You are on page 1of 19

Februarie 2015

O SYRIZA
ROMÂNEASCĂ:
fenomen probabil sau nu?

CUPRINS Introducere Pagina 3 Elementul de bază: conflictul definitoriu al societăţii Pagina 6 Voinţa politică: experienţă și reprezentare Pagina 10 Circumstanţe favorizante: criza economică și beneficiarii săi Pagina 13 Concluzii Pagina 18 .

Una din schimbările de profunzime ale spaţiului politic din ultimii ani este apariţia unei mișcări stradale noi. O asemenea evoluţie poate la fel de bine să fie practic imposibilă datorită diferenţelor majore între Grecia și ţara noastră. cel mai puternic partid al stângii în ultimele decenii. unde fenomenul stradal Indignados s-a concretizat în partidul Podemos). prin capacitatea sa de a mobiliza simpatizanţi din afara nucleului dur (după cum s-a văzut cu ocazia marșurilor din toamna anului 2013 sau din primăvara lui 2015) are un potenţial politic major. la prima vedere. punând în pericol existenţa social-democraţiei și schimbând din temelii peisajul ideologic de după cel de-al doilea război mondial. Din motive de concizie acest vector va fi identificat în continuarea documentului drept “noua stângă”. cu o identitate în principal de stânga și care. 3 . Care sunt criteriile ce trebuiesc utilizate pentru a se da un verdict corect și fundamentat raţional? Efectele acestor rezultate asupra Greciei și mai ales asupra Uniunii Europene sunt greu de subestimat. În plan ideologic Syriza poate reprezenta primul domino dintr-o redefinire a politicii europene. PASOK. frapante. difuze dar vocale. partidul Syriza (acronim pentru “Coaliţia Stângii Radicale”) a ocupat primul loc cu 36% din voturi. Mișcări similare din sudul Europei speră că „fenomenul Syriza” este unul molipsitor. Exerciţiul nu este unul strict teoretic. a ocupat abia locul șapte. Asemănările sale cu Syriza sunt. Syriza n-a întâmpinat probleme în formarea unei majorităţi și în a începe să guverneze. Dintre celelalte partide care au depășit pragul electoral doar unul a obţinut mai mult de 7% din voturi. Victoria Syriza poate fi văzută și în contextul unei maturizări a mișcărilor anti-austeritate și a trecerii lor în stadiul doi de dezvoltare (precum în Spania. Syriza românească poate fi marea surpriză a alegerilor parlamentare din 2016 sau 2020.INTRODUCERE Analizarea fenomenului Syriza invită la o extrapolare spre România – care ar fi condiţiile necesare și suficiente pentru o Syriza românească? Care este probabilitatea apariţiei unui asemenea fenomen? La alegerile parlamentare din Grecia care au avut loc în ianuarie 2015.

Aici regăsim formarea propriu-zisă a unui competitor electoral. crearea unei organizaţii. New York : Free Press. a unei identităţi unitare (măcar la nivel simbolic sau formal).METODOLOGIA ACESTEI ANALIZE CONSTĂ ÎN: 1 Identificarea paradigmei teoretice 2 Comparaţii între Grecia și România prin prisma fiecăruia din componentele paradigmei Sumarizarea comparaţiilor C. culturale și istorice. cum ar fi: apariţia unui subiect anume pe agenda publică. componente de fundaţie ale societăţii care pot fi sau nu activate în plan electoral și a căror existenţă este independentă de spaţiul politic. În această categorie intră aspecte demografice. 1965. 4 . forţa electorală a unei mișcări politice se datorează intersecţiei a trei elemente: A. B. apariţia și ascensiunea unei figuri carismatice. etc. având câteva similitudini cu aceasta dar fiind prin comparaţie mai simplă și mai bine adaptată la realităţile politicii. etc. Teoria comportamentului colectiv. 1 3 Smelser Neil. Astfel. circumstanţe temporare sau de durată scurtă-medie din spaţiul politic. permiţându-le să se orienteze spre altă forţă politică. Paradigma teoretică utilizată în acest studiu a fost elaborată independent de teoria mișcărilor colective propusă de Smelser în 19651 . crize instituţionale. voinţa politică în sensul reprezentării unor valori și unor idealuri sub forma unei platforme politice. schimbarea explicită sau implicită a poziţionării unui partid semnificativ faţă de propriul său electorat ceea ce „eliberează” votanţi. o campanie de marketing inspirată care mobilizează nehotărâţi sau convertește votanţii altor forţe politice.

