You are on page 1of 32

Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii.

Incalzire
1.1. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de constructie
exterioare si interioare care participa la bilantul energetic al cladirii:
1.2. Caracteristici termice
1.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale


1
1
 m2 K 
R  Ri   j  Re    j 
a j j
i
 e  W 
j a j j
αi: coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K]
αe: coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K]
a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea materialelor,
cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI
λ: conductivitatea termică de calcul
TABELUL II (din C107-3)

DIRECŢIA ŞI SENSUL FLUXULUI
TERMIC

*)

Elemente de construcţie în
contact cu:
• exteriorul
• pasaje deschise (ganguri)

Elemente de construcţie în
contact cu spaţii ventilate
neîncălzite:
• subsoluri şi pivniţe
• poduri
• balcoane şi logii închise
• rosturi închise
• alte încăperi neîncălzite
i/Rsi
e/Rse

i/Rsi

e/Rse

8
---0,125

24
-----0,042
*)

8
----0,125

12
-----0,084

8
---0,125

24
---0,042
*)

8
-----0,125

12
----0,084

6
----0,167

24
---0,042
*)

6
---0,167

12
---0,084

Pentru condiţii de vară : e = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W

1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate

Elementul de
constructie
Perete
exterior

Placa peste
subsol

Detaliu

 W 
 mK 



l  m

 W
 K 

 l

1. intersectie pereti cu
stilpisori
2. intersectie pereti fara
stilpisori
3. colt perete cu stilpisori
4. diafragme si grinzi
cuplare(sus)
5. diafragme si grinzi
cuplare(jos)
6. soclu subsol
7. timplarie
Total
1.perete interior pe placa
peste subsol
2. soclu subsol
Total

Placa peste
ultimul etaj

1. atic terasa 1
Total

 m2 K 
1
R    l      W 
1 
A
 = transmitanta termica a puntii termice liniare
 = transmitanta termica a puntii termice punctiforme
R  r  R  R

l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;
A = aria elementelor anvelopei;
R= rezistenta termică specifică unidirectională aferentă ariei A ;
R = rezistenta termică corectată;
r= coeficient de corectie pentru puntile termice

Elementul
de
constructie
Perete
exterior
Planseu
peste subsol

 

A m2

 m2 K 
R

 W 

Rezistente termice corectate
 W
 l  K   l  W2 
A  m K

1  W 
R  m 2 K 

 m2 K 

 W 

R 

r

Planseu
peste
ultimul
nivel
1.3. Parametrii climatici
1.3.1. Temperatura conventională exterioară de calcul
Pentru iarnă, temperatura conventională de calcul a aerului exterior se consideră in functie de zona
climatică in care se află localitatea , conform STAS 1907/1.
Zona climatica te
I
-12 oC
II
-15 oC
III
-18 oC
IV
-21 oC
1.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
Intensitătile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare se stabilesc in conformitate cu
Mc001 – PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea respectiva.
1.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare
14.1. Temparatura interioară predominantă a incăperilor incălzite
Conform Metodologiei Mc001, temperatura predominantă pentru clădiri de locuit este:  i  20 C
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioară a spatiilor neincălzite de tip
subsol si casa scărilor, se calculeaza pe bază de bilant termic.
1.4.2. Temperatura interioară de calcul
Conform Metodologiei Mc001 – 2006/PII, dacă diferenta de temperatură intre volumul incălzit si casa
scărilor este mai mică de 4  C, intregii clădiri i se aplică calculul monozonal. In acest caz, temperatura
ij Aj  C .
interioară de calcul a clădirii, este:  i 
 Aj
1.5. Calculul coeficientilor de pierderi de căldură HT si HV
a. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

 

H  HV  H T W / K 

b. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, HV
 a ca naV  W 
HV 

3,6

 K 

 kG 
 a  densitatea aerului =1,2  3 
 m 
 kJ 
ca  caldura specifica a aerului=1,005 

 kgK 
na  numarul mediu de schimburi de aer h 1 (MC001/I)

V  volumul incalzit [ m ]

3

Tabelul 9.7.1 – Numărul de schimburi de aer, na, pentru clădiri de locuit şi asimilate acestora

3 Tabelului 9.5 0.5 0.7. dublă expunere simplă expunere Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută 1.5 0.7.5 0. Tabelul 9.5 0.8 0.7 0.7.5 1. H T  W  K  H T  L  HU  L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii  W L  U J AJ   K  U J  transmitanta termică corectată a părtii j din anvelopa clădirii ( Aj = aria pentru care se calculează U J  m 2  Elementul de constructie Perete Planseu Timplarie Usa W ) m2 K Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit  AJ 1  RJ UJ   R J Exterior Terasa Lemn Metal  U J  AJ .Categoria clădirii Clasa de adăpostire Clădiri individuale (case unifamiliale.) neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Clădiri cu mai multe apartamente.2.a.6 0.6 0.7 0.5 1.5 0. clădiri la şes clădiri în interiorul oraşelor.7.Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer Clasa de permeabilitate la aer ridicată medie scăzută Tip de clădire clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară cu măsuri speciale de etanşare c. internate. clădiri la şes protejate de arbori clădiri din centrul oraşelor.5 0.5 0.5 1.7 0.1 0.5 Încadrarea clădirilor în clasele de adăpostire se face conform tabelului 9. cămine. cuplate sau însiruite ş.6 0.6 0.3 .a. cu minim 3 clădiri în apropiere.5 0.9 0. ş.0 0. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii.5 0.5 0. clădiri în păduri Încadrarea clădirilor în clasele de permeabilitate la aer se face conform tabelului 9. prin transmisie. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.2 0.2 – Încadrarea clădirilor în clasa de adăpostire Clasa de adăpostire neadăpostite moderat adăpostite adăpostite Tip de clădire clădiri foarte înalte.

