prezentei naratorului care nu se implica in subiect
si se detaseaza de personaje. Intamplarile sunt relatate alert si obiectiv; naratorul intervine relativ
putin prin consideratii personale, iar descrierile sunt minime.
- Actiunea nuvelei este mai dezvoltata decat a schitei, pusa pe seama unor personaje, ale caror
caractere se desprind dintr-un puternic conflict.
- Relatiile temporale si spatiale sunt clar delimitate. Timpul derularii evenimentelor este precizat,
ceea ce confera verosimilitate.
- Se acorda o importanta mai mare caracterizarii complexe a personajelor decat actiunii
propriu-zise. Personajele sunt caractere formate si se dezvaluie in desfasurarea conflictului. In functie
de rolul lor in actiune, ele sunt construite cu minutiozitate (biografia, mediul, relatiile motivate
psihologic) sau sunt portretizate succint.
- Rolul detaliilor semnificative.
- Specie epica, in proza, aparuta in literatura europeana in secolul al XV-lea (denumirea fr. nouvelle,
it. novella, releva noutatea, caracterul inedit al subiectelor abordate, ceea ce a devenit ulterior tendinta
de obiectivare). Ca specie moderna, nuvela are o constructie epica riguroasa.
Nuvela comparativ cu alte specii epice in proza:
- Prin dimensiune, nuvela si povestirea se situeaza intre schita si roman:
schita < nuvela si povestirea < romanul
- Spre deosebire de roman, nuvela este conceputa pentru o lectura nefractionata.
Deosebiri nuvela - povestire:
Nuvela
-tendinta spre obiectivare a nuvelei (naratiunea la persoana a IlI-a)
-autorul nuvelei isi construieste personajul prin mai multe detalii
- raportul cu realitatea: nuvela urmareste realizarea verosimilitatii
Povestire
- caracterul subiectiv, prin situatia de transmitator a naratorului (naratiunea la persoana I)
- autorul povestirii este mai interesat de situatia epica incare se afla personajul
- povestirea poate porni de la date mai indepartate ale realului (intamplari senzationale sau
insolite), dar perspectiva narativa sustine iluzia autenticitatii
Tipuri de nuvela:
- dupa curent literar: renascentista, romantica, realista, naturalista etc;
- dupa tema: istorica, psihologica, fantastica, filozofica, anecdotica, sociala.

3

in proza. cu o actiune complexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri.nuvela istorica este o specie tipic romantica ( in literatura romana nuvela istorica a aparut in perioada pasoptista atunci cand s-a dezvoltat romantismul romanesc). .naratorul devine personaj.lume omogena. . XVIII. 3. .compozitia este moderna. „Concert de muzica de bach”. „Mara” de I.morala tuturor triumfa asupra moralei unuia singur. .NUVELA ISTORICA Caracteristici: . „Enigma Otiliei” De G. „Adela” de G. .prima virsta a romanului. o virsta „a iluziei si inocentei genului” (sec. In literatura romana creatorul nuvelei istorice este Costache Negruzzi. personajele au fost de asemenea personaje istorice . lucrari istorice).se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului.prezinta fapte si evenimente istorice. cronica si istorie.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala. . obiceiuri.Preda. „Rascoala”. Romanul Doric : Doric .Calinescu. de mare intindere. o singura constiinta unifica realitatea si ii confera coerenta. .Slavici. . . .modul de expunere dominant este monologul.reconstituirea artistica a epocii se realizeaza si prin culoarea locala (mentalitati.firul temporal nu mai e cronologic.Rebreanu.Ibraileanu. „Morometii” de M. unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice.infatiseaza o virsta a ironiei (a doua jum. A sec XX) Trasaturi: 4 .a doua virsta a romanului.personajele au numele. limbaj). . izolat.prefera analiza si confesiunea. .eroii sunt energici. Romanul Corintic: Corintic.ele sunt scrise de obicei la persoana a treia de catre narator omniscient.subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie. prima noapte de razboi” de C. „Patul lui Procust”. cu personaje numeroase a caror personalitate este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si intamplarile ce constituie subiectul operei. „Ultima noapte de dragoste.unitatea de perspectiva.Petrescu. . locul si timpul actiunii fiind precizate. 2. rationala. .Eliade. comportamente.este inspirata din trecutul istoric (cronici. „ Ion” de L.sunt scrise de obicei la persoana a intii.personajul e singuratic. relatii sociale. folclor. . conferita de arta naratiunii si a descrierii. . . lucrari stiintifice. . Trasaturi: . ambitiosi si constituie tipologii. .finalul este deschis. . letopisete. dar elaborarea lor se realizeaza prin transfigurare artistica. in conformitate cu viziunea autorului. cele mai cunoscute nuvele ale sale fiind: Alexandru Lapusneanul si Sobiescki si Romanii. Romanul Ionic: Ionic . vestimentatie.timpul e urmarit liniar.XIX) Trasaturi: . ROMANUL Definitie: Este specia genului epic.aici intra romanele traditionale care se vor oglinda vietii.se incadreaza romanul fresca. Clasificarea: 1. „o virsta a constiintei de sine”. „Maytrei” de M. .

dotata cu atribute deosebite.subiectul e ambiguizat. simbolul. a uimitoarei sale capacitati de sinteza si a modului extraordinar in care a schimbat si innoit limbajul artistic romanesc. dar in fine. Antiteza.disparitia eroului. Banulescu. poet in toata puterea cuvantului. s-a inspirat din mitul romanesc al Zburatorului. reprezentat in poem de catre Hyperion. prin raportare la omul obisnuit. inca din incipit: “A fost odata ca-n povesti/ A fost ca niciodata. De asemenea. Mihai Eminescu. „Si din a chaosului vai/. este d. „Noi nu avem nici timp . incat ne vine greu sa-l citam imediat dupa Alecsandri. in care Catalin si Catalina isi implinesc dragostea: „Sub sirul lung de mandri tei”. . Mitul Zburatorului apare in poem ca simbol al visarii. nici loc / Si nu cunoastem moarte”. Poemul se incadreaza in curentul literar romantism. deocamdata blazat in cuget. Mihai Eminescu a avut ca sursa de inspiratie basmele romanesti “Fata din gradina de aur” si ”Miron si frumoasa fara corp”. ca fiinta superioara. se evidentiaza inca din prima parte a poemului. Omul de geniu este construit in text. caricatura. St. „Si palid e la fata”. O alta trasatura care evidentiaza apartenenta poemului la romantism este utilizarea ca sursa de inspiratie a folclorului. dorinta de cunoastere. „Creanga de aur” de M. fiind pusa sub semnul destinului si fiintele ceresti. se subliniaza in poem antiteza dintre fiintele umane. . De asemenea.personajele par masti. in conflict cu sistemul politic si social. atipicul. careia. marionete. . Una dintre aceste capodopere este opera literara „Luceafarul”. a fetei de imparat: „Din umbra falnicelor bolti”. in articolul „Directia noua in poezia si proza romana”.doua dintre trasaturile specifice fiind: folosirea antitezei si utilizarea ca sursa de inspiratie a folclorului. a Luceafarului: „Colo-n palate de margean”. dorinta de inaltare spirituala. „Cartea milionarului” de. procedeu artistic dominant in acest poem. nemuritoare: „Ei au doar stele cu noroc / Si progoniri de soarte”.”. „Eu sunt luceafarul de sus”. dar si pentru a prezenta iubirea imposibila dintre doua fiinte apartinand unor lumi diferite.papusar.opera apartinand romantismului Criticul Titu Maiorescu. ascuns. traiesc experiente tragice.. .deconstructia formelor epice.cultiva parodicul. aspiratiei si revelatiei. Conturarea cadrului pamantesc. in raport cu Luceafarul. iubitor de antiteze cam exagerate. reflexiv mai peste marginile uitate.Sadoveanu. este in contrast evident cu cea non-umana a celui de-al doilea: „Din negru giulgi se desfasor / Marmoreele brate”.. om al timpului modern. alegoria. Aspiratia catre inaltimi. pentru a crea in “Luceafarul” atmosfera specifica basmelor. Infatisarea umana a primului: „Cu obrajei ca doi bujori / De rumeni. sunt cateva dintre atributele omului de geniu. cautarea absolutului./Vedea can ziua cea dentai / Cum izvorau lumine”. chip de lut/ Dac-oi 5 . trase de sfoarele autorului. pana acum asa de putin format. „Miroase florile de tei” se face in contrast cu lumea cereasca. capodoperele lui Mihai Eminescu stateau marturie a geniului sau creator. de atingere a unui ideal superior. prin utilizarea pronumelor personale „ei” si „noi”. „Spre umbra vechiului castel” si lumea nepamanteasca.. Inca din primul tablou aceasta tema este sustinuta de sublinierea trasaturilor Luceafarului. in ultimele versuri ale operei. . nota: „Cu totul osebit in felul sau. bata-i vina”. POEZIA Luceafarul de Mihai Eminescu . muritoare. prin opozitia dintre lumea pamanteasca. in care este evidentiat zborul Luceafarului: „Un cer de stele dedesubt / Deasupra-i cer de stele”. dar si una din intruparile Luceafarului: “Pe negre vitele-i de par”. poet. pentru a descrie elementele spatiale care definesc lumea terestra in care fata de imparat isi desfasoara existenta: “Din umbra negrului castel”. Antiteza se realizeaza si la nivelul descrierii tanarului Catalin. Luceafarul ii adreseaza un firesc repros: „Ce-ti pasa tie.” Dupa un deceniu de la aceasta observatie a lui Maiorescu.eroii sunt in eterna cautare a sinelui. Acesta din urma este reprezentat in text de fata de imparat. ludicul. din 1872. Tema poemului este conditia omului de geniu. asa cum apare si in viziunea lui Schopenhauer. „Iar umbra fetei stravezii / E alba ca de ceara”. masca. a caror viata este limitata.

Ambele personaje (le putem numi personaje. prin prezentarea lumii terestre. imaginarul poetic. El ii arata fetei frumusetea sentimentelor de dragoste si o initiaza in tainele acestora: „daca nu stii. combinat cu ritm amfibrahic. Textul contine patru tablouri. fata de imparat : „Din rude mari imparatesti”. specifice basmului: „A fost odata” si cele spatiale. al teiului. al cerului. Pajul apare ca „viclean copil de casa”. apare motivul visului. „Copila sa se culce/I-atinge mainile pe piept/ I-nchide geana dulce. in care este invitata sa patrunda fata de imparat: „Iar cerul este tatal meu/Si muma-mea e marea”. „ce umple cupele cu vin/ Mesenilor la masa”. care este considerat un poem epico-liric. „indraznet cu ochii”. ca aspiratie catre departari. exceptionale in lumea lor. sustin tema poeziei: motivul luceafarului. al lunii. ci are atributele perfectiunii: „Mandra-n toate cele” si ale puritatii sufletesti: „Cum e Fecioara intre sfinti”. opuse sunt si cele doua fiinte de care fata este atrasa: Luceafarul este o fiinta supranaturala. obisnuit. Fata de imparat este „una la parinti/Si mandra-n toate cele/Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele”. cu masura versurilor de 7-8 silabe si ritm iambic.” Compozitia poemului include 98 de strofe de tipe catren. al visului. „Si soarele e tatal meu/iar noaptea-mi este muma. specifice romantismului. In opozitie sunt prezentate cele doua infatisari ale Luceafarului: „Parea un tanar voievod/ Cu par de aur moale” si „Pe negre vitele-i de par/Coroana-i arde pare”. dar si prin atributele sale. asemanatoare cu cele ale lui Dumnezeu. dar spirit nepamantesc: „Dar ochii mari si minunati/Lucesc adanc himeric”. „Iar umbra fetei stravezii/E alba ca de ceara”. de asemenea. „Si era una la parinti”. al Zburatorului. reprezentat de catre Luceafar. Sunt evidentiate diferentele de stare sociala dintre cei doi si trasaturile tanarului. care are doar infatisare umana. „Si luna intre stele”. „Si cai de mii de ani treceau/ In tot atatea clipe.” Totodata. esti frumos cum numa-n vis/Un demon se arata”. in primul tablou sunt scoase in evidenta reperele spatiale care ilustreaza lumea cosmica a Luceafarului. iar Catalin este fiinta pamanteasca: „Cu obrajei ca doi bujori/De rumeni. Sunt conturate reperele temporale vagi. De asemenea. ca Hyperion: „Noi nu avem nici timp. Tabloul al III-lea prezinta zborul intergalactic al Luceafarului./ Ci eu in lumea mea ma simt/ Nemuritor si rece.”. „Privea in zare”. El face o calatorie in timp si spatiu: „Si cai de mii de ani treceau/In tot atatea clipe” pentru a ajunge la Demiurg. prin intermediul caruia cititorul este avertizat asupra structurii narative a textului. prin raportarea sa ca astru ceresc. deoarece textul epico-liric este realizat pe baza liricii personajelor) sunt unice. Imaginarul poetic este evidentiat inca din incipit. ca deschidere spre alta lume. al fetei de imparat.fi eu sau altul?/ Traind in cercul vostru stramt/ Norocul va petrece. al stelelor. aflate in antiteza. Elementele de opozitie din text sunt puse in evidenta prin antiteza dintre omul comun. catre infinit. elementele de opozitie si de simetrie. in care este descris zborul Luceafarului: „”Vedea ca-n ziua cea dentai/Cum izvorau lumine”. iar Luceafarul este unic. reprezentat de catre fata de imparat si omul de geniu. al castelului. care ofera cititorului imaginea mitului zburatorului. deoarece singura modalitate ca fata de imparat si Luceafarul sa se intalneasca este in vis: „Caci o urma adanc in vis/ De suflet sa se prinda.” Anumite motive poetice prezente in text. Acestea sunt subliniate in partea a treia a poemului. „copil din flori si de pripas”. construite pe alternanta a doua planuri: terestru-uman si cosmic-universal. in care faptele sunt unice si irepetabile “A fost ca niciodata. bata-i vina”. intamplarile sunt puse sub semnul unui timp nedeterminat („illo tempore”). imprecise. va avea atribute unice: „O prea frumoasa fata”. la celelalte stele. elementele prin care se realizeaza descoperirea infinitului spatial si temporal. nici loc/ Si nu cunoastem moarte”. „Din umbra falnicelor bolti / Ea pasul si-l indreapta / Langa fereastra unde-n colt / Luceafarul asteapta. „O. Incipitul operei contine formula specifica basmului: “A fost odata ca-n povesti”. Dialogul cu Demiurgul ii releva lui Hyperion imposibilitatea de a 6 . al marii. Patru dintre elementele de compozitie a textului sunt: incipitul. esti frumos cum numa-n vis/Un inger se arata” Si „O.” Imaginarul poetic include. si-as arata/Din bob in bob amorul”. Apare in acest tablou motivul literar al ferestrei. Tabloul I ilustreaza spatiul terestru in care singuratatea fetei predispune la visare: „Cum ea pe coate-si razima/Visand ale ei tample”. al zborului cosmic. Astfel. la momentul de dinainte de geneza Universului. „Si palid e la fata”. Totodata. aflata intrun spatiu propice sosirii acestei fiinte supranaturale: „Spre umbra negrului castel”. prin sublinierea singuratatii unei tinere fete. compozitia/figurile semantice.”. Fata nu este doar frumoasa.” Tabloul al II-lea subliniaza jocul dragostei in care intra fata de imparat si Catalin. In aceste conditii.

prin contrast cu uratul. pe de alta parte. Cu amaraciune. nici loc/ Si nu cunoastem moarte. poetul a avut o contributie remarcabila la innnoirea lirismului romanesc. dar n-are nici noroc. Luceafarul este martor mut al iubirii lor. raportata la cea efemera a oamenilor obisnuiti. „gramadii”. „Dar nu mai cade ca-n trecut/In mari din tot inaltul”. subliniaza diferentele dintre lumea muritorilor. Poezia „Testament” deschide primul volum al autorului. In opinia poetului. Din registrul intins al limbii. Tudor Arghezi se impune in prima jumatate a secolului al XX-lea. Ilustrand modernismul interbelic. ca un artist cu o viziune unica in literatura romana. supusa destinului si lumea fiintelor eterne. Catalin si Catalina. chiar si cuvinte de la periferia limbii.” Arghezi sustine ca nu exista experienta umana care sa nu poata fi transformata in fapt artistic si din care beneficiarul produsului estetic sa nu poata extrage o pilda semnificativa. „indreptatirea”. care formeaza acum un cuplu: „Caci esti iubirea mea dintai/Si visul meu din urma”. materialul in spiritual: „Din bube. prin poeziile scriitorului francez Charles Baudelaire. nici de a fi fericit. sub titlul „Cuvinte potrivite”. „sarici”.” Tabloul al IV-lea evidentiaza intensitatea si profunzimea sentimentelor celor doi tineri. poezia fiind o arta poetica. O trasatura care atesta apartenenta poemului la modernism este utilizarea si amestecul tuturor registrelor stilistice. regionalisme: „facui”. termeni religiosi: „Dumnezeu”. „zdrente”. in volumul intitulat „Les fleurs du mal” („Florile raului”). In viziunea lui Arghezi.” Testament de Tudor Arghezi opera apartinand modernismului Tema si viziunea despre lume Creator al unui univers poetic de o frapanta originalitate. neologisme: „canapea”. atat prin problematica. o lume supusa destinului. „hrisov”. „ocara”. Tema textului este rolul artistului. nu e nici capabil de a ferici pe cineva. care trebuie sa gaseasca cea mai potrivita forma pentru a exprima ideile sale: 7 . Viziunea despre lume a autorului este sintetizata prin tema poemului. O prima idee prin care se face referire la aceasta tema este concretetea limbajului artistic. „obscure”. prin care se descifreaza ceea ce Eminescu numea „sensul alegoric” al povestii: „Aceasta e povestea. acest aspect este evidentiat prin utilizarea unei mari varietati de termeni. Iar intelesul alegoric ce i l-am dat este ca daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii. finalul poemului scoate in evidenta antiteza dintre lumea omului comun. dar si prin mijloacele artistice folosite. El n-are moarte. In opinia mea. El a afirmat ca la dispozitia scriitorului sta campul intins al limbii poporului si nu doar un manunchi de cuvinte „alese” care ar putea fi socotite. in 1927. Garabet Ibraileanu afirma despre Tudor Arghezi ca „se misca cu succes estetic pe cel mai intins registru al limbii romane.” Asadar. El se foloseste de estetica uratului pentru a demonstra ca poetul are capacitatea de a transforma uratul in frumos. concept ilustrat in lirica europeana. omul de geniu este constient de conditia sa eterna. in mod nejustificat. Se observa ca in text Arghezi nu foloseste antiteza (ca in romantism). in masura in car vorbele pot sa marturiseasca mai pregnant gandurile creatorului. termeni din limbajul popular: „bube”. „usure”. un mestesugar. scriitorul poate folosi orice categorie lexicala. in secolul al XIX-lea. careia ii apartine. tema textului si viziunea despre lume a autorului sunt exprimate in aceasta poezie prin referirea la „estetica uratului”. considerate altadata degradate.” In poezia „Testament”. o lume a aspiratiilor marunte. conditia omului de geniu si subliniata in finalul poemului. Sunt prezente arhaisme: „plavani”. „Domnul”. mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi. care aspira catre absolut. pentru a pune in evidenta lumina. de care incearca sa se detaseze cu luciditate: „Ce-ti pasa tie chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul/ Traind in cercul vostru stramt/ Norocul va petrece/ Ci eu in lumea mea ma simt/ Nemuritor si rece. nepoeticul in poetic. aici pe pamant. prin contrast cu intunericul sau pentru a scoate in relief frumosul. aparut. o lume limitata si cea a omului superior.deveni muritor si conditia sa diferita de a pamantenilor: „Ei au doar stele cu noroc/ Si prigoniri de soarte/ Noi nu avem nici timp. numai ele proprii literaturii artistice. efemera. scriitorul este un artizan.

