You are on page 1of 32

Markerii tumorali serici

Realizatori: Craciun Lavinia
Cristea Cristina
Drumar Anita
Vulturar Bianca
Coordonator: Dr. Pelea Diana

Tumorile maligne
 Se situeaza pe locul al doilea, dupa bolile
cardiovasculare, ca si cauza a decesului
 Majoritatea metodelor diagnostice (Rx, CT,
mamografie, examen fizic) detecteaza tumorile de cel
putin 1-2 cm marime  tumora contine deja minim 1
milion de celule
 De-a lungul timpului, s-au facut multe incercari de a
gasi markeri care sa poata detecta o transformare
celulara maligna cat mai timpuriu posibil

Markeri tumorali
 Substantele care au fost descoperite sunt
cunoscute drept markeri tumorali

Markerii tumorali = macromolecule ale caror
prezenta si modificari ale
concentratiei sunt corelate cu
geneza si dezvoltarea tumorilor
celulari umorali
maligne (1)

Markeri tumorali Caracteristicile unui marker tumoral ideal:  Specificitate inalta  Sensibilitate crescuta  Specificitate de organ  Corelatie cu stadiul si masa tumorii  Corelatie cu prognosticul bolii  O buna valoare predictiva .

CEA. CEA Colon Prostata PSA Testicul AFP. CEA San CA125. HCG CEA Ovar CA125. 1 – Markeri tumorali specifici fiecarui organ (2) Plaman CA125.Fig. HER2 Ficat Stomac AFP CEA Pancreas CA125. CEA .

screening  Diagnosticul neoplaziei  Supravegherea eficacitatii terapeutice si monitorizarea clinica  Selectarea proceselor patologice “cu risc crescut” care produc markeri tumorali tisulari. in stadiile precoce  Prognosticul si predictia raspunsului la tratament .Rolul markerilor tumorali serici  Diagnosticul precoce.

testicular. mamar. pancreatic. uterin. pancreatic. mamar. bronho-pulmonar AFP (Alfa-fetoproteina) HCG (gonadotropina corionica umana) ovarian. ovarian. gastric. hepatic ovarian. hepatic. tiroidian. colo-rectal. PSA ( antigen prostatic specific) prostatic. coriocarcinom ACE (antigen carcinoembrionar) colo-rectal. colorectal. br-pulm.Tabel 1 – Principalii markeri utilizati in diferite localizari tumorale (1) MARKER CANCER / ALTE PATOLOGII CA 125 mamar. pancreatic. FAP (fosfataza acida prostatica) prostatic . testicular. br-pulm. ovarian.

ajungand la valori foarte scazute la varsta adulta  -nefumatori < 3 ng/ml -fumatori < 5 ng/ml .ACE (Antigenul carcinoembrionar)  Descris prima data la un pacient cu carcinom colorectal  Unul dintre Ag oncofetale produse in timpul vietii embrionare si a dezvoltarii fetale  Productia sa este suprimata dupa nastere.

2 – Carcinom colorectal . mucoase intestinale. ficat  Concentratii serice mari  carcinoamele colorectale Fig.ACE (Antigenul carcinoembrionar)  Concentratii crescute in tractul gastrointestinal fetal + pancreas + adk colorectale  Concentratii mici in: tesutul intestinal normal. pancreas exocrin.

ACE (Antigenul carcinoembrionar)  Indicatia principala  verificarea si monitorizarea terapiei pacientilor cu carcinom colorectal (concentratia ACE se coreleaza cu stadiul TU)  Dupa o interventie chirurgicala reusita.  O noua crestere indica progresia bolii sau aparitia metastazelor . nivelul ACE trebuie sa revina la limite normale dupa 6-8 sapt.

ovarelor. 4x fata de valorile normale in: -hepatite -colite ulcerative -ciroza hepatica -diverticulite -pancreatita -boli inflamatorii pulmonare -gastrita . colului uterin.  Creste de max. prostatei etc.ACE (Antigenul carcinoembrionar)  Poate creste si in alte afectiuni maligne la nivelul plamanilor. sanului.