Hiu .5 0 0. dar cu uşi sau ferestre obişnuite Între spaţiul neîncălzit ( u ) şi exterior ( e ) Elemente de construcţie făra goluri sau orificii de ventilare Elemente de construcţie cu goluri închise.coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la mediul exterior  a c a naVu  W  H V .5 1. debarale.iu  LT . dar cu mici orificii de ventilare Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă Elemente de construcţie evident neetanşe na ( h -1 ) 0 0.  K  H iu  LT .iu .a.iu  H V .iu .6  W  K  H iu  LT .coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol HV .ue  3.c rt.coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in contact cu mediul exterior Hv. 1 2 3 4 5 6 7 8 Tipul de etanşare la aer Între spaţiul neîncălzit ( u ) şi încălzit ( i ) Pereţi şi planşee fără goluri. ue  W  K  LT .0 5.iu  b H ue .coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite  K  HU  H iu  b   W  K   W . dar fără orificii de ventilare Ca la 5). ue  H V . H iu  H ue  W Hue .  W .ue . degajamente ş. uşi sau ferestre Ca la 1).iu   K  3. dar cu uşi sau ferestre etanşe Ca la 1).ue .0 Spaţiile neîncălzite pot fi : • încăperi interioare de dimensiuni reduse şi înconjurate în mare parte de încăperi încălzite (cămări.0 10.coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile neincalzite  a ca naV  W  H V .6  K   W H U  H iu  b   K  RATA SCHIMBURILOR CONVENŢIONALE DE AER TABELUL IV(C107/3) Nr.) .2 0. vestibuluri. .coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior   K  H ue  LT .Usa Lemn H U  coeficient de pierderi termice prin anvelopa clădirii spre spatii neincălzite. windfanguri neîncălzite.iu  H V .

1 16.) .6. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar. rosturi închise . ş.4 17.4 0.84.a. interioare sau adiacente clădirii (casa scării neîncălzită.1. coef.7  C . conform SR 4839.:  a  10.7 20.6 -2.3  em   C  3.  t  e  C  em  t   1. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de incălzire preliminară. Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:  W H T  L  HU   K   W H=Hv + HT   K  1.3 5. altitudinea 96 m.961 Tempertura exterioară medie pe sezonul de incălzire se calculează ca o medie ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile cu incălzire ale fiecărei luni. de corelare climatica K=0. garaje. SR 4839 (De ex.• • • spaţii de dimensiuni mai mari. pentru θeo=12°C) QL  H ( i   e )t  kWh . poduri sau etaje tehnice neîncălzite. Perioada de incalzire se determina cf. N1220  3150 grade  zile  D  192 zile eo Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Determinarea perioadei de incalzire 24 septembrie – 4 aprilie Valori conventionale  e  Temperatura medie  eo   C  t  zile   12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 0 0 6 31 30 31 31 28 31 4 0 0 192 zile incalzire  C  22 21.6.5 11.0 0. In acest caz temperatura conventională de echilibru este θeo=12°C.1 4.5 11.

Ff  factorul partial de corectie pentru aripioare. FF  factorul de reducere pentru ramele vitrajelor. QL  H ( i   e )t  kWh / an Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar. h  (1  b)i . se pot utiliza valorile degajărilor de căldură interne indicate în SR EN ISO 13790 anexa K. se iau în considerare numai elementele de umbrire şi de protectie solara permanente. cf. A FF  t A g  Fw g  g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n FW  factor de transmisie solara =0.coeficient de pierderi de caldura al cladirii  K  H      i  C -temperatura interioara de calcul  e  C  temperatura exterioara de calcul (em) DZ  durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an) t  numar de ore perioada de incalzire (h). Ainc  aria totala a spatiului incălzit i .u  0  fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincălzite b este factor de diminuare NOTA – Daca nu se specifică altfel. Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire . u t  kWh i . h  fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite i .h  i Ainc W  Qs  aporturi solare prin elementele vitrate  kWh   Qs   I sj   Asnj  t  kWh  W solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m2 avand orientarea j  2   m   aria receptoare echivalentă a suprafetei n avand orientarea j [m2] I sj  radiatia Asnj   Asnj  A  FS  FF  g m 2 FS  Fh  Fo  F f -factor de corectie pentru umbrire Fh  factorul partial de corectie datorita orizontului. NOTA . Mc001 – PII. pentru θeo=12°C)  kWh   an  Qg  Qi  Qs  Qi  degajari de căldură interne  kWh Qi  i . W .Pentru definirea factorului de umbrire şi a transmitantei la energia solara a vitrajului. Fo  factorul partial de corectie pentru proeminente.90 NOTA – SR EN ISO 13790 anexa H prezintă informaţii despre factorii de umbrire (corcetie). i  4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.

23 Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de incălzire se calculează ca o medie ponderată a intensitătilor medii lunare.5 81.3 94.4 38.9 36.3 94.4 12.5 16.9 58.3 28. η1  QSJ W    As m 2 .7 107.9 58.5 81.3 31 28 31 4 0 0 0 0 6 31 30 31 SE 70.7 93.2 69.33 NE 15.9 36.6 109.1 90.7 107.5 16.23 91.1 60.Luna Zile Intensitatea radiatiei solare W / m 2  Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie NV 15.0 119.1 91.2 73.2.4 38.7 52.3 28.8 116.8 77.2 SV 70. Determinarea factorului de utilizare preliminar.0 119.4 85.1 26.2 73.4 59.4 12.6. Orientare Latime Inaltime A m 2  FS FF g ferestre 25 SE 10 SE 10 SV 10 SV Tip F1 F2 Aporturi totale pe orientari I SJ W / m 2  ASNJ  m 2   Orientare NV SE SV NE TOTAL   Qs   I sj   Asnj  t  kWh Qg  Qi  Qs  kWh Fluxul aporturilor de căldură se calculează astfel: g  Qg t W  1.4 59.7 52. Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate AS Nr.4 85.8 77.33 82.3 26.2 82.8 116.6 109.7 93. cu numărul de zile ale fiecărei luni.1 90.2 69.1 60.

1.capacitatea termica interioară raportata la arie a elementului de constructie j. d = grosimea stratului. pornind de la suprafata interioară pâna fie la primul strat termoizolant.parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1). la distanta cea mai mica. C. A = aria elementului.  o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1).capacitatea termica interioara a cladirii  J  K  C    j A j   ij cij d ij A j   = densitatea materialului.densitatea materialului stratului i din elementul j cij .   constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit. Tabelul 1.1 – Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice Aplicare Determinarea factorului de utilizare Efectul intermitentei C =  s  Se transforma in  h  H  → a  ao   o   Grosime maxima cm 10 3 .8 . c = capacitatea calorica masica a materialului.   1  1  1  a 1   a 1  . fie în mijlocul elementului de constructie. se calculează prin însumarea capacitaţilor termice ale tuturor elementelor de construcţie în contact termic direct cu aerul interior al zonei considerate: C = ΣχjAj = ΣjΣi ρij cij dij Aj unde: χj . ρij . grosimea maxima fiind indicata în tabelul 1.   C H C.căldura specifică masica a materialului stratului i. h. Aj . a = parametru numeric care depinde de constanta de timp   a  ao  o ao = 0.  Qg QL . din elementul j dij .aria elementului j.grosimea stratului i din elementul j Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcţie. Capacitatea termică interioară a clădirii.coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi.

