You are on page 1of 71

UNIVERSITATEA ECOLOGICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE

LUCRARE DE LICENTA
GESTIONAREA DURABILA A DESEURILOR
URBANE SOLIDE , GESTIONAREA SI
CONDITIILE DE DEPOZITARE A
DESEURILOR URBANE SOLIDE AFERENTE
MUNICIPIULUI BRAILA IN DEPOZITUL
ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE SI
INDUSTRIALE (D.E.D.M.I.) – BRAILA

COORDONATOR STIINTIFIC:
ABSOLVENT:

BUCURESTI
- 2005 –

CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………… ..3
Cap. 1 GESTIONAREA DESEURILOR IN CONCEPTUL
„DEZVOLTARE DURABILA”…………………………………… …5
1.1 Abordarea problemei ………………………………………….. …5
1.2 Clasificarea deşeurilor in funcţie de provenienţa lor ……………6
1.3 Gestionarea deşeurilor solide urbane ……………………………9
Cap. 2 STRATEGIA DE GESTIONARE A DESEURILOR SOLIDE
URBANE (SNGD) …………………………………………………… 18
2.1 Cadrul legislativ ……………………………………………….….19
2.2 Date generale privind gestiunea deşeurilor urbane in România 25
2.3 Principii si obiective strategice …………………………………. 27
2.4 Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice .………...30
Cap.3 EVALUAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR SOLIDE
URBANE IN MUNICIPIUL BRAILA ………………………………32
3.1 Prezentare generala a municipiului Brăila ……………………...32
3.2 Sistemul de gestionare a deşeurilor urbane in municipiul Brăila
Cap.4 DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN
DEPOZITUL ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE SI
INDUSTRIALE (D.E.D.M.I.) -BRAILA
4.1 Generalitati………………………………………………………..42
4.2 Date tehnice privind amenajarea depozitului ecologic de deşeuri
menajere si industriale (D.E.D.M.I)-Brăila…………………………
4.3 Elemente de gestiune integrata a deşeurilor ….……………….
CONCLUZII ………………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………

2

INTRODUCERE

Mulţi oameni , chiar dintre cei mai bine pregatiti si mai bine
informaţi , percep greşit anumite probleme majore de mediu care
ameninţa lumea contemporana.
Intelegerea proceselor si fenomenelor care determina starea
mediului implica drepturi dar si responsabilitati.Solutionarea
disfunctionalitatilor implica o abordare sectoriala a mediului , dar si una
integrata .
Dezvoltarea durabila are intenţia de a reflecta politica si strategia
pentru dezvoltare economica si sociala continua (susţinuta) fara a
deteriora calitatile mediului si fara epuizarea resurselor naturale de care
depinde activitatea umana din prezent si viitor.
Recomandările dezvoltării durabile includ fluxul de materii
necesare in diferite stadii de producere , consum si utilizare ce ar trebui
administrate astfel încât sa faciliteze si sa încurajeze refolosirea si
reciclarea optima a lor. Prin aceasta se evita irosirea si se previne
epuizarea stocului de resurse naturale.
Producerea si consumul de energie ar trebui sa fie
optimizat/raţionalizat, in funcţie de resursele disponibile, nu in ultimul
rând, consumul in societate si modul de viata ar trebui schimbat in
consecinţa .
In acest context gestionarea deşeurilor ocupa un rol important ,
deoarece deşeurile nu reprezintă numai o potenţiala sursa de poluare, ci
ele insele pot constitui si o sursa de materii prime secundare.
O atentie deosebita trebuie acordata deseurilor periculoase,
speciale privind aparitia lor , promovarea la maximum a reciclarii si
dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor in conditii de
siguranta.

3

strategia nationala de gestionare a deseurilor urbane. in care problema deseurilor este tratata din punct de vedere ecologic si economic. Scopul acestei lucrari este acela de a pune in evidenta importanta mediului ambiant si sanatatii lui. ci ele trebuie abordate intr-un context de gestionare durabila privind reciclarea tuturor categoriilor de materiale refolosibile. Se abordeaza pe rand: gestiunea deseurilor in conceptul de „ dezvoltare durabila” . Aceste probleme nu pot fi soluţionate prin amenajare de noi spatii pentru depozitarea deşeurilor sau prin instalarea de noi incineratoare care sunt costisitoare si ridica probleme complexe privind sistemele de protecţie . cat si prezentarea unor posibilitati de inbunatatire a gestionarii deseurilor la nivelul municipiului Braila. situatia actuala a gestionarii deseurilor la nivel de municipiu . Astfel. cat si depozitarea deseurilor urbane solide in depozite necontrolate care au efect negativ asupra factorilor de mediu si implicit a oamenilor. epuizarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile printr-o gestiune nechibzuitaprin eliminarea lor odata cu deseurile. 4 . schimbarea mentalitatii populatiei pentru a considera unele deseuri menajere ca surse de materii prime secundare.Cantitatea de deşeuri solide provenite de la populaţie si din activitatile comerciale au atins nivele la care creeaza probleme unui sistem de gestionare corect a teritoriului. Lucrarea de fata este structurata in patru capitole . gestionarea deseurilor solide urbane trebuie abordata din alt punct de vedere si anume.

din punct de vedere ecologic. dar se pierde in vedere faptul ca ne indepartam din ce in ce mai rapid si sigur de aceste elemnte atribuite speciei umane supradominante. sol si subsol).GESTIONAREA DESEURILOR IN CONCEPTUL DE „DEZVOLTARE DURABILA” 1. impune organelor de deczie adoptarea unor strategii care sa asigure tuturor membrilor societatii conditii adecvate de trai. cifra care evolueaza.5 miliarde de indivizi. depozite necontrolate de deseuri . S-a constatat ca populatia umana se dubleaza in perioade de timp din ce in ce mai scurte. contrasteaza uluitor de puternic cu gravele probleme sociale si economice. Oamenii . densitate si rata de crestere a populatiei . sunt sisteme individuale care fac parte integranta din mediul ambiant. poluarea tuturor componentelor de mediu( apa. cu o degradare intensiva si extensiva a mediului inconjurator. Toate problemele existente si cu care se confrunta societatea umana necesita o abordare si o clarificare a lor din punct de vedere a relatiilor dintre om si mediu. neintrerupte si pentru supravetuirea oamenilor pe Pamant . Descoperirile la nivel de microcosmos si macrocosmos . luand in considerare cifra aproximativa de 5. numai mentionand cateva probleme majore cu care se confrunta omenirea: explozia demografica. aer. iar lista ar putea continua nemilos. Necesitatea unei existente stabile. pierderi in biodiversitate . este caracterizata de marime distributie . performantele in domeniul ciberneticii . Ne mandrim ca suntem o specie inteligenta.1 Abordarea problemei La inceput de mileniu societatea umana poate fi considerata ca o lume a contradictiilor. Se apreciaza ca in cel mult trei 5 . La nivel planetar rata de crestere a populatiei umane . imaginile feerice ale unor locuri si cladiri luxoase si alte asemenea . schimbarile climatice. poate impinge intreaga ecosfera catre dezastru ecologic iminent . Explozia demografica (suprapopularea) . ca Dumnezeu ne-a ales sa stapanim Pamantul.

generate de activitatile populatiei umane care este in permanenta crestere numerica. Poluarea ambientala este rezultatul direct al supraincarcarii ciclului natural si limitat al ecosistemelor. avand consecinte foarte grave. putem deduce ca suprapopularea va conduce la epuizarea resurselor naturale. lichide si gazoase. are influenta directa asupra ecosferei. sa bea apa. iar scopul ei este diminuarea cantitativa . Aproape tot ce inventeaza sau realizeaza oamenii in mod practic. atunci cand evacuarea si depozitarea lor se efectueaza necontrolat. cu „ efect de bumerang” . iar aceste probleme sunt luate in consideratie de majoritatea guvernelor care cauta solutii optime pentru rezolvarea lor. actionand negativ asupra mediului. 6 . gradul de agresivitate / toxicitate asupra mediului si compoziţiei.2 Clasificarea deseurilor in functie de provenienta Pentru a pune in evidenta procesul de gestiune al deşeurilor este necesar a se face o clasificare a acestora . un loc de minca. 1. Gestionarea deseurilor cere o abordare integrata la nivel de macrosistem. Poluarea reprezinta deteriorarea conditiilor si factorilor de mediu. inestetica si toxica a deseurilor care au o compozitie mai complexa . cauza reprezentand-o actiunile necugetate ale oamenilor.decenii populatia umana a globului va atinge cifra aproximativa de opt miliarde de oameni . el poate functiona si sustine un anumit numar de oameni raportat la o anumita perioada de timp. Sintetizand. populatie ce va trebui sa manance . In consecinta. poluarea reprezinta acele cantitati uriase de reziduri solide. sa aiba o locuinta . in funcţie de provenienţa . Ciclul ecologic al Pamantului se autoreinoieste permanent. Ecosfera si resursele sale naturale sunt limitate ca dimensiuni si ritm de activitate. la poluare si nu in ultimul rand la generarea de deseuri industriale si menajere in cantitati uriase.

modul si nivelul de trai al populaţiei umane.Deşeurile urbane Cantitatea si calitatea deşeurilor urbane este un factor dependent de: .mărimea localitatii.8 Kg/loc/zi .50. Evoluţia generării de deşeuri indica o scădere a fracţiunii organice in favoarea creşterii fracţiunii care conţine materiale de ambalaje ( carton. rezultate din activitatea cotidiana a populaţiei . b) Deşeurile stradale sunt specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate. 7 . unitati de alimentaţie publica . a) Deşeurile menajere sunt deşeuri provenite din activitati casnice zilnice. fapt ce conduce la o scădere a densitatii relative . materiale plastice. magazine .condiţiile climatice.stadiul dezvoltării economice etc. c) Deşeurile comerciale provin din activitatile comerciale de orice fel . . ponderea cea mare având-o ambalajele si produsele perisabile . Producţia medie anuala este de cca 310 Kg/loc.sistemul de încălzire. cantine. Producţia medie zilnica de deşeuri menajere este estimata la 0. sticla. concomitent cu o creştere a puterii calorice nete. . materiale compozite). din parcuri sau din depuneri obişnuite ale suspensiilor solide din atmosfera. instituţii de invatamant etc. restaurante . . hoteluri. .