promovanduse astfel ideea ca in arta nu exista urat sau frumos. are. pentru prima data in lirica romaneasca. de la care poetul nu accepta sa faca abatere. ca in arta uratul nu are niciun sens. o sonoritate grava. numai tehnica artistica lipsita de talent pot duce la realizarea unei opere literare inestetice. gustative „veninul strans l-am preschimbat in miere”. aparent marunta. acela de voce a poporului caruia ii apartine. Se observa legatura indisolubila dintre poet si stamosii acestuia. Dupa cum se poate remarca. toate contribuie la expresivitatea deosebita a textului. „robi cu saricile. iar pronumele „ti” subliniaza adresarea directa a poetului catre cititor. Se stabileste astfel contactul intre cei doi poli ai comunicarii.” Incipitul „Nu-ti voi lasa drept bunuri. El se considera exponentul clasei sociale din randul careia provine: „De la strabunii mei pana la tine/Prin rapi si gropi adanci/Suite de batranii mei pe brinci”. iar masura este variabila. s-ar putea vorbi despre atitudinea de recuperare a uratului. prin esenta lui. in constituirea metaforelor intra termeni din toate registrele stilistice. Echivalarea averii agonisite intr-o viata doar cu „un nume adunat pe-o carte” poate parea expresia unei judecati despre sine mult prea severe. „ramura obscura”. un substantiv abstract. Patru elemente de constructie a textului importante pentru evidentierea viziunii despre viata a autorului sunt: titlul. sugereaza stari emotionale diferite. cel literar. Metaforele creeaza imagini vizuale: „cenusa mortilor din vatra”. prin multitudinea de consoane. nu este perisabil precum bunurile materiale. dupa gand si simtire cu vesmant nou. constand in opera sa artistica. determinand instantaneu un inalt nivel al emotiei lirice. legatura cu urmasii. figurile semantice. explicative. care. Totodata. evocand textele sacre: Vechiul si Noul Testament. elementele de prozodie. El considera ca vocea artistului trebuie sa exprime durerile si nazuintele inaintasilor sai. titlul face referire la mostenirea spirituala pe care autorul doreste sa o ofere urmasilor. la o atitudine estetica transanta. pline/De osemintele varsate-n mine”. Enumeratia „Din bube. incipitul. eu-tu. rolul poetului este de a arata lumii intregi suferinta poporului sau: „Durerea noastra surda si amara/O-ngramadii pe-o singura vioara”. Epitetul dublu „durerea noastra surda si amara”.o-ngramadii pe-o singura vioara”. inversiunea „iscat-am”. Astfel.. poetul subliniind aceasta idee si in cuprinsul operei: „Am luat cenusa mortilor din vatra/Si am facut-o Dumnezeu de piatra./domnita sufera in cartea mea” poate evoca tentatia reprimata a efectului artistic facil sau impulsul alinierii scriitorului la o matrice de conceptie sau la un stil care sa fie ale timpului sau. fiind de o concretete uluitoare: „Veninul strans l-am preschimbat in miere”. Arghezi dovedindu-se inovator si la nivelul organizarii strofice si la cel al prozodiei.. de la patru la 18 versuri. Titlul poate face trimitere si la o pozitie ferma a autorului.„Am cautat sa le supun si din materia lor plastica sa le modelez. comun. mucegaiuri si noroi”. Se deschide calea confesiunii poetice. „Batranii au adunat printre plavani/Sudoarea muncii sutelor de ani”. Arghezi are o datorie pe care trebuie sa o duca la indeplinire. Verbul la forma negativa „nu voi lasa” are un impact puternic asupra cititorului. integreaza un intreg univers. Astfel. Titlul. In sens propriu. in care accentul cade asupra ultimei silabe. auditive „durerea. Metafora este frecvent intalnita: „Intinsa lenesa pe canapea. frangeri bruste ale discursului poetic si continuari largi. printr-un dialog imaginar tata-fiu. pentru idee. Strofele inegale. de mare vibratie sufleteasca. de metamorfozare a acestuia in valori ale artei eterne. In sens figurat. in care accentul cade pe silaba penultima. „Stapanul ca un tap injunghiat”.” Cuvintele par a se materializa in textul lui Arghezi. pentru sentiment. actul liric se transforma in militantism social. De fapt. la 8 . In aceasta situatie. tonalitati variate ale frazei. Rima este imperecheata. Atitudinea poetului oscileaza intre modestie si constientizarea deplina a propriei valori revarsate in opera. in special vizand o mostenire materiala. cu cea feminina. ca intr-o concludenta demonstratie artistica despre forta de sugestie a limbajului arghezian. Elementele de prozodie contribuie la modernitatea textului.. ca numai exprimarea artistica gresita poate genera uratul. O alta idee care subliniaza tema textului este aceea a rolului pe care artistului trebuie sa si-l asume. care nunateaza si sporesc puterea de evocare a imaginilor. una dintre ideile de baza ale textului. Poetul recurge. completata de versul „Iscat-am frumuseti si preturi noi” constituie fraza-cheie a textului. alternand rima masculina. In poezia „Testament” sunt prezente numeroase figuri semantice. precizandu-i cursul simbolic: discursul vizeaza destinul unui creator si al unei opere. Fata de acestia. aceasta mostenire. substantivul desemneaza un act juridic prin care o persoana isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi implinite dupa moarte../Decat un nume adunat pe-o carte” marcheaza. oximoronul „izbaveste pedepsitor”. oameni simpli. termenul ofera si sugestii religioase. potentand considerabil realitatea prezentata. dupa moarte. fiind cuprinsa intre 9-11 silabe. „Intinsa lenesa pe canapea/Domnita sufera in cartea mea”.

Natura din poeziile lui Alecsandri e statica. Solemnitatea imaginilor este conferita de neclintirea stranie a unui tablou de iarna hiperbolizat prin asocierea cu imaginea unui templu urias. copacii par fantasme albe. adeseori diminutival. anotimpul preferat al poetului. intr-o arta poetica. Continutul Poeziile din acest volum al lui Alecsandri transpun peisaje in imagini descriptive: umeri dalbi. in care autorul isi exprima viziunea artistica despre creator. Astfel. Astfel. Cele mai multe pasteluri sublimeaza peisajul iernii.Pastelurile lui Alecsandri transfigureaza un tablou de natura caracterizat prin solemnitate. palid sau voios. iar in pastelul "Miezul iernei" zapada este un lan de diamanturi. Fantasma este o aparitie misterioasa. dalbi. Tema . ca un roi de fluturi. caci inainte de el existau doar incercari timide (la Heliade Radulescu si Vasile Carlova). Alecsandri alegorizeaza peisajul printr-o imagine a nuntii: " Balta-n aburi se ascunde sub un val misterios / Asteptand voiosul soare ca pe-un mire luminos". 4. De altfel. Fascinat de finetea peisajului. viespea sprinteioara. instalarea diminetii. adeseori poetul subliniaza stranietatea unei naturi cunoscute sau chiar banale. In general. un text programatic. anotimpul preferat al poetului. salcia pletoasa. "Miezul iernei" infatiseaza un tablou de noapte feerica de iarna privit pe geam. copacii imbracati in nea seamana cu o orga uriasa. care evoca imagini usor de reprezentat in minte. dar cele mai multe sunt pasteluri de iarna. in general. incerta si fascinanta. 3. invazia luminii deasupra apei intunecate ii reveleaza imagini magice. soarele rotund si palid etc.„zdrente”. 2. Elementele peisajului evoca imaginea unui lacas indumnezeit: muntii par altare. cele mai multe pasteluri sublimeaza peisajul iernii. Comentariul Vasile Alecsandri poate fi considerat creatorul pastelului in literatura noastra. transfigurand materia primara si ridicand-o la o inalta treapta artistica. Astfel de sintagme simple. deoarece propune un tablou grav ale carui amanunte sunt sintetizate in metafora sacralitatii (natura-templu): "Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios / Ca inaltele coloane unui templu maiestos / Si pe ele se asaza bolta cerului senina. tara poarta o haina argintie. in pastelul cu acelasi titlu. Poeziile surprind natura de-a lungul celor patru anotimpuri. in pastelul "Malul Siretului". care creeaza un univers liric singular in intreaga literatura romana. imaginea artistica a unui pastel este creata pe denotative plasticizante (cum sunt epitetele cromatice: albi. preferinta poetului indreptandu-se catre epitetul simplu. textul se constituie intr-o opera de mare importanta artistica. Pastelurile sale (publicate in volum in 1875) transfigureaza un tablou de natura caracterizat prin solemnitate coplesitoare. "Oaspetii primaverii" surprind aspecte ale primaverii timpurii etc. Miezul iernei este una dintre poeziile reprezentative in acest sens. invaluita in aburii diminetii. VASILE ALECSANDRI PASTELURI 1. adeseori asociate cu figuri spectrale. In general. din care face „muguri si coroane”. aburii care se inalta la cer creeaza impresia unor coloane. fulgii de nea sunt un roi de fluturi albi. create in nota solemna. Balta. salcia pletoasa devine imaginea ilustrativa a luncii. iar Vasile Alecsandri respecta acest canon. Registrul imagistic alecsandrian este construit pe denotative plasticizante. dupa cum. eul liric este coplesit de frumusetea naturii si isi exprima fara rezerve admiratia. iar uneori repede 9 .Comparatia aburilor noptii cu fantasme apare frecvent in poezia lui. unul de extaziere in fata naturii grandioase.Imaginile descriptive surprind aspecte generice: in poezia "Iarna". "Malul Siretului" este un pastel despre o dimineata de vara. au intrat in constiinta generala ca emblema a poeziei lui Alecsandri. "Balta" aduce o imagine animata de fauna exploziva. devenite pe neasteptate de nerecunoscut intr-un moment al zilei sau prin schimbarea anotimpului. este animata de o fauna surprinsa in atitudini tipice: "Serpii lungi se-ncolaceaza sub a nufarilor floare / Ratele prin mosunoaie dupa trestii se ascund". comparatiile concretizatoare: ca un roi de fluturi). In poezia "Balta". De pilda./ Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina". aproape tuturor textelor sale. In toate pastelurile sale apar aspecte ilustrative pentru fiecare tip de peisaj. ceea ce confera un sentiment tonic. inghetata in secvente generice. Sentimentul liric este. soarele este rotund.Pastelurile lui Alecsandri transpun imagini ale naturii. de optimism senin.

Pentru Alecsandri. printre ramuri se despica. in toate cele trei compartimente ale ei: poezie. 77) "Luate in totalitate. la poetul nostrum doua surprinzatoare trasaturi de afinitate cu arta si cu poezia extrem-orientala. este vorba despre evadarea din postura de spectator.. inoculata de imaginea raului. 300) "Alecsandri nu este numai un deschizator de drumuri.. cu opera demna de a fi mentinuta real.Evidenta intentie de a medita asupra trecerii timpului. iata. luna ca o icoana de argint. se estompeaza sub efectul imaginilor tonice in care este surprins faptul zilei. ca in finalul pastelului "Malul Siretului": "Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale /Cu cel rau care-n veci curge. un horatianism. de asociatii. Minerva. coplesit de minunile peisajului. 1977. incarcati de geruri. Este atat instantaneul sugestiv. lagunele lirismului sau se intind pe spatii respectabile si in stare a profila integral o sensibilitate artistica. Referinte critice "Pe tehnica mai libera a pastelului pictural s-au grefat. 77) "Iarna ramane pentru Alecsandri un camp imens de senzatii. fantasmele desprinzandu-se din fumul tigarii. ca in pastelul "Malul Siretului": "Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica / Si. Aceasta din urma. careia elementele ce o incadreaza in istorie ii convin pe linia insasi a vietii estetice". cand de otel. dar meditatia sa este scurta sau reprimata. norii negri. unde fantasmatica silueta amplificata de lumina lunii este a unui lup ce se alunga dupa prada-I spaimantata. recluziunea poetului. p. sunt scurte si sententioase: "Sfanta munca de la tara. Ed. Nichita Stanescu (1933 . adesea colorata a unor corpuri asupra altor corpuri "(Edgar Papu Din clasicii notri. se supune trecerii si devenirii. ca in pastelul "Miezul iernei": "O! tablou maret. imaginea selenara. in general. de naufragii polare". (Edgar Papu Din clasicii notri. nelegate intre ele./ Lunca-n giuru-mi clocoteste. ea se releva intr-o proza de nedezmintita perenitate. fantasmele sunt blande mistere crepusculare (Negoitescu). ci primul nostru scriitor complet. cosmoidala dramatic. 1991. un fir de iarba verde". Eminescu. Tot asa.. Alteori. Ed. si nu doar in ipotetic. Pastelurile lui Alecsandri inoculeaza un sentiment de tihna si bucuria de a trai prin imagini de evocare a simplitatii naturii. parasind nisipul cald".In Pastelurile lui Alecsandri. moment misterios si fascinant. 1977. vol. Peisajul straniu se defineste aici prin simboluri mitice. ca in finalul pastelului "Miezul iernei". bine randuita in clasicitatea expresiei. comparatia raului cu un balaur amplifica sensul hieraticei risipiri a noptii sub efectul razelor care se nasc. soarele palid. ci de viata insasi..clarificata. izvor sacru de rodire. In poeziile acestui volum. Negoitescu Istoria literaturii romane. meditatia la masa de scris. pacla densa. cand viata luncii pare ajunsa la apogeu. Rasaritul soarelui. cat si radiatia. exclamatia retorica subliniaza aici relatia pe care o statorniceste eul liric cu realitatea transfigurata. galbiu.". Bucuresti. toate nuantele livide ale cerului./ Tu legi omul cu pamantul in o dulce infratire!. fara-a se opri din cale. promoroaca. 10 . (I. Calinescu Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent. pe care Alecsandri o adopta in raport cu natura sublimata. poetul se indreapta spre o stare contemplativa. Ed. Pentru intaia oara se canta la noi intimitatea. fantastic. unul de extaziere in fata naturii grandioase./ Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur / Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur". o soparla de smarald / Cata tinta. pastelurile prezinta o lirica a linistii si a fericirii rurale. p. Dar cand isi formuleaza cugetarile. participand afectiv la transformarile naturii: "O. p. sentimentul liric este. Eminescu. in pastelul "Sfarsitul iernii". care clocoteste. I. lung la mine. Ed. care-n veci curge. p. teatru si proza. alcatuit spontan din componente detasate. cand de plumb. Doamne! Iata-un fluture ce prin vazduh se perde!/ In campul vested. Pe plan vizual ne intampina orizonturile mari. (G. Lagunara liric. desteapta asociatii teribile si sublime. publicat in 1970. plutind deasupra luncii. caruia i-a dat si titlul. "("Plugurile"). in suma comediilor prin care ne vorbeste inca lumea lui apusa. somnolarea in fata sobei cu catelusul in poala". 90) In dulcele stil clasic de Nichita Stanescu (autor canonic) Arta poetica erotica neomodernista Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic". exprimata exploziv si cu o admiratie fara rezerve. deci. cand de opal.1983) se intoarce cu veselie spre lirismul clasic. 1984. Despot Voda inseamna in schimb irumperea unui personaj romantic in peisajul oriental-occidental al culturii noastre./ Dar lumina amurgeste si plugarii catre sat / haulind pe langa juguri se intorc de la arat. Minerva. nu este intrerupta doar de neasteptata aparitie a soparlei. isi exprima bucuria.

limbaj poetic Poezia este alcatuita din patru catrene si un vers liber. iubirea" -"inca-o vreme. "el avea roscata funda". ori din vegetal. "pasul tau de domnisoara". invinge timpul. ca forta esentiaia a spiritului. Versui "Pasul tau de domnisoara". generatoare de energii.. privind ivirea iubirii ca pe ceva exterior eului liric. "Dintr-un bolovan coboara". "Dintr-o frunza verde. In ultima strofa. "blestemat si semizeu". persiflata. profunda. In ultimele trei strofe atitudinea poetica este dominata de lirism subiectiv.. in poezia "In dulcele stil clasic". alta data atat de bulversant. Tema poeziei este erotica. (Al. Versui liber din finalul poeziei sugereaza curgerea timpului tot prin miscare. sentimentul fiind exprimat printr-o metafora care sugereaza efemeritatea acestui sentiment uman: "pasul tau de domnisoara". persiflate. prin metafora sugestiva a iubirii. numai "o secunda. este aproape un laitmotiv. Atat sentimentui de dragoste. la fel ca in poezia "Leoaica tanara. "dintr-o pasare amara". prin lirism obiectiv. "caci imi este foarte rau". "Pasul trece eu raman". agresiva si bulversanta. cat si iubita sunt minimalizate./Si-nca-o vreme. cu deosebirea ca daca in aceasta ultima poezie iubirea. sugestiv pentru o parodie a liricii galante. Prima strofa ilustreaza lirismul obiectiv si exprima ideea conform careia iubirea suava este o galanterie a naturii. viziunea iubirii este una exterioara si nu o stare interioara. Aici viziunea despre iubire este aceea de sentiment trecator. iubirea". balada. Limbajul artistic este voit conventional.Steianescu) Spre deosebire de viziunea sentimentului de iubire din poezia "Leoaica tanara. deloc marcata de acest sentiment. intocmai ca in poezia clasica pe care o parodiaza. care trece la fel de repede cum a venit. trecerea iubirii care nu mai este un sentiment profund. ci contemplativ. ca in "Leoaica tanara. o energie ce poate reordona universul. sinele poetic nu mai este un "centrum mundi" capabil sa reordoneze lumea dupa legi proprii.. plasarea iubirii intr-o "inserare-n seara".supusa de Nichita Stanescu unui [. cu trimitere discreta catre starile de chinuri sj lesinuri provocate de dragostea din poeziile Vacarestilor. care este o metafora pentru a exprima sentimentui de dragoste. "Pasul trece. care a nascut-o din mineral. "mai ramai cu mersul tau" si de aceea nu simte emofie si nici bucurie.creand adevarate parodii ale stilurilor sau temelor din poeziile traditionale. minimalizata dupa modelul liricii siropoase a poetilor Vacaresti. o secunda".] tratament de regenerare-caricaturizare". Strofa a treia exprima aceeasi idee a unui sentiment superficial. care dureaza putin. 11 . unde dragostea este devoratoare. Poezia "In dulcele stil clasic" este o creatie "lirica galanta -sinteza intre elegantul stil trubaduresc si lamentatiile amoroase din timpul lui Ienachita Vacarescu . eu raman". iubirea". sentimentui fiind perceput superficial si efemer ca un "pas de domnisoara". "parca pe timpanul meu". deoarece el inregistreaza. Strofa a doua sugereaza. in care poetul se lamenteaza si se vaicareste. prin epitetele inedite "frunza verde. "inima incet mi-afunda". Structura. ce se constituie intr-o concluzie referitoare la efemeritatea timpului in relatie directa cu sentimentul de iubire. metafora iubirii fiind aici la fel de sugestiva: "Pasul tau de domnisoara". sentimentui are conotatii cromatice. iubirea". pala". paia". eul poetic afiseaza o atitudine contemplativa -"Stau intins si lung si zic"-. Ideea poetica exprima nepasarea.". atitudinea poetica ramane impasibila. "Domnisoara. in aceasta creatie lirica dragostea este pasagera. dar iubirea nu mai este o "leoaica tanara". compozitie. Ca si in "Leoaica tanara. "roscata funda") si prin ritmul si muzicalitatea de tip folcloric a versurilor. la fel de trecator. in cealalta poezie iubirea fiind o "leoaica aramie". din care cauza eul liric are un ton persiflant. imbracand formele bine cunoscute de romanta. mai nimic/ pe sub soarele pitic". fiind repetat de patru ori in primele doua strofe. iubirea este caricaturizata. trecatoare si nesemnificativa. o iubire intamplatoare. ci este aici un simplu pretext liric. poem eroic ori madrigal. Nichita Stanescu confera insa modernitate stilului. indiferenta joviala a eului liric pentru iubirea efemera si conventionala. Strofa a patra aseaza eul liric in ipostaza unui suflet impovarat parca de un blestem..