3.9 15.6 -2.9 15.  id = temperatura interioara de calcul.1 16.9 15.58  D EO  228 zile Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Determinarea perioadei de incalzire 8sept.9 15.6.9 K  0.9 15.7 20.5 11.9 15.0 0.5 11.9 0 0 23 31 30 31 31 28 31 23 0 0 228 zile incalzire  C  22 21.1 4.9 15.:  a  10.56 . Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a clădirii   a  ed  id  H  ed  temperatura de echilibru.→1  1  a 1   a 1 1.3 5.9 15.9 15.9 15.2 1.4 0.4 17.7. t=228*24=5472 h 2.  V  j A j  id   i j = V j  A j   factorul de utilizare al aporturilor  g W  -aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire Temperatura de echilibru a cladirii este:  ed   id   g H   C  De ex.9 15. – 23aprilie Valori conventionale  e  Temperatura medie  eo   C  t  zile   15.8. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic QL  H ( i   e )t  kWh . Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg  Qi  Qs  kWh Qi  degajari de căldură interne  kWh  em   C  5.7 C  eo  15.

h  fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite i  4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne.u  0  fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neincălzite t  228  24  5472 h  Qs  aporturi solare prin elementele vitrate  kWh   Qs   I sj   Asnj  t  kWh  W I sj  radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m2 avand orientarea j  m 2  Asnj  aria receptoare echivalentă a suprafetei n avand orientarea j [m2]   Asnj  A  FS  FF  g m 2 FS  Fh  Fo  F f Fh  factorul partial de corectie datorita orizontului.7 38. Mc001 – PII.1 77. F f  factorul de reducere pentru ramele vitrajelor.h  i Ainc W  i .9 119.9 116.7 93. Ainc  aria totala a spatiului incălzit i .32 77.2 86.4 94.4 38.6 109.5 31. h  (1  b)i .9 58.1 60.3 .5 31.3 94.4 69. Fo  factorul partial de corectie pentru proeminente.0 73.9 36. u t  kWh i .8 85.95 81.3 28.Qi  i .6 36. F f  factorul partial de corectie pentru aripioare.2 107.8 116.5 16.4 12.95 91. Ff  At A g  Fw g  g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n FW  factor de transmisie solara.2 Aporturi totale pe orientari NE 15.8 86.7 81.2 69.4 60.4 12.8 58.3 70.1 52. cf.7 107.1 16.5 109.0 119. Luna Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire Zile Intensitatea radiatiei solare W / m  2 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie 31 28 31 29 0 0 0 0 28 31 30 31 NV SE 15.2 90.32 SV 70.7 93.7 52.3 59.4 59.3 28.4 85.1 91.2 73.1 90.

Necesarul de căldură pentru incălzirea clădirii. str  de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii. Consumul de energie pentru incălzire . c  kWh Qem . str  Qem. si aporturile totale de caldura Qg. Qg si pierderi. QL.10. h  Qrwh  Qh  kWh / an -necesarul de energie pentru incalzirea cladirii. Qth  totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire. A m  Orientare 2 SNJ  I SJ W / m 2  QSJ W  NV SE SV NE TOTAL t  228  24  5472 h  → Qs    I sj   Asnj   t  kWh → Qg  Qi  Qs  kWh 1. Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional. care reprezinta raportul dintre aporturi. .9. astfel: Qh  QL  Qg . Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfectă a temperaturii interioare. astfel:   1  1  Qg QL a 1   a 1 Qh  QL  Qg  kWh / an 1. Tab. str  pierderi Qem.  kWh   an  Qth  Qem  Qd  Qem  pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la consumator Qem  Qem. Qh Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile de caldura ale cladirii. QL. η. γ. c  pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc.1B) 1   em Qem. cele din urma fiind corectate cu un factor de diminuare. 1  em Qh  kWh em em  eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire (MC II-1 Anexa II.str  Qh  kWh  em Qem .  = factor de utilizare. Qfh  kWh   an  Q fh  Qh  Qth  Qrh . inclusiv pierderile de caldura recuperate. in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara conventionala.

h Emisia de CO2  conform calcul apa calda . a  Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori   d i  m d a  m  Li  m    W   m  C   ai  C  t H  h  Ui   mK   kWh   an  Qd  Subsol Coloane Racorduri  → Qth  Qem  Qd  kWh   an   kWh   caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri  an  Qrh. d i  diamentrul conductei fara izolatie [m].str  Qem.acc  Qdistributie.33  m 2 K     retur  m  tur  70 C  temperatura medie a agentului termic.c  kWh  kWh   Qd  U i ( m   ai ) Li  t H   energia termica pierduta pe reteaua de distributie  an   U i = valoarea coeficientului de transfer de caldura  1 d 1  ln a  2iz di  a d a  Ui   W   mK   W  iz  coeficientul de conductie a izolatiei   mK  d a  diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m]. c  1  ec Qh  kWh ec ec  eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII.h  Qrwh  Qcoloane  Qdistributie . acc  caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.acc  → Q fh  Qh  Qth  Qrh. t H  t  24  228  24  5472h -numarul de ore in pasul de timp [h].c. 2  ai  temperatura aerului exterior conductelor Li  lungimea conductei [m].c  Qh  kWh  ec Qem  Qem. Tab.Qem.  kWh   an   kWh   Qrwh   an  Qrwh  Qcoloane. 1  W   coeficientul global de transfer termic 0. 3B).c. pe perioada de incalzire . 1   ec Qem.