8 . in care fracţiunea anorganica este predominanta. pesticide . plastic textile metal sticla hartie alte necombustibile alte combustibile deseuri finale Deşeurile industriale Aceste deşeuri rezulta din procesele tehnologice industriale . Deşeurile agrozootehnice Generarea acestor tipuri de deşeuri rezulta din activitatea agricola de câmp si de la complexele zootehnice . diverse resturi vegetale. transportare si tratare speciale. sunt specifice mediului rural si zonele limitrofe ale oraşelor. dispensare. Deşeurile din construcţii Aceste deşeuri sunt caracteristice activitatilor din domeniul construcţiilor si sunt generate de demolări de construcţii civile si industriale. chimice. energetice. cabinete). sunt deşeuri cu potenţial infecţios si in consecinţa necesita manipulare. siderurgice. antibiotice. In componenta lor intra dejecţii animaliere . miniere. biostimulatori.d) Deşeurile sanitare provin din institutiile de sănătate de stat sau private( spitale. resturi de furaje si aşternut. Deşeurile provenite din procesele tehnologice din industria alimentara au fracţiunea dominanta de natura organica.

depinzând de influenta unor factori specifici: consecventa autoritatilor naţionale si locale. Periculozitatea acestor reziduuri este data de gradul lor de radioactivitate. problema deşeurilor impune un alt nivel de cooperare. centrale atomo. începând din anul 1975.Deşeurile speciale Din aceasta categorie fac parte: explozibili. cadrul legislativ . tipul de localitate( urbana . in conformitate cu Legea si Tratatul Unic European . era aceea de evacuare a deşeurilor in depozite necontrolate. In prezent soluţiile alternative conduc la evitarea producerii de deşeuri pana la reciclarea si valorificarea acestora. In mod particular aceste documente legislative 9 . Oricât de dificila ar fi rezolvarea sa. cercetare stiintifica . In prezent . In prezent situaţia gestiunii deşeurilor variază deosebit de mult in lume. implicit a componentelor sale biotice si abiotice si reprezintă o problema complexa in prag de mileniu. medicala . In modul de abordare al problemei au intervenit schimbări considerabile . 1. agricola. Cantitatile acestor reziduuri radioactive rezultate au diferite grade de toxicitate cu efect negativ asupra mediului. se pune accentul mai degrabă pe modul pe modul de prevenire decât pe acţiuni de remediere.rurala. sau adoptarea de modalitati ecologice de evacuare ale acestora. Este de menţionat faptul ca deşeurile se inmultesc mai mult decât oamenii. aproape universul . tipul de zona .electrice. turistica) . zootehnica. condiţii geografice si climatice. Comunitatea Economica Europeana a dispus de o politica comunitara de gestionare a deşeurilor. in sensul ca pana nu demult soluţia adoptata. atât din partea societatii civile cat si din partea autoritatilor de decizie in ceea ce priveşte alegerea sistemului de gestionare si modul practic de realizare a acestuia . care s-a concretizat in diverse reglementari si programe de cercetare-dezvoltare.3 Gestionarea deseurilor solide urbane Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele majore de mediu cu care se confrunta societatea umana contemporana. substanţe radioactive – diverşi izotopi radioactivi rezultaţi din activitati industriale ..

valorificarea diverselor tipuri de reziduu implica sortarea lor. cea mai buna metoda de reducere sau de a elimina impactul negativ asupra mediului este acela de valorificare a sa.raţionalizarea sistemelor de producţie si consum existente si prelungirea duratei utile de consum a produselor  valorificarea: o . Optimizarea evacuării finale Deşeurile nevalorificabile care trebuie îndepărtate sunt: cenuşa. societate sau companie care se ocupa cu gestionarea deşeurilor. aceste tipuri de deşeuri necesita o prelucrare suplimentara pentru a le reduce volumul si gradul de agresivitate . fie prin selectarea privind tehnici de sortare la nivel de firma. Este neîndoielnic faptul ca la nivel local autoritatile trebuia sa aibă un rol activ pozitiv in elaborarea si implementarea politicilor de gestionare a deşeurilor de care sunt răspunzătoare. .odată ce un reziduu a fost produs. fie direct din gospodarii ( la sursa) prin organizarea unei colectări selective in recipienti adecvaţi. resturi de la compostare.recomanda guvernelor sa întocmească programe de acţiune pentru gestionarea deşeurilor. după care sunt dirijate spre depozitarea finala. . 10 .dezvoltarea de tehnologii curate . Programele de acţiune de gestionare a deşeurilor trebuie sa aibă in vedere:  reducerea volumului deşeurilor care implica : . deoarece anumite fracţiuni recuperabile trebuie sa reintre in circuitul economic prin reciclarea lor.folosirea produselor „curate” sau cele care au cea mai mica contribuţie la sporirea volumului de deşeuri si care au o compoziţie nociva minima: . clincher de la incinerare.in organizarea sistemelor de sortare este esenţiala cooperarea cu industria. care urmareste recuperarea de materiale si energie.in cazul deşeurilor menajere.

deşeuri de materiale voluminoase evacuate din gospodarii.Depozitele de deşeuri trebuie sa îndeplinească condiţii stricte in ceea ce priveşte : . atât cele de exploatare cat si cele pentru recuperare si monitorizarea amplasamentului după încetarea exploatării.prelucrarea prealabila a deşeurilor. moloz si materiale rezultate in urma demolării din gospodarii. . deşeuri comerciale asemănătoare cu deşeurile menajere. . unor schimbări rapide. atât in ceea ce priveşte modul de percepţiei a populaţiei cat si in privinţa aspectelor tehnologice si de reglementare. . Costul depozitarii deşeurilor trebuie sa reflecte toate cheltuielile implicate. satisfăcând in acelaşi timp obiectivele de prevenire .monitorizarea amplasamentului după închiderea lui.modul de amenajare a amplasamentului. Caracteristici ale deşeurilor solide urbane Deşeurile urbane . . Gestiunea deşeurilor solide urbane este supusa. după cum am mai spus. predominând ambalajele. la modul general cuprind următoarele fracţiuni: - reziduuri generate din activitatile gospodaresti zilnice. metodele de valorificare/reciclare si ca ultima opţiune –depozitarea finala. resturi din gradina si din curte. Factorii de decizie trebuie sa aibă la indemana date cu caracter informativ si variate tehnici care pot fi aplicate in gestiunea deşeurilor solide urbane . in prezent.deşeuri stradale. . 11 .alegerea amplasamentului . Reglementările stabilite la nivel european trebuie sa se armonizeze cu standardele si tehnicile referitoare la evacuarea deşeurilor.tipuri de deşeuri admise in depozit.

12 . ca urmare a naturii lor. întrucât opţiunea aleasa pentru unul dintre aspecte va avea o influenta considerabila asupra celorlalte. transport si depozitare a deşeurilor in totalitatea sa. var etc. de regula. uneori modificările pot fi necesare pentru ca reglamentarile noi prevăd o serie de restricţii care afectează stabilitatea finaciara a amenajărilor etc. alegere care presupune de cele mai multe ori o singura opţiune care se bazează. pe criterii economice. cărămizi. dar trebuie sa indeplineasca condiţia ca depozitele spre care sunt dirijate sa aibă suficienta capacitate de depozitare.).resturi de la şantierele de construcţii (moloz. . . Evacuarea deşeurilor stradale intra in competenta firmelor de stat sau private care se ocupa cu gestiunea deşeurilor. cerinţele de protecţie a mediului au impus obiective încât in prezent trebuie avut in vedere întregul ciclul de colectare. judecarea problemei implica mai ales alegerea unui sistem de tratare a deşeurilor urbane.resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe străzi si alei. In ultimii ani. pot fi eliminate prin aceleaşi procedee de tratare . Reziduurile stradale au in compoziţia lor.alte materiale provenite de la magazine . pieţe. piatra. . motivele sunt adesea ca: instalaţia de tratare a ajuns la saturaţie sau utilajele s-au învechit foarte mult. Pana acum . următoarele materiale: .praf. ca si deşeurile din gospodarii. Ultimile categorii de deşeuri .frunze. Necesitatea de a se tine seama de întregul ciclu al prelucrării deşeurilor urbane Ori de cate ori autoritatile locale competente întreprind modificarea sistemului de gestionare a deşeurilor. . populaţie etc. lemne.Primele patru tipuri sunt produse in mod specific in gospodarii si de aceea autoritatile locale de decizie trebuie sa-si asume responsabilitatea gestionarii lor in cele mai bune condiţii. pamant. in principal.