cat si de ultima. fiind impinse mult spre trecut: „Amu cica era odata intr-o tara”. cu un numar mare de personaje.Ion Creanga este cunoscut in literatura romana atat prin „Amintiri din copilarie”. Sfanta Duminica. se precizeaza ca intr-o tara un crai care avea trei feciori. Pasari-Lati-Lungila. bea si mananca. prezenta in orice basm. Fiul craiului. Spatiul in care se desfasoara actiunea este un taram al fantasticului. plecarea la drum a eroului in incercarea de restabilire a echilibrului si revenirea la echilibrul initial. iar reprezentativi pentru fortele raului sunt Spanul si Imparatul Rosu. scoate cititorul din lumea fictionala. cea mediana. dereglarea echilibrului. il inalta la cer de 3ori pe Harap. Astfel. „Si mersera si mersera” mentine treaza atentia cititorului si ii suscita interesul. odata ce sosesc la curtea lui Verde Imparat. In plus.PROZA Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga -basm cultTema si viziunea despre lume Basmul cult este specia genului epic. cine nu.Alb. prin caracteristicile acestei specii literare. se da de 3 ori peste cap. Ochila. Reprezentant de seama al generatiei de scriitori ai secolului al XIX-lea . regina furnicilor. regina furnicilor). Pasari-Lati-Lungila.alaturi de Ioan Slavici. Actiunea se desfasoara dupa un tipar specific basmelor: o situatie initiala de echilibru. Cel mic reuseste si pleaca. Una dintre cele mai importante opere ale sale ramane basmul „Povestea lui Harap-Alb”.Caragiale si Mihai Eminescu. Imparatul Verde. dar si animale vorbitoare: calul. in proza. cat si prin povestile si povestirile sale. Este evident ca reperele de timp neprecizate fac ca cititorul sa fie introdus intr-un timp al fabulosului. Setila. acesta se intalneste de 3 ori cu Spanul. primeste o scrisoare. la curtea Imparatului Rosu este supus altor probe. ca in aproape toate basmele culte. cu care se intalneste in timp ce se ratacise intro padure. este supus de catre Span la 3 probe: sa aduca salate din Gradina Ursului. in aceasta opera. prin care ii cerea sa-i trimita pe unul dintre fii pentru a-i mosteni imparatia si a se urca pe tron. relatii spatiale si temporale. fata Imparatului Rosu. la curtea lui Verde Imparat este supus la 3 probe. iar formula finala. care. cu o actiune desfasurata pe un singur plan narativ. imprecise. El reuseste sa treaca atat de primele doua probe. Ochila. Gerila. pentru a marca statutul de sluga. de intindere medie. Opera se incadreaza in specia literara basm cult. Flamanzila. Setila. pentru ca include fiinte fabuloase: Gerila. ca in orice basm. Tema basmului este lupta dintre bine si rau. Toate sunt trecute 12 . fiinte care se metamorfozeaza: calul. actiunea. „Cine are bani. acesta din urma dandu-se drept nepotul craiului. 3 surori la curtea lui Verde Imparat. pentru a vedea daca sunt vrednici ca porneasca la drum. se va maturiza. In final. Creanga evidentiaza formarea unui adolescent. regina albinelor. sa aduca dintr-o padure capul plin de nestemate al unui cerb si sa o aduca pe fata Imparatului Rosu. desi. calul vine sa manance jaratic de 3 ori. Reprezentativi pentru fortele binelui sunt Harap-Alb si toti cei care il ajuta (Sfanta Duminica. Formula initiala. Este pacalit si devine rob al Spanului.L. pe la noi. raul este invins. are rolul de a introduce cititorul in lumea fabulosului. contribuind la crearea unei atmosfere specifice. I. ce primise numele de Harap-Alb. de la fratele sau. sta si se uita”. El incalca astfel porunca tatalui sau de a se feri de omul span si de omul ros. avand cu sine un cal nazdravan care il va ajuta pemanent pe parcursul calatoriei sale. Naivitatea si lipsa de experienta a mezinului il vor determina sa accepte tovaratia Spanului. Patru dintre elementele de constructie importante in acesta opera sunt: tema. relatia dintre incipit si final. exact cei de care tatal eroului ii spusese sa se fereasca in calatoria sa. O a doua trasatura a basmului cult este prezenta cifrelor magice. Relatiile spatiale si temporale sunt vagi. in „Povestea lui HarapAlb”cifra magica fiind 3: sunt 3 frati la curtea Craiului. O prima trasatura a basmului cult este prezenta formulelor specifice. calul. Flamanzila. reprezentand valori morale si in care este prezenta lupta dintre bine si rau. plecand intr-o calatorie presarata cu numeroase probe. „Amu cica era odata”. Primii doi frati esueaza in incercarea la care ii supune tatal lor. regina albinelor.

din moment ce nu o mai intalnise niciodata. poate fi cu usurinta identificat in numele sau. Pentru fiul de crai. pe la noi. de un sfatuitor. pentru ca. il lasa sa greseasca tocmai pentru a invata din experienta si a intelege ca aparentele pot insela. din fiu de crai in sluga. de cineva care sa il indrume si sa-i poarte de grija. Si aceasta intalnire cu calul ii demonstreaza fiului de crai ca aparentele insala si ca nu infatisarea este importanta. dobandind experienta. sta si se uita.” 13 . intentia autorului fiind de a prezenta acest drum al maturizarii eroului prin crearea unui bildungsroman (roman al maturizarii unui tanar). O alta scena semnificativa este intalnirea cu Spanul. nu unul singur. Naivitatea in acest caz a avut drept consecinta schimbarea statutului. Statutul psihologic subliniaza un caracter inca in formare. Astfel. cat si in timpul probelor la care a fost supus. Chiar calul ii atrage atentia stapanului sau cu privire la necesitatea ca Spanul sa existe in viata lui Harap-Alb: „Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume cateodata. la sfarsitul tuturor probelor la care il supune pe Harap-Alb. deoarece. El ii este chiar de ajutor acestuia. Statutul moral pune in evidenta calitatile si defectele eroului. frumusete. precum: vitejie. care primeste o adevarata lectie de viata. miluind o batrana in curtea palatului. nu se intreaba de unde stie aceasta atatea amanunte despre el. imprecise. dar nici nu banuieste ca acesta ii intinde o capcana. atat inainte de plecarea la drum. care sunt vagi.” In acest basm exista o relatie de simetrie intre incipit si final. regina furnicilor. readucandu-l in lumea reala: „Cine are bani. Se observa ca Spanul. dupa ce acesta l-a inselat.” Finalul inchide basmul. statutul initial al eroului. Aceasta are rolul de a introduce cititorul in lumea fictionala si de a-l determina sa accepte conventia conform careia. cine nu. de lipsa de experienta si de neascultarea sfatului parintesc. a sfatuitorilor precum calul si Sfanta Duminica. sclav. care inseamna om cu pielea neagra.. Generozitatea si lipsa de prejudecata ii aduc alaturi cinci prieteni. Sfanta Duminica. Eroul are insa si defecte. prezenta Spanului inseamna invatarea lectiei umilintei. Harap-Alb nu are niciuna dintre aceste calitati. Creanga nu doreste sa urmeze tiparul basmelor populare in care eroul este un Fat-Frumos cu multiple calitati. Setila. se dovedeste lipsa de maturitate a lui Harap-Alb. Acest incipit coincide cu fixarea reperelor spatio-temporale. in scena primei intalniri cu acesta. iar prin termenul „harap”. ci calitatile si modul cum iti oferi celor din jur ajutorul. cat si prin constructia personajelor. Trasatura dominanta de caracter este naivitatea. echilibru. va intelege ca fiintele fabuloase si intamplarile neobisnuite vor popula actiunea. Eroul nu numai ca nu isi da seama ca Spanul se deghizeaza de fiecare data cand ii apare pe drum eroului. Harap-Alb se dovedeste a fi un adolescent care are mare nevoie de un prieten. joaca un rol aparte in viata eroului. dobandeste sfaturi pretioase de la aceasta. de vreme ce palatul era pazit cu grija. el il lasa pe erou sa hotarasca ce ar trebui facut. odata intrat in aceasta lume. de sluga a Spanului. Conflictul este reprezentat de lupta dintre bine si rau.cu bine datorita prietenilor pe care eroul si-i face pe drum: Gerila. acela de fiu de crai. ci modul in care pot ajuta la nevoie. fiul de crai se maturizeaza. se sugereaza statutul de rob. impreuna cu incipitul ca intr-o rama.. dorinta de afirmare. El reuseste sa treaca probele la care este supus cu ajutorul prietenilor sai. Nicio clipa eroul nu isi pune problema sa o intrebe pe aceasta cum a ajuns acolo. Astfel. viziunea despre lume si viata a autorului in acest basm este magistral subliniata. Desi calul ar fi putut sa il ajute. Finalul are rolul de a scoate cititorul din lumea fictionala. avand in vedere ca fiul de crai era la varsta adolescentei si nu avea niciun fel de experienta a vietii. atat de necesare in devenirea lui ca imparat. opera „Povestea lui Harap-Alb” ramane una dintre cele mai reprezentative scrieri ale autorului Ion Creanga. adolescentul devine adult. a maturizarii. Incipitul este reprezentat de formula initiala: „Amu cica era odata”. ca sa para ca sunt 3 Spani. De asemenea. O scena semnificativa pentru ilustrarea acestei trasaturi o constituie intalnirea din curtea palatului cu batrana cersetoare. atat prin tema. cand il invita sa coboare in fantana. lipsa de incredere in fortele proprii. despre care Barbu Fundoianu afirma: „A fost gresita opinia ca scrisul lui Creanga e pentru copii. Ochila. Mai presus insa de probele pe care le trece. Astfel. a ascultarii si astfel. personajul negativ al basmului. bea si mananca. pentru ca fac pe oameni sa prinda la minte. Creanga e facut sa existe numai pentru adulti sau deloc. generata de varsta frageda. Pasari-LatiLungila. bunatatea si milostenia ii aduc foloase. care dovedesc ca nu infatisarea conteaza. Flamanzila. In opinia mea. In relatie cu calul sau. reprezentativ pentru fortele raului. precum: naivitatea. regina albinelor. In relatie cu Spanul. se sugereaza prin termenul „alb”. Statutul social al personajului principal Harap-Alb.

povestite cu pasiune de drumetii care poposeau la hanul unde ritualul ospetiei era randuit de Ancuta cea tanara. sunand plin”. Damian Cristisor se-ncumetase intr-o calatorie la Liov si. Dupa ce l-a lasat la dugheana pe fratele lui mai mic. cu scopul de a cumpara marfa de la Lipsca. deoarece face parte din naratiunea mai ampla. iar specia reportajului este definita atat prin traseul marcat de localitatile prin care trecuse. Larma iscata de sosirea la han a „trei cara cu coviltire de scoarta.. Perspectiva narativa Perspectiva narativa este aceea de narator-martor alternand cu cea de personaj-narator. unde avea o „dugheana in ulita mare”. de catre taranii moldoveni ce poposeau aici pentru odihna si petrecere. la hanul Ancutei. „mare si gros in antereu-i larg si cu incaltarile scartaind”. se hotarase sa mearga in acest an pana la Lipsca (actualul oras Leipzig din Germania). de strigatele carausilor care indemnau boii si de „bicele de canepa care plesneau usor” starneste curiozitatea” oaspetilor. al faptelor intamplate in calatoria pe care jupan Damian Cristisor o facuse in „tara nemteasca”. este marcat de dialogul personajelor. relatate intr-un spatiu ocrotitor. Incipitul Incipitul il constituie nerabdarea pe care musterii hanului o manifesta cu privire la incitanta istorisire a comisului Ionita de la Draganesti.. Mos Leonte zodierul intuieste alte detalii caracterizatoare pe care negustorul le confirma: era nascut in zodia Leului si sub stapanirea planetei Soarelui. Jupan Damian venea cu marfa de la Lipsca si se indrepta spre Iasi. Grigorita. pe care sa o negustoreasca in Moldova. lipscanul Damian Cristisor „nu are intru sine nici viclenie. cea mai stralucita creatie lirico-epica a prozatorului.”. se pot petrece oricand in spatiul spiritualitatii si al credintelor ancestrale si nu numai intr-o anumita epoca sociala. Damian a plecat de la Iasi spre Husi. perspectiva narativa este reprezentata de naratorul omniscient si naratiunea la persoana a III-a. din care se contureaza portretul noului venit: „un barbat barbos”. In acelasi ritual se inscrie hangita Ancuta. Negustor Lipscan Negustor lipscan. moneda nationala a rusilor. a saptea istorisire din volumul Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu. a cumparat la Tighina „cinci sute de batali” (berbeci). pentru ca negustoria fusese cu folos. Intamplarile povestite au loc in vreme veche. in timp mitic romanesc. De altfel. sau martori ai evenimentelor narate. ceea ce denota faptul ca negustorul isi organizeaza cu inteligenta si rabdare marea calatorie. deoarece Damian Cristisor povesteste la persoana I despre cele vazute in calatoriile facute prin tari straine. promisa de acesta inca de la inceputul volumului. care aduce ulcica de vin si „un pui fript in talger de lut”. precum si prin informatii despre unitatea monetara si randuielile din respectivele tari. Trecand granita in Imperiul Austro-Ungar. a trecut Prutul si. De Sfanta Maria a dus „patru lumanari de ceara curata sfintei Paraschiva”. Toata priceperea lui mos Leonte vine dintr-o profunda credinta in Dumnezeu si din cartea de zodii de care nu se desparte niciodata: „numai Domnul Dumnezeu si cartea pe care o am in tasca ma lumineaza intru toate cate le spun”. tema ce inscrie povestirea in specia reportajului. La inceputul si in finalul povestirii. este o povestire in rama. de unde si semnificatia titlului Negustor lipscan. au pus 14 . deoarece „radea cu obraji plini si bogati de crestin bine hranit” si se arata „blajin si cu prietenie. aceea a evocarii intamplarilor petrecute demult. Timpul narativ se compune din timpul povestirii care marcheaza prezentul si timpul povestit. la biserica Trei-Sfetite si l-a rugat pe parintele Mardare sa-i citeasca o slujba ca sa fie aparat de primejdii si de boli. mari si grele. Volumul contine noua povestiri. in timpuri imemoriale. care ilustreaza un plan al trecutului. fiind ei insisi participanti direct. care inseamna comerciant de marfuri aduse in Moldova de la Lipsca. In urma cu doi ani. Pregatirile pentru drum includ mai multe etape. despre propriile fapte si impresii. relatate la persoana a III-a. poate.Hanu Ancutei De Mihail Sadoveanu Hanu Ancutei (1928) face parte din opera de maturitate a lui Mihail Sadoveanu (1880-1961) si este. platind cate o rubla pentru fiecare. fiind menit „sa dobandeasca avere” si sa fie cinstit de „cei mari”. impreuna cu un negustor armean. viziunea auctoriala conturand ambianta specifica de la hanul Ancutei. ca parte componenta a ramei narative. au ajuns la Liov. Ceremonialul. nici ascunzis”. secvente (initiale si finale) care formeaza rama acestei povestiri.