co 2  kg  .  kWh  f i . Qac. h . co 2  Q f .09  Tabel 1.p. l  f w.14. Emisiea de CO2 la utilizarea electricităţii Electricitate Factor emisie CO2 (kg/kWh)1 Medie anuala 0.342 Combustibil lichid 0. Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate: n Qac =  ρ * c * Vac * ( θac .p. co 2  f w.g.s şi Qac.14. co 2  f h .calculul pierderilor de energie pe traseele distribuţiei şi recirculării pentru alimentarea cu apă caldă.θar ) [J] i 1 în care: ρ c Vac densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3. co 2  Wi .14. realizandu-se: . kg   an  Eco 2  Q f . co 2  0. . l  f h . .factorul de emisie stabilit conform tabelului 1.557 Încălzire 0. Qac.09 Iarna extrema 0. stocării (acumulării) sau furnizării cu intermitenţă a apei calde de consum. pentru o zonă sau pentru o clădire având o anumită destinaţie. volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3].d.3 ).24 Valoare pentru cea mai mica Pci  kg   factorul de emisie electricitate stabilit conform tabelului 1.205 Lemn 0.3).13. . w. l  f i . Qac. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenţionali Combustibil 1) Factor emisie CO2 (kg/kWh)1 Carbune 0. căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.270 Gas 0.036 Termoficare 0.calculul pierderilor de energie corespunzătoare sursei de producere a căldurii.224 1) Valoare aplicată în Franţa Indicele de emisie echivalent CO2 E  kgCO2  I co 2  co 2 Ainc  m 2 an  Producerea si utilizarea apei calde de consum Se va face calculul necesarului de energie corespunzător instalaţiilor de alimentare cu apă caldă de consum din clădiri.calculul necesarului de energie aferentă consumului de apă caldă.p.  kWh  Tabel 1. co 2  f h .13 şi 1.

Necesarurile specifice de apă caldă în funcţie de destinaţiile clădirilor Nr.A (informativ) Tabel A.tipul activităţilor. bucătărie. ca având valori cuprinse în intervalul 0. .1 . dormitoare. în funcţie de tipul . se apreciază indicele mediu de locuire.standardele sau clasa de activitate. n reprezintă indice de calcul pentru categoriile de consumatori. 1. pe zone ale clădirii. la 60 oC [m3].tipul şi destinaţia clădirii.în cazane funcţionând cu lemne.055 (valoarea corespunde unei suprafeţe utile pentru o persoană de 18-25 m 2. Nu numărul unităţilor de utilizare / folosinţă a apei calde de consum (persoane etc) Valorile pentru a şi Nu depind de: .cărbuni sau combustibil lichid Necesar specific a . Numărul de persoane Nu aferent clădirilor de locuit se determină ca valoare medie. baie etc. Vac = a x Nu / 1000 [ m3 ] în care: a necesarul specific de apă caldă de consum. temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [oC].în cazane funcţionând cu gaze sau în încălzitoare electrice . l apă caldă de consum de 600C 75 60 55 Notă: 1.3.θac θar i temperatura de preparare a apei calde [oC]. . Datele din tabelul A1 se iau în considerare la calculul necesarului de căldură şi de combustibil pentru prepararea apei calde de consum şi la stabilirea capacităţii rezervorului de acumulare (pentru apă rece şi apă caldă de consum). ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor. holuri. Necesarurile specifice de apă din tabel pot fi reduse dacă se prevăd măsuri de reducere a pierderilor şi a risipei de apă. crt. utilizând următoarea procedură de calcul: se determină suprafaţa utilă Su [m2] (camere de zi. pentru unitatea de utilizare/folosinţă. atunci când în clădire există mai multe activităţi care diferenţiază volumele de apă caldă consumate în clădire.04 – 0. nu se consideră suprafaţa balcoanelor şi teraselor). .tipul activităţii desfăşurate în clădire. 2. Anexa II. în funcţie de indicele mediu de ocupare a suprafeţei utile a clădirilor. Destinaţia clădirii 1 Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi) a) în cazul preparării centrale a apei calde de consum b) în cazul preparării locale a apei calde: . pe perioada considerată. iLoc.

N u  S u  i lic [persoane/ap] sau Nu=i’loc*Sloc . înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu – urban sau rural). utilizând următoarea relaţie de calcul. se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii.- clădirii (individuală.

c .c * ( θac.s [J] În care: Qac.s pierderea de căldură corespunzătoare sistemelor de acumulare a apei calde de consum [ J ].d pierderea de căldură pe conductele de distribuţie [ J ].p se exprimă prin suma pierderilor de căldură al fiecărui sistem component.Pierderile totale de căldură corespunzătoare instalaţiei de alimentare cu apă caldă de consum.c + Qac. Qac.c pierderea de căldură datorată furnizării / utilizării la consumator a apei calde la temperatură diferită de temperatura nominală de calcul [ J ] Qac.θar ) .c =  i 1 ρ * c * Vac.d + Qac. n Qac.p = Qac. Qac. după cum urmează: Qac.

θac.3). . Volumul de apă caldă de consum corespunzător pierderilor şi risipei de apă. In scopul definirii unei date comparabile de calcul. 999.6 983. după cum urmează: .Temperatura apei reci 5 5 Temperatura apei reci (oC). care majorează valoarea teoretică.densitatea şi căldura specifică a apei calde în funcţie de temperatură θ [oC] 5oC 10 oC 15 oC 40 oC 50 oC 55 oC 60 oC 3 ρ [kg/m ] 999.4 . iar pentru utilizare.c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC]. Tabelul 3. astfel încât volumul real de apă caldă necesară consumului este determinat de valoarea teoretică a volumului de apă caldă amendată de coeficienţi supraunitari.4.pentru igienă corporală – 35 – 40 oC.0 985. în lunile anului: II III IV V VI VI VIII IX X I 8 9 11 12 13 14 14 13 11 8 10 12 15 18 20 18 15 12 7 9 10 11 12 13 13 14 13 12 10 8 11. în funcţie de poziţia echipamentului de preparare în raport cu punctele de consum. n reprezintă indicele de calcul pentru categoriile de consumatori. temperaturile se încadrează în intervalul 35 şi 60 oC. Pentru a ţine seama de diferitele zone geografice se pot lua în considerare variaţii locale în funcţie de categoria sursei. θar temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [oC].5 12. se adoptă temperaturi de 45-60 oC. 992.pentru spălat / degresat – 50-60 oC. Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprinsă in intervalul 45-60 oC.în care: densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3. pentru preparare.c: Pierderile de apă caldă de consum se pot estima şi cu ajutorul unor coeficienţi de calcul. volumul corespunzător pierderilor şi risipei de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3].3 ). căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3. conform datelor din tabelul 3.5 Temperatura de preparare a apei calde de consum se diferenţiază faţă de temperatura de utilizare a apei calde.5 Captare a apei din: I Rauri de munte Rauri de campie sau lacuri Puţuri de mică adancime Puţuri de medie adancime XI 9 10 XI I 7 7 Medi e 10. ρ c Vac.3 . i =1. se va folosi ca temperatură nominală de preparare a apei calde de consum.2 988. în funcţie de .0 10 10 11 11 11 12 12 12 12 11 11 10 11.2 9 7 1 c [J/(kg K)] 4200 4188 4184 4182 4182 4182 4183 În mod convenţional.c Tabel 3. Vac. temperatura apei reci θar se consideră egală cu 10 oC. 999. temperatura de 60 oC.