) . mase plastice etc. de exemplu. sa asigure o evacuarea controlata si sigura. In calitate de consumator autoritatile pot fi implicate la doua nivele: . care sunt constienti fata de protecţia mediului si sa ofere produse mai sigure pentru mediu si au in politica economica conceptul de Eco-produse sau produse cu ambalaje reduse. unele din aceste obiective sunt legate direct de autoritatile administraţiei publice locale: - sa prevină producerea deşeurilor si sa diminueze toxicitatea lor. in acest caz autoritatile locale implicate pot acţiona in calitate de consumator cat si de administrator al serviciilor privind gestiunea deşeurilor. Prevenirea producerii de deşeuri si reducerea toxicitatii lor ii implica direct pe fabricanţi. sa stimuleze reciclarea. aşa cum sunt ele definite in Rezoluţia Consiliului din 7 mai 1990 (anexa 11). produselor ambalate cu materiale cu potenţial de reciclare sau refolosire. sau produse care ele insele sunt reciclabile. ca administrator al unui restaurant public poate sa selecteze companii sau furnizori. referitoare la deşeuri .Obiective de gestiune a deşeurilor solide urbane Înainte de abordarea metodelor care trebuie aplicate este necesara menţionarea celor patru obiective ale CE . Autoritatile locale competente pot promova practici de achiziţionare pentru instituţiile publice. obiectiv care vizează generarea de deşeuri de producţie cat mai puţine si sa aibă un efect vatamator minim.in cazul achizitionarii de furnituri publice poate da întâietate produsele din material reciclat ( hârtie . Reciclarea si refolosirea materialelor din deşeuri . sa reducă transportul de deşeuri. 13 .

sticla. produsele sunt incompatibile cu cerinţele metodelor de reciclare. utilizarea biogazului purificat in vehicule publice . exemplu: folosirea compostului in parcurile publice locale. absenta unor sisteme de reciclare ( ex. Evacuarea finala a deşeurilor Sortarea deşeurilor are o fracţiune omogena ce nu poate fi recuperata : - produsele sunt amestecate si inseparabile ( elemente fine ). Aceste sisteme sunt răspândite deja pentru sticla . impermeabilizarea amplasamentelor de depozitare finala etc. sistemele de reciclare sunt inaccesibile comunitatilor( ex. vor fi întărite de doua aspecte: unul vizând ambalajele iar celalalt bateriile si acumulatorii electrici. prin folosirea unor tehnici care prevăd mijloace de protecţie adecvate : purificarea emisiilor gazoase provenite de la incinerare. organele competente in drept pot institui sisteme de colectare separata pentru a stimula reciclarea diverselor componente ale deseurilor. prin aplicarea unor masuri destinate reciclării unei cantitati maxime de deşeuri( textile . Aceasta fracţiune va fi îndepărtata intr-o maniera sigura pentru mediu. 14 . sau incinerarea deşeurilor ca sursa de energie pentru încălzirea clădirilor instituţiilor publice. hârtie . a combustibililor derivaţi din deşeuri pentru producerea de energie calorica . Acest tip de comportament conştient fata de mediu este deosebit de însemnat pentru ca poate servi ca model pentru alţi consumatori individuali sau industriali. o necesitate. alături de practicile existente . resturi din gradina ). aşadar. In orice caz.. In calitate de autoritate răspunzătoare de eliminarea deşeurilor solide urbane.in activitati administrate direct sau indirect. materiale plastice si metale. hârtie . obiectivele stabilite la nivel European . Separarea componentelor reziduale devine. insule). medicamente expirate ).

precum si prescripţii pentru o schema de asigurare. intaraste răspunderea operatorului din trecut fata de amplasamentul închis. Pe lângă acestea. directiva referitoare la depozitarea finala a deşeurilor in depozite amenajate. In fiecare etapa a procesului sunt posibile diverse forme de recuperare. Recuperarea de energie . Criterii pentru alegerea unei scheme de tratare a deşeurilor Elaborarea unui proiect de tratare este rezultatul final al unei analize care are in vedere mai multe criterii a căror relevanta trebuie apreciata conform unei situaţii date. Alegerea schemei de tratare depinde de anumiţi factori determinanţi.incinerarea directe. 15 . adesea sub forma de căldura. colectare pe acelaşi tip de materiale . Alegerea unui proces de tratare este o sarcina dificila. Analiza unei scheme de gestiune a deşeurilor ( schema de tratare) este un element hotărâtor in acest proces decizional. depozitare. Exista doar proiecte particularizate. Reciclarea reprezintă posibilitatea reintroducerii unui material in procesul industrial in vederea fabricării unui nou produs cu Calitatii identice( ex. tratare.un proiect de eliminare a deşeurilor cuprinde o combinaţie de mai multe operaţii: sortare selectiva. o directiva va cuprinde prevederi pentru stabilirea răspunderilor civile pentru daunele provocate de reziduuri.In plus . Decizia nu trebuie sa se bazeze in nici un caz pe informaţii fragmentare. Identificarea tipurilor de deşeuri ce necesita a fi tratate este necesara. conducte fabricate din flacoane de material plastic). prevăzând o perioada de timp pentru monitorizarea depozitului si posibilule impacturi asupra factorului de mediu. sticla) sau calitati inferioare ( ex. fiecare corespunzând unui caz specific. Nu exista proiect ideal. Posibilitatile de recuperare. din reziduuri menajere cu trei procese posibile: .

. . .gradul de încredere al procesului..dorinţa de a încorpora utilajele existente. Caracteristicile geografice si dezvoltările urbane ale zonei avute in vedere sunt extrem de importante pentru stabilirea procesului de tratare.recuperarea de biogaz din depozite .experienţa anterioara.numărul de locuri create sau necesare. .reducerea deplasărilor de deşeuri prin procesele de precolectare selectiva.durata de serviciu a amenajării. . cu injectarea acestuia in sisteme de producere a căldurii sau a electricitatii. .studii statistice referitoare la populaţie. Resurse teritoriale si geografice Resursele de terenuri – opoziţia publica fata de un proiect este legata adesea de problemele de achiziţionare de terenuri. in scopul folosirii lor ca amendament pentru sol. 16 .consumul de apa si energie. Recuperarea agricola este un proces conceput pentru a reintroduce in circuitul agricol fracţiunea organica a deşeurilor care au fost sortate si compostate in prealabil. suprafata localitatii in vederea dimensionării depozitului etc.incinerarea combustibilului obţinut din deşeuri (COG) . . Alte criterii: .

in: . in conformitate cu responsabilitatile cei ii revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene in domeniul gestionarii deşeurilor si conform Ordonanţei de Urgenta nr. 426/2001. Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deşeuri definite conform OUG nr.CAPITOLUL 2 STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE A DESEURILOR SOLIDE URBANE (SNGD) Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor este elaborata de Ministerul Agriculturii . Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. nămoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti. Apelor si Mediului .deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activitatile industriale . străzi. parcuri verzi. eficient din punct de vedere ecologic si economic . Pentru scopul prezentei strategii. deşeurile stradale colectate din spatii publice . toate tipurile de deşeuri generate in România sunt clasificate in mod formal . Pădurilor. . 78/2000. privind regimul deşeurilor . modificata si aprobata prin Legea nr. instituţii . Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor se aproba prin Hotărâre de Guvern si se revizuieşte periodic la cinci ani. 78/2000. care pot fi deşeuri de producţie nepericuloase si deşeuri de producţie periculoase. 17 .deşeuri municipale asimilabile : totalitatea deşeurilor urbane si rurale din gospodarii. societati comerciale si prestatoare de servicii ( deşeuri menajere).

in conformitate cu prevederile europene si internaţionale. . . 2. Au fost stabilite obiective pe termen scurt (2004) si obiective pe 18 . asigurând protecţia si conservarea naturii. evitarea poluării prin masuri preventive.maximizarea raportului beneficiu/cost. . conservarea biodiversitatii si reconstrucţia ecologica a sistemelor deteriorate. a biodiversitatii si utilizarea durabila a componentelor mediului.1 Cadrul legislativ Strategia Protecţiei Mediului Programul guvernamental stabileşte pricipiile de baza ale politicii de mediu a României. Acest document stabileşte ca principii generale: - conservarea si imbunatatirea condiţiilor de sănătate a oamenilor. .respectarea convenţiilor internaţionale si ale programelor internaţionale privind protecţia mediului. . iar in anul 2002 a fost elaborata Strategia Protecţiei Mediului .deşeuri generate din activitati medicale.menţinerea si imbunatatirea sanatatii populaţiei si a Calitatii vieţii. dezvoltarea durabila.stimularea activitatii de redresare a mediului. .apărarea împotriva calamitaţilor naturale si a accidentelor..principiul „ poluatorul plateste”. . .conservarea valorilor culturale si istorice. In anul 1999 Guvernul a adoptat Strategia Naţionala pentru Dezvoltare Durabila .menţinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor ecologice naturale.integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana. Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt: .