Ascultatorii sunt puternic impresionati de cele aflate si se manifesta zgomotos. amplifica buna-dispozitie a ascultatorilor. adica actele oficiale care-i permiteau sa faca negot cu marfa pe care o transporta. Asa cum afirma George Calinescu. iar negustorul ii prinde hangitei „o zgardarita de margele” si o saruta pe amandoi obrajii. Negustorul le povesteste cum un morar s-a judecat „pentr-un petic de mosioara” cu insusi imparatul si. dintre toti cei prezenti. O alta minunatie este aceea ca in toate targurile si satele sunt scoli si profesori. Ancuta aduce „placinte cu poalele-n brau”. apoi sa dea ceva si nasului sau. calatorind mai intai cu „caruta aceea cu foc”. Mos Leonte isi face cruce si-i deplange pe acei oameni care n-au gustat „pui in tagla”. pe la Cornu-Luncii. imaginandu-si. „Atunci oile cine le pazeste”. ca trenul este un fel de caruta „cu foc”. judecatorul i-a dat dreptate morarului. „nici sarmale. la Neamt si la Frantuz. Intrand in tara Moldovei. nu l-a napastuit nimeni cat timp a umblat „pe drumuri si-n targurile nemtesti. „ca sa nu-mi spintece boccelele”. unde a pus marfa in carute. unor negustori care sa-i duca intr-un targ la Paris. spre multumirea hotului. i-a dat in dar „un baider de lana ros”. apoi cu sarabande (carute mari. Azi is aici si mane cine stie unde”. ori vames. „un fel de lesie amara”. Negustorul nu a patit nimic. „un fel de casute pe roate. asa ca negustorul le-a dat cate un baider (fular lung.marfa in tren si in cateva zile erau la Strassbourg. in care se impleteste graiul popular al taranilor cu fraza vechilor cronici. aga Buscan. deoarece acolo stapaneste legea. o limba capabila sa redea poezia sentimentelor omenesti. insa. Sadoveanu a creat o limba limpede. Un cioban din Rarau intreaba ce este acela tren. pe sinele acelea de fier. negustorul le spune ca mersese cu trenul. si baieti si fete.” Vazand acestea. negustorul urmeaza sa mai faca „o dare catra sfanta Paraschiva si catra parintele Mardare”. bucurandu-se ca acest obicei nu venise si pe la ei. pastrand farmecul atmosferei acelor vremuri vechi. Asa. Oamenii isi fac cruce. desi Damian le desluseste ca masina trage dupa sine mai multe casute in care sunt ori oameni ori marfuri si ca el incarcase batalii „in acele casute”. l-a oprit un calaret „frumos si voinic”. iar intrebarea ciobanului. cerandu-i banii pe care-i avea asupra lui. frumusetile tainice ale naturii. in care se spunea ca nici un „priveghetor. unde au vandut batalii. nici „miel fript talhareste si tavalit prin mojdei”. In tara nemteasca sunt case cu cate patrucinci etaje. Atrasa de veselia generala. ori vornic de sat” nu are voie „a vatama acestui negutator. si roatele acestor casute se imbuca pe sine de fier. vine la el supraveghetorul acelor locuri si-i cere „indreptarile”. Cand va ajunge la Iasi. oamenii umbla acuma cu trenul. dar pentru ca nu vanduse marfa si nu avea deloc bani. care fluiera si pufneste de-a mirare. pentru ca pricina era adevarata. spre satisfactia naratorului si a celorlalti oaspeti. Negustorul le povesteste apoi „si alte lucruri mai de mirare”. dupa care se va putea odihni pana cand va trebui sa se insoare. si umbla singura cu foc”. iar auditoriul iar se mira de asa o minune. nici crap la protap”. Damian avea toate documentele necesare si. care trebuie neaparat sa ramana numai la dansii. supraveghetorul ii cere ceva din marfa adusa de la Lipsca. le trage cu usurinta o masina. deoarece prin „acele tari. cu adevarat pe jupanul Damian este faptul ca legea se aplica la fel pentru toti. nasul negustorului. un fel de „case una peste alta”. Ceea ce l-a impresionat. „c-un galban bucata”. vamesii l-au intrebat daca nu le-a adus „cate-un dar de la iriticii si ticalosii aceia de nemti”. oaspetii Ancutei inchina cu veselie pentru asa „randuiala”. in plus. a povestirii cu geniul sau poetic. „numai comisul si capitanul Isac pareau a sti despre ce-i vorba”. ci sa-l lesi a merge cu pace la locul sau. deoarece. Damian ii ofera al patrulea „baider ros de lana”. o scrisoare semnata de aga Temistocle Bucsan. nemtii sunt „iritici” (eretici . Specificul limbajului artistic Specificul limbajului artistic al lui Mihail Sadoveanu consta in imbinarea epicului cu liricul. nici bors. Altfel. Ascultatorii se mira si intreaba daca nemtii n-or fi auzit ca exista vin si sunt si mai dezamagiti cand afla ca mananca multi cartofi cu carne fiarta de porc ori de vaca. ca ulitele sunt facute „dintr-o singura bucata de piatra”. Spre mirarea tuturor. deoarece „inca sunt holtei”. inchinand ulcelele cu vin in onoarea „cinstitului negustor”. pe care se plimba cucoane cu palarii si boieri cu ceasornic si cu totii beau bere. tramcare). S-asa. Nimeni nu crede ca merge fara cai. in cele din urma. 15 . armonioasa si pura. Oprind carele sa poposeasca si sa manance oamenii si animalele. dar neplacandu-i nimic. „fiind intr-o cumpana mai dreapta decat a noastra” si fara sa se tina seama de saracia sau bogatia impricinatilor. pana cand a ajuns la Suceava. sal). in lunca Moldovei. Auzind acestea.adepti ai religiei protestante desi „cred tot in Domnul nostru Isus Hristos”. Negustorul le descrie masinaria. toata lumea invata carte.

Damian Cristisor „se arata vesel si prietinos”. care stie exact ce vrea. baider. zgardita. intr-un loc numit Moara cu noroc. I.L. personajul principal. in care accentul nu este pus pe desfasurarea actiunii.Ioan Slavici este cunoscut in literatura romana atat prin romanul „Mara”. lesie. Relatiile spatiale si temporale sunt bine precizate. cinstit initial. 16 .Registrul stilistic Registrul stilistic se defineste printr-o bogatie de mijloace lingvistice. cu o actiune constituita pe baza unui singur plan narativ. muzicalitatea frazelor. acolo unde se afla si Moara cu noroc. la plecarea din sat. Tema acestei nuvele este dezumanizarea provocata de setea de inavu-tire. din zona satelor ardelenesti. deja formate. Slavici evidentiaza semnificatia acestui spatiu. Fiind o specie a genului epic. ramanand fidel declaratiei sale din discursul rostit la Academie. inca de la inceput. Mai intai. aceea ca „taranul roman a fost principalul meu erou”. Fiind un moralist convins. la fel cum va cobori si el pe cea mai joasa treapta a degradarii morale. cat si prin nuvelistica sa. Patru dintre elementele de constructie importante in acesta opera sunt: tema.Caragiale si Mihai Eminescu. Prin eufonie. pentru ca lasa in urma satele. cu o intriga bine structurata. Locul este pustiu. iar apoi sa coboare intr-o vale. giubea. iarmaroc). oralitatea exprimarii. Tudor Vianu considera ca povestitorii lui Sadoveanu „vin din vremuri memoriale si-si gasesc bucuria in evocarea lor. Opera se incadreaza in specia literara nuvela. al raului. are o personalitate si o influenta extrem de puternica si nimeni nu i se poate opune. o naratiune de mica dimensiune.alaturi de Ion Creanga. Dezumanizarea sa este urmarita in amanunt. traind ceea ce povestesc. O a doua trasatura a nuvelei este reprezentata de complexitatea personajelor. adica orice urma de civilizatie si se dovedeste a fi un spatiu malefic. Metafora lipseste aproape de tot. fanar) sunt folosite cu naturalete de catre personajele povestirii. pentru a ajuge in locul respectiv. prin intermediul carora scriitorul creeaza o limba literara admirabila si accesibila. cu subiectivism. dorind sa plece din sat pentru a oferi o viata mai buna familiei. in proza. personajul trebuie sa urce niste dealuri. ci pe caracterizarea personajelor. particularizand trasaturi ale personajelor. Ea este ilustrata prin modul de actiune a personajului principal care. cuvintele si expresiile populare (sandrama. devine din ce in ce mai atras de mirajul banilor si in final ajunge sa se degradeze moral. care sunt caractere puternice. scriitorul isi pedepseste personajul care incalcase normele vietii satului si pe cele morale. Una dintre cele mai importante opere ale sale ramane nuvela „Moara cu noroc”. de intindere medie. generat de patima pentru bani a personajului principal. iar Ancuta gangureste „ca o hulubita”. prin descrierea drumului pe care il urmeaza Ghita. Reprezentant de seama al generatiei de scriitori ai secolului al XIX-lea . intr-un loc numit Moara cu noroc. prin caracteristicile acestei specii literare. asa cum o va face si pe scara sociala si pe cea materiala in nuvela. in Ardeal. fiind precise: perioada de inceput a secolului al XIX-lea. personajul antagonist. Referindu-se la volumul Hanu Ancutei. Sadoveanu creeaza trairi tulburatoare in sufletele ascultatorilor. Slavici considerand necesar sa prezinte cititorului si urmarile setei de inavutire. Arhaismele (razas. in care se povesteste. actiunea. palid conturate opera „Cealalta Ancuta” de Mihail Sadoveanu este o povestire in rama. dand astfel stilului sobrietate. regionalismele. relatia dintre incipit si final. Astfel. O prima trasatura a nuvelei o constituie existenta reperelor de timp si de spatiu care incadreaza exact actiunea. Figurile de stil Figurile de stil apar cu moderatie. este initial un om puternic. transformand acele timpuri intr-un izvor de nostalgii si de priviri melancolice”. relatiile spatiale si temporale. deja formate: Ghita. iar Lica. iar epitetele si comparatiile au rol caracterizator. caractere complexe. actiunea avand loc in perioada de inceput a secolului al XIX-lea. Moara cu noroc de Ioan Slavici -nuvela Tema si viziunea despre lume Nuvela este specia genului epic. jupan. o singura intamplare de sine statatoare incadrata intr-o naratiune mai ampla (Hanu Ancutei) si la care participa personaje putine.

fara sa o avertizeze. un loc aflat la o raspantie de drumuri. de Paste si ramane cu Ana. care sugereaza ca ea ii avertizase pe fiica si ginerele sau sa nu plece din sat si ca acum ei pierisera: „Simteam eu ca nare sa iasa bine. unul dintre oamenii sai si apoi cere sa fie incendiat hanul si fuge. El ia in arenda Moara cu noroc. mai tanara. ci linistea colibei te face fericit”. personajul principal se dovedeste a fi la inceput un sot exemplar. care isi manifesta cu orice prilej iubirea pentru sotia sa. cand acesta ii cere carciumarului cheile de la sertarul cu bani si isi ia de acolo o suma mare. La un moment dat. care se suprapune peste cea a colectivitatii: „Omul sa fie multumit cu saracia sa. Ghita se schimba fundamental. dar slab ulterior. lipsita de experienta vietii. care face totul pentru familia sa. pentru ca este ispitit de bogatia pe care ar putea-o castiga in scurt timp. Ghita decade moral. ulterior. observand ca isi uitase acolo braul cu banii de care nu se despartea niciodata. Ghita se degradeaza. In relatie cu Lica. pentru ca se departase de ea. muncitor. Treptat. se indeparteaza de ea. nu poate pleca de la moara. acela de circiumar. o lasa pe Ana singura cu acesta. odata cu sosirea lui Lica Samadaul. Finalul include tot vorbele batranei. pe care o ocroteste ca pe un copil. Incipitul este reprezentat de dialogul dintre Ghita si soacra sa. fiind nevoit mai tarziu sa o ucida. viziunea despre lume a scriitorului in aceasta nuvela este magistral subliniata. cu Lica si oamenii lui la carciuma. Ghita este initial un om cinstit. Ulterior insa. Lica se intoarce si el la han. Astfel. In opinia mea. intr-o vale pustie. exista o relatie de simetrie intre incipit si final. Jandarmul Pintea il urmareste.Actiunea operei este reprezentata de o perioada din viata lui Ghita. O perioada. pe parcursul nuvelei. Ghita se intoarce la moara. intr-un sat in care nu are nicio prespectiva de a-si schimba in bine viata. Ghita dovedeste initial o tarie de caracter extra-ordinara. Ordona ca Ghita sa fie impuscat de Raut. initial cizmar sarac. convinsa ca Ghita de mult nu o mai iubeste.” Statutul social al personajului principal este initial cel de cizmar sarac. Ulterior insa. dar Ghita nu accepta sa devina sluga lui. ajungand sa depuna pentru Lica. care ii va distruge familia si ii va scurta destinul. viata lui Ghita se schimba. cum manipuleaza oamenii. Statutul psihologic subliniaza un caracter puternic la inceput. pe de-o parte pentru ca nu doreste sa ii marturiseasca adevarul si sa fie nevoit sa plece de la Moara cu noroc. il accepta pe Lica. iar Lica. el fiind apreciat de toti calatorii ce treceau pe acolo. intelegand ce gresala a facut. care sunt 17 .” Din nou Ghita accepta umilinta. Treptat. fiind convins ca astfel il va prinde. doar pentru ca voia bani multi. gospodar. Abia cand constata ca isi pune in primejdie familia si ca nu mai poate trai linistit. fiind ca un stapan al locurilor. O scena semnificativa pentru ilustrarea acestei trasaturi o constituie prima intalnire cu Lica. pe de alta parte. cu privire la dorinta acestuia de a pleca din sat si a avea un trai mai bun. cand il infrunta pe Lica Samadaul. se sinucide. dar nu-i explica acesteia nimic din ceea ce se intampla. pentru ca nu se lasa umilit si ii dovedeste acestuia ca este un om pu-ternic. A doua zi. ca un carciumar destoinic. Desi Ghita intelege cat de periculos este acesta. caci daca-i vorba. lucrurile merg foarte bine. Statutul moral pune in evidenta calitatile si defectele eroului. unde se muta impreuna cu intreaga familie. Explica apoi. un tata si un sot exemplar. din dorinta de a-l prinde cu Pintea pe Lica. care nu vor afla niciodata adevarul despre tragedia care a avut loc. O alta scena semnificativa este infruntarea cu Lica Samadaul. cat mai multi si era dispus sa faca orice pentru acest lucru. se hotaraste sa il dea pe Lica pe mana jandarmului Pintea. pentru a o proteja. prin intermediul caruia se subliniaza intelepciunea oamenilor din popor: „nu bogatia. se intorc de la rude mama Anei si copiii. pentru a nu fi prins. marturie falsa la tribunal. dupa ce Ghita se dezumanizeaza din cauza banilor. dupa ce ia in arenda Moara cu noroc. care il urmarea de multa vreme pe acesta. pentru a face bani. o omoara cu un cutit. Trasatura dominanta de caracter este patima pentru bani. O trimite pe soacra sa si pe copii la rude. numai de dragul de mai putea ramane la Moara cu noroc. nu bogatia. In relatie cu Ana. atat prin tema. Lica are nevoie de un om de incredere la carciuma. pentru a se intoarce in satul sau. In finalul operei. indepartandu-se de familie si ascunzand Anei adevarul. harnic. cautand pretexte pentru propria vinovatie. Incipitul contine un avertisment. motivand ca altfel isi va face „rand de alt om la Moara cu noroc. dupa ce Samadaul afla care este punctul vulnerabil al car-ciumarului. cat si prin constructia personajelor. In aceasta nuvela. Ghita practic isi arunca sotia in bratele lui Lica. ci linistea colibei te face fericit”. Lica insa intelege ca slabiciunea acestui om puternic fizic si moral o constituie banii si profita pentru a-l ademeni sa ramana la Moara cu noroc. Ana. Odata cu venirea lui Lica la Moara cu noroc. acceptand compromis dupa compromis. izbindu-se cu capul de trunchiul unui stejar batran. Inca din incipit este scoasa in evidenta mentalitatea autorului.

al carui erou. Catastrofa. suferinta si izbavire isi schimba continutul. pentru ca pune accent pe descrierea starilor sufletesti. Acest lucru permite o identificare foarte puternica a lectorului cu personajul principal. din acest considerent romanul realist este foarte precis in ceea ce privește termenii. Geneza romanului „Padurea spanzuratilor s-a nascut dintr-o fotografie pe care mi-a aratat-o un prieten. In schimb. ca o forta supranaturala decide dinainte ceea ce i se va intampla. Pe fundalul evenimentelor tragice din Primul Razboi Mondial. Rebreanu isi realizeaza eroul prezentandu-i viata la nivelul a doua timpuri: . cate treizeci pana la cincizeci de pagini. tanarul Apostol Bologa – roman din Transilvania integrata pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. a incercat sa treaca la romani. ca acel frate al meu. despre care familia mea credea ca ar fi prizonier undeva prin Rusia. datorie. „Padurea spanzuratilor este construita in intregime pe schema unei obsesii. e adus de imprejurari sa lupte contra armatelor romanesti. Cateva luni mai tarziu. Nu se stia nici localitatea unde a fost executat. echilibru si stapanire de sine. student devenit ofiter artilerist in armata austriaca. Fotografia m-a impresionat puternic si m-a urmarit multa vreme. Iata un aspect care poate sa para paradoxal. Sub impresia fotografiei cu cehii spanzurati. deci in tara mea. dar asa le-a fost dat. am aflat ca un frate al meu. contextul istoric și social. Din ea transpare spiritul moralizator al scriitorului. m-am hotarat sa reiau pe eroul meu din Catastrofa pentru un roman. care sa se cheme Padurea spanzuratilor. Atat Ghita. Dumnezeu. Fotografia reprezenta o padure plina de Cehi spanzurati in dosul frontului austriac dinspre Italia. Padurea spanzuratilor de Liviu Rebreanu roman realist de analiza psihologica Romanele realiste fac obiectul a ceea ce am putea numi un contract implicit cu cititorul: ceea ce se spune este adevarat și.prezentul cuprinzand partea ultima a vietii. Nuvela „Moara cu noroc” ramane una dintre cele mai reprezentative opere ale lui Ioan Slavici si ale literaturii secolului al XIX-lea. dar care cuprinde esența romanului realist: ceea ce citesc s-ar fi putut intampla. Auzisem ca executii similare au suferit si multi romani. necum imprejurarile sau oarecari amanunte. aceea in care – mustrat launtric de partea de vina pe care o avea in condamnarea lui Svoboda – Bologa se indreapta si el spre spanzuratoare. Mi se povestise ca chiar la Bistrita. 18 . Simteam insa ca n-am gasit nici ritmul. nici atmosfera. traieste o experienta cu implicatii existentiale. dirijand destinul eroului din adancimile subconstientului” (Tudor Vianu).consecintele neascultarii vorbelor celor batrani si intelepti. este o opera ficționala și totul e inventat. adus sa lupte pe frontul romanesc impotriva romanilor. a fost insa prins. Viziunea lui Slavici despre lume este subliniata si in final. pentru puținii care iși regasesc propriile emoții. omul trebuie sa aiba simtul masurii.trecutul infatisat prin retrospectiva asupra copilariei si adolescentei personajului . iar drept subiect are cazurile de constiinta. Aveam o nuvela proaspata. totuși.” Astfel. in concordanta cu greselile lor. asadar trebuie sa isi asume consecintele faptelor lor. la sfarsitul anului 1918. roman si ofiter in armata austriaca.Am inceput sa scriu romanul de vreo patru ori. se accentueaza conceptia ca omul sta sub semnul destinului implacabil. descrierile și portretele care servesc chiar la inser ția istoricului prin metafora. a problemelor de constiinta sau chiar patrunderea in zonele obscure ale inconstientului. Romanul Padurea spanzuratilor este si o drama de constiinta a omului pus fata in fata cu o istorie necrutatoare. al fatalitatii. condamnat si executat prin streang. observarea psihologica. in limitele ei notiunile: viata. care ii marcheaza toate nuvelele: in viata. cat si Ana au incalcat normele morale ale societatii din care faceau parte. Romanul psihologic obiectiv/de analiza are drept obiect investigarea detaliata a vietii interioare. iar in final. isi pedepseste exemplar personajele. moarte. au fost spanzurati mai multi preoti si tarani romani bucovineni. inca din Mai 1917. iubire. Este scris la persoana a III-a (perspectiva narativa obiectiva). prin intermediul vocii batranei: „Simteam eu ca n-are sa iasa bine.