Tabelul I. respectiv intervalul de timp pentru care se face evaluarea [zi/lună]. Se pot adopta următoarelor valori pentru coeficienţii f: f1 = 1.d . 6 1. la punctele de consum (datorită lipsei sistemelor de recirculare a apei calde şi datorită stării tehnice a armăturilor) Vac  V ac . 60 oC θamb temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei [oC].I.timpul de aşteptare pentru furnizarea.Coeficienţi specifici de pierdere de căldură pentru sisteme de distribuţie a apei calde de consum. fără recirculare f1 = 1.i   amb   t ac  z 12 [kWh/an] în care: Ui coeficientul specific de pierderi de căldură pe unitatea de lungime de conductă [W/m K]. pag.ac.ac. z timpul efectiv de furnizare a apei calde [ore/zi]. Anexa II3.d. 0 2. c  Vac  f 1  f 2 [m3].3 din MC001 II-3. 0 1. 05 pentru instalaţii echipate cu baterii monocomandă în care: f1 depinde de tipul instalaţiei la care este racordat punctul de consum f2 depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă Pierderea de căldură aferentă unei conducte i de apă caldă de consum se calculează cu relaţia: Qac.3 . Amplasare conducte Descriere Diametrul exterior al conductei neizolate [mm] Aparente neizolate Conducte din oţel sau cupru D < 18 18 < D < 35 35 < D < 64 64 < D Îngropate in perete exterior neizolat Conducte din oţel. 205 Li lungimea conductei i [m]. tsb tac durata de furnizare a apei calde de consum. 4 . 10 pentru instalaţii echipate cu baterii clasice f2 = 1.d . cupru sau material plastic Coeficient specific de pierdere de căldură U [W / m·˚C] 0. Sisteme realizate in perioada Tabelul I. 20 pentru obiective alimentate în sistem local centralizat f1 = 1. θm.i temperatura medie a apei in conducta respectivă [oC]. 0 3.i  1 / 1000   U i  Li   m. 10 pentru obiective alimentate în sistem local f2 = 1. 30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat .

1950 . 3 Conducte izolate Grosime izolaţie e = estandard Conducte amplasate în zone neîncălzite 0. cupru sau material plastic 0. 2 Conducte izolate Grosime izolaţie e = 2 estandard Îmbunătăţirea eficienţei energetice 0. pierderea de căldură totală se va calcula prin însumarea pierderilor de căldură aferente tronsoanelor de calcul componente: Q ac. 0 Conducte izolate Grosime izolaţie e = 1 / 2 estandard Conducte amplasate pe pereţi şi tavan 0. 0. 4 Îngropate in perete exterior neizolat Conducte din oţel. cupru sau material plastic 1.1979 Sisteme realizate in perioada 1980 – prezent Îngropate în perete exterior izolat Conducte din oţel. 15 Pentru întreaga instalaţie de distribuţie. 8 Îngropate în perete exterior izolat Conducte din oţel.d   Q ac.i [kWh/an] i Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori D (m) Li  m  Ui tac Qac.d (kWh/an) Subsol Coloane Racorduri Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru perioada de incalzire: . cupru sau material plastic 1. 0 Aparente izolate Conducte izolate cu vată minerală şi manta metalică.d.d tINC  m  C  ai  C [W/mK] [zi/luna] (kWh/an) (zile/an)     Qac.

15) în care: SLat . în funcţie de starea acesteia [W/mK] nh . Consumul anual de căldură pentru prepararea apei calde de consum: k Qacc= Qac+Qac.numărul mediu de ore de livrare a apei corespunzătoare pentru fiecare lună k din sezonul de încăzire [h/lună]  acb .grosimea peretelui acumulatorului (metal) [m] m .7 6.p Observatie: Transformarea din J in kWh/an se face impartind valoarea in J la 3.acc  Qdistributie.3 6.6 * 106.grosimea medie a izolaţiei [m] iz .2 4.10   m iz [kWh/an] (3.5 4.conductivitatea termică a izolaţiei.5 60 6.acc  Cantitatea anuală de căldură disipată prin mantaua boilerului amplasat în subsolul unei clădiri existente (într-un spaţiu rece) se determină cu relaţia: Qac . se consideră  ac 0  55  60 o C .226) in functie de numarul de apartamente si de numarul de camere ale acestora.suprafaţa laterală a acumulatorului [m2]  m . determinată cu relaţia:  acb  0.8 10.001  S Lat n  ( acb   amb )  m  iz h .5 5 6 Sezon rece Sezon cald 14.conductivitatea termică a peretelui [W/mK]  iz .temperatura medie a apei în acumulatorul de apă caldă de consum.70   ac 0 .16) unde  ac 0 reprezintă temperatura de preparare a apei calde de consum. în secţiunea de ieşire din echipamentul de stocare. s  0. Tabel 4: Consumul mediu de energie electrică estimat pentru spaţiile de locuit W light W light Tip locuinţă Suprafaţă Consumul specific Consumul considerată mediu de energie specific mediu electrică de energie electrică [ kWh / sezon / m 2 ] [ kWh / an / m 2 ] m 2  [kWh/sezon] [kWh/an] 1 Garsoniera Apartament 2 camere Apartament 3 camere 2 3 4 Sezon rece Sezon cald 25 40 8. 0. (3.2 Consumul specific mediu anual de energie electrică pentru iluminat Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie şi eficientizarea energetică a sistemelor de iluminat interior) utilizand (pentru cladiri de locuit) Tabelul: Consumul mediu de energie electrică estimat pentru spaţiile de locuit (pag. A. kWh   an  Qrwh  Qcoloane.8 217 253 155 180 372 433 11 390 270 660 .