91/2002. dintre cele mai multe au fost deja transpuse in legislaţia romana.Legea nr. .Hotărârea de Guvern nr. 426/2001 pentru nr. 426/2001. 294/2003. conform următorului tabel: Legislaţia europeana Legislaţia romaneasca Directiva cadru privind deşeurile. republicata. . 91/698/EEC privind .Legea nr. modificata si completata prin Ordonanţa de Urgenta nr. pana in 2010. reducerea si controlul integrat al poluării. 91/156/EEC.termen lung. . . Situaţia existenta in domeniul deşeurilor Cadrul legislativ general pentru protecţia mediului in România este reprezentat de: . 918/2002 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluarea a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri. inclusiv cele periculoase. 243/2000 privind protecţia atmosferei. 75/442/EEC.Hotatrarea de Guvern nr.Legea protecţiei mediului nr.78/2000 Directiva nr. 426/201 pentru deşeurile periculoase aprobarea OUG nr. Aquis-ul comunitar in domeniul gestionarii deşeurilor cuprinde un număr de 11 acte normative. 34/2002 privind prevenirea. 123/2003 privind aprobarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor Directiva nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor 19 .Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 137/1995. aprobata prin Legea nr. privind regimul deşeurilor . amendata de aprobarea OUG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile. .Ordonanţa de Urgenta nr. aprobata prin Legea nr.HG mr.

99/31/EEC privind depozitarea deşeurilor Directiva nr.Ordinul MAPAM nr. 259/93 privind controlul transportului deşeurilor 20 . 441/2002 . 128/2002 privind gestionarea ambalajelor si deşeurilor de ambalaje . 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor pentru aprobarea listei cuprinzând deşeuri . 1147/2002 privind aprobarea Normativului tehnic pentru depozitarea deşeurilor . 93/86/EEC privind etichetarea bateriilor Directiva nr. amendata de 2001/119/EEC deşeurilor 2000/532/EEC Decizia nr. 1057/2001 regimul bateriilor acumulatorilor care substanţe periculoase privind uzate. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor . 94/59/EEC privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati Decizia nr.HG nr. privind lista Regulamentul nr. 279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea deşeurilor si substanţelor chimice periculoase .Ordinul MAPAM nr .HG nr. inclusiv pe cele periculoase . 662/2001 gestionarea uleiurilor completata si modificata nr.HG nr.Ordinul MAPAM nr.HG nr. 867/2002 privind definirea criteriilor ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate in fiecare clasa de depozit de deşeuri . 2000/76/EEC privind incinerarea deşeurilor Directiva nr.HG nr. 1215/2003 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje . 91/157/EEC privind bateriile si acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase si Directiva nr.HG nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate.Directiva nr. 1357/2002 pentru stabilirea autoritatilor publice . 87/101/EEC si Directiva nr. 91/692/EEC Directiva nr. de HG privind si conţin . amendata de Directiva nr.Ordinul MAPAM nr.

legislaţia romana mai cuprinde o serie de acte normative ce conţin prevederi referitoare la gestionarea deşeurilor după cum urmează:  OG nr. 2002/96/EEC .In curs de elaborare privind vehiculele scoase din uz . 78/176/EEC . 139/2002. 82/883/EEC privind procedee pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deşeurilor din industria de dioxid de titan .Directiva nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor. 2000/53/EEC .Directiva nr. 21 .inspre Comunitatea responsabile de controlul si Europeana supravegherea importului.Directiva nr. dinspre . aprobata prin Legea nr. 92/112/EEC privind procedee pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluariicauzate de deşeurile din industria dioxidului de titan .In curs de elaborare protecţia mediului si in particulara solului .2004 privind deşeurile din industria dioxidului de titan . 86/278/EEC privind . exportului si tranzitului de deşeuri Directiva nr. atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat in agricultura Directiva nr.in ..2005 privind deşeurile de echipamente electrice si electronice(DEEE) Fata de conţinutul Aquis-ului Comunitar si de legislaţia-cadru pentru protecţia mediului ..Directiva nr.

Ministerul Transportului . 98/1994 privind stabilirea si sancţionarea contravenientilor la normele legale de igiena si sănătate publica. Ministerul Apărării Naţionale. pentru aprobarea normelor de igiena si recomandările privind mediul de viata al populaţiei . 1147/2002. 22 . plan ce va sta la baza realizării celorlalte planuri regionale. De asemenea .  s-au identificat. HG nr. 99/31/EEC privind depozitarea deşeurilor s-au realizat următorii paşi:  s-au publicat HG nr. s-au realizat Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor. 219/2002 al Ministerului Sanatatii si Familiei .  Ordinul nr.  OG nr. pentru aprobarea Normelor Tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatile medicale si Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala privind deşeurile rezultate din activitatile medicale.  Legea nr.  Ordinul nr. Ministerul Sanatatii . este in elaborare Planul Regional Exemplar de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Centru . In ceea ce priveşte implementarea Directivei nr.  s-au atribuit responsabilitati pentru planificare si autorizare către instituţiile administraţiei publice. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare in mediul acvatic a apelor uzate. inventariat si clasificat depozitele existente de deşeuri urbane si industriale. 536/1997 al Ministerului Sanatatii . 21/2002 privind gospodărirea localitatilor urbane si rurale. Ministerul Administraţiei si Internelor. Autoritatile competente cărora le revin atribuţii si responsabilitati pentru gestionarea deşeurilor sunt: Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor. transpusa in legislaţia nationala. Stadiul implementării In conformitate cu Directiva Cadru a UE . Ministerul Economiei si Comerţului .Construcţiilor si Turismului. 162/2002 si Ordinele MAPM nr. Strategia Naţionala de Gestionare a Deşeurilor si Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. 867/2002 si nr.

 examinarea situaţiei incineratoarelor existente. 23 .  stabilirea unui sistem in concordanta cu prevederile Directivei pentru acordarea de autorizaţii pentru instalaţiile de incinerare.  monitorizarea proiectelor pilot si diseminarea rezultatelor. 1190/2002.  stabilirea unui sistem eficient pentru recuperare /colectare si reciclare/valorificare a ambalajelor post-consum si a deşeurilor de ambalaje.  s-au evaluat tipurile si cantitatile de deşeuri existente in depozitele industriale. de raportare a datelor relevante către autoritatile competente. s-au planificat închiderea si condiţionarea depozitelor existente de deşeuri urbane si construirea altora. 94/62/EEC privind ambalajele si deşeurile de ambalaje s-au realizat:  publicarea HG nr. 2000/76/EEC privind incinerarea deşeurilor s-au realizat:  publicarea HG nr. Pentru implementarea Directivei nr.  stabilirea unui sistem eficient de predare-primire a deşeurilor.  obligativitatea agenţilor economici implicaţi in sectorul ambalajelor . 349/2002 si Ordinul MAPM nr. măsurarea emisiilor.  stabilirea condiţiilor de funcţionare a instalaţiilor de incinerare. 1215/2003  stabilirea autoritatilor competente. din activitatile industriale si medicale. In cadrul procesului de implementare a Directivei nr. 128/2002 si a Ordinul MAPM nr.  stabilirea metodelor de calcul a concentraţiilor si valorilor.  inventarierea si identificarea staţiilor de incinerare si coincinerare existente si potenţiale pentru valorificarea/eliminarea deşeurilor urbane .

58 milioane tone.deseuri de tip menajer generate de unitatile socio-economice. deseuri din constructii si demolari. din care cantitatea de deseuri menajere s-a estimat tinand cont de valorile indicelui mediu de generare. tratare.2 Date generale privind gestionarea deşeurilor urbane in Romania Gestionarea deseurilor . din care numai 5. . adica 1. Acestea lucreaza pe baza de contract cu generatorii individuali. in Romania. transportul la locul de depozitare fiind facut in mod individual de catre generatori. 24 .namoluri de la epurarea apelor uzate orasanesti.deseuri din parcuri si gradini. pentru anul 2002 s-a obtinut o valoare totala de 6. 97/138/EEC. transport. Categoria deseurilor solide urbane include: . . Organizarea activitatilor de colectare. realizarea unei baze de date privind ambalajele si deşeurilor de ambalaje . recuperare si eliminare a deseurilor.53 milioane tone.77 milioane tone au fost colectate de serviciile de salubritate. in conformitate cu cerinţele Deciziei nr.deseuri menajere generate in gospodariile populatiei. cuprinde toate activitatile de colectare. . . Astfel . transport si eliminare a deseurilor urbane este una dintre obligatiile administratiei publice locale . In mediul urban.prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate. gestionarea deseurilor solide urbane este realizata in mod organizat.deseuri din comert.04 Kg/locuitor/zi in mediul urban si 0. Cantitatea totala de deseuri urbane generate in anul 2002 a fost estimata la 9. In mediul rural nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor.deseuri stradale.15 Kg/locuitor/zi in mediul rural. 2. .

Cantitatile de deseuri inregistrate au variat semnificativ de la un an la altul. Se apreciaza ca doar un procent de 5% din cantitatea de deseuri menajere este colectat in vederea recuperarii. . 25 .costientizarea diferita de catre generatorii de deseuri a importantei activitatii de colectare si raportare a datelor .modul de evacuare a cantitatilor de deseuri de fiecare generator.Compozitia medie a deseurilor generate in anul 2002 este redata in urmatoarea figura: sticla metale textile plastic hartie si carton alte deseuri Deseuri organice biodegradabile        5 % sticla 5 % metale 5 % textile 10 % plastic 11 % hartie si carton 13 % alte deseuri 51 % deseuri organice biodegradabile Deseurile menajere sunt colectate neselectiv ( exista numai cateva proievte la scara pilot) iar eliminarea se face prin depozitare in depozite de deseuri urbane. . din motive cum ar fi: .modificari survenite in activitati economice si de prestari servicii.