in aceeasi clipa. de marea eroare a destinului istoric) izvoraste din convingerea ca personalitatea umana nu se poate realiza plenar decat in cadrul respectarii datoriei. Prins de o patrula. Calinescu). Nu era nimeni si nimic… Cand insa bataile acestea misterioase s-au repetat nopti de-a randul. cum criticul insusi subliniaza. precum au toate cartile ticluite din cap. isi cauta un reazem in ideea datoriei. 1932) Tema romanului Tema romanului o constituie evocarea realista si obiectiva a Primului Razboi Mondial.in vreme ce scriam. incepe insa si pedeapsa care se manifesta sub forma remuscarilor si a nevoii de izbavire. l-am descoperit in sfarsit la Ghimes. al invalmaselilor de ganduri. locotenent roman in armata austro-ungara in timpul Primului Razboi Mondial. Mai tarziu. Si atunci am pornit sa caut si sa gasesc negresit.liceean fiind . face parte din Curtea Martiala care-l condamna la moarte prin spanzurare pe ofiterul ceh Svoboda pentru ca incercase sa dezerteze la rusi. Au incetat bataile misterioase in geam. luminandu-i-se astfel resorturile sufletesti care au condus. mormantul fratelui spanzurat. In crizele sale. se inroleaza ca voluntar pentru a-i face pe plac logodnicei sale Marta. care se implica pana si in "bunul mers" al executiei. Personajul este „incapabil a discerne intre propriile dorinte si dorintele straine. eroarea omului (determinata. Cand . la birou. Bologa este prezentat retrospectiv. In aceasta situatie. Conflictul interior al protagonistului Unul dintre cele mai convingatoare puncte de vedere asupra romanului Padurea spanzuratilor il ofera Nicolae Manolescu intr-o carte devenita lucrare de referinta pentru romanul romanesc. (Tudor Vianu) Subiectul romanului Apostol Bologa. Cand izbucneste razboiul. pe pamantul vechi romanesc. Pe un plan mai profund. Este adevarat ca exista trei imperative care strivesc in Apostol Bologa libertatea de optiune (datoria fata de stat. ideea nationala si credinta). Si de atunci am putut scrie linistit la Padurea spanzuratilor. in linistea apasata. sau ar fi avut o infatisare anemica.isi pierde tatal. constiinta apartenentei etnice i se trezeste si hotararea de a dezerta este pusa in aplicare. Apostol Bologa are de fiecare data „revelatia unui fals profund care i-a fundat existenta: se arunca atunci intr-o alta solutie de viata care i se pare momentan adevarata. credincios si superstitios – mi-am zis ca nu poate fi decat sufletul fratelui meu. Marturisiri. la propria-i moarte. Criticul considera ca adevaratul conflict al romanului este acela dintre „nevoia de optiune personala si neputinta de a rezista unor imperative exterioare constiintei". cercetam intunerecul. Apostol Bologa este educat de un tata sobru si o mama religioasa. dupa multe cercetari si destule peripetii. intr-o livada. asa cum ceruse el in ultimele momente si cum nu i se admisese. Deschideam. ca student la filosofie. luptator pentru cauza nationala. este judecat si executat. credinta i se prabuseste "ca o cladire veche cu temelii ca radacinile stejarului". drama lui Bologa este o parabola despre eroare. in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualului ardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propriului neam. drama lui Apostol Bologa consta in 19 . Prin moarte. Padurea spanzuratilor sau n-ar fi iesit deloc. Fiu al unui avocat roman. Crizele lui se datoreaza descoperirii acestei confuzii". de fapt. am gasit un inceput care m-a multumit si o semnificatie pentru eroul romanului… Fara tragedia fratelui meu. la marginea fostei frontiere. a contradictiei dintre dragostea de viata si moartea vazuta ca mijloc de instaurare a adevarului absolut. pedeapsa si izbavire. din orasul transilvanean Parva. insistent – fiindca sunt. am inceput sa percep niste batai usoare in fereastra mea. Caracterizat ca un om al datoriei. intre cele trei repere existentiale fiind lungul drum al framantarilor si al suferintelor. dar atunci cand este mutat pe frontul romanesc. dar care se dovedeste ulterior la fel de falsa". delicate ca ale unor degete imateriale. Bologa inceteaza de a mai fi o identitate. intreaga fiinta i se revolta. L-am desgropat apoi si osemintele le-am mutat dincoace de paraul care fusese granita. in fond. lipsite de seva vie si invioratoare pe care numai experienta vietii o zamisleste in sufletul creatorului…” (Liviu Rebreanu. lupta pe diferite fronturi. Padurea spanzuratilor este „monografia incertitudinii chinuitoare" (G. Si. in final. livreasca. aceasta din urma avand o influenta considerabila: copilul isi gaseste un suport sufletesc in credinta in Dumnezeu. orice ar fi. repet. el devine Omul care dobandeste Adevarul cu pretul a ceea ce avea mai bun. „un trio represiv". al obsesiilor tiranice". care cere ingrijirea crestineasca ce nu i-a fost de sigur acordata. Rebreanu este in acest roman „un analist al starilor de constiinta.

]. omul e Dumnezeu!" Conceptiile despre viata . Vestea ca divizia lor se muta pe frontul din Ardeal si ca va fi nevoit sa lupte impotriva romanilor duce la prabusirea definitiva a constiintei personajului. cuvintele personajului ce se constituie in marturisiri ale propriilor conceptii("Lege. nici o datorie din lume n-are dreptul sa calce in picioare sufletul omului")..faptul ca. reci."Constiinta sa-ti dicteze datoria. cand are sentimentul ca "Am pierdut pe Dumnezeu".. Ca student la Facultatea de Filozofie. Constructia personajului principal Prin romanul Padurea spanzuratilor se face un pas remarcabil in directia modernizarii romanului psihologic. Devine periculos de sincer pentru un ofiter al statului AustroUngar si-i destainuieste generalului Karg ca in sufletul sau "s-a prabusit o lume". Statul. dar cata vreme exista.primuldezechilibru interior producandu-se la moartea tatalui sau. personajul apare ca subiect traitor si observator al propriilor stari de constiinta si subconstiinta obsesiva. descopera ca a fost manipulat" (Arca lui Noe. copilul evolueaza cu o baza de principii ce pareau solide. odata cu inlaturarea limitelor diferentiatoare (orgoliul individualitatii ori numele). In aceasta situatie. introspectiainvalmaselilor de ganduri si obsesii ce nasc situatii dramatice. ce pareau atat de solide. Indirect. chiar daca doborarea reflectorului rusesc fusese un merit militar deosebit. isi formase cateva principii asupra vietii.] cel mai eficace element de selectiune. Bologa sustine ideea ca legea si datoriasunt valabile "numai pana in clipa cand iti impun o crima fata de constiinta ta" si ca nici o datorie nu are dreptul "sa calce in picioare sufletul omului". unguri. mai ales ca incercarea de a obtine mutarea pe alt front este respinsa cu fermitate de generalul Karg. romani.si al Mariei.").. lumina din privirea condamnatului. Prima zguduire a conceptiilor sale despre viata. repetate obsesiv. cu care se si logodeste.. nemti. astfel ca "sa nu faca niciodata inima ce nu vrea creierul si mai cu seama creierul sa nu faca ce sfasie inima!" Plecat acasa in convalescenta. sumbre cu zbuciumul dramatic din constiinta personajului. rusi. nu legile".ca semnatar al Memorandumului . iubirea)."Eu nu afirm ca statul nostru e bun! [. are loc atunci cand este surprins de privirea dispretuitoare de moarte a condamnatului ceh si el nu intelege lumina din ochii acestuia. exprimandu-si nadejdea ca omul ar trebui sa-si stapaneasca pornirile. Numai in fata mortii pricepe omul pretul vietii si numai primejdia ii oteleste sufletul". legea. avand opinia ca "numai razboiul e adevaratul generator de energii". eticii. Monologul interior al eroului si autoanaliza("«Am pierdut pe Dumnezeu». datoria si razboiul.. dupa ce cauta un acord cu „aceste instante supraindividuale. solutia unei eliberari. Drama lui Apostol Bologa este declansata de criza psihologica. un liman de statornicie care se va dobandi in ultima instanta prin contopirea sa cu intregul. isi auzea bataile inimii ca niste ciocane. prin retrospectie si flash-back sunt relevate elemente biografice. polonezi. intors pe front. mai putin declarat. devenind convins de valoarea unica a omului in univers: "nimic nu e mai presus de om" sau "omul este centrul universului [.]. trebuie sa ne facem datoria. Apostol rupe logodna cu Marta si. precum si armonizarea naturii mohorate. care motiveaza evolutia personajului. ii fulgera prin minte"). Ilona.. ce fusese doi ani intemnitat . fiind singura modalitate de selectie a valorilor umane: "razboiul este [.. Bologa se inroleaza in armata austro-ungara dintr-un orgoliu juvenil. personajul cauta."-se vor schimba fundamental. datorie. caracterizarea facuta direct de catre narator("Apostol Bologa se facu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe fata condamnatului.. dar mai ales pe a lui insusi. Venit din inchisoare. avand grija ca sufletul sa fie tot una cu gandul.. Eseu despre romanul romanesc). iar "ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman!" Avand aceasta structura educationala. intr-un dialogpurtat cu Varga in tren. in contactul direct cu lumea eterogena a frontului -cehi. juramant . Dupa ce fusese ranit. Apostol Bologa este fiul aprigului avocat Iosif Bologa.toate aceste principii se rastoarna total. Bologa 20 . sunt cuvinte cu valoare de simbol pentru conceptia eroului si principalele lui coordonate de constiinta. care avea pentru copilul ei "o dragoste idolatra" si al carui suflet era "plin de credinta in Dumnezeu". pentru a dobandi stima oamenilor.. gandul cu vorba si vorba cu fapta.precum si despre datoria fata de stat .sunt valabile numai pana in clipa cand iti impun o crima fata de constiinta ta. considerand ca "omul singur nu e cu nimic mai mult decat un vierme" si ca numai "colectivitatea organizata devine o forta constructiva". sta in gazda la groparul Vidor si se indragosteste puternic de fata acestuia. prin repetarea unor cuvinte cu valoare de simbol(datoria. tatal vrea sa faca din fiul lui "un om si un caracter" si il povatuieste ca. trebuie sa stabileasca un echilibru intre constiinta sa si lumea din afara.

in versuri sau in proza..". naratorul a obtinut un tipar narativ hibrid. Romanul are doua planuri distincte. Reprezentant de seama al generatiei de scriitori ai secolului al XIX-lea. cu exceptia ultimei. constructia este circulara si simetrica. care-l suspecta demult si care are acum prilejul sa-l aresteze. deoarece numai "prin iubire cunosti pe Dumnezeu si te inalti pana la ceruri. in care campia este neagra. cat si prin opera dramatica. O scrisoare pierduta De Ion Luca Caragiale . producand viziunea fara ajutorul autorului. care evolueaza paralel. gasind asupra lui si "harta cu pozitiile frontului". impreseia de obiectiv tine de felul cum orizonturile subiective ale personajelor se intersecteaza. fata de oameni si de Dumnezeu. caci "cu iubirea in suflet poti trece pragul mortii" si cine are fericirea sa o simta "traieste in eternitate. Apostol.dezerteaza intr-o noapte. in timp ce ii rasuna in ureche glasul preotului: "Primeste.". Ion Luca Caragiale este cunoscut in literatura romana atat prin proza. unul al tragediei razboiului. trecand linia frontului chiar prin sectorul ungurului Varga.. incluzand comediile „O 21 . fapt ce a fost interpretat de critica literara prin aceea ca viata tanarului Bologa s-a sfarsit prea curand si intr-un mod nefiresc. pentru libertate si adevar. alaturi de Ioan Slavici. care are doar 8 capitole. Atmosfera dezolanta a peisajului de toamna mohorata. alimentat de fapte precise si de coincidente.... vantul. iar lumina din ochii condamnatului devine laitmotiv. din dragoste pentru tara sa. Doamne. Perspectiva narativa Perspectiva narativa este cea „heterodiegetica”. Ion Creanga si Mihai Eminescu. Compozitional. romanul "Padurea spanzuratilor" incepe si se termina cu imaginea spanzuratorii si cu privirea luminoasa. impins dincolo de tesatura logica. simtindu-si sufletul inundat de iubire. fiecare avand cate 11 capitole. arborii sunt desfrunziti. Constructia romanului Structural. fapt care starneste risul. cu cer rece. E un alt tip de obiectivitate obtinut prin inlocuirea cu ceea ce personajele insesi pot vedea si intelege in limitele campului lor de observatie. intunericul. naratorul stiind atat cat personajul central. reprezentata de schite. romanul ilustreaza cateva simboluri sugestive pentru ideatica romanului. pentru triumful valorilor morale ale omenirii. cuvantul "datorie " (de 9 ori). iar ploaia. dar se interconditioneaza. Dupa studiile de teorie critica tiparul narativ este deci cel auctorial cu focalizare interna – fixa. Eugen Lovinescu apreciaza ca romanul Padurea spanzuratilor este o proza psihologica "in sensul analizei evolutive a unui singur caz de constiinta. altul al dramei psihologice a personajului principal.. Refuza cu incapatanare sa fie aparat de Klapka. un studiu metodic. ba se intreaba chiar "daca dincolo de moarte nu e adevarata viata?" intreaga sa fiinta e cuprinsa de iubirea totala.. Moartea nu-l infricoseaza.naratorul necorespunzand de fapt personajului implicat. naratiunea fiind realizata la persoana a III-a cu „autor extradiegetic”. cel actorial extern indirect. Apostol Bologa moare ca un erou al neamului sau.. romanul este alcatuit din patru carti. Noua tehnica consta intr-o anumita interiorizare a viziunii. sufletul robului tau Apostol.. Ca si in romanul "Ion". in adancurile inconstientului". Ceea ce duce la concluzia ca incercand sa concilieze vocea auctoriala cu cea actoriala.comedie Particularitatile de constructie a personajului Comedia este specia genului dramatic.". incarcata de iubire a condamnatului. care se constituie in adevarate obsesii cu rol de accente psihologicepe parcursul intregului roman:imaginea spanzuratorii(de 20 de ori). cimitirul. ce se particularizeaza prin folosirea categoriei estetice a comicului.. Dar procedeul rebrenian consta in „a nara ceea ce personajele insesi vad si simt” iar perceperea lumii romanesti este nuantata din perspectiva unuia dintre actori. momente si nuvele. precum si sarma ghimpata constituie manifestari ale naturii aflate in concordanta cu starile sufletesti ale personajelor (elemente ale naturalismului). categorie bazata pe contrastul dintre esenta si aparenta (dintre ceea ce sunt personajele in realitate si ceea ce vor sa para). Apostol.

Face orice pentru a-si atinge scopul: se lamenteaza. pentru cei din jur ea pare o persoana onorabila. Ea manipuleaza toate personajele masculine. ci este inclusa in scena care subliniaza intriga. pentru a sublinia aceste aspecte. Zoe dobandind scrisoarea. fiind incadrata ca tip uman in tipul adulterinei. O prima scena semnificativa care pune in evidenta aceasta trasatura este cea a discutiei cu Tipatescu. Compromiterea publica. prin discutiile dintre Zoe si Tipatescu avand ca subiect pierderea scrisorii. dar Zoe ii cere politistului sa il elibereze imediat. Evenimentele se precipita si se succed intr-un ritm alert. opinii diferite. La fel de important. autorul utilizand cu finete tipurile de comic. pentru a negocia cu el conditiile redobandirii documentului. Desi apare ultima. O alta scena semnificativa este cea cea in care il trimite pe Pristanda sa mearga la Catavencu si „sa-i cumpere scrisoarea cu orice pret”. tocmai acest statut ii creeaza un zbucium permanent pe parcursul desfasurarii actiunii. pentru a sublinia rolul neinsemnat pe care il aveau femeile in viata politica. Pot spune ca tema acestui text dramatic se reflecta in constructia si in atitudinea personajului Zoe. pe care i-o inapoiaza cetateanul turmentat. sotia bunului sau prieten. in incercarea de a obtine ceea ce isi doreste. care a ajuns la o pozitie sociala si materiala remarcabila. Referitor la comicul de nume. cu implicatii politice. ea dovedeste contrariul: are un rol determinant. Deznodamantul este fericit. conflictul. Zoe este mereu lucida. al cochetei. Prima ei replica din piesa este „Sunt nenorocita. numai Zoe traieste cu adevarat o drama. 22 . lacrimeaza teatral sau da ordine. prin casatoria cu un barbat „zaharisit” si care are un amant in plina ascensiune. Tipatescu ordona lui Pristanda sa il aresteze pe Catavencu. in lista de personaje. manipuland dupa propria dorinta. In opinia mea. prefectul judetului. sotia celui de mai sus”. Statutul psihologic subliniaza o femeie cu un caracter extrem de puternic. Cu toate acestea. Statutul social al lui Zoe este subliniat in indicatiile scenice de la inceputul piesei: „Zoe. Trahanache vede in scrisoarea aflata la Catavencu doar un fals josnic. Este o femeie voluntara. relatiile temporale si spatiale. Zoe nu este prezenta in expozitiune. ales sa fie ultimul in aceasta lista. parand ca autorul nu acorda o importanta prea mare acestui personaj. „Conu Leonida fata cu reactiunea”. Patru elemente de structura si compozitie ale textului dramatic ales. pentru redobandirea linistii sufletesti. ar fi insemnat distrugerea ei definitiva. ca in orice comedie. „D’ale carnavalului” si drama „Napasta”. iar pana la finalul operei este infatisata intr-o permanenta stare de surescitare. autorul nu foloseste comicul de limbaj. pe care o foloseste ca arma de santaj politic. detasandu-se perfect de emotii si cautand lucid cea mai buna cale de a pastra in continuare tot ceea ce a dobandit prin casatoria cu Trahanache. ce consta in confruntarea dintre doua sau mai multe personaje cu idei. in cazul acestui personaj. fara a se compromite in fata societatii. odata cu ea. Tipatescu. pe toti barbatii implicati in jocurile politice din piesa. Ea este caracterizata prin comicul de caracter. onoarea. Actiunea este simpla. pentru a recupera scrisoarea. de disperare. Zoe fiind hotarata sa lupte chiar impotriva amantului ei. Se observa ca in cazul ei. acest lucru demonstrand o perfecta adaptare la situatie. Zoe. dar de intensitate mai mare este cel dintre Zoe si Tipatescu. totul pentru a obtine scrisoarea pierduta si. finalul. in schimb. Catavencu detine aceasta scrisoare. tema comediei “O scrisoare pierduta” este cea sociala. spre deosebire de impulsivul Tipatescu. hotarat sa il tina in continuare arestat pe oponentul sau politic. „O noapte frutunoasa”. Un element esential in constructia subiectului dramatic este conflictul. in care se incearca gasirea unei solutii care sa-i scape din situatia compromitatoare in care se afla. semnificative pentru tipologia personajului sunt: actiunea. este cel dintre Zoe si Catavencu. apelativul „coana” si diminutivul „Joitica” evidentiaza atitudinea duplicitara a Zoei: lui Pristanda ii permite sa i se adreseze astfel. unul dintre acestea. hotarata sa zdrobeasca pe oricine s-ar impotrivi planurilor ei. al femeii voluntare. Criticul literar Serban Cioculescu este de parere ca. in vremea respectiva. Statutul moral pune in evidenta calitatile si defectele acesteia. Trasatura sa dominanta de caracter este luciditatea. porunceste. pentru o femeie din secolul al XIX-lea. Zaharia Trahanache. care intotdeauna stie ce vrea si care nu se lasa invinsa de niciun obstacol ivit in cale. In piesa „O scrisoare pierduta” exista un numar semnificativ de conflicte. trimite o scrisoare de dragoste amantei sale.scrisoare pierduta”. Comicul de situatie este obtinut. prin pierderea si regasirea succesiva a scrisorii. Dar. in aceasta piesa. anume linistea sufleteasca pe care o avea inainte sa piarda scrisoarea. Zoe numeste principiile lui Tipatescu „nimicuri politice”. Fanica”.