PSA – Antigenul prostatic specific  Cancerul de prostata este afectiunea maligna cu cea mai mare prevalenta in randul barbatilor cu varsta de peste 50 de ani  PSA este prezent in citoplasma celulelor epiteliale ductale prostatice. prin proteoliza proteinelor majore din sperma: semenogelina I si II si fibronectina . urina. in secretiile laminei ductale (lichid seminal. ser (3)  Este responsabil in special de dizolvarea gelului format la ejaculare. prostatic).

1%) -PSA liber  forma enzimatic inactiva – nu se asociaza cu inhibitori (10-40%) .PSA – Antigenul prostatic specific  Circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: -PSA + alfa1-antichimotripsina (PSA+ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60-90%) -PSA + alfa2-macroglobulina  aceasta forma nu este detectabila (<0.

PSA – Antigenul prostatic specific  Nivele crescute de PSA au fost gasite la pacienti cu: -cancer prostatic -hipertrofie benigna de prostata -inflamatii ale altor tesuturi genito-urinare adiacente Fig. 3 – Stadiile cancerului prostatic (3) .

PSA – Antigenul prostatic specific  Screeningul cancerului prostatic consta in determinari anuale ale PSA + tuseu rectal  Determinarea raportului dintre PSA liber si PSA total poate face diferentierea intre cancerul prostatic si hipertrofia benigna .

5 ng/ml 60-69 de ani < 4.5 ng/ml 50-59 de ani < 3.5 ng/ml .5 ng/ml 70-79 de ani < 6.PSA – Antigenul prostatic specific  Valoarea de referinta pentru PSA este de 4ng/ml si variaza in functie de varsta: 40-49 de ani < 2.

stiut fiind faptul ca manipularea prostatei duce la cresteri importante si persistente ale antigenului specific prostatic (chiar pana la 3 saptamani). probele trebuiesc recoltate inainte de biopsie. prostatectomie. ecografie sau tuseu rectal. .PSA – Antigenul prostatic specific  In vederea determinarii antigenului specific prostatic.

nivelele de AFP cresc in ser si in lichidul amniotic  Traverseaza placenta si astfel apare si in serul matern  In 1964 a fost descrisa pentru prima data drept un marker tumoral .AFP – Alfa-fetoproteina  Glicoproteina produsa de tesuturile fetale si de TU diferentiate din structuri embrionare  In cursul dezvoltarii fetale.

AFP – Alfa-fetoproteina  Indeplineste o functie de transport pentru alte molecule: estrogeni. cu un max. de 400500 ng/ml in sapt. acizi grasi  Are efect imunosupresiv in timpul sarcinii Valorile normale ale AFP < 10 ng/ml (2) Cresteri fiziologice: la copiii sub 1 an si la femei insarcinate incepand din sapt a 10-a. 32-36 .

toxice -hepatite cronice -boala Crohn -polipoze  Cresteri constante sub 500 ng/ml apar in ciroze hepatice (3) .AFP – Alfa-fetoproteina  Cresteri usoare si tranzitorii apar si in diverse afectiuni benigne: -hepatite acute virale.

AFP – Alfa-fetoproteina  Utilizarea AFP drept marker tumoral consta in detectia si monitorizarea evolutiei carcinomului hepatocelular care se dezvolta secundar cirozei hepatice si hepatitelor cronice  In carcinomul hepatocelular: -60% au valori crescute ale AFP -50% cu valori > 100 ng/ml -30% cu valori > 1000 ng/ml -20% cu valori > 10 000 ng/ml .

biliar. pancreatic + carcinom pulmonar sau metastaze hepatice  Diferentierea intre carcinomul hepatic primar. metastaze hepatice si alte carcinoame se face prin determinarea simultana a AFP si ACE AFP ACE  exista metastaze hepatice . colorectal.AFP – Alfa-fetoproteina  Nivele crescute de AFP au fost depistate si in alte neoplazii gastrointestinale: carcinom gastric.