in situatia racirii cladirii [MJ] ηR . Pentru cazul unui raport Sv /Sp mai mic de 0. Stabilirea perioadei de racire Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii (de la incalzire)   .84 17.9 septembrie Valori conventionale t [ zile θe –temperatura medie ] [ °C ] 0 -2.45 şi existenţa grupurilor sanitare cu ferestre exterioare.14.1 0 4.Apartament 4 camere Apartament 5 camere 80 5. valorile din tabel se măresc cu 10 %. 25 15-apr.10 din MC001/II-2. z H t  .9 420 294 714 120 4.30 şi 0.R .9 si II.84 17. 25 Determinarea perioadei de racire 26 mai .factorul de utilizare a pierderilor de caldura. in situatia racirii cladirii [MJ] QTr.9 7. calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de sezon de racire)conform II.6 8.2.2: Necesarul de energie pentru racirea cladirii:    Qsurse.4 0 -0. s-a realizat conform Metodologiei Mc001 – PII.factor de utilizare a pierderilor de caldura  a R  parametru adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru racire θi Luna [ °C ] 15-ian 25 15-feb. valorile din tabel se măresc cu 5 %.durata unei zile . Racire/Climatizare Calculul necesarului de energie pentru racire. Pentru apartamente cu grupuri sanitare fără ferestre exterioare.R .4.2.84 17.temperatura interioara de calcul pentru climatizare   – energia de la soare si surse interioare . 25 15-mar. in situatia racirii 2.4. H =HT+Hv.84 .30.1 498 350 848 Valorile corespund unui raport Sv /Sp (suprafaţa vitrată/suprafaţa pardoselii încăperii) între 0.3 θemz [°C ] 17.energia totala furnizata de sursele de caldura.1.3 3.energia totala transferata intre cladire si mediul exterior.2 2.  Q  emz   i  1 surse .8 0 11.

84 17.8 5. 25 25 25 25 25 25 25 25 6 30 31 31 9 0 0 0 107 16.0 21.coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii o .7 20.84 17.numar ore racire Transferul de caldura prin ventilare o HV. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV caldura totala transferata Transferul de caldura prin transmisie o HT.9 10.84 17.numar ore racire .2. 15-nov. 15-oct.84 17.15-mai 15-iun 15-iul 15-aug. 15-sep.temperatura interioara de calcul pentru climatizare o .2 0.coeficient de pierderi termice prin ventilare [W/k] o .84 17.temperatura interioara de calcul pentru climatizare o .14. 15-dec.84 17.84 17.2 22.84 2.2 16.2 zile de racire 17.

in timpul sezonului o Qsurse. 30.energie solara patrunsa in zona de calcul.med.fluxul total de caldura o t= .  surse =31980.fluxul total de căldură datorat surselor interioare  oc + ap = 14069.76 [W] .v + proc .  acm = 2769.9 53. Degajari de caldura de la surse interioare ( conform II.3.7 O 49.numar ore racire 2.4.4.14.14.17 [W] .6 85.fluxul de căldură cedat de procese tehnologice şi prepararea hranei.fluxul de căldură cedat de instalaţiile de apă caldă menajeră  proc = 12802.0 .e + il + acm + i.2 Ianuarie 0 76.energia furnizată de sursa k în spaţiul climatizat.fluxul de căldură cedat de iluminat.6 5 13.7 20.1 71.6 5 Februari 0 106. 20. în timpul sezonului o Qsurse = oc + ap.10 din MC001/II-2) .9 din MC001/II-2) 0 .r. pentru o orientare si un unghi inclinat dat Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de racire 2 Intensitatea radiatiei solare [W/m ] Zil Luna e S V E N 111. a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafetei k o -aria de captare efectiva a suprafetei k. prin elemente perimetrale exterioare ale cladirii o o -radiatia solara totala pe perioada de calcul.1 77.energia furnizată de sursa interioară l dintr-un spaţiu o adiacent neclimatizat. 2.4.caldura metabolica degajata de ocupanti si caldura de la aparatura electrica  il = 2340 [W] .2.56 [W] .7 29 9 5 13.2.025 [W] . 77. Aporturi de caldura solare (conform II. pentru fiecare orientare -factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin elemente exterioare.k x t .k =  surse.

8 78 84.8 136.rezistenţa termică a elementului exterior opac.45 12219. 20 175.3 0 68. 9 30 30 76 74.9 33 27.5 Aprilie 0 94.2 0 41.9 August Septemb rie Octombri e Noiembri e Decembr ie 31 138.8 Mai 6 91.36 V 51. . 50 114.1 9 9 65.6 Iunie 30 96. o o .8 Iulie 31 94. determinată conform Partea I aMetodologiei. 20 54.6 39.3 0 217.26 E 55.3 15.9 76. 50 200. [m2K/W]. 20 205.1 70.29 3962.2 51.e Martie 0 103.15 3954.aria totala a peretelui considerat de calcul. 2 39. 80 233. [m2K/W].3 15.6 65.7 0 124. [m2].60 111. 6 72.coeficient de absorbţie a radiaţiei solare de către elementul opac considerat.26 77.9 65.77 77. 3 11.2 0 73. 6 51.15 4302.8 73.1 73.7 11.9 70.factor de corecţie ce ţine cont de schimbul de căldură prin radiaţie al peretelui către bolta cerească. .9 76.2 25.0 TOTAL 7 Aria de captare efectivă a radiaţiei solare pentru elemente opace o . 50 Aporturi solare pe orientari pt elem vitrate Orienta ΣAsnj Isj 2 re [m ] [W/m2] Qsj [W] S 35. 9 79. o . 60 233.7 66 25.2 0 125. 80 167.

6226 0. TOTAL 20 2.53 PE V 756.23 4 87901.14.70 0. determinat conform Partea I aMetodologiei .86 255.6 TE O 157.35 0.38 2010.52 0.71 1 195890.6470 0.12 PE E 743.5.11 TE O 377.4908 0.3 0 0.3 PE S 152.83 0 50625.1 PE E 255.70 0.67 1.23 5 13890.54 1.4908 0.52 70.11 713. Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace Up Ap Fcer ap Rp.7 9 0.70 0.1 PE V 70. [W/m2K].12 1028.54 1.74 157.38 Aporturi solare pe orientari pt elem opace Orient ΣAsnj Isj Qsj 2 2 are [m ] [MJ/m ] [KWh] 43473. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura .se Asp Ti Orient [W/m2K 2 2 2 2 [m ] [m K/W] [W/m K] [m K/W] [m2] p are ] PE S 335.84 152.2 5 0.coeficientul global de transfer termic al peretelui.53 713.o .8 8 0.