iar „Dandanache” provine de la „dandana”. Catavencu o numeste „un inger”. Comicul de caracter deriva din incadrarea personajelor in anumite tipuri umane. al amorezului. „O scrisoare pierduta” se incadreaza in specia literara comedie. prin punctele esentiale”. nemaiavand documentul cu care sa o santajeze.” (Ion Constantinescu). momente si nuvele. pronuntarea incorecta a unor cuvinte: „bampir”. al cochetei. Aceasta se desfasoara „in capitala unui judet de munte. ce se particularizeaza prin folosirea categoriei estetice a comicului. avand toate caracteristicile acestei specii literare. In legatura cu finalul piesei. prin cacofonii: „Va sa zica ca nu le are”. Comicul de limbaj este pus in evidenta prin ticuri verbale: „ai putintica rabdare”. Farfuridi si Branzovenescu-tipul prostului fudul. incluzand comediile „O scrisoare pierduta”. acolo unde Zoe este ca la ea acasa. starnind rasul cititorului sau al spectatorului. „printi-puri”. Si confuzia pe care o face Dandanache.Relatiile temporale si spatiale nu fixeaza actiunea cu precizie. privind identitatea lui Tipatescu si a lui Trahanache: „(Aratand spre Tipatescu) Dumneaei.sotia dumitale. prenumele „Zaharia” provine din verbul „a se zaharisi”. in schimb. Personajele nu realizeaza nonsensul existentei lor. Finalul o aduce din nou pe Zoe in primplan: dupa ce cetateanul turmentat ii restituise scrisoarea. Dandanache-tipul canaliei. Comicul de nume deriva din numele alese de catre autor. Catavencu trebuie sa se supuna dorintelor Zoei. nonsensuri: „Sa se revizuiasca primesc. truisme (adevaruri evidente): „o societate care nu merge inainte. boacana. „D’ale carnavalului” si drama „Napasta”. in versuri sau in proza. incuractura. 23 . „famelie”. al femeii voluntare. prin scoaterea in evidenta a trasaturilor dominante de caracter: Zoe-tipul adulterinei. „O noapte frutunoasa”. cu generozitate. barfitoare. Apelativele „coana” si „conu” evidentiaza atitudinea duplicitara a lui Tipatescu si a Zoei: lui Pristanda ii permit sa li se adreseze astfel. Numele lui Catavencu deriva atat din substantivul „cata”-femeie rea. toate au loc in casa prefectului. adica „a imbatrani”. iar cetateanul turmentat „o dama buna”. sta pe loc”. discutia cu acesta.”. Finalul subliniaza din nou importanta personajului feminin in structura textului. critica literara remarca: „Veselia tuturor personajelor din final este semnul exterior al deriziunii absurdului. al cuceritorului. numele eorului grec. Reprezentant de seama al generatiei de scriitori ai secolului al XIX-lea. singura reactie finala la aceasta absenta a lor este veselia inconstienta. la finalul campaniei electorale si in perioada desfasurarii alegerilor. „Curat ca un caine”. subliniaza tot aceasta idee. categorie bazata pe contrastul dintre esenta si aparenta (dintre ceea ce sunt personajele in realitate si ceea ce vor sa para). pentru a sublinia diferentele majore dintre cei ce le poarta. dar sa se schimbe pe ici pe colo. de situatie. prin confuzii paronimice: „renumeratie”. Referitor la constructia personajelor lui Caragiale. de limbaj. singura reactie finala la aceasta absenta a lor este veselia inconstienta. cetatenul turmentattipul alegatorului nehotarat. discutia acesteia cu Dandanache. Tema si viziunea despre lume Comedia este specia genului dramatic.. „falitii nostri”. Discutiile dintre cei doi. alaturi de Ioan Slavici.tipul demagogului. „Curat murdar”. dar ii urasc pe tradatori”. sugerand imbatranirea. fapt care starneste risul. Toate evenimentele care compun actiunea se deruleaza pe parcursul a trei zile. Personajele nu realizeaza nonsensul existentei lor. sa nu se revizuiasca primesc. pentru cei din jur ei par niste persoane onorabile. ”Iubesc tradarea. cat si prin opera dramatica. Ion Luca Caragiale este cunoscut in literatura romana atat prin proza. Ion Creanga si Mihai Eminescu. O prima trasatura o constituie prezenta tipurilor de comic: de nume. Tipatescu-tipul junelui-prim.joc moldovenesc ce consta in a bate pasul pe loc. Prenumele „Agamita” este ales in contrast cu „Agamemnon”. in zilele noastre”. hotararea Zoei de a il elibera pe Catavencu. „o societate fara printipuri. onorabile”. de caracter. Ea este cea care il va ierta. de moravuri. dupa cum precizeaza autorul. „Stimabile. amantul Zoei. reprezentata de schite. Actiunile personajelor sunt puse in evidenta prin fixarea ca reper spatial a locuintei lui Stefan Tipatescu. va sa zica ca nu le are”. Pristanda-tipul slugarnicului. prin necunoasterea sensului unor termeni: „capitalisti”. cat si din substantivul „cataveica”-haina cu doua fete. Numele lui Pristanda provine din substantivul „pristanda”. dar il va obliga sa organizeze petrecerea de dupa alegerile pe care acesta le pierduse catastrofal. Trahanache-tipul incornoratului. care fac trimitere la caracterul personajului.. „Conu Leonida fata cu reactiunea”. iar numele „Trahanache” deriva din substantivul „trahana”-coca moale usor de modelat. Catavencu. insotit de sufixul „ache”. critica literara subliniaza: „Veselia inepta a personajelor din finalul tuturor celor patru piese comice este semnul exterior al deriziunii absurdului. dar sa nu se schimbe nimica.

care discuta despre un ar-ticol din ziarul „Racnetul Carpatilor”. trimite o scrisoare de dragoste amantei sale. reprezentantul partidului de opozitie. Tipatescu ordona lui Pristanda sa il aresteze pe Catavencu. opinii diferite. Din aceasta scena se poate deduce rivalitatea politica dintre Tipatescu. ca in orice comedie. adulterul (Trahanache-Zoe-Tipatescu). prin rasturnarile bruste de situatie si introducerea elementului-surpriza Agamemnon Dandanache. pentru a negocia cu el conditiile redobandirii documentului. elemente de compozitie. de la care o fura Catavencu. Trahanache vede in scrisoarea aflata la Catavencu doar un fals josnic. reprezentantul partidului de guvernamant si Catavencu. membrii partidului de guver-namant si cei ai opozitiei se imbratiseaza. pentru a recupera scrisoarea. sotia bunului sau prieten. despre scrisoarea pe care acesta gasit-o si care urma sa-i aduca voturile necesare castigarii alegerilor. generat de lupta pentru putere dintre reprezentantii celor doua partide politice: partidul de guvernamant. Agamita Dandanache. un candidat necunoscut. care provoaca o incaierare. Deznodamantul este fericit. adresata de Tipatescu sotiei lui Trahanache. prin discutiile dintre Zoe si Tipatescu avand ca subiect pierderea scrisorii. Conflictul secundar este reprezentat 24 . furtul din avutul statului si slugarnicia (Pris-tanda). Scrisoarea este gasita din nou de catre cetateanul turmentat si oferita destinatarului. „politaiul orasului”. presedintele organizatiei locale a partidului de guvernamant si prietenul prefectului. reprezentat prin Tipatescu. dar cu orice pret” pe Agamemnon Dandanache. trimis de la centru. pe care il iertase. cea a numararii voturilor. deoarece cel ce castiga alegerile nu este niciunul dintre cei doi candidati propusi. Trahanache. pe care o gaseste din nou cetateanul turmentat. in schimbul scrisorii. care i-o inapoiaza Zoei. santajul politic (ame-nintarea cu publicarea scrisorii daca nu sunt votati in alegeri: Catavencu si Dan-danache). ii aduce acestuia vestea ca a avut o intrevedere cu Catavencu si a aflat ca acesta detine „o scrisoare de amor in toata regula”. ca in orice comedie. Patru dintre elementele de constructie importante in acesta opera sunt: actiunea. Aceasta o pierde. prin arestarea abuziva a lui Catavencu. avand acelasi subiect. in cadrul desfasurarii actiunii. Este gasita de catre cetateanul turmentat. Dandanache este ales deputat. care urmeaza sa soseasca de la Bucuresti. care anunta obligatia colegiului al II-lea de a-l alege „cu orice. Evenimentele se precipita si se succed intr-un ritm alert. precum si cele ale membrilor partidului de guvernamant. Ionescu si Popescu. pentru a fi ales deputat. Astfel. astfel incat Catavencu nu il mai poate santaja pe Tipatescu. liderul opozitiei si adversarul politic al lui Tipatescu.Comicul de situatie este obtinut prin pierderea si regasirea succesiva a scrisorii. adica Zoei. prefectul judetului si Ghita Pristanda. Lupta politica dintre cele doua partide ia sfarsit. dar Zoe ii cere politistului sa il elibereze imediat. sa-i fie sprijinita candidatura ca deputat. Comicul de moravuri vizeaza satirizarea moravurilor epocii respective: triunghiul conjugal. reprezentat de Catavencu. Expozitiunea face cunoscuta lectorului doua personaje: Stefan Tipatescu. care intotdeauna este fericit. Actiunea este simpla: Tipatescu. Intriga este continuta in episodul in care politaiul Pristanda ii povesteste prefectului despre discutia pe care a ascultat-o pe furis. Acesta il santajeaza pe prefect si doreste voturile sale. Zaharia Trahanache. iar Zoe ii cere lui Catavencu. directorul ziarului. ci un al treilea. demagogia politica (Catavencu. sa conduca manifestatia publica si banchetul organizate in cinstea proaspatului deputat. ce consta in confruntarea dintre doua sau mai multe personaje cu idei. soseste o depesa. Farfuridi). Frafuridi si Branzovenescu si partidul din opozitie. conflictul. abuzul de putere (Tipatescu). Incercarile acestuia din urma de a dezvalui alegatorilor imoralitatea prefectului si a Zoei sunt zadarnicite de Ghita Pristanda si de oamenii sai. prin discutiile dintre prefect si Trahanache. falsificarea alegerilor. Catavencu pierde scrisoarea. prin scena numararii steagurilor. Zoe. In caz contrar va face publica scrisoarea in ziarul al carui director este. Punctul culminant este reprezentat de discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu. care o inapoiaza destinatarului. catarat pe ulucile casei lui Catavencu. Catavencu solicita. In piesa „O scrisoare pierduta” exista in primul rand un conflict principal. relatii temporale si spatiale. Scrisoarea este din nou pierduta si gasita tot de catre cetateanul turmentat. in actul al II-lea cand Trahanache. O a doua trasatura a comediei o reprezinta modul de constructie a finalului. Pristanda ii spune prefectului ca nu a reusit sa auda despre ce scrisoare este vorba. Aceasta veriga lipsa este facuta cunoscuta cititorului. Zoe. Un element esential in constructia subiectului dramatic este conflictul. prefectul judetului. pret. se felicita reciproc si toate conflictele sunt stinse si uitate. De la Bucuresti.

contribuie Ia sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana (europenizarea literaturii romane). chiar si impotriva lui Tipatescu. la finalul campaniei electorale si in perioada desfasurarii alegerilor. luciditatea fiind trasatura sa dominanta de caracter. pentru care este neaparata nevoie de un mediu social in cadrul caruia acestea sa se poata manifesta. ceea ce aud. iar cel care tine discursul final este Catavencu. Conceptia lui Camil Petrescu despre drama umana evidentiaza ideea ca "o drama nu poate fi intemeiata pe indivizi de serie. construind personaje framantate de idealuri ce raman la stadiul de teorie.drama moderna de idei . bazata pe experienta traita a autorului si reflectata in propria constiinta: "Sa nu descriu decat ceea ce vad. Toate evenimentele care compun actiunea se deruleaza pe parcursul a trei zile. Alegerile sunt castigate de un personaj-surpriza. In relatie cu Tipatescu. Camil Petrescu (1894-1957) este cel care. In opinia mea.” (Ion Constantinescu). pozitie sociala inalta. Relatiile temporale si spatiale nu fixeaza actiunea cu precizie. altfel spus. Chiar daca prima ei replica din piesa este „Sunt nenorocita.drama moderna psihologica .. Ea este indignata de atitudinea lui. in zilele noastre”. puterea de a influenta viata politica si sociala din judet. propriile mele imagini. in opozitie evidenta cu ideile samanatoriste ale vremii. care promovau "o duzina de eroi plangareti". Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti. O prima scena semnificativa care pune in evidenta aceasta trasatura este cea a discutiei cu Tipatescu. prin aducerea unor noi principii estetice (autenticitatea. JOCUL IELELOR de Camil Petrescu . acest lucru demons-trand o perfecta adaptare la situatie. Camil Petrescu opineaza ca literatura trebuie sa ilustreze "probleme de constiinta". daca telul sau este amenintat. dupa cum precizeaza autorul. ci axata pe 25 . traind in lumea ideilor pure. Unul dintre personajele care au o importanta deosebita in aceasta opera este Zoe.. Fanica” si pana la finalul operei este infatisata intr-o permanenta stare de surescitare. in care se incearca gasirea unei solutii care sa-i scape din situatia compromitatoare in care se afla. deznodamantul comediei evidentiaza conceptia despre viata a autorului.” Prin casatoria cu acesta. substantialitatea. Din mine insumi. tocmai cel ce isi santajase oponentul politic. fara a se compromite in fata societatii.. de disperare.drama moderna de constiinta Adept al modernismului lovinescian. In relatie cu Trahanache. Orice as face eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii. Camil Petrescu propune o creatie literara autentica.. respinge propunerea acestuia de a fugi in lume si se hotaraste sa lupte impotriva tuturor. Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai.de suspiciunile lui Farfuridi si cele ale lui Branzovenescu. ceea ce gandesc eu. ceea ce inregistreaza simturile mele. detasandu-se perfect de emotii si cautand lucid cea mai buna cale de a pastra in continuare tot ceea ce a dobandit prin casatoria cu Trahanache. In legatura cu finalul piesei. relativismul) si prin crearea personajului intelectual lucid si analitic. singura reactie finala la aceasta absenta a lor este veselia inconstienta.. cat si in piesele de teatru. ea o obtinut avere. Zoe numeste principiile lui Tipatescu „nimicuri politice”. Relatia acestui personaj cu celelalte personaje din opera sintetizeaza pozitia sa importanta in derularea evenimentelor. Zoe isi evidentiaza firea pragmatica. „la drept vorbind. Camil Petrescu este un autor analitic atat in romane. spre deosebire de impulsivul Tipatescu. Agamita Dandanache. fundamenteaza principiul sincronismului. Personajele nu realizeaza nonsensul existentei lor. eu nu pot iesi. Aceasta se desfasoara „in capitala unui judet de munte. O alta scena semnificativa este cea cea in care il trimite pe Pristanda sa mearga la Catavencu si „sa-i cumpere scrisoarea cu orice pret”. critica literara remarca: „Veselia tuturor personajelor din final este semnul exterior al deriziunii absurdului. privitoare la posibila tradare politica a prefectului Tipatescu. prin opera lui. Joitica a staruit mai mult. hotarat sa il tina in continuare arestat pe oponentul sau politic. pe care insusi Caragiale il numeste „mai prost decat Farfuridi si mai canalie decat Tipatescu”. imposibil de aplicat in realitatea concreta. eu cu barbatul meu!”. Zoe se dovedeste a fi un abil manipulant: „Eu te votez. Zoe este lucida..