identificarea mecanismului prin care Syriza a apărut și creionarea motivelor pentru care în România anilor trecuţi un astfel de mecanism nu a fost în totalitate funcţional. dar întrucât nu a existat voinţă politică în sensul creării forţei respective discuţia rămâne una strict speculativă. în România. El poate însă asigura un scor foarte bun în alegeri în contextul în care A și B sunt deja prezente. nostalgia unor cetăţeni pentru epoca dictatorului fiind domolită în timp de creșterea generală a nivelului de trai și pierzându-și aproape în totalitate utilitatea electorală. Elementul C este opţional. Analiza elementelor care ar favoriza apariţia unui fenomen tip Syriza în România urmează în consecinţă următorii pași: compararea „fundaţiilor” pe care în Grecia s-a ridicat Syriza și pe care în România s-ar putea înălţa o organizaţie politică de acest tip. Prezenţa elementului B în lipsa elementului A duce la eșecuri politice. în special în Transilvania și în București. studierea evenimentelor punctuale care au influenţat pozitiv ascensiunea Syriza și sugerarea unor scenarii cu efecte similare în România. De exemplu partidele declarate neo-ceaușiste au avut o existenţă relativ efemeră în prim-planul scenei politice. pe baza valorilor și principiilor electoratului român așa cum au fost ele măsurate de-a lungul ultimelor decenii. o forţă politică axată pe temele subsidiaritatedescentralizare-regionalizare și pe reducerea rolului statului în economie ar fi avut un potenţial major.Analizarea fenomenului Syriza invită la o extrapolare spre România – care ar fi condiţiile necesare și suficiente pentru o Syriza românească? Prezenţa elementului A în lipsa elementului B are zero implicaţii asupra scenei politice. 5 . De exemplu putem observa că.

Forma cea mai acută a conflictului pentru resurse constă în abandonarea politicii electorale și în apariţia unui război civil. Votul este exprimarea voinţei cetăţenilor cu privire la care componentă a societăţii trebuie să fie avantajată în planul alocării de resurse. angrenând timp de decenii sau chiar secole partide cu o identitate relativ Motivaţii de natură electorală au împins PASOK spre centrul eșicherului ideologic. Identitatea oponenţilor săi a diferit de-a lungul timpului: în războiul civil din 1946-1949 precum și în timpul „dictaturii coloneilor” din 19671974: armata statului grec și aliaţi conservatori.ELEMENTUL DE BAZĂ: CONFLICTUL DEFINITORIU AL SOCIETĂŢII Politica este în principal manifestarea luptei pentru resurse. Implicit și interesele/valorile pe care le reprezintă au rămas stabile. De asemenea. 6 . În toate ţările în care un conflict intern a avut loc. arii ale societăţii care achiesau la valorile stângii. distribuţia relativă a forţelor din spaţiul politic exprimă în parte „volumul” fiecărui ansamblu de voci din societate. o forţă politică pro-business. în termeni mai largi. fie că e vorba de resurse concrete sau simbolice. Este important însă că în fiecare din cele trei divizări majore ale Greciei au avut drept unul din actori stânga sau. Nu este intenţia acestui document să detalieze istoria ţării. stabilă. Orice discuţie privind victoria Syriza din 2015 trebuie să ia în calcul tranziţia stângii grecești de la lupta underground sau chiar militară (pre-1974) spre exprimarea într-un climat politic bazat pe alegeri democratice (post-1974). fie că e vorba de resurse tangibile (căror domenii/ interese se alocă banii din bugetul de stat? ) sau prezumate (cărei categorii i se vor reduce taxele? ). adică societatea a rămas mai degrabă statică. în perioada post-1974: partidul Noua Democraţie. Această tranziţie s-a realizat inegal și ineficient. acesta a creat răni profunde care au avut impact asupra societăţii respective la mulţi ani după încheierea ultimei bătălii. Grecia ultimilor 70 de ani a trăit ambele tipuri de conflict în formă agravată. conflictul poate rămâne în spaţiul politic sub o formă cronicizată. lăsând fără reprezentare segmente ale societăţii de dimensiuni iniţial reduse.