4.3 Se determina PEC a cladii de referinta. Penalizarile acordate cladirii. corespunzător normelor minime de igienă şi întreţinere a clădirii şi instalaţiilor interioare.3.parametru adimensional ce depinde de constanta de  timp a cladirii pentru racire   = 0. Notarea energetica a cladirii. determinat conform cap. Clădirea de referinţă reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici generale.4.coeficienţi numerici determinaţi din tabelul II.4. cu referire la utilitatile termice aplicabile. prepararea apei calde si iluminat) exprimate sub forma consumurilor specifice de caldura [kWh/m2an].6 din Metodologie partea a III-a. N   100.4.1.4. 2.1) în care: B1. obţinut prin însumarea valorilor minime din scalele energetice proprii utilităţilor existente / aplicabile. volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală. 2. conform cap.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig.4.).4. III.4.4. II. 2. pentru pentru  qT  po   qTm kWh / m2an  qT  po   qTm kWh / m2an (II. III. qTm .consumul specific anual normal de energie minim.parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1).2) din Metodologie partea a III-a. Se determina penalizarile conform cap.5.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu relatia (II.1) din Metodologie partea a III-a.tR/t0R .2 din Metodologie partea a III-a).  exp  B1  qT  po  B2 .8 .4. II. conform fig. in care valoarea q T se refera la suma utilitatilor termice care se aplica la cladirea analizata (in general pentru cladiri de locuit: incalzirea spatiilor. po . II. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa actuala.3. 2. = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1). .1. Se determina valoarea “p 0” conform relatiei (II. III. Se cere discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la toate cele 12 pozitii mentionate de normativ sa se acorde cate o penalizare (ex.1.4.2 în funcţie de cazul de încadrare a clădirii din punct de vedere al utilităţilor existente conform tabelului II. cap.  B. B2 .coeficient de penalizare a notei acordate clădirii funcţie de gradul de utilizare a energiei în raport cu nivelul raţional. valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Părţii a III-a a Metodologiei : a) Aceeaşi formă geometrică. daca aceasta este dotata cu sursa proprie de caldura etc.5 din Metodologie partea a III-a. pentru o cladire individuala nu se va penaliza lipsa contoarelor de caldura. 1.3.

i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice. iar Aînc reprezintă aria utilă a spaţiului încălzit / condiţionat. în aval de staţia termică compactă. fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de încălzire. cap 11. luminatoare. instalaţia de apă caldă este dotată cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente. de asemenea. p) În cazul în care se impune climatizarea spaţiilor ocupate. nu sunt pierderi de fluid în instalaţiile interioare. j) Instalaţia de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic atât la baza coloanelor de distribuţie (în cazul clădirilor colective). . 9. r) Nu se acordă penalizări conform cap. p0 = 1. iar în cazul clădirilor publice / sociale. d) Valorile absorbtivităţii radiaţiei solare a elementelor de construcţie opace sunt aceleaşi ca în cazul clădirii reale. mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care funcţionează conform procesului cu consum minim de energie. consumul de energie este determinat în varianta utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale / mecanice (după caz).5 h-1. modelului din Anexa 8 din Metodologie partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii. k) În cazul sursei de căldură centralizată.5 din normativul de faţă. II. după caz: . q) În cazul climatizării spaţiilor ocupate. 2.b) Aria elementelor de construcţie transparente (ferestre. l) În cazul clădirilor de locuit colective.staţie termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare cu căldură. valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în spaţiile ocupate (cap. conform Metodologie Partea I. g) Numărul de schimburi de aer din spaţiul încălzit este de minimum 0. 11.26. iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 . iar ventilarea este de tip controlată. NP / Aînc [kWh/m²an].7 Metodologie Partea I). considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare.4. o) Instalaţia de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de funcţionare conform proiectului. f) Factorul mediu de însorire al faţadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale. tab. h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este. în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale. cât şi la nivelul corpurilor statice. e) Factorul optic al elementelor de construcţie exterioare vitrate este    = 0.3 din Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor – Partea I-a. Pentru clădiri cu altă destinaţie decât de locuit aria elementelor de construcţie transparente se determină pe baza indicaţiilor din Anexa A7. n) Conductele de distribuţie din spaţiile neîncălzite (ex. în funcţie de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spaţiu condiţionat). dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare. m)Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi. pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de încălzire districtuală. . unde NP reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate. c) Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate. având o grosime de minimum 0. randamentul instalaţiei de climatizare este aferent instalaţiei.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. pereţi exteriori vitraţi) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale. instalaţia interioară este dotată cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instalaţiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă de consum la nivelul racordului la instalaţiile interioare. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică iz  0.75 ori diametrul exterior al conductei.05 W/mK.00.4.centrală termică proprie funcţionând cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) şi cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare.