dintr-un orgoliu nemasurat.. singurul care descifreaza conceptia idealista a lui Gelu Ruscanu... Structura dramei Piesa "Jocul ielelor" de Camil Petrescu este structurata in trei acte. Penciulescu explica in continuare in ce consta pericolul pentru cei care vad idei..Nule place sa fie vazute goale de muritori". sintetizat de el in motoul volumului de versuri: "Jocul ideilor e jocul ielelor".. dupa ce le-ai vazut. incepe drama. pironit pamantului. Setea de absolut si lumea ideilor pure care au pus stapanire pe protagonist sunt ilustrate de replica lui Penciulescu. asemanand urmarile nefaste cu cete suferite de cei care au vazut ielele: "Cine a vazut ideile devine neom. ori cu mintea aiurea. intocmai cum cel care are curajul sa priveasca dansul ielelor moare sau innebuneste. aspiratia sa de perfectiune impiedicand astfel reprezentarea acestei piese atata timp cat a trait. in volumul de "Teatru".. Sau. Tema o constituie drama de constiinta a personajului principal. Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece in biroul directorului de la redactia ziarului "Dreptatea sociala". Sache. El insusi adept convins al absolutului. cu nostalgia absolutului. Vizita responsabilului "Internationalei a doua" produce agitatie in redactie... o utopie. jucand hora. abia atunci e grav.". oricum. ori cu piciorul paralizat. in lumina lunii. singurele care pot trai existenta ca paradox: "Cata luciditate.. in afara de cel pe care-1 lasase "tovarasul director" inainte de a pleca la Iasi. mai rar. Gelu Ruscanu este incatusat al idealului de dreptate absoluta care este o iluzie. in Bucuresti. dupa care Camil Petrescu a realizat mai multe variante. pe care sunt scrise personajele. de refuzul de a abandona lumea ideilor pure. eroul se incapataneaza sa le aplice in realitatea concreta cu care sunt incompatibile.dar Penciulescu il priveste lung si-l avertizeaza ca drama incepe atunci cand ideile au disparut: "cata vreme le vezi. "mai 1914". Nu mai poate cobori pe pamant.: Trece flacaul prin padure. acum toti radeau de el si nimeni nu-i mai dadea nici o atentie. personalitati plenare. Semnificatia titlului Titlul ilustreaza crezul artistic al lui Camil Petrescu. Omul care vede idei absolute este mistuit launtric de jocul lor halucinant si pedepsit. Camil Petrescu defineste opera ca fiind "o drama a absolutului". psihologic al protagonistului. Relatiile spatiale sunt complexe.personalitati puternice. piesa fiind publicata abia in 1947. cronologica a evenimentelor care duc la destinul tragic al personajului.. pedepsesc. totul e in ordine.. marcate de flash-back. manifestandu-se in aceasta drama atat spatiul real si deschis al evenimentelor ce se petrec in Bucuresti. decorul fiind minutios descris de dramaturg. ci cazuri de constiinta. . ca personajele nu sunt caractere. Pe prima pagina a piesei. de opacitatea fata de orice solutie reala. aude o muzica nepamanteasca si vede in luminis. Cand au disparut. generata de alternanta evenimentelor."Eu vad ideile. ce vrei?. izvorata dintr-un conflict complex si puternic in planul ideilor absolute. perspectiva continua. Administratorul Praida si secretarul general de redactie Penciulescu se bucura cand afla ca venise "nebunul de Kiriac". deoarece el venea la ziar pe data de 18 a fiecarei luni si anunta ca va izbucni revolutia. masinistul-sef sunt ingrijorati ca nu exista nici un fel de articol pentru numarul de a doua zi.. ci "vede numai idei". cu ochii la ele. devine neom. precizand totodata timpul si locul unde se petrec evenimentele. Asa sunt ielele. Desi la inceput agentii de la Siguranta il urmarisera si-i facusera cazier.. Se distinge totodata si o discontinuitate temporala. ielele goale si despletite.. fiecare dintre ele fiind alcatuit din tablouri si scene. Relatiile temporale reliefeaza. de obstinatia aplicarii in societatea concreta a conceptului utopic de dreptate absoluta. atata existenta si deci atata drama’’. pe care.. care "nu vede lucruri". pentru ca plicul cu instructiuni pentru desfasurarea revolutiei continea totdeauna si o suma importanta de 26 . Ori cu fata stramba. Ele dispar si el ramane neom." . nu a fost de acord cu nici o viziune regizorala de punere in scena a spectacolului. a caror vedere imbratiseaza zone pline de contraziceri". unde pleda intr-un proces al ceferistilor de la Pascani. Ramane inmarmurit.. Prima forma artistica a dramei "Jocul ielelor" dateaza din 1916. in principal. precum si spatiul inchis. Ruscanu confirma . Destinul nefericit al personajului este determinat de luciditatea prin care-si asuma esecurile. paginatorul gazetei si Dascu.

bani. in urma celor intamplate. bijuteriile revenindu-i doamnei Maria Sinesti. Gelu ii dicta raportul privind deplasarile pe care le efectua. Pe de alta parte. cu care nu era de glumit.la doi ani de la casatoria Mariei cu Serban. nume care s-ar traduce "Sfantul Dreptate". in care a pus cateva bijuterii si cateva zeci de mii de lei. asa ca Serban Saru-Sinesti "s-a ales cu aproape un milion de lei aur". Era posibil ca batrana sa fi murit "inabusita cu perna". Atunci Sinesti "a devenit bestial. Toate aceste fapte erau relatate in scrisoarea Mariei Sinesti. s-o desparta de Sinesti si s-o ia de sotie. Camil Petrescu face. iar in timpul acesta omul isi vedea de treburile lui. Era vorba de o scrisoare de dragoste semnata de Maria Sinesti. ca de pilda "sasi munceasca via". Tocmai cand Penciulescu ii explica lui Dascu de ce ii spune "Saint-Just" lui Gelu Ruscanu. care va lua "masuri drastice". prin care isi lasa toata averea lichida. intamplarea povestita in scrisoare avusese loc cu sapte-opt ani in urma. un portret fizic detaliat personajului Gelu Ruscanu. in mod cu totul inedit pentru o opera dramatica. caruia ii vor spune ca ea este bolnava. dar ea nu vrusese sa-si paraseasca sotul din cauza copiilor. la randul ei. Elena Boruga. cu care se puteau plati salariile redactorilor. doamna Manitti o prietena de-a bunicii ei. unde ramasese singura. Batrana a murit brusc intr-o noapte. pentru ca traia in concubinaj cu alt barbat. sotia ministrului si adresata lui Gelu Ruscanu. apoi a luat caseta batranei si a inlocuit-o cu alta. explicandu-le ca acest domn Stefanescu avea insarcinarea sa-1 fileze pe el. inchisa. de unde reiese ca opinia publica era interesata de integritatea morala a membrilor guvernului. Articolele referitoare la atacul politic pe care "Dreptatea sociala" il declansase impotriva ministrului de justitie Serban SaruSinesti facuse sa creasca tirajul ziarului. care traieste "din fonduri suspecte". Gelu intentionase "sa salvez aceasta femeie". sotia lui. de altfel. care nu mai voise sa traiasca la mosie. un muncitor aflat de sapte ani in inchisoare. dar Maria refuzase. pe care nu ar mai fi avut voie sa-i vada. dar accentuand ca in orice alta tara el ar fi primit pedeapsa capitala. deoarece asistenta care o ingrijea tocmai in noaptea aceea plecase in oras. Gelu Ruscanu sustine cu fermitate implinirea dreptatii. intr-un scrin de stejar. soseste in redactie directorul ziarului. Batrana. fusese instalata la parterul casei. Testamentul a fost distrus. ea ajunsese sa-si urasca sotul. Ziaristii sunt preocupati de cazul lui Petre Boruga. Penciulescu este ingrijorat ca erau supravegheati de un agent de la Siguranta Statului si ca in ziarul guvernului se scria ca gazeta lor. Serban Saru-Sinesti. care avea nevoie si de ingrijire medicala. se pare ca din cauza unui atac de angina pectorala. fiind condamnat la cinci ani pentru greva si la zece ani pentru ca palmuise un procuror. prin caracterizare directa. Testamentul si bijuteriile erau tinute de batrana intr-o caseta de otel. fapt ce nu va mai fi tolerat de catre guvern. de fata fiind numai Serban Saru-Sinesti. Gelu il intampina zambind pe agentul de la Siguranta. riu mai voia sa-l viziteze la temnita. o informase cinstit despre aceste intentii. 27 . Spre surprinderea tuturor. Avand o casa mare. deoarece imediat dupa deces Sinesti ceruse sotiei lui cheia de la caseta. -flash-back. care devenise amanta lui Gelu pentru ca. Doamna Manitti a facut un testament. care avea grija de ea si de fiul lor -si caruia ii era recunoscatoare ca datorita lui nu murisera de foame. "aproape un milion de lei in napoleoni de aur". refuzand totusi sa le destainuie fapta acestuia. unui spital din Turnul Magurele. intrucat campania de presa pe care o dezlantuisera impotriva ministrului Justitiei ii enervase pe liberali. familia Sinesti locuind la etaj. a brutalizat-o". Gelu Ruscanu ii dezvaluie lui Penciulescu secretul documentului care va determina guvernul sa-l demita pe ministrul Justitiei. unde se aflau birourile si sufrageria. Penciulescu isi exprima temerea ca guvernul ar putea sa le insceneze vreo frauda. Maria luase la ea pe o batrana. din care reies si trasaturi morale. Femeia refuza sa se mai prefaca si sa-l minta in continuare pe Boruga si atunci Praida o roaga sa lase macar copilul sa mearga la inchisoare ca sa-si vada tatal. dar ca facusera amandoi o intelegere: ca sa nu se mai tina dupa el. ca actualul ministru trebuie sa ispaseasca pentru ca savarsise "ceva atat de nelegiuit". "boiereasca". dezlantuise o campanie de presa impotriva actualului ministru al justitiei. pe care.

ce vrei? Trece flacaul prin padure. chiar cand face acte de energie. ci s-a sinucis din cauza unei actrițe de duzina. istorice. Este un intelectual.” Caracterizat pe cale directa. ori cu piciorul paralizat. pironit pamantului. directorul ziarului socialist “Dreptatea sociala”. Are nervozitatea instabila a animalelor de rasa. Gelu Ruscanu. chiar daca asta inseamna sa fie si inumana uneori.care este foarte puternic. caci ministrul justi ției adusese in discu ție eliberarea lui Petre Boruga. ielele goale si despletite. psihologice etc.drama Drama este cea mai raspandita specie a genului dramatic. uneori cu elemente tragice.” Este un om puternic. care I-a povestit ca tatal lui a facut o delapidare și ca Sinesti inca mai pastreaza dovada furtului. adesea intre forte apropiate sau chiar egale – in desfasurarea caruia se contureaza personalitatea eroilor dramatici. mai rar. Astfel. “Jocul ielelor” a fost redactata in mai multe versiuni. cu aspiratii superioare fata de cele ale oamenilor de rand. Serban Saru Sinesti sa plateasca pentru crimele sale. pentru a-l face pe ministrul justiției. caci dragostea nu este “o contabilitate de zile in care iubesti si zile in care n-ai iubit. Camil Petrescu. Pentru el “ iubirea e un tot sau nu e nimic”. care nu are nimic de ascuns si. cat si pe cele tipice. Insetat de dreptate. chiar daca este absoluta: “ Cum ar putea sa fie dreptatea. sincer. daca nu e absoluta?” “Daca lupt pentru o cauza. reflectand o mare varietate de aspecte: sociale. 28 . aceasta este dreptatea insasi!” Ceea ce oamenii numesc iubire. in schimbul tacerii lui Gelu. il dezamage ște profund. cu lux de amanunte. un limbaj solemn ce alterneaza cu cel familiar. in didascalii. Destul de elegant imbracat. cu un continut grav. care dupa parerea lui ar trebui sa fie vesnica și absoluta. Componenta esențiala a acestei specii literare este conflictul . folosind atat personajele bine individualizate. isi poate privi interlocutorii drept in ochi. desi fara preocupari anume. exprima impactul intelectualului cu lumea inconjuratoare. nu mai ramane decat sinuciderea. Ele dispar si el ramane neom. cu o frumusete mai curand feminina. el este “un barbat ca de douazeci si sapte –douazeci si opt de ani. Gelu Ruscanu repeta destinul tatalui sau. Gelu este nevoit sa renunțe la ideea publicarii scrisorii. pentru a ramane el singurul moștenitor al acesteia. asa cum credea. nu l-au putut clinti din hotararea lui de a publica scrisoarea. un om care a vazut “jocul ielelor”. mitologice. ca pe urma sa inchei bilantul si sa vezi daca ai iubit sau nu”. Nici intervenția Mariei si nici destainuirea matușii Irena. de aceea. Dragostea. Fiind convins ca dreptatea trebuie sa fie absoluta. Priveste totdeauna drept in ochi pe cel cu care vorbeste si asta ii da o autoritate neobisnuita. ori cu mintea aiurea. asemeni tuturor eroilor lui Camil Petrescu. aduce o importanta contribu ție la dezvoltarea dramei de idei in perioada interbelica. Ruscanu afla ca tatal sau nu a murit intr-un accident. hotara ște sa publice o scrisoare pe care o primise de la fosta lui amanta. El este. De la el. jucand hora. “un deținut politic grav bolnav”. sub privirile inspaimantate ale femeii. Nu mai poate cobori pe pamant. Sau. cu nostalgia absolutului. Gelu iși ia viata cu pistolul pe care Maria il lasase in biroul cu cateva zile inainte. ministrul justitiei. Personajul principal. prin piesele sale de teatru. Maria Sinesti. in versuri sau in proza. Ramane inmarmurit. pe el nu-l multumeste. incepand din 1916 si fiind definitivata in 1946. in lumina lunii.Demonstrație . Ruscanu este dispus sa sacrifice femeia iubita. cu un soi de melancolie in privire. Saru Sinesti este dispus sa distruga dovada delapidarii. aude o muzica nepamanteasca si vede in luminis. recurgand chiar la elemente comice. cum soțul ei. Avand tendința de a reflecta intreaga complexitate a vie ții reale. lasandu-i rani adanci. ramanand cu nostalgia absolutului: “Cine a vazut ideile. devine neom. a ucis-o pe batrana Manitti si i-a distrus testamentul. asa cum a spus Penciulescu. Ori cu fata stramba. și-n care femeia povestea. Crezul lui cel mai puternic este ca dreptatea trebuie sa fie absoluta. Gelu Ruscanu. drama este mult mai puțin supusa convențiilor decat tragedia. Cand imaginea tatalui sau este complet distrusa și cand intreg esafodajul de idei pe care și-l facuse despre lume se prabusește. cu ochii la ele.

diviziunile principale in desfasurarea actiunii si scene...…………. • Precizarea „actul... aceasta lucrare este “o drama a absolutului”. tablouri.. din care............ Fragmentul citat face parte operei literare . Astfel. care decide sa se ridice de la masa vietii......... fapte. deoarece aceasta este scrisa pentru a fi jucata pe scena. sunt foarte puternice.. Gelu este caracterizat prin limbaj. Acesta este unul dintre cele trei genuri literare importante (alaturi de liric si epic) in care se realizeaza obiectivarea eului creator. care.. i se precizeaza cea mai importanta trasatura de caracter. .. limbaj si reactii......... inteligent.”.. Gelu Ruscanu este din aceeasi familie cu Stefan Gheorghidiu. vede idei”... cu Pietro Gralla sau Andrei Pietraru. fiind mai bine ancorat in realitate si netraind in lumea ideilor... neconcordante cu realitatea. care-si pune probleme grave... ... Este lucid. iar pe Maria vrea s-o sacrifice.fata ... Dupa cum insusi autorul afirma. fiind prezente totodata actiunea si dialogul. la randul lor........ Toate acestea dovedesc ca este un personaj complex.. modul de expunere este dialogul. sunt impartite-n scene... scene. Modul de expunere este dialogul. in care dragostea e eterna si dreptatea absoluta. Penciulescu spune ca Gelu “nu vede lucruri....... ... se prabuseste. doua puncte. plina de compromisuri si mizerie. ... Conflictele piesei.... Ruscanu este caracterizat de celelalte personaje: Maria spune ca “mintea asta draceasca mi-a fost mereu dusmana” si-i cere sa faca un gest “ca sa mai cred ca esti om... 29 si indirect.. incapatanat si are puterea sa-si asume cu demnitate erorile: intransigenta fata de greselile celor din jur. femeia ii spune ca el a reprezentat “un rasarit nou de soare” in viata ei. care.......... El/ea este prezentat(a) prin indicatiile scenice facute cu autor si transformate in adevarate fise de caracterizare directa:. convingerea ca judecatile lui sunt infailibile.. Personajul se autocaracterizeaza: “Mi-a murit credinta in mine insumi.. „scena.... se remarca... Conflictul din sufletul si constiinta lui Gelu este unul interior. iar structura operei dramatice se compune din acte. creat de Gelu.... de . pentru a-si ajuta rudele bolnave si lumea utopica a lui Gelu.sunt.. ...... Pe cale indirecta.. interioare sau exterioare. prin atitudine. si apartine genului dramatic.. • Personajele care apar in actul al... in care oameni ca pianistul Lipovici se sinucid din lipsa de hrana si cei ca Dumitrache sunt nevoiti sa munceasca si la varsta pensiei.. prin intermediul personajelor..Tot pe cale directa. nerecunostinta filiala.. Piesa este structurata in trei acte si douasprezece tablouri.... invingator iese ministrul justitiei. concretizandu-se in opozitia dintre lumea aspra........ drama nascandu-se din necesitatea de a recunoaste ca inteligenta construieste frecvent sisteme utopice....” “ Azi nu sunt decat o biata epava… toate resorturile sunt rupte-n mine”. scena. absenta religiozitatii: “In atotputernicia Lui Dumnezeu nu am crezut”.. acest univers ideal. • Dintre personajele prezente in fragment. In cele din urma.. Matusa Irena incearca sa-i explice ca el nu este cu nimic mai presus decat ceilalti si ca aspiratiile si dorintele sale sunt utopice: “ Te-ai gasit tocmai tu sa indrepti lumea? Esti tu mai cu mot decat toti ceilalti?”.......…...... lumea ideilor pure.... framantari sufletesti..caruia/careia... Argumentare – text aparținand genului dramatic • • Genul dramatic cuprinde totalitatea creatiilor dramatice. Cel mai important conflict exterior este cel dintre Saru Sinesti si Ruscanu. si nu o cauza”.. cea mai mica unitate compozitionala fiind replica. Aceasta lume este insa foarte fragila si in permanent pericol de distrugere la contactul cu realitatea.... la inceputul fiecarei replici este pus numele personajului care o rosteste si. orgolios..... tragand dupa sine chiar prabusirea eroului.. prin atitudinea. El intra-n conflict cu colegii de la redactie din pricina convingerilor sale.” arata organizarea textului pe acte. al carei personaj principal este strafulgerat de absolut...... In scrisoarea sa... relatiile cu Sinesti sunt tensionate. subdiviziuni ce marcheaza intrarea sau iesirea unui personaj.. • Personajul este caracterizat insa de..... ca semn de punctuatie.