atrezie esofagiana. Down. anencefalie. sdr.AFP – Alfa-fetoproteina  Determinarea AFP in cursul sarcinii ajuta la diagnosticul unor malformatii fetale  Valori scazute ale AFP in serul matern pot fi prezente in: mola hidatiforma. teratom sacro-coccigian. hidrocefalie . tetralogia Fallot. nefrita congenitala. moarte intrauterina. atrezie duodenala. avort spontan  Valori crescute ale AFP in lichidul amniotic in: spina bifida.

CA 15-3  Ag “mucin-like” eliberat in principal de catre celulele din carcinomul de san  Este definit prin reactiile sale cu doi Ac monoclonali: -115D8 se leaga de un Ag din laptele uman -DF3 se leaga la o fractiune membranara a celulelor carcinomatoase Fig. 4 – Carcinomul de san (2) .

70% din pacientele cu carcinom de san metastazat .CA 15-3  La persoanele sanatoase au fost determinate nivele serice sub 30 U/ml  Cresteri fiziologice usoare  la 4-7% dintre femeile care alapteaza si 8% dintre femeile insarcinate  Indicatia principala a CA 15-3  monitorizarea terapiei. diagnosticul recurentelor si detectia metastazelor in carcinomul de san  Valori crescute sunt gasite la aprox.

CA 19-9  Determinant antigenic asociat tumorilor fara o specificitate de organ  Se gaseste in mod normal in celulele epiteliale fetale din stomac. ficat si pancreas  Nivelul de referinta  37 U/ml (4)  Este un marker primar in carcinomul pancreatic (80% din cazuri) Fig. 5 – Carcinom pancreatic (4) . intestin.

metastazele hepatice. colorectale. nivelele se normalizeaza in 2-4 saptamani  Nivele de peste 10 000 U/ml indica existenta unor metastaze hematogene . carcinomul gastric  Dupa rezectia completa a TU.CA 19-9  Poate fi utilizat drept marker secundar (dupa ACE) in carcinoamele de cai biliare.

6 – Cancer ovarian (4) . iar la adult in liniile celulare din carcinomul ovarian seros. NU si in structurile ovariene normale Fig.CA 125  A fost evidentiat la 82% dintre pacientele cu cancer ovarian  Este prezent in cursul dezvoltarii embrionare la nivelul epiteliului celomic.

CA 125  Valori normale: < 35 U/ml (1)  Cresteri fiziologice  in cursul menstruatiei si la femei insarcinate  Indicatia principala  monitorizarea pacientelor cu cancer ovarian seros sau nediferentiat  Nivele crescute se coreleaza cu masa tumorii  Prezenta unor nivele crescute indica o boala in evolutie si necesitatea laparotomiei exploratorii .

san .CA 125  CA 125 nu reprezinta o metoda de screening a cancerului ovarian. col uterin. dar trebuie determinat la toate pacientele la care se suspecteaza un carcinom ovarian si la intervale regulate dupa tratament pentru monitorizarea raspunsului si decelarea precoce a recidivelor  Cresterea nivelului de CA 125 poate fi determinat si de alte carcinoame ale sferei genitale: endometru.

Mircea Panait. Andrei Olinescu. 2001 (2) “Introducere in imunologie”. Ed. Andra Caragheorghropol. Corin Badiu. Victor Cristea.Bibliografie (1) ”Imunologie practica in clinica si experiment”. editia a IV-a 2011 (4) “Markeri tumorali si endocrini Gid Practic” – Adina Elena Stanciu. INFOMedica. Carol Davila . Dr. Andrei Olinescu si Dr. Monica Crisan. Viata medicala romaneasca. Ed. Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca. 2004 (3) “Curs Imunologie”. Ed. Angela Dolganiuc. Ed.

Va multumim! .