. .modificarea chestionarelor de ancheta in anul 2003 pentru raportarea datelor din 2002. 26 . tratarea in scopul recuperarii. alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic. .Principiul masurilor preliminare – corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive) stabileste ca .Principiul protectiei resurselor primare – este formulat mai larg in conceptul de „ dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare .Principiul substitutiei.controlul diferit din partea autoritatilor locale .3 Principii si obiective strategice Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza: . in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei.Principiul „ poluatorul plateste” corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator. pentru orice activitate ( inclusiv gestionarea deseurilor) trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor. punad accentul pe utilizarea materiilor prime secundare: . cerintele pentru protectia mediului . astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora.. in special a celor neregenerabile.Principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor . 2. tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu. minimizarea cantitatilor . evitandu-se astfel aparitia deseurilor periculoase. privind obligatia legala de colectare si raportare a datelor de catre generatorii de deseuri. .stabileste necesitatea inlocuirii meteriilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase.

Principiul subsidiaritatii corelat cu principiul proximitatii si cel al autonomiei. astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai mic nivel administrativ fata de sursa de generare. Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ierarhizare a prioritatilor . . in conformitate cu Strategia Uniunii Europene . in plus. exportul deseurilor periculoase este posibil numai de catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international de deseuri. dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national. Prioritatile in abordarea gestiunii deseurilor PREVENIRE MINIMIZARE RECICLARE REUTILIZARE VALORIFICARE ENERGETICA 27 .. . 2.stabileste acordarea competentelor .3.1.Principiul integrarii – stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza.Principiul proximitatii – corelat cu principiul autonomieistabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare. prezentata in fig.

acestea trebuie sa incurajeze reflectarea costurilor activitatilor de gestionare a deseurilor . Alte instrumente: 28 .TRATARE DEPOZITARE 2. validare si raportare a datelor la nivel judetean si national. Aplicarea corecta a instrumentelor financiare pe de o parte si a penalitatilor pe de alta parte. cat si in statutul de piata al producatorului.acte de reglementare vizand responsabilitatile autoritatile publice si relatiile ce trebuie definite intre acestea si ceilalti factori. Instrumente economice. .4 Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice Instrumente de reglementare – va fi completat si imbogatit cadrul legislativ referitor la activitatile de gstionare a deseurilor prin: .acte de reglementare a impactului asupra mediului. atat in pretul produselor .acte de reglementare a activitatilor de recuperare materiala si energetica . . conducand in acelasi timp la eliminarea practicilor de gestionare cu impact asupra mediului sau care vin in contradictie cu principiul „ poluatorul plateste”. Instrumente statistice – pe baza lor trebuie sa se obtina date corecte referitoare la generarea si gestionarea deseurilor si care sa permita evaluarea situatiei actuale si stabilirea obiectivelor de indeplinit. reducere si recuperare. va incuraja activitatile de gestionare prin prevenire. Este necesara inbunatatirea si adoptarea sistemului actual de colectare.

elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor. administratie. finante).crearea unor comitete care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor factorilor implicati in introducerea acordului voluntar intre patronate si autoritatilor centrale de resort pentru analiza ciclului de viata al produselor si realizarea” bilanturilor ecologice „ . asociatii profesionale si institute de cercetare.. organizatii nonguvernamentale etc. - Factori implicati in indeplinirea obiectivelor nationale si europene in domeniul gestionarii deseurilor (este necesara.practic. sanatate. . .aplicarea si controlul aplicarii legislatiei existente. societate civila ( consumatori de bunuri .). implicarea intregii societati): autoritati publice centrale si locale( mediu. 29 . industrie. in scopul implementarii celor mai bune practici de gestionare a deseurilor. generatorii de deseuri ( persoane fizice si juridice de stat sau private).

30 . Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul judetului Situatia geografica a municipiului Braila . reprezentand 2 % din suprafata tarii. pe malul stang al Dunarii . resedinta de judet. 3. cu o suprafata de numai 4724kmp. in Vest cu judetul Buzau si in sud cu judetul Ialomita .In partea de est se invecineaza cu judetele Tulcea si Constanta.CAPITOLUL 3 EVALUAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN MUNICIPIUL BRAILA Pentru a realiza o evaluare corecta a surselor si volumul de deseuri in municipiul Braila . asezat la 13 km in amonte de varsarea Siretului in Dunare .situat in partea sud-estica a Romaniei . este ultimul port maritim din cate se afla pe cursul fluviului.1 Prezentare generala a municipiului Braila POZITIA GEOGRAFICA Pozitia geografica a judetului Braila in cadrul tarii Judetul Braila . este necesara o caracterizare generala a teritoriului. in nord cu judetele Vrancea si Galati . Orasul Braila . este unul din judetele mici ca extindere teritoriala. oface una dintre localitatile favorizate de natura din Romania.

la sud si sud-vest cu comuna Chiscani la est cu Dunarea si Insula Mare a Brailei iar la vest cu teritoriul comunei Tudor Vladimirescu.07 ha este orientat spre portul orasului inspre care sunt 19 cai de acces sau vaduri de care am amintit anterior. o platforma si un chei natural. nord-est a judetului pe coordonatele geografice 45 016’20’’ latitudinea nordica si 25 018 ’40 ’’ longitudine estica. Localizarea geografica la stanga Dunarii .Campul Brailei este dispus ca unitate geomorfologica la limita a doua tinuturi diferentiate structural: Horstul dobrogean si Campia Romana. la care se adauga malul adanc ce tine numai cat se intinde orasul. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE Structura geologica Evolutia paleogeografica a unitatii de relief. Moldova si Dobrogea. in singura zona cladita de natura dintre gura Ialomitei si siretului. Dunarea Noua si Dunarea Veche. treapta cea mai de jos fiind lunca Dunarii. Asezata pe Dunarea inferoara. Teritoriul administrativ al orasului se margineste la nord cu comuna Vadeni.Situat in partea de est. care acoincis cu ridicarea platformei dobrogene.Aceasta este o terasa in jur de 15-20 m inaltime in care malul abrupt este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Influenta microreliefului se resimte in aspecul arhitectural al orasului intravilanul acestuia. acolo unde ea se reuneste prin cele doua brate ale sale. Activitatea proceselor de subsidenta este manifestata de la sfarsitul pliocenului pana in prezent. contrastele fiind inlaturate de planurile de sistematizare. fiind alcatuita dintro terasa. capabila sa poata primi asezarea unui oras se datoreaza Piscului Brailei.Acestea sunt separate printr-o insemnata linie de fractura.Acest lucru face ca orasul sa fie construit ca un amfiteatru urias. urmand apoi terasele inferioare si medii. care ocupa o suprafata de 2361. municipiul Braila se afla la zona de intersectie a trei provincii istorice romanesti : Tara Romaneasca .O cercetare a stratigrafiei fundamentului pe oline de profil studiata de geologi si anume : Braila-Martacesti-Romanu-Mihail Kogalniceanu – 31 .

In afara de aceste depozite. nisipuri. ca fiind o zona umeda cu lacuri permanente ceea ce face ca locuintele cartierului Comorofca sa fie igrasioase. cu nisipuri marne si argile si cuaternar la aproximativ 400 m grosime. Relieful Cea mai importanta unitate fizico-geografica este lunca Dunarii. putem spune ca primele au in Braiala grosimi de 10-20 m. in aceasta zona gasindu-se cea mai mare parte a instalatiilor portuare. care contin printre alte fosile si resturi de Mammuthus primigenius. care se vad de pe faleza orasului. iar sub albia Buzaului la 3500 m. fluviatile si eoliene care alcatuiesc primul orizont de la suprafata. sisturi verzi si cele paleozoice se afunda tot mai accentuat de la est spre vest.Plecand de la malul dobrogean al Dunarii. spre vest de Campia Baraganului. meotian la 2400 m cu nisipuri. pietrisuri si depozite loessoide. o sectie a Intreprinderii Laminorul si continuind spre satul Varsatura. care este incadrata in Braila. cu argile. nisipurile de mostistea. la est de muntii Pricopanului. dacian la 1500 m. Diferenta de altitudine este intre 4 m in Balta Brailei si 467 m in varful Tutuiatul in muntii Dobrogei. iar la nord de Campia Siretului Inferior. cuaternarul mai este reprezentat si prin stratele de Candesti constituite din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii argiloase. Urmeaza Lunca Dunarii. constata urmatoarea succesiune: formatiunile precambriene. un complex marnos. la 1500 m. straturile amintite ajung la Martacesti situat la 12 km. Aceeasi zona cu inaltimi de 4-6 m se intinde in sudul itravilanului cuprinzand Uzina de apa. Zona cea mai joasa este situata pe grindul fluviatil. Cea mai mare parte a municipiului Braila se intinde in zona de terasa ce are inaltimea cuprinsa intre 12-25 m si se ridica peste un versant cunoscut sub numele de faleza. care face trecerea spre zona de terasa.Aceste formatiuni sunt suprapuse de straturi neogene si anume : tortonian cu marne calcaroase. sarmatian la circa 3000 m cu marne . nisipuri argiloase. inclusiv docurile. nisipuri si calcare. 32 . are fata de Dunare 3-4 m peste nivelul marii. nisipuri si gresii.Racovita. Vest de Braila. Fara a enumera intregul complex al deozitelor loessoide . unde sunt intalnite la suprafata. stratele de Fratesti cu nisipuri si pietrisuri.