......... exista cateva detalii specifice:..... redand imaginea........ Temporal.......Exemple...... • Din punct de vedere spatial.... aparitia personajelor.. fragmentul devenind un tablou al anotimpului......... • De asemenea.......................... ce are in prim-plan ca reper. iar monologul prezinta trairile interioare ale personajelor.. Argumentare – text apartinand unei opere descriptive • • Fragmentul citat face parte din opera literara...• In concluzie........... …………..... deoarece are ca mod de expunere descrierea......)....) / personificari (.......de........ adjective):.... si indicatiile scenice.. sunt prezente modurile de expunere si conflictele... 30 ........ valorifica imagini artistice si figuri de stil si realizeaza observatii cu privire la ipostazele prezentate. • Toate acestea sunt caracteristicile unui discurs narativ obiectiv / subiectiv...... Astfel. Actiunea este simpla......….. si este un text descriptiv......) / enumeratii (........ • • Fragmentul citat face parte din opera literara.....si al ... modurile de expunere folosite sunt: naratiunea / descrierea /dialogul / monologul................... • Epitetul / metafora / comparatia etc. • Relatarea este obiectiva / subiectiva........ fragmentul citat valorificand atributele specifice genului epic...... de asemenea. Textul valorifica modul de expunere descriptiv.......... Argumentare – text apartinand genului epic/unei opere epice.......scrisa de...... intrucat alterneaza o suita de imagini vizuale / auditive / olfactive etc..... acest text apartine genului dramatic... • Personajul / personajele prezente in fragmentul in discutie sunt:...../nu exista.... pentru ca prezentarea sa fie cat mai sugestiva pentru cititor: epitete(....... • Sunt valorificate figuri de stil......... si apartine genului epic... prin inlantuire /alternativ (prin trecerea de la o secventa narativa la alta) / prin insertie.....este personajul principal/secundar....... cu marci auctoriale specifice............ infatiseaza un aspect din natura / un portret... aflam ca…………………………………......... de persoana I / a III-a singular / plural. • In prezentarea epica......... alternativ si pe grupuri nominale (substantive...... deoarece autorul isi transmite indirect gandurile si sentimentele. este infatisat un aspect particular specific al...) / metafore (.......... Naratiunea are rolul de a prezenta evenimentele in ordinea cronologica a desfasurarii lor.............. cuprinzand in acest fragment..... cititorul poate intui imaginea unui decor rural/urban etc.. Descrierea infatiseaza peisaje sau contureaza portrete............(momentul/momentele subiectului prezent(e) in fragment)...........este foarte sugestiv(a)....................... Dialogul da dinamism actiunii si constituie un mijloc de caracterizare indirecta. comparatii (....) etc............... fiind caracterizat in mod direct (de catre narator / de catre alte personaje / prin autocaracterizare) / indirect (prin fapte / comportament / limbaj / vestimentatie / relatii cu alte personaje)...... ca mod de expunere...................... dialogul... prin intermediul actiunii si al personajelor..... • ........) / inversiuni (.... centrate pe verbe statice / dinamice. deoarece prezinta caracteristicile specifice: organizarea in acte si scene........

• Se realizeaza observatii... jertfindu-se in locul lui... ... naratiunea avand ca pretext. pe care a hranit-o cu laptele ei.. limbaj...... calm...... prin modurile de expunere naratiune si descriere le este prezentat copiilor tabloul natural........ care doreste sa transmita si cititorului o stare de admiratie... Caprioara ii linge si limba ei subtire aluneca usor pe blana moale... • Asadar.Garleanu....... triple si o comparatie..... relatia cu alte personaje etc......... .personaj literar • • .... Eu consider ca modul in care viata micilor vietuitoare este descrisa in operele literare accesibile copiilor atrage atentia asupra fragilitatii.. simpatie.. in care se relateaza o singura intamplare semnificativa din viata unor personaje........ detaliile contribuind la veridicitatea imaginilor surprinse:. autorul convertind un instinct din lumea animalelor intr-o puternica dragoste materna capabila chiar de sacrificiu suprem...de........ si intr-un spatiu restrans.... Aceasta si-a intins capul cu botul mic ..... prin caracterizare directa facuta de narator/alte personaje/de catre el insusi. cald ca o blana a pamantului....... acest fragment ne duce cu gandul la o fiinta umana.. aflam ca.... si cu ochii inchisi se lasa dezmierdat...este personajul principal al acestui fragment.............. Actiunea se desfasoara intr un interval de timp scurt..este o descriere.... Portretul fizic al personajului este/nu este foarte bine conturat.... reflectii... Astfel aceste texte atrag atentia asupra vietii pline de pericole.. ....da dovada de.. catifelat si umed pe spatele mamei lui....... cea de care trebuie sa se desparta... este un personaj reprezentativ pentru creatia lui..... plin de gingasie si frumusete in care se nasc micile vietuitoare......... fata de tipul de personaj creat..…..... Acesta este momentul in care puiul de caprioara trebuie sa constientizeze faptul ca de acum inainte va trebui sa se descurce singur.. elemente sugerate prin epitete duble... Detasat de textul schitei........ care de fapt nu mai pare sa fie un animal ci o mama adevarata.. Prin forma lor artistica schitele lui Garleanu contribuie si la dezvoltarea sentimentelor estetice ale copiilor... la eterna noastra mama..... (vezi comportament.. gingasiei sentimentelor materne si instinctului de protejare nutrit de mama fata de pui sau. Tabloul este construit pe fondul unei naturi grandioase „ pe muschiul gros..... personajul este caracterizat direct de catre narator/de catre alte personaje/de catre el insusi ca fiind. El este permanent prezent in expunerea autorului........ o naratiune in proza de mici dimensiuni.... asupra sensibilitatii acestor mici vietuitoare si asupra iubirii materne. atitudine. caprioara se hotara sa si duca puiul la „tarcurile de stanca din zari 31 . aflam ca.. Schita este o opera epica... cel mult o zi... trairi cu privire la ipostazele prezentate... Este o scena a familiei plina de duiosie si gratie..... In primul rand...... coplesita de mila pentru fiinta frageda careia i-a dat viata.. Amana linistea si impacarea pentru a scoate si mai bine in relief lupta staruitoare din sufletul de fugarnica a caprioarei.... • Toate aceste elemente sunt argumentele necesare pentru a considera ca fragmentul citat din opera literara... deoarece.. dar si pericolele la care sunt expuse......... • Prin caracterizare indirecta... matasoasa a iedului”....... „Un muget inabusit de dureri puse capat framantarii launtrice si invingandu-si dragostea materna... Caracterizare ...... Astfel.. • Portretul moral reuneste caracteristici variate prezentate direct/deduse indirect din succesiunea faptelor. Eseu „Viata micilor vietuitoare” Pentru elaborarea eseului cu privire la tema „Viata micilor vietuitoare” am ales sa abordez schita „Caprioara„ de E.. Lectura acestor texte le trezeste copiilor dorinta de a observa mai atent viata din natura si creste interesul pentru conoasterea vietuitoarelor contribuind la dezvoltarea spiritului de observatie..). caprioara sta jos langa iedul ei.......... Astfel. la mama......

Asadar. Barbu Stefanescu Delavrancea. neuitand-o niciodata si pastrarea ca pe o amintire sfanta in sufletul nostru. si acolo l ar fi stiut langa dansa. paseste incet”. Este perioada in care ne formam personalitatea invatand care sunt valorile vietii pe care trebuie sa le pastram in constiinta noastra. la pamant. copiii descopera ce inseamna iubirea unei mame pentru puiul ei. Este o copilarie din mediul taranesc traita in satul Humulesti. se implica sufleteste si se formeaza ca om.. ultima fiind aceea a iedului care se topeste in adancul padurii fiind un simbolul salvarii. In al doilea rand. din aceste texte. Ele constituie un mijloc de cunoastere a vietii animalelor. Acolo pe muchiile prapastiilor era imparatia caprelor peste care stapaneau fara nici o grija . cum sa devina in viitor oameni de valoare. cei doi eroi fiind ridiculizati de marele dramaturg. egoismul si ingamfarea care nu fac parte din lumea copilariei. sub coltii fiarei. intr-o societate nedreapta se ilustreaza in „Fetita cu chibriturile” de Hans Cristian Andersen. luand contact cu tot ce se afla in jurul nostru. prin intermediul acestor texte. insectelor si chiar a plantelor. ii dezvolta imaginatia si gestul estetic. copii descopera ca nu toti au parte de o copilarie fericita si invata ce este dispretul.unde va fi in afara de orice pericol. cat si datorita faptului ca o pastram vie pe parcursul celorlalte perioade ale vietii. sa nu uitam ca perioada copilariei este cea in care incepem sa cunoastem lumea. Toate acestea il formeaza pe micul cititor. in care eroina fara nume este reprezentativa pentru toti copiii sarmani care traiesc intr o societatea dominanata de exploatare sociala. traita sau vazuta de el pana la varsta maturitatii. Ion Creanga in „Amintiri din copilarie” povesteste istoria copilariei sale. 32 . Iedul „se tine voiniceste„ si „se avanta ca o sageata”. Lizuca adoarme in dumbrava din padure si se viseaza in lumea basmelor. In concluzie.. reguli si tot ceea ce este important pentru viitorul nostru. indiferenta. In al doilea rand. transferandu-si necazurile din viata reala. aceste texte cu referire la lumea micilor vietuitoare au o insemnata valoare instructiva si educativa.” Limbajul folosit de E.Caragiale in cele doua schite „ Vizita” si „Dl Goe” prezinta portretul copilului apartinand unei familii instarite si urmarile unei educatii gresite. fiind totusi bogat in epitete si comparatii. Isi largeste sfera de sensibilitate si intelegerea. atat datorita faptului ca este cea in care desprindem cele mai importante invataminte ale vietii. descurajarea. folosindu-ne de ele si incercand sa le dezvoltam pentru ca mai tarziu la randul nostru sa le transmitem mai departe. Drama copilului sarman. I. redate intr-o forma literara accesibila. constientizand rolul pe care aceasta il are in viata lor. pasarilor. Stilul este concis si reda cu precizie ideea. „conteneste fuga. drumul pana la tarcuri o impune. Amenintarea pandeste peste tot: lupul sta la panda. singura ei arma de aparare o constituie miscarea rapida „fuga fulgeratoare”. incheind o evocare narativa prin ochii caprioarei muribunde. copiii invata cum sa se comporte in societate. Momentul culminant este descris cu maiestrie dar cu economie de mijloace stilistice pentru ca sacrificiul sa nu devina patetic. „salturile indraznete” prin locuri pline de primejdie si iedul trebuie sa faca dovada ca are forta acestor miscari. copiii invata din aceste texte cum sa respecte reguli. invatam lucruri noi. In „Dumbrava minunata” a lui Mihail Sadoveanu se prezinta copilul printr-o impletire a realului cu fantasticul. evoca si el in schitele „Bunica si Bunicul” atmosfera de basm a copilariei prin descrieerea celor doi bunici care ne dau intotdeauna senzatia de iubire si ocrotire. Atmosfera linistita de pana aici se dinamizeaza . caprioara simte durerea . in care imaginea realitatii se stinge treptat. prin aceste povesti si povestiri. Eseu argumentativ pe tema „ Copilaria” Eu consider ca perioada copilarieei este cea mai importanta perioada din viata omului. Garleanu este cu totul potrivit fondului de idei. Finalul este magistral.L. „Prabusita in sange. cum sa se comporte cu semenii lor si devin mai sensibili fata de colegii lor aflati in suferinta. ca expresii plastice si epitete sugestive. caprioara simte. In primul rand. In consecinta.

/ Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit” pe care oamenii muncesc. sa se joace impreuna cu toti copiii indiferent de rang social si de etnie. frig si vant. Alecsandri : “A gasit toata gradina / Inflorita . ( V. „Toamna”). Iarna cand natura este amortita. specifice fiecarui anotimp pe care il observa repetandu-se in fiecare an. Furnicile descopera mereu ceva bun de dus la musuroi ca rezerva pentru iarna: “Maruntica de faptura . De exemplu.. sa distinga binele de rau. textele care au ca tematica anotimpurile ii familiarizeaza pe copii cu perioadele referitoare la transformarile care se petrec in natura. In plus. Personificat.Arghezi “O furnica”). primavara natura se trezeste la viata. o haina argintie care imbraca “mandra tara”. constienti de transformarile din natura. Tema . felul in care sunt prezentate povestile si povestirile despre copilarie de catre marii scriitori ii fac pe copii sa invete cum sa se comporte. ajunsi pe pamant. vor invata ca desi ei cresc si devin adulti si mai apoi batrani./ Cu o fraga de dulceata”. Pe malul raului. / Vazduhu-i plin de-un rosu soare. omul cade pe ganduri langa foc si se odihneste reparandu-si uneltele pentru primavera care va veni (V. Pastelul Iarna al lui Alecsandri exprima admiratia eului liric pentru transformarile din natura. copiii pot reprezenta aspectele naturii specifice fiecarui anotimp descoperind frumusetea fiecaruia dintre ele pentru fiecare etapa de transformare. datorita studierii textelor care au ca tema copilaria. veselia fiind conturata nu doar vizual ci si auditiv ca in poezia “ La Pasti” de George Cosbuc: “Prin pomi e ciripit si cant. 33 . Iarna aduce noi podoabe cu care infrumuseteaza lumea. eul liric admira peisajul si mediteaza la trecerea timpului (Pastelul “Malul Siretului” Vasile Alecsandri). facandu-i sa-si doreasca in continuare sa se joace. ci ca o transfigurare: iarna devine primavara. copiii percep fenomenul trecerii timpului nu ca pe o pierdere.anotimpurile Eu consider ca felul in care succesiunea anotimpurilor este descrisa in operele literare accesibile copiilor atrage atentia unui fenomen esential pentru intelegerea viziunii despre lume a acestora referitor la trecerea timpului. Alecsandri). antropomorfizat. Nu doar oamenii muncesc toata vara din zori pana-n seara. / Si salciile-n alba floare”. simbol al fertilitatii. se ingrijoreaza ca nu si-a facut provizii pentru vremea rea: “ Cri-cri-cri.In concluzie. In al doilea rand. familiarizandu-se cu etapele muncii agricole si cu viata animalelor. datorita limbajului figurat al textelor lirice. Greierul. Diminetile zilelor de primavara folosite pentru munca campului sunt pline de farmec. sugerand distrugerea vegetatiei de ploaie.“Balada unui greier mic”). sugerand ca viata are atat perioade mai line cat si perioade mai zbuciumate. Fulgii care zboara “ca un roi de fluturi albi” devin. zana melopeelor. Aceeasi apa “care se schimba-n valurele pe prundisul lunecos ”adoarme“ la bolboace sapand malul „nisipos”. conditioneaza vara legarea rodului si coacerea lenta bucurand eul liric: “Vine ploaia bine face! / Spicul plin de acum se coace! / Spicului racoarea-i place! / Vine ploaia bine face!”( G. asemeni aceluia din “Iscoada“ de V. aceasta devine vara care se ofileste si devine toamna si care amorteste din nou iarna. prin aceste texte. / Toamna gri / Nu credeam c-o sa mai vii / Inainte de Craciun / Ca puteam si eu sa adun / o graunta cat de mica…( G. Vara intreg pamantul pulseaza de viata. Asadar. Albinele harnice aduna mierea.Cosbuc “Vine ploaia!”. Astfel. Frumusetea naturii in fiecare anotimp ii va face sa inteleaga mai tarziu frumusetea fiecarei etape a vietii. Toamna este descrisa si definita metaforic de George Toparceanu in Rapsodii de Toamna. Alecsandri “ Dimineata”) Ploaia. spiritul si sufletul va ramane ancorat in copilarie. spaima florilor are o haina cu trena lunga de culoarea vantului cu care matura totul in viata ei. Copii se bucura de zapada la sanius (G. / Duse harnica la gura / O farama de ceva / Care-acasa trebuia / Asezat in magazine / Pentru iarna ce-o sa vie” (T.Toparceanu . pere / In panere. (Demostene Botez. copiii descopera activitatile umane si animaliere specifice fiecarui anotimp.Cosbuc – „Iarna pe ulita”). Toamna este anotimpul recoltelor in care primim roadele muncii de vara: “ Mere. “Soarele dulce cu lumina si caldura” apare “Pe orizontul aurit.. In primul rand. / Prune bune / Si alune / Si gutui amarui / Cu puf galben ca de pui”. ci si micile vietuitoare. Epitetele cromatice amintesc de simbolistica martisorului vestind victoria luminii asupra intunericului si bucuria vietii reinnoite. sa iubeasca si sa aiba trairi speciale ca cele de la varsta copilariei.

trezindu-le sentimente inaltatoare pentru sufletul omenesc. ei pot apoi sa le anticipeze si sa le adapteze mai usor intelegand trecerea timpului ca pe o oportunitate bucurandu-se de schimbarile aduse. prin aceste texte. invatand aceste poezii. Astfel.In consecinta. astfel. felul in care sunt prezentate anotimpurile in literatura ii ajuta pe copii sa inteleaga transformarile din lumea in care traiesc. De asemenea. In concluzie. esential legat de natura pe care trebuie s-o respecte si s-o exploateze ratioanal. datorita expresivitatii textelor despre anotimpuri. 34 . copiii inteleg ca omul se implica in viata naturii de unde isi ia hrana. In plus. vor invata sa aprecieze frumusetea naturii. sa o protejeze si s-o conserve. El este. copiii vor intelege depedenta omului de mediul in care traiesc si responsabilitatea lor de a-l pastra functional.

omniprezent. menirea ei. -absenta -timpul ale institutiilor. de analiza psihologica. 1967 Roman realist.TABEL SINOPTIC Enigma Otiliei Moara cu noroc George Calinescu 1938 Ioan Slavici Roman modern. obiectiv. inainte si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial prin: -tematica -conflict -particularitati Ultima noapte de dragoste. omniscient. III. III. omniprezent Naratiunea la pers. neimplicat Roman realist. subiectiv. pers. III -existenta naratorului omniscient -observarea umanitatii sub latura morala -prezentarea frescei Bucurestiului inainte de I RM -motivul mostenirii -analiza conflictului interior al lui Ghita -urmarirea procesului instrainarii acestuia de familie -urmarirea procesului de degradare morala produsa de ispita banilor -tematica -modalitati de caracterizare a personajelor Naratiune la pers. XIX Perspectiva Narator obiectiv. iar scriitorul Literatura este descrie “creatie de realitatea oameni si de 35propriei viata” si cere constiinte: ca romanul sa “ Sa nu descriu se indrepte decat ceea ce 1881 . III auctorial. narativa de tip implicat. interbelic Nuvela realista. de observatie sociala (balzacian). postbelic Romanul reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza. III. sec. social-istoric afectiva romanul al mediului in -tehnica dezvolta o care traieste si jurnalului viziune noua cu care este in -autenticitatea despre lume interdependent -face apel la a substantialitate observatia -realitatea a psihologica ofera fresca societatii transilvanene de la sf. Perspectiva Narator narativa naratiune la pers. narator omniscient. interbelic Conceptia Actul de scriitorului creatie este un despre act de literatura si cunoastere si despre nu de inventie. I -prin tema un produs -memoria familiei.omul trebuie sa fie multumit cu ceea ce are Autor Anul publicarii Incadrare in context Morometii Ion Marin Preda Liviu Rebreanu 1920 1955. intaia noapte de razboi Camil Petrescu 1930 Roman realist. neimplicat Viziunea despre lume Autorul evidentiaza viata burgheziei bucurestene de la inceputul sec. naratiune la naratiune la pers. subiectiv. interbelic Caracteristici -inregistreaza -reprezentarea -unicitatea transformarile veridica a perspectivei vietii rurale. detasat. narator obiectiv. omniscient. ale realitatii narative mentalitatilor. I narator omniprezent. de factura psihologica -veridicitate -atenta observatie a socialului -utilizarea detaliilor -naratiunea la pers. XX in raport cu banul prin: -tema -structura simetrica si Concentrata in cuvintele batranei din incipitul nuvelei . idealizarii prezent si de-a lungul unui personajelor subiectiv sfert de secol -obiectivitatea -fluxul -se impune o observatiei constiintei noua tipologie a -omul este -naratiunea la personajelor prezentat ca pers.