a fost precis). Un alt actor politic de stânga. lista de mai jos nefiind exhaustivă: partidul însuși s-a osificat. abandonând treptat pretenţia de a reprezenta intelectual aspiraţiile tuturor grecilor cu valori de stânga.1% conform exit poll-ului INSOMAR care.6% faţă de 37. În plan politic acest conflict se traducea în confruntarea dintre FSN/FDSN/PDSR și oponenţii săi. PDL și PNL. la alegerile parlamentare din 2008 partidele care se autoidentificau ca fiind de dreapta. cumulate. un sfert din votanţii lui Klaus Iohannis din turul doi al alegerilor prezidenţiale din 2014 absolviseră maxim zece clase (conform exit poll-ului IRES). în rândul votanţilor cu vârsta peste 60 de ani. au obţinut un scor cumulat mai înalt decât PSD (44% faţă de 40%. el ar fi obţinut cu 1. conflictul central de după căderea comunismului în România se plia pe disparităţi de dezvoltare și modernizare între urban și rural. 7 . în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009 scorurile obţinute de Traian Băsescu și Crin Antonescu în mediul rural. restul ţării. În societatea greacă a apărut astfel un curent de stânga pentru care Noua Democraţie erau oponenţi. Dacă niciunul din aceștia nu ar fi votat pentru candidatul anti-PSD. au fost semnificativ mai mari decât cel obţinut de Mircea Geoană (50. profile educaţionale și generaţii cu valori diferite.5 milioane de voturi mai puţin și ar fi pierdut.Votul este exprimarea voinţei cetăţenilor cu privire la care componentă a societăţii trebuie să fie avantajată în planul alocării de resurse Câteva exemple în acest sens. Prin comparaţie. În practică. și anume Partidul Comuniștilor Greci a eșuat în a se adapta la prăbușirea regimurilor din Europa de Est la sfârșitul deceniului 9 al secolului trecut. conform exit poll-ului CCSB). Transilvania și București vs. structura demografică a electoratelor celor două mari spaţii politice arată că imaginea de mai sus nu este în totalitate conformă cu realitatea. PASOK erau trădători iar Partidul Comuniștilor era blocat în trecut. a primul tur. după anul 2000.

p. Noua stângă și-a făcut prezenţa simţită și cu ocazia alegerilor locale din 2012 (vezi candidatura lui Nicușor Dan). proteste care au avut loc în toamna anului 2013. este apariţia unui curent de opinie care nu poate fi încadrat cu ușurinţă nici în cadrul “PSD vs. unele acţionând de pe platforme antitetice celor de mai sus (naţionalism. 2012. libertarianism.). ianuarie-februarie 2012”. o poziţionare critică faţă de (iniţiative ale unor) instituţii precum SRI sau Biserica Ortodoxă Română. Puţini observatori din afara mișcării au observat severele diferenţe atitudinale între aceasta și vectorii majori: ea era la stânga Partidului Social Democrat Claudiu Crăciun. precum și prin instrumentarea protestelor împotriva proiectului Roșia Montană. remarca existenţa aceluiași fenomen: „Cei de la Arhitectură mai strigau și ‘PDL-USL aceeași mizerie’ sau mai târziu într-o formă mai curată ‘PDL-USL fură prin rotaţie’. unul din liderii informali ai protestelor.. etc. În legătură cu protestele din luna ianuarie a anului 2012 sociologul Alfred Bulai făcea distincţia între două grupuri de protestatari cu perspective diferite asupra semnificaţiei demonstraţiei: “Cei mai mulţi de la Teatrul Naţional aveau revendicări mai degrabă economice și sociale (. ianuarie-februarie 2012”. 2012. coord.oponenţii săi” și nici în dezbaterea pro-/anti-Băsescu. denunţare a climatului politic nesănătos și al deficitului democratic. editura Paideia.284.) în opoziţie aproape cu acest tip de revendicări. În perioada 2005-2014.simpatii clare faţă de partidele din opoziţie. precum cele care vizează protecţia mediului sau drepturile femeilor. drepturile minorităţilor sexuale sau reforma scenei politice. p. editura Paideia. precum ecologia.89. 8 . Partidele politice principale au încercat să manevreze/suprascrie noua stângă în scopuri politice punctuale (anti-Băsescu/ PDL în ianuarie 2012. la Arhitectură. redefinind pentru o perioadă identitatea taberelor. și în special după 2010 influenţa lui Traian Băsescu asupra spațiului politic a ajuns la cote înalte. drepturile femeilor. Ceea ce n-a fost ușor de înţeles de cei de la TNB. coord. având directă legătură cu subiectul acestui studiu. notă CAIET) și numeroase teme de protest specifice noilor mișcări sociale. Cătălin Augustin Stoica şi Vintilă Mihăilescu. motivaţiile precumpănitoare erau de tip politic: drepturi și libertăţi civile. concentrarea atenţiei asupra unor teme care nu fac parte din discursurile politice principale. 3 „Iarna vrajbei noastre: protestele din România. Cătălin Augustin Stoica şi Vintilă Mihăilescu. O altă evoluţie. Au existat în acest spaţiu (adică la Arhitectură. cooperarea și conlucrarea punctuală cu segmente diverse.” 3 O parte din elementele de mai sus se datorează unei schimbări temporare în structura conflictului politic principal. unde probabil unii aveau 2 „Iarna vrajbei noastre: protestele din România. respingerea comasării alegerilor locale cu cele generale.” 2 Printre caracteristicile noii stângi care fac imposibilă încadrarea sa în conflictul tradiţional post-decembrist se numără: punerea în discuţie a unui „consens tăcut” între PSD și oponenţii săi politici cu privire la politica economică a României. anti-Ponta în toamna lui 2013).

PDL. București și Timișoara. în timp ce în România ea este la început de drum. adăugat la reputaţia sa proastă în rândul noii stângi datorată poziţionării incerte cu privire la subiectul “Roșia Montană”. Prin comparaţie. eventual PNL PASOK PSD PARTIDUL COMUNIȘTILOR GRECI PRM. remarcabilă. după cum au demonstrat manifestaţii stradale din Cluj. 9 . candidatul PSD la președinţie a utilizat mesaje identitar-naţionalist-creștine. În Grecia existenţa noii stângi este fundamentată pe o tradiţie istorică îndelungată. Klaus Iohannis a apelat la mesaje non-ideologice și a reușit să beneficieze în turul doi de sprijinul noii stângi. fiind orientată spre valori sau subiecte desuete În cadrul alegerilor prezidenţiale din 2014. care ratează joncţiunea cu spaţiul noii stângi BLOCAŢI ÎN TRECUT forţă politică secundară care nu captează aspiraţiile noii stângi. În concluzie. ADVERSARI oponent oficial/deţinător asumat al unor valori antitetice TRĂDĂTORI forţă mainstream cu identitate asumată de stânga. evitând cu scrupulozitate – probabil din motive de calcul electoral – mesaje economice sau non-economice de stânga. ea este prezentată mai jos: TABELUL 1: Noua stângă și rolurile pe care le alocă altor actori politici ROL SYRIZA UNIŢI SALVĂM CINE? GRECIA ROMÂNIA NOUA DEMOCRAŢIE TRAIAN BĂSESCU. Asemănarea cu situaţia din Grecia este. atât în Grecia cât și în România noua stângă speculează arii ideatice nevalorificate de partidele din axa principală. etc. Acest lucru. în context. i-a dăunat din punct de vedere electoral. Partidul Alianţa Socialistă.în planul valorilor non-economice și la stânga forţelor politice anti-PSD în planul valorilor economice.

Promovarea de către PASOK a măsurilor de austeritate a dus la sciziuni. în cinci ani de zile partidul a pierdut 90. dreapta) și PASOK (stânga) au creat un duopol care a funcţionat din 1981 și până în 2011. fiind la doar 1. Criza economică a dus la o erodare profundă a ambelor partide. Aceste performanţe reprezentau recorduri pentru perioada post-1993. Pentru prima dată în istoria sa PASOK a obţinut un scor format dintr-o singură cifră. de exemplu între 2. un grad de polarizare a opţiunilor alegătorilor neîntâlnit în România din 1990 și până acum. Aproape în întregime de această erodare a beneficiat Syriza.54 mil.3% din votanţii care optaseră pentru el în 2009. și 3. La ultimele alegeri parlamentare pre-criză.23 mil.7% distanţă de ratarea pragului electoral. Existenţa acestei forţe politice e rezultatul unei odisei instituţionale care demonstrează complexitatea ecosistemului politic grec. DUOPOLUL S-A MANIFESTAT ASTFEL: 1 2 3 Cele două partide ocupau întotdeauna primele două locuri în clasamentul alegerilor parlamentare Cele două partide cumulau între 80% și 88% din voturi. Sumarizând. Cele două alegeri parlamentare din anul 2012 au dus la reducerea electoratului PASOK la un sfert din valoarea sa din 2009. În 2015 PASOK a înregistrat încă o reducere cu trei sferturi a bazinului său electoral. adică până la concretizarea electorală a efectelor crizei economice. partidul de stânga PASOK fiind însă afectat în mod disproporţionat. PASOK primise 3 milioane voturi și 43. fostul lider al partidului (George Papandreu) alcătuind o formaţiune politică nouă care nu a atins ulterior pragul electoral. voturi (PASOK). 10 .9% din totalul voturilor valide.VOINŢA POLITICĂ: EXPERIENŢĂ ȘI REPREZENTARE După prăbușirea a dictaturii militare. Fiecare din cele două partide oferă într-un interval bine definit. Noua Democraţie (ND.

3. Syriza s-a unificat (și a devenit partid ca atare) relativ recent. 2. etc. decenii de experienţă politică în cadrul unui partid. 10 aveau o identitate asumată de stânga. Synaspismos participase la 10 alegeri parlamentare sau europarlamentare înainte de a intra în Syriza.Familiaritate cu fenomenul electoral (comunicare și marketing. În vederea alegerilor din 2015 Syriza nu era singurul competitor al PASOK. Ca detaliu ce sugerează complexitatea politicii din Grecia. Victoria Syriza din 2015 a survenit la al optulea scrutin naţional la care acest vehicul politic a participat. partidul Synaspismos prezidat de Alexis Tsipras este la rândul său rezultatul unificării a mai multor forţe politice – cuvântul “synaspismos” în limba greacă însemnând chiar “coaliţie” . Acest lanţ de unificări trebuie pus în balanţă cu capacitatea remarcabilă a forţelor de stânga din Grecia de a se divide ca mijloc de rezolvare a diferendelor interne. Noii Luptători fusese iniţial o platformă în interiorul PASOK. Ani și. Syriza a apărut trei ani mai târziu.Fondată în 2004 sub forma unei alianţe a 17 partide de stânga. Remarcabil în acest sens a fost inventarea în 2001 a Spaţiului de Dialog pentru Unitatea și Acţiunea Comună a Stângii. Orientarea unor componente ale mișcării spre Monica Macovei a avut dublul rol de a diviza mișcarea și de a-i ascunde forţa electorală. 1. după cum urmează: Ce înseamnă în practică toate aceste lucruri? Nu a prezentat un candidat la alegerile prezidenţiale din 2014. Organizaţional. la alegerile europarlamentare din 2014. Principalul vector al alianţei. a 3 partide din cele care compuseseră Syriza precum și a alte 3 partide care au candidat separat de cele două alianţe și unele de altele. Una dintre ele (Frontul Stângii Grecești AntiCapitaliste / ANTARSYA) era o alianţă compusă din opt forţe de stânga. o iniţiativă prin care diferitele curente din stânga non-tradiţională puteau coopera pe subiecte punctuale. Nu a prezentat o ofertă. 11 . noua stângă a făcut pași înapoi faţă de momentul 2012. Din cele 22 de forţe care s-au prezentat la startul scrutinului. cuvântul „comunist” apare în titulatura a 3 partide din ANTARSYA. în multe cazuri individuale. spre deosebire de cele anterioare la startul cărora s-a prezentat Remus Cernea. etc. Alte componente ale Syriza aveau de asemenea o experienţă electorală solidă: Mișcarea Unitară era compusă din membri PASOK excluși în 2011 din acel partid. alte grupări erau compuse din foști membri ai Partidului Comuniștilor Greci. nici măcar sub forma susţinerii unui candidat independent.Know-how în ceea ce privește dezvoltarea mecanismelor de negociere și cooperare pentru formarea de alianţe. Toate aceste elemente sunt absente în România. Mișcarea Democratic Socială participase în mod independent la toate alegerile din 1996 până în 2004.). organizare.

Fondată în 2004 sub forma unei alianţe a 17 partide de stânga. 14/2004. 4 Art. partidul Synaspismos prezidat de Alexis Tsipras este la rândul său rezultatul unificării a mai multor forţe politice. De urmărit în ce măsură noile partide de stânga vor acţiona separat sau ca federaţie. Principalul vector al alianţei.org/legea/14-2003.php 12 .19. Aceste prevederi nu vor mai fi în vigoare în 2016. ceea ce periclitează participarea la alegerile parlamentare din 2016 și elimină șansa participării la alegerile locale din 2016 (cu excepţia unor candidaturi independente). Prevederile legale privind înfiinţarea partidelor politice erau extrem de restrictive în România.3 din legea nr. Această percepţie este străină modalităţii de acţiune a stângii sau noii stângi din Grecia. În România noua stângă nu a dat atenţie exprimării sale electorale. preferând alte mijloace de a interveni în dezbaterile publice. De facto Syriza e un cumul de voinţe politice a căror performanţă este bazată în parte pe o experienţă electorală considerabilă. înlăturând un obstacol semnificativ în ceea ce privește exprimarea electorală. alin. disponibilă la http://legislatie.Nu a depus până la data finalizării acestui document nicio măsură în vederea organizării concrete sub formă de partid.resurse-pentru-democratie. de obicei la o asemenea opţiune ajungându-se mai târziu. după cum demonstrează cazul grec. În concluzie apariţia Syriza e doar la nivel formal un eveniment recent. fiind necesar un număr de 25 000 de membri fondatori/semnături. Syriza s-a unificat (și a devenit partid ca atare) relativ recent. Această stare de fapt se datorează percepţiei larg răspândite (nu numai în noua stângă ci și la nivelul întregii societăţi) că politica electorală este un domeniu murdar și de evitat.

precum și scorurile lor medii în sondajele efectuate în luna noiembrie 2011 Un moment de inflexiune în evoluţia Syriza și în involuţia PASOK a fost decizia luată de acest al doilea partid în luna noiembrie a anului 2011 de a preda puterea unui guvern tehnocrat. îngheţări apoi reduceri de salarii.europeanvoice.CIRCUMSTANŢE FAVORIZANTE: CRIZA ECONOMICĂ ȘI BENEFICIARII SĂI GRAFICUL 1 În perioada 2004-2009 Syriza a participat la trei scrutine parlamentare obţinând în medie 4. reducerea salariului minim cu 22%. dreapta și 5 IUNIE După cum se poate vedea. prevederile acestora incluzând în diferite stadii și trepte: măriri de TVA.com/article/greek-elections-delayed-until-april/ 13 . Acest guvern a beneficiat de susţinerea celor două partide principale din duopolul pre-criză (ND și PASOK. în lunile care precedează momentul „noiembrie 2011” Syriza (roșu) înregistra o ascensiune treptată. măriri de taxe (benzină. reducerea numărului de municipalităţi. Climatul psihologic a fost exacerbat de o decizie luată în luna decembrie a anului 2011: data alegerilor parlamentare a fost întârziată pentru a permite guvernului să ia măsuri de austeritate. În aceeași perioadă în Grecia se adoptă.5 Graficul 1: scorurile înregistrate de Syriza și de partidul-părinte Synaspismos la alegerile parlamentare din perioada 1993-2015 Graficul 2: scorurile înregistrate de forţele politice din Grecia la alegerile parlamentare din 2009 respectiv mai 2012. etc. http://www. Synaspismos/Syriza 40 35 30 25 Între alegerile din 2009 și cele din mai 2012 Syriza își mărește scorul de aproape patru ori. în cadrul unor guvernări controlate sau susţinute de PASOK. privatizări. cinci pachete de măsuri pro-austeritate.și anti-austeritate a dus la o recalibrare a opţiunilor de vot. iar polarizarea societăţii în tabere pro. 20 15 10 5 0 1993 1996 2000 2004 2007 2009 2012 2012 2015 MAI stânga) precum și a unui aliat minor. eliminări de bonusuri pentru angajaţii statului. În mod oficial conflictul dintre partidele duopolului a dispărut. ţigări).3% din voturi și niciodată mai mult de 5%. alcool. mașini importate.

amna.etc. acestea cumulând scoruri de: Din cauza acestui blocaj instituţional.gr/articleview. putem vedea cât a captat Syriza din totalul voturilor de stânga și cum. 59.8% în mai 2012 6 2009 O C TO M B R I E http://www. deși conform unui sondaj la nivel naţional realizat de Kappa Research6 la câteva zile după alegeri 72% dintre respondenţi considerau că forţele politice trebuie să coopereze.7% în octombrie 2009 55. Dimar. etc. 2011 2012 NOIEMBRIE MAI În urma alegerilor din mai partidele din Grecia nu au fost capabile să formeze un guvern. a căror cotă cumulată aproape s-a înjumătăţit.1% în noiembrie 2011 16. doar un sfertconsiderând că alegerile anticipate reprezintă o soluţie.) 30 80 25 70 20 60 15 50 10 40 5 30 0 2009 2011 2012 O C TO M B R I E NOIEMBRIE MAI 20 10 0 În următoarele două sute de zile Syriza (roșu) are o evoluţie fulminantă. votanţi din toate segmentele stângii grecești se îndreaptă spre acest partid (vezi graficul de mai jos). forţa electorală a tuturor partidelor de stânga înregistrează o scădere lentă. depășind PASOK (verde) și obţinând un scor apropiat de cel al tuturor celorlalte forţe de stânga cumulat (portocaliu).) Forţe radicale de dreapta (ANEL + Zorii Aurii) 50 45 Pasok Partidul Comuniștilor Syriza Greci (KKE) 40 Alte forţe de stânga 35 (DIMAR.6% în octombrie 2009 9.9% în mai 2012 În acest timp Syriza înregistrează scoruri din ce în ce mai mari: 4. GRAFICUL 2 ND Pasok Syriza Alte forţe de stânga (KKE.php?id=12895 14 . Discursurile clare și inteligibile cu privire la problema centrală a societăţii s-au impus. Datorită dezintegrării PASOK și orientării votanţilor către partide de extremă dreapta (marcate cu violet în graficul de mai sus).6% în noiembrie 2011 48.Punând împreună aceste două informaţii. din noiembrie 2011. la șapte săptămâni după alegerile din mai 2012 a avut loc un nou scrutin. cel mai grav afectate fiind partidele mici și foarte mici. Noua Democraţie (pro-austeritate) și Syriza (anti-austeritate) obţinând câte 10 procente în plus fiecare faţă de scorurile înregistrate în mai. Aproape toate celelalte forţe politice au înregistrat pierderi. ANTARSYA.

jacobinmag.5 .5 4.9 29.4. anti-austeritate A. Scorul Syriza în rândul bugetarilor (33%) a fost aproape identic cu cel obţinut în rândul angajaţilor din mediul privat (34%).9 Alţii 25. C.5 PASOK 13. Scorul Syriza în rândul celor cu vârsta între 18-24 de ani sau 25-30 de ani a fost apropiat de media sa naţională.0.11.publicissue.9 + 10. În primul rând partidul a căpătat în rândul electoratului statutul de opţiune validă de vot. 7 https://www.8 26.2 12.6 6.com/2015/01/phase-one/ 8 http://www.0 Zorii Aurii** 10.Tabelul 2: rezultatele comparate ale alegerilor din mai respectiv iunie 2012 (în procente) MAI IUNIE SCHIMBARE Syriza 16. “Votanţii activi economic din orașele mari care obișnuiau să voteze PASOK și-au schimbat în mod abrupt opţiunea în favoarea Syriza”. în niciun sondaj din cele efectuate după aceea Syriza n-a coborât sub 23%. Alegerile din vara anului 2012 au avut efectul de a favoriza Syriza în două feluri.gr/en/1689/greek-elections-6-2012-voter-demographics/ 15 . liderul partidului continuând această afirmaţie cu trei observaţii sociologice confirmate de exit poll-uri8 : B.8 DIMAR* 6.9 13. membru al comitetului central al Syriza și profesor de știinţe politice la King’s College în Londra.7 + 9. “transformarea calitativă a fost la fel de cutremurătoare precum cea cantitativă” 7.3.1 Partidul Comuniștilor Greci 8.9 .1 Noua Democraţie 18.5 .2 + 0. dar în rândul celor cu vârsta peste 30 de ani a avut un scor peste medie.1 6.3 . În niciun sondaj de dinainte de scrutinul din mai Syriza nu depășise scorul de 17%. În cuvintele lui Stathis Kouvelakis.4 FORŢĂ POLITICĂ * facţiune a Syriza care s-a rupt de partid în iunie 2010 ** partid neo-fascist.

ajungând de la 48% din voturi la 32%. guvernare. rezultatul concret al scrutinului din iunie a fost o coaliţie de guvernare care a pus împreună PASOK. Un sondaj9 al firmei Public Research. partidele aflate la guvernare au pierdut o treime din susţinerea electorală de care beneficiau în iunie 2012.publicissue. La momentul alegerilor din 2015. o facţiune care se rupsese de Syriza și care. s-a decredibilizat în faţa propriilor susţinători. realizat la câteva luni după alegerile din iunie. Publicul tradiţional al PASOK nu a receptat pozitiv faptul că SYRIZA VOTERS Other. ND și DIMAR. prin cumularea opţiunilor “Other. apolitical” (apolitici). „Conservatives or Christian-Democrats” (conservatori sau creștin-democraţi) și “liberals” (liberali).gr/en/1695/ideology/ 16 . ajungând mai puternică din punct de vedere electoral decât cele două mari partide ale Greciei pre-criză și aliaţii lor cumulat (36% faţă de 32%). Syriza a fost astfel certificată drept singura forţă politică majoră care se opunea măsurilor de austeritate.Ultimele două elemente din lista de mai sus arată capacitatea Syriza de a evolua dincolo de bazinul său iniţial. Syriza a fost singura forţă importantă care între 2012 și 2015 și-a continuat ascensiunea (de la 27% la 36%). prin participarea la 9 acest partid susţinea măsurile de austeritate. “Other” (alte convingeri decât cele de stânga sau de dreapta menţionate în sondaj). ei pot fi regăsiţi în partea dreaptă. “No opinion” (fără identitate ideologică asumată). http://www. realizat de către Public Research. Apolitical 3% Social Democrats 15% Other 6% Socialists 23% No opinion 13% Comunists 7% Nationalists 2% Anticapitalists Antiauthoritarians 11% Conservatives or Christian Democrates 5% În al doilea rând. În graficul alăturat. Circumstanţe punctuale (precum întârzierea alegerilor în vederea implementării încă unui pachet de austeritate) au accentuat climatul de tensiune. “Nationalists” (naţionaliști). Left 5% Liberals 10% Other. Syriza a beneficiat de pe urma modului în care forţele politice tradiţionale s-au poziţionat ca reacţie la criza bugetară în care se afla Grecia. demonstra că mai mult de o treime din susţinătorii partidului nu se identificau cu niciunul din curentele de stânga sau anti-capitaliste din societatea greacă.

aceste subiecte pot deveni platforme de mobilizare și de coalizare pe termen lung. iar noua stângă este de cealaltă parte a baricadei reprezintă de asemenea o oportunitate pentru aceasta. Syriza. În alt context. 17 . va crea mutaţii pe scena politică. mai devreme sau mai târziu. În funcţie de climatul politic și de percepţia cetăţenilor cu privire la clasa politică. Astfel de evenimente au avut loc în trecut (ex. a canibalizat PASOK și s-a extins dincolo de bazinul său iniţial. protestele anti-Roșia Montană din 2013) și este de așteptat ca ele să apară în viitor. practic. în condiţiile în care ar exista un partid al noii stângi.Syriza. În România modul cel mai facil de imitare al ascensiunii Syriza. Incapacitatea Partidului Social-Democrat de a acoperi în totalitate spectrul stângii (politica sa economică și valorile conservatoare utilizate în 2014 fiind exemple elocvente) este de asemenea o vulnerabilitate care ticăie și care. este o criză economică sau de altă natură care rupe legătura dintre PSD și votanţii săi. practic. Personalitatea carismatică a lui Alexis Tsipras a favorizat de asemenea traiectoria Syriza. orice fel de subiect de pe agenda publică în care forţele politice principale sunt de acord. a canibalizat PASOK și s-a extins dincolo de bazinul său iniţial. Personalitatea carismatică a lui Alexis Tsipras a favorizat de asemenea traiectoria Syriza.

Victoria Syriza în alegerile parlamentare din 2015 se datorează unui cumul de factori. social-democrată reprezentată de PASOK. Partidul Social Democrat va deveni vulnerabil. jucând un rol minor pentru ambii actori. Uniţi Salvăm) este prin comparaţie la început de drum. și curente marginale până la momentul crizei economice. și curente marginale până la momentul crizei economice. majoritatea inexistenţi în România actuală. cu o perspectivă mai puţin moderată decât PSD atât în ceea ce privește economia României cât și subiectele post-industriale (egalitatea de gen. o experienţă electorală îndelungată a membrilor Syriza și a organizaţiilor care o compun precum și un conflict de perspective acoperit în mod insuficient de partidele principale. Victoria Syriza în alegerile parlamentare din 2015 Dintr-o perspectivă istorică succesul Syriza este un punct de inflexiune în conflictul dintre stânga-establishment. Printre aceștia se numără: o tradiţie a stângii neconvenţionale. 18 . social-democrată reprezentată de PASOK.CONCLUZII Divizarea între segmentele societăţii și scenei politice românești care își asumă o identitate de stânga (PSD vs. Ponderea factorilor de mai sus va fi ajustată în momentul apariţiei unui nou partid de stânga. drepturile minorităţilor). ecologia. Dintr-o perspectivă istorică succesul Syriza este un punct de inflexiune în conflictul dintre stânga-establishment. Când și dacă o asemenea organizaţie se va formaliza.

Strada Barbu Mumuleanu nr. București. România +40 21 345 41 82 www. 30-32.caiet.info . Sector 2.