Terasa Brailei este plana coborind la nord unde se afla Piscul Brailei cu o inaltime de 33 m. Temperatura medie anuala in zona municipiului Braila este de 0 +11 C. Fiind mai la sud. 33 .In urma indiguirii si desecarii sale s-au obtinut 76. in timpul verii aceasta variind intre +22 0C si +350C astfel ca 112 zile pe an au o medie de peste +25 0C vara.5 C . de la inceputul lunii noiembrie si pana la sfarsitul lunii martie.sud-est reprezinta un baraj natural in calea vanturilor din est.000 ha. dintre care 42 zile ating valori tropicale. calduroase si uscate datorita maselor de aer continental . inaltimile variaza intre 25 m in Gradina Mare si 10 m in cartierul Lacu Dulce. iar minima absoluta in ianuarie 1947. temperaturile medii au valori primavara de +11. se cifreaza in jurul valorii de –50C . 22 km. Buzaului si Siretului aflate la distante situate intre220 km . De aceea zona este asemanatoare regiunii de sud a Dobrogei si Banatului chiar daca se afla mai la nord. Perioadele de inghet variaza intre 100-110 zile pe an.60C. spre sud terasa atingand 15 m. iar terenurile saraturoase din jurul sau mai ales Lacu Sarat . Maxima absoluta atinsa in oras s-a realizat in iulie 1943. Ea are 60 km. cu amplitudine mare a variatiilor de temperatura si prin precipitatii cantitativ reduse. Temperatuta medie anuala in timpul iernii. Braila mai este incadrata pe langa lunca cu acelasi nume si de luncile Calmatuiului. De aceea verile sunt secetoase.30C .50C . Pentru acest tip de clima . la care se adauga Baltile Brailei care astazi se numesc Insula Mare si Mica a Brailei. Pentru celelalte doua anotimpuri . latime si o suprafata de 10. determinand si fenomenul de foehnizare a aerului care trece peste Balta Brailei cu mri mase de aer cald si uscat. lungime. iar toamna de +11. constituind alt factor de incalzire mai accentuata a atmosferei.iar iernile sunt reci si au zapada putina. iar de la est la vest. unghiul de incidenta al razelor este mai ridicat crescand astfel radiatia solara. municipiul Braila se caracterizeaza printr-o clima temperat-continentala in tinutul climei de campie la contactul cu climatul de lunca: Dunare-Siret-Prut. fiind de –26. de mare importanta si muntii Macinului .60 ha agricole Clima Din acest punct de vedere. fiind de 0 +40. care prin orientarea lor nord-vest .

o parte propagandu-se vara in sol .3% iarana si 5.Viteza medie este de 3 m/s. Acest lucru se datoreaza maselor de aer continental ce survoleaza zona si care ridica la 290 numarul zilelor insorite anual. este de cele mai multe ori insotit de cantitati insemnate de precipitatii. In timpul ierni. avand doar 20 cm. valori inregistrate mai ales in luna ianuarie. vant ce bate din directia sud-vest. ajungand la maxime de 100 km/h. adica gradul de acoperire al cerului.Anticiclonul 34 .4 % .9 mm. iar cele mai ridicate in timpul primaverii.4-28. vant local bate din sectorul nord. Frecventa medie este de 25. iar restul pierzandu-se in atmosfera. nordvest. Lunile mai.Cele mai frecvente sunt vanturile din nord. Crivatul aduce ger si zapada. nivelul minim al ploilor torentiale fiind atins in iunie 1926 cu 110. in municipiul Braila fiind redusa.Austrul . In timpul verii se atinge media de 60 zile senine si numai 12 zile acoperite cu nori. Analiza arata o perioada de seceta ridicata.Baltaretu. un vant uscat. din directia nord. ce dispune de un total de 2400 ore pe an. Vantul reprezinta un element climatic de mare importanta pentru intreaga regiune.7 mm. nord-vestic si are in general caracteristicile unui vant cald care este insotit de timp friguros si secetos. care atinge si o intensitate de peste 20 m/s. datorita unor campuri anticiclonice si printrun minim in sezonul cald. al doilea vant ca importanta ce bate in zona Brailei are o frecventa de 13.1% iarna si 11% vara. cu o frecventa de 9. iunie si iulie sunt cele mai bogate in precipitatii .Munteanu . de 754 mm. depinde de altitudine. alta parte consumandu-se prin evaporarea apei . Variatia medie minima se caracterizeaza printr-un maxim dimineata si un minim spre seara.000 calori pe cmp. Radiatia solara este mai mare insumand 123. vara fiind intre 90-100 de zile foarte stralucitoare . dar si ca durata fiind dem 45 zile pe an. nepunand nici o problema pentru aclimatizare. Nebulozitatea. Precipitatiile nu depasesc in timpul anului 500mm. rece care bate iarna fiind provocat de anticiclonul siberian. In timpul verii sunt aproximativ 20 de zile ploioase. iar vara bate ca un vant uscat. iar septembrie si februarie sunt cele mai reduse.8% vara. care bate dinspre nord . Vantul care bantuie municipiul Braila este Crivatul. Stratul de zapada este redus ca marime. Anual cate 75 de zile sunt noroase la Braila. Stralucirea soarelui este de 2200 ore anual.Presiunea atmosferica se caracterizeaza printr-un maxim in sezonul rece de 754. nord-est. ceea ce face ca zona sa rivalizeze cu litoralul Pontic. cele mai reduse in perioadele de toamna si iarna.

Reteaua hidrografica Hidrografia zonei orasului Braila ste dominata de cele doua brate ale Dunarii. finnd insa reduse la doar 2-3 lunar. remarcandu-se ca nivelurile cele mai mari se produc in timpul viiturilor de primavara. in portul Braila. Debitul maxim a oscilatiilor de nivel ale Dunarii in regim naural. In februarie se atinge maximul de intensitate si de durata . adica intre lunile mai35 . In municipiul Braila se inregistreaza o perioada de calm . fiind redusa vara cand. incepand din noiembrie si decembrie. in acest sector fiind mari posibilitati de manevrare a navelor. fiind sporadica . datorita caldurii se ajunge la o mai mare intensitate a radiatiilor.siberian sau euroasiatic . In acest sector . Macin pe dreapta si Dunarea propriu-zisa pe stanga. Manifestarile electrice sunt constatate in lunile de vara. numarul crescand in perioada ploioasa in timpul primaverii . cu pante mai mari in sectorul Harsova – Braila si mai mici in sectorul Braila-Galati. Ceata lipseste aproape total primavara si este prezenta doar in lunile reci. Dunarea are caracterul unui fluviu de campie . . Debitul mediu multianual calculat pentru o perioada de 40 ani are valoarea de 5989 mc/s la postul hidrometric din Braila. ingreunand in special circulatia fluviala si trecerile cu bacul . frecventa cea mai ridicata fiind in perioada septembrie-octombrie si apoi in ianuarie si iulie. actioneaza cu precadere in zona Brailei . Umezeala este de numai 33% . este de 7. Acesta se afla sub influenta acestui anticiclon indeosebi iarna. de 12% pe an. iar debitele minime ajungand la 2030 mc/s pentru etapa din decembrie –martie si 2230 mc/s in lunile aprilie – noiembrie. Dunarea inregistreaza la viituri importante niveluri mai ridicate decat cele cunoscute pentru regimul natural. dar si asupra intregului Baragan. Incepand cu anii 1963-1964 s-a trecut la indiguirea Insulei Brailei si ca efect al strangularii albiei. sectiunea albiei fiind de 7270 mp. Adancimile marine permit intrarea pana la Braila a navelor maritime cu tonaj de 6000 tdw si un pescaj de 7 m.54 m. iar din martie incepe sa se retraga. fiind de natura termica si semipermanent . ajungand in aval de 463 m . care incadreaza Insula Mare a Brailei sau cum mai este numita Balta Brailei. Latimea albiei minore in amonte de Braila este de 420m . mai ales de toamna tarzie si iarna . Umezeala relativa nu depaseste 60% in zilele de vara. ceea ce reprezinta in record. Aceste date au o mare importanta pentru navigatie .

Reteaua hidrografica este completata de luciuri de apa existente in zona. cantonate in depozite freabile. cota de viitura a fost numai de 634 cm. ca de exemplu Lacu Sarat spre limita sudica a teritoriului. circula spargatoare de gheata si exista puncte de prognoza hidrologica. doar 30 de ani au cunoscut aceste fenomene. Cu ocazia inundatiilor din 1970. teritoriul orasului prezinta importante rezerve de apa freatice si de adancime cu diferite directii de drenare. durata fiind de 47 de zile.iunie sai iarna. Pentru asigurarea navigatiei permanente in regiune. din cauza podului de gheata . apele subterane se impart in : ape freatice. In subteran . cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului. calitatea fiind apreciata nu numai de localnici ci si de restul turistilor care vin pentru tratament in statiunea Lacu Sarat. Dupa pozitie . adica primul orizont de ape subterane cu nivelul hidrostatic libersi variabil. cea mai timpurie data a fost in ziua de 13 martie. astfel fiind create conditii pentru asigurarea navigatiei permanente in tot cursul anului. care au ca suport stratul impermabil din apropierea suprafetei terestre. In privinta zapezilor care pot aduce inundatii . cota cea mai inalta fiind de 284 cm in 1962. iar cea mai tarzie la 28 martie. In general se poate aprecia ca in foarte multi ani fenomenul are o durata de 3-5 zile. in acest secol. Oscilatiile de nivel al acestuia rezulta din intensitatea evaporatiilor in lunile de vara. In privinta afectarii Dunarii de catre inghet . Cea mai timpurie data a aparitiilor sloiurilor de gheata a fost 11 decembrie si cea mai tarzie a fost 5 februarie. fapt ce face ca acestea sa se mai numeasca si captive. Dintre acestia doar 19 ani navigatia a fost total intrerupta . Undele de viitura au atins cotele maxime in 1897. cand s-a ajuns la 693 cm. dar intercalate intre strate impermeabile . iar nivelurile cele mai mici se inregistreaza in lunile octombrie-noiembrie inainte de viitura de toamna. fiind alimentat din precipitatii si stratul acvifer freatic. datorita fenomenului de pod de gheata. 36 . Lacul are caracter balnear. Apele subterane sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt cantonate. necompensate de precipitatii si afluxul periferic al freaticului. si ape de adancime.

cat si prin animale migratoare. soarecele de stepa. pe dunele de nisip . Apele freatice cu adancime cuprinsa intre 0-2 m se gasesc in Balta Brailei in zona centrala. Nivelul freatic este mai coborat. stejar si alte specii in secundar). nuc negru si rug. Dintre mamifere . s-a inregistrat in ultimii 10-15 ani o importanta ridicare generala a nivelului freatic. bine reprezentata in zona sudica Brailei. Vegetatia si fauna : Intr-un trecut mai indepartat vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa din zonele de campie si prin vegetatia de lunca si balta in Balta Brailei. Aceasta este alcatuita din padurile de lunca (salcii si plop in principal .harciogul. pipirigul mare. frasinul si alte specii. In mod spontan. Fauna spontana este reprezentata atat prin animale sedentare. salcia de camp.In proportii mai mici aici mai apar ulmul. Apele subterane prezinta agresivitate sulfatica slaba fata de betoane. de la adancimi de circa 10-11 m. rogozul. este singura in stare sa valorifice saraturile . La marginea baltilor si canalelor se dezvolta stuful. visin pitic.apare vegetatia psamofilareprezentata prin romanita. laptele cainelui. saratica precum si rogozul de saratura. Vegetatia halofila. sageata apei etc. rozatoarele sunt cele mai numeroase aici intalnind popandaul. limba pestelui. pe genuri si specii dupa gradul de salinizare a solurilor : ghirinul. fiind extinsa pe ha. Vegetatia lemnoasa. se intalnesc din ce in ce mai rar. prin plancton si macrofite. mai ales in zona de stepa. papura. migdal pitic. soarecele de comp. patlagina. Padurea Lacu Sarat din apropierea orasului Braila este formata predominant din salcam si stejar. aceasta fiind dispusa in zone concentrice sau in petice . la 2-4 m fata de cota terenului. iepurele de camp. 37 . Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata in zona orasului Braila. Vegetatia acvatica se intalneste predominant in baltile si lacurile zonei inundabile a Dunarii fiind reprezentata prin specii din grupa hidrofitelor plutitoare si submerse . maces pitic. In partea de nord a orasului. reprezentata prin tufisuri de porumbar. pe masura ce ne apropiem de fruntea terasei Dunarii.Apele de adancime pot fi sub forma mai multor orizonturi pana la adancimi de sute de matri.

Dinre animalele de stepa de interes cinegetic. uliul porumbac. ca diferite specii de rate. pescarusi. starci. becate. In numar relativ restrans se se intalnesc. prigorii. sorecarul incaltat. lisite. bizamii sunt cei mai numerosi. gaste mari. sitari. cucuveaua. garlite. existand un numar apreciabil de pasari sedentare sau sau migratoare. nagati. tiganusi. Din totalul celor 10 drumuri publice care penetreaza municipiul Braila cele mai importante sunt:  DN 2B din directia Galati  DN 21 din directia Slobozia  DN 2B din directia Buzau  DN 22 din directia Rm. prepelite. Pasarile sunt mai bine reprezentate prin cele de apa si de padure. Cai de acces in teriroriu Reteaua de drumuri care leaga municipiul de alte localitati sunt in numar de 10. Sarat  DJ 202 din directia Focsani 38 . vulturul pescar. turturele npotarnichii.

Pentru optimizarea activitatii. in baza graficului avizat de Directia de Sanatate Publica si aprobat de Primaria municipiului Braila. suprafata municipiului a fost impartita in 3 sectoare (zone distincte in care isi desfasoara activitatea cate un operator de salubrizare). .2. pubele metalice cu capacitatea de 1. maturatul de intretinere cat si celelalte lucrari de salubizare stradala efectuandu-se in baza unui grafic elaborat pe strazi. Sistemul de gestionare a deseurilor urbane in municipiul Braila Activitatea de salubritate Activitatea de salubrizare este structurata pe mai multe componente :  salubrizare menajera  salubrizare stradala Salubrizarea menajera Activitatea de salubrizare menajera cuprinde : a) colectarea si transportul gunoiului menajer de la populatie b) colectarea si transportul gunoiului de la agenti economici Colectarea si transportul gunoiului menajer de la populatie se face zilnic. Colectarea deseurilor se face in pubele din plastic (europubele) cu capacitatea de 120 l si 240 l. stabilit in Caietul de Sarcini la organizarea licitatiei.1 mc si containere cu capacitatea de 4 mc. Colectarea si transportul gunoiului de la agentii economici se face conform graficelor intocmite pe baza prevederilor contractuale. 39 .3. maturatul de baza.Salubrizarea stradala Activitatea de salubrizare stradala se executa de catre operatorii de salubrizare in baza unui contract de prestari servicii incheiat cu Primaria municipiului Braila.

In municipiul Braila isi desfasoara activitatea urmatorii operatori de salubrizare : 40 . cu precadere primavara.De asemenea exista actiuni sezoniere. care vizeaza refacerea spatiilor verzi si colectarea deseurilor.

C.transport. urbane.transport. .A.parcu deseuri ri. solide piete. adresa Natura pro prie tatii S. solide piete.s piete.C. BR AIL A Privata S.A. Braila deseuri (strazi stradale. spatii deseuri din 41 Numar p e r s o n a l a c ti u n e 270 164 65 . spatii deseuri din verzi.s coli) patii verzi Municipiul Colectare.s coli) patii verzi Municipiul Colectare.scoli. . RER EC OL OGI C SER VIC Privata Zona de actiun e Activitate desfasurat a Municipiul Colectare. Braila deseuri (strazi stradale. BR AIL A Privata S.s piete.Nume. Braila deseuri (strazi stradale.C. ECO S. . spatii deseuri din verzi.parcu deseuri ri. solide piete.parcu deseuri ri. urbane.scoli. urbane.transport.BRAICAT A S.

C.C. BRAILA S. 4mc 1 5 to - - 3 to 8 2 x 5to 4 16 to 42 . - Capacit.BRAICATA S.s coli) piete. 1. L.E S. Capacit.C.C. 6 15 mc 4 4 8 to 6 to 2 2 Tractor cu Autobasculanta remorca Nr. BRAILA S.A. 120 l 240 l Nr.L. Capacit. BRAILA Comozitia medie a deseurilor urbane solide in municipiul Braila: Hartie. ECO S.scoli.R.A. Nr. Autogunoiere Transportor Compactoare containere Nr.C. 10 1. RER 75 1. Capacit.BRAICATA S.A. carton % Sticla % Metale % Plastic % Textile % Materiale Organice % Altele % Total % 11 5 6 7 4 58 7 100 Dotarea agentilor cu mijloace de transport a deseurilor : Agentul de saluritate S.1 mc 29 120 l 67 4 mc BRAILA 225 240 l S. 65 Capacit.s patii verzi Dotarea agentilor de salubritate este urmatoarea: Agentul de salubritate Pubele metalice Nr.1 mc 46 120 l ECOLOGIC 115 240 l SERVICE S.R. S.A. BR AIL A verzi. Nr. ECO S.1 mc Europubele Nr. 1800 2500 Containere Capacit. Capacit.

RER ECOLOGIC SERVICE S.R.I. Elemente de Gestiune Integrata a Deseurilor (GID) Componentele unui GID: 43 .E.L.BRAILA S.1. BRAILA 4 1 15 mc 24 mc 4 4 mc 2 2 x 5to - - Mijloc de transport deseuri CAPITOLUL 4 DEPOZITAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN DEPOZITUL ECOLOGIC DE DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE (D.M.D.) – BRAILA 4. Generalitati.C.

Categorii de deseuri urbane  deseuri menajere.  control permanent (personal pregatit pentru constructie. Platforma ecologica – conditii  sistem de izolare hidrogeologica totala sau partiala – colectarea si tratarea levigatului este o cerinta de baza.  deseuri de la institutii. intretinere).  dezvoltarea din punct de vedere ingineresc (studii geotopografice. Companii particulare Platforma ecologica de depozitare a deseurilor Platforma ecologica de deseuri – locul unde deseurile solide sunt izolate de mediu pina cind acestea nu mai prezinta un pericol pentru mediu.  deseuri din demolari si constructii. in celule mici). plan de inchidere si restaurare de mediu).  depozitare planificata si segmentata a deseurilor (in straturi.Sistemul de precolectare (la sursa) Caracteristici Individual si/sau colectiv Sistemul de colectare Gestiune Societati ale autoritatilor locale Companii particulare Individuala/ Asociatia de locatari Selectiv Regional Sistemul De procesare Depozitare/incinerare Reciclare Reutilizare Compostare Societati ale autoritatilor locale. compactate. operare. 44 .  deseuri maturate de pe strada.  deseuri de la mica industrie.  deseuri comerciale.

apropierea de sursele de deseuri si de zona urbana. usurinta dobandirii terenului.se va avea in vedere oportunitatea transformarii depozitelor de deseuri necontrolate in platforme ecologice. datorita cantitatii mai mari de deseuri provenite din impachetare si a unei cantitati mai mici de dseuri organice.  criteriile de selectie a amplasamentului trebuie sa includa categoria de folosinta a terenului.  studiile detaliate trebuie sa confirme amplasamentele preferate.criterii: acces usor la reteaua de drumuri.Tendinte generale ale compozitiei deseurilor  cantitatea de deseuri generate per persoana este mai mare in tarile dezvoltate fata de cele in curs de dezvoltare.  aspecte manageriale.  deseurile colectate in tarile dezvoltate sunt mult mai putin dense.  protectia apei subterane trebuie sa fie o grija permanenta. structura geologica capacitatea amplasamentului. Criterii de alegere a amplasamentelor:  lista amplasementelor preferate. distantele de transport. lipsa utilizarii in alte scopuri.  umiditatea deseurilor urbane este mai mare in tarile mai putin dezvoltate din cauza apei din deseurile organiceincantitate mare. Proiectarea si constructia platformei 45 . Etape ale functionarii unei platforme ecologice Identificarea amplasamentului Alegerea unui amplasament este factorul hotarator in buna functionare ulterioara  procesul de selectie a amplasamentului trebuie sa fie sistematic  studiile de fezabilitate vor identifica amplasamentele posibile si le vor elimina pe cele nepotrivite.

Proiect tehnic de executie  controlul levigatului este esential  controlul gazelor este obligatoriu (optiune de cogenerare).  pregatirea personalului este importanta. rozatoare etc.  decizia asupra standardelor de utilizare( de regula.  planul de depozitare trebuie urmat.  includerea unui plan de depozitare.  trebuie inregistrate cantitatile si structura deseurilor .Criterii de proiectare     capacitatea depozitului.standarde ale Uniunii Europene).. lucrarile necesare pentru a permite accesul indiferent de vreme. Operarea platformei – conditii  organizarea sigura si bine planificata este ceea ce distinge o platforma ecologica de „ o groapa de gunoi”.  drumurile de acces trebuie mentiute intr-o stare buna. Derularea unui studiu de impact de mediu  amendarea proiectului de executie .  nu trebuie permis focul deschis. in fiecare zi.  includerea unui sistem de monitorizare a mediului.  includerea unei consultari a publicului.  chiar si cea mai buna platforma ecologica va avea probleme daca nu este gestionata corect. daca este necesar. colectarea si tratarea levigatului. costul unui metru cub de deseuri depozitate.  in mod frecvent trebuie realizate inspectii pentru depistarea infestarii cu viermi.  considerarea stratului de acoperire. 46 .

preluare . 78/2000 privind regimul deseurilor – art. asigurarea etapizataa conditiilor privind colectarea selectiva . recuperare. Atributiile Autoritatilor locale in gestionarea deseurilor Legea de adoptare a Ordonentei Guvernului nr. reducerea eroziunii solului. Intretinerea dupa inchidere este obligatorie si se refera la controlul:  levigatului. sa pregateasca terenul pentru utilizarea sa ulterioara. neutralizare si depozitare finala. Inchiderea platformei si ingrijirea lor /ei ulterioara Stratul de acoperire final trebuie sa indeplineasca mai multe functii:      reducerea infiltrarii apei din precipitatii. sa controleze migrarea gazului si a levigatului. monitorizarea din puct de vedere a protectiei mediului trebuie realizata. Gestiunea deseurilor periculoase  multe deseuri industriale pot fi depozitate la platforma ecologica fara pericol. 49: „Primarii si consiliile locale sunt obligate sa asigure curatenia localitatilor prin: a) adopatarea unui sistem eficient de gestiune integrata a deseurilor prin: colectare .  deseurile din categoria celor periculoase nu vor fi acceptate. sa permita drenarea de suprafata. 47 .  gazelor.

inclusiv asigurarea etapizata a colectarilor selective. Drum de acces Din oras pana in apropierea amplasamentelor exista un drum de acces de bine amenajat. dimensionate corespunzator si amenajate pentru a asigura protectia sanatatii populatiei si a mediului. 2. 48 . g) elaborarea de instructiuni pentru agentii economici . f) interzicerea depozitarii de deseuri in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice. neutralizare. Depozitul de deseuri solide urbane Rampa de deseuri menajere este o amenajare complexa care.” b) implementarea si controlul functionarii sistemului. incineraresi depozitare finala. d) colectarea selectiva si transportul la timp a intregii cantitati de deseuri produse pe teritoriul localitatilor. cu filtru sanitar si echipament de cantarire si inregistrare a cantitatilor de deseuri intrate. valorificare. h) orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare.modificat in lege : „ sistemul de colectare . e) existenta unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv. institutii si populatie privind modul de gestionare a deseurilor in cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate. Cabina poarta. transport. c) dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor cu un numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora. pe langa depozitul propriu-zis mai poate cuprinde: 1.

Este o constructie usoara , cu destinatie de birouri , vestiar si grup
sanitar, langa care poate fi montata o bascula dotata ci echipament
automat de cantarire si inregistrare a deseurilor intrate in depozit ,
precum si un filtru sanitar.
3. Hala spalare masini de transport deseuri.
Este o constructie usoara , ce poate fi amplasata pe o platforma
betonata si dotata cu un echipament mobil de spalare a mijloacelor de
transport deseuri.
4. Platforma betonata
Serveste ca loc de manevra a mijloacelor de transport.
5. Statie pompare ape uzate
Poate fi dotata cu pompe submersibile care au rolul de a evacua in
bazinul de acumulare apele reziduale si pluviale din platforma de deseuri.
6. Retea alimentare cu apa
Reteaua poate fi constituita din:
- un put forat pentru alimentare cu apa , dotat cu o pompa
submersibila, care pompeaza apa intr-un rezervor amplasat in
cabina poarta,
- retea de conducte din polietilena care fac legatura intre putul forat
si consumatorii de apa.
7. Retea canalizare pentru evacuarea apelor uzate
Poate fi constituita din reteaua de drenaj executata din tuburi de
PVC riflat, ce colecteaza apele uzate de pe platforma de depozitare a
deseurilor si din conductele ce evacueaza apele uzate de la grupul sanitar
si de la hala de spalare masini.
8. Put pentru alimentare cu apa

49

9. Puturi pentru supravegherea calitatii apei subterane
Se impune sa se recolteze periodic probe de apa subterana ale carei
propietati fizico-chimice vor fi comparate cu cele initiale ( inainte de
amenajare)
10. Imprejmuire
Imprejmuirea se va realiza cu un gard de plasa de sarma pentru a
impiedica accesul persoanelor straine , dar si pentru a impiedica
raspandirea materialelor usoare de catre vant.
Urmeaza a fi plantata o perdea de arbusti de talie inalta.
11. Retele electrice exterioare
Alimentarea cu energie electrica se poate face din linia de 20 kv
aflata din imediata apropiere.
Pentru usurinta exploatarii depozitului se recomanda
compartimentarea depozitului in alveole. Impermeabilizarea depozitului
se va face de la inceput pentru intreaga suprafata , dupa care, fiecare
alveola va putea fi amenajata si exploatata separat, ceea ce ar reduce
costul investitiei.
Dupa ce capacitatea de inmagazinare a unei alveole se va fi
epuizat, aceasta va fi acoperita cu un strat de argila ( 30 – 40 cm) ,
urmand a se trece la amenajarea altei celule.
Dupa epuizarea intregii capacitati de inmagazinare depozitul se va
inchide prin acoperire cu o folie, peste care se va asterne un strat de
pamant vegetal ( 50 cm ), care va favoriza dezvoltarea vegetatiei
specifice zonei.
Pentru evacuarea gazelor rezultate din fermentarea anaeroba a
deseurilor trebuie prevazuta cu cosuri de evacuare.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
Protectia calitatii apelor
50

Impermebilizarea rampei de deseuri are ca scop eliminarea
fenomenului de infiltrare a apelor uzate colectate din cuvele de
depozitare a deseurilor.
Apele uzate a caror provenienta este de natura meteorica sau ca
rezultat al descompunerii aerob-anaerob a deseurilor depozitate, trebuie ,
din punct de vedere chimic , sa se incadreze in urmatoarele limite:
- pH = 5 – 6,5 (slab acid),
- suspensii = maxim 300 mg/l,