indice în funcţie de tipul energiei (1 – gaz natural. contorizarea caldurii etc.2. 3 – energie electrică) – durata fizică de viaţă a sistemului analizat [ani]. prin prisma indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental îl reprezintă valoarea netă actualizată. Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente care vizeaza atat anvelopa cat si instalatiile termice.3. In cazul izolarii termice veti relua procedura de determinare a rezistentelor termice corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.2. izolare terasa etc. introducere de armaturi eficiente pentru apa calda. b) izolarea termică exterioară a planşeului de terasă si izolarea termică exterioară a pereţilor exteriori Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor existente conduce la alegerea măsurilor eficiente din punct de vedere economic. III. inlocuirea cazanelor. Valoarea Netă Actualizată (VNA) este dată de relaţia: VNA  C0   C Ek k Xk (I.2) în care: X k C0 CE f i k – – – – – N t N  1f   1  ki t 1    costul investiţiei totale în anul “0” [Euro]. Indicatorii cei mai importanti sunt: NR – durata de recuperare a investitiei suplimentare. (I.C.8) din cap. determinata prin rezolvarea ec. Va veti orienta si in functie de notele din CE asupra solutiilor cu impact semnificativ asupra PEC. costul anual al energiei consumate. izolare planseu peste subsol sau ganguri de trecere. pentru instalatiile termice. Se accepta numai solutii in care N R<NS si in general se admite ca NR<10 ani. VNA (m) .9). Se considera ca se dispune de intreaga suma necesara realizarii modernizarii energetice. III. schimbare vitraj in zona principala (cu mentinerea valorii ratei de ventilare in limita admisa de min.10 si i = 0. 0. Se recomanda: f = 0. la nivelul anului de referinţă [Euro/an].) si remedierea izolatiei termice a conductelor de apa clada.3 din Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite cu relatia (I.3. Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor primare) si veti determina pentru fiecare pachet in parte PECj in care “j” este numarul de ordine al pachetului de solutii. rata anuală de depreciere a monedei (Euro) [ – ]. Soluţiile tehnice propuse pentru reabilitarea energetică a obiectivului analizat se referă la intervenţii asupra clădirii si asupra instalaţiilor: a) înlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termorezistente cu tâmplărie din PVC. rata anuală de creştere a costului căldurii [ – ].3. Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare energetică presupune însă şi analiza finanţării posibile a proiectului.3 din Metodologie partea a III-a.1) utilizate .5 sch/h). Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in conformitate cu cap.3. 2 – energie termică. din punct de vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de vedere al suportabilităţii beneficiarului proiectului. dotarea cu debitmetre individuale pe racordurile de apa calda.04. Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa supraterane( izolare planseu din pod. Auditul energetic al cladirii. (I.

1). la nivelul anului “0”. ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicării proiectelor de modernizare energetică la nivelul anului de referinţă.3. obţinută prin implementarea unei măsuri de modernizare energetică.reprezintă economia anuală de energie k estimată. [Euro]. corespunzătoare investiţiei.5) în care ΔEk . şi prin punerea condiţiei de recuperare a investiţiei: VNA (m)  0 : C( m )  k  ck   Ek  k 1 t NR  1f   1  ik t 1    0 Costul unităţii de energie economisită prin implementarea proiectului de modernizare energetică a unei clădiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determină cu relaţia: C( m ) . [kWh/an]. caz în care VNA. se determină prin înlocuirea duratei de viaţă estimată cu N R ca valoare necunoscută în relaţia (I.3. ck .3.În cazul sectorului privat rata de depreciere asumată se consideră 0.3. NR. Condiţia ca o investiţie în soluţia de modernizare energetică să fie eficientă este următoarea: VNA (m )  0 respectiv: X  A in care A C( m ) C E Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică. [Euro/kWh] e N  E În ceea ce priveşte investiţia suplimentară C (m) . [Euro / kWh]. [Euro/an]: C Ek  c k  E k (I.reprezintă costul actual al unităţii de energie k. VNA aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării proiectelor de modernizare energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectelor menţionate: VNA( m )  C( m )    C Ek k  Xk (I. coincide cu valoarea C(m).4) explicitată conform relaţiei (I. a) Analiza eficienţei economice referitoare la înlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termorezistente cu tâmplărie din PVC Relaţia de determinare a costului pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este următoarea: CT  C  ATE [Euro] în care C reprezintă costul unitar .4) în care: C(m) – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică. proiectată la nivelul anului “0” beneficiarul de investiţie dispune de întreaga sumă la momentul “0”.11.

C = 40 EUR/m2 ATE = 993 m2 (inclusiv usi exterioare) CT = 39720 EUR = C(m) VNA  C0   C Ek k Xk în care: X k t N  1f   1  ki t 1    C0 =39720 Euro.5 ani Costul unităţii de energie economisită: C( m ) =0. măsurată la exteriorul acestora = 14103 m2. i = 0. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică.006 Euro/kWh e N  E b) Analiza eficienţei economice referitoare la izolarea termică exterioară a planşeului de terasă si a peretilor exteriori cu cu panouri termoizolante din PUR cu grosimea de 4 cm. la nivelul anului de referinţă [Euro/an]. ΔE2 = ΔQ=(2467696-2171572) = 296123 kWh/an.17 = -186566 EUR Cum ΔVNA(m)<0. . VNA = 1925301 EUR VNA( m )  C( m )    C Ek k  Xk C(m) =39720 [Euro]. NR.0292 Euro / kWh ΔCE= c2* ΔE2=8646.0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an CE=72056 EUR/an f = 0. CE – costul anual al energiei consumate.8 *26.04 X2 = 26.17 N = 20 [ani].ATE reprezintă aria totală a tâmplăriei exterioare. CE= CE2 CE2= Qinc*c2= 2467696*0. solutia adoptată este eficientă din punct de vedere economic. A reprezintă costul unitar al materialului termoizolant (pe m2).1.8 Euro/an ΔVNA(m)= 39720-8646. C2 = 0. Relaţia generală de determinare a costului pentru termoizolarea elementelor de construcţie exterioare opace este următoarea: C T  A  A IZ [Euro] în care AIZ reprezintă aria totală a pereţilor care urmează a fi termoizolaţi. se obţine prin rezolvarea ecuaţiei: C( m ) k t NR  1  fk   c k   E k    k 1 t 1 1  i    0 Rezultă: NR = 4.

ΔE2 = ΔQ2=2467696-2139874= 327822 kWh/an.04 X2 = 26.1.0292 Euro / kWh ΔCE= c2* ΔE2=9572 Euro/an ΔVNA(m)= 282160-9572*26.043 Euro/kWh e N  E În concluzie cea mai eficientă din punct de vedere economic soluţie de modernizare energetică este inlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termoizolante tip termopan.17 N = 20 [ani]. VNA = 656847 EUR VNA( m )  C( m )    C Ek k  Xk C(m) =282160 [Euro].5 ani Costul unităţii de energie economisită: C( m ) =0. CE2= Qinc*c2= 2467696*0. C2 = 0. .17 = 31650 Soluţia nu este eficientă din punct de vedere economic deoarece ΔVNA(m)>0. CT = 282160 Euro VNA  C0   C Ek k Xk în care: X k t N  1  fk t 1 1  i      C0 =282160 Euro.0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an CE=72056 EUR/an f = 0. la nivelul anului de referinţă [Euro/an]. NR. i = 0. CE – costul anual al energiei consumate. se obţine prin rezolvarea ecuaţiei: C( m ) k t NR  1  fk   c k   E k    k 1 t 1 1  i    0 Rezultă: NR = 27.A = 20 Euro/m2. Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de modernizare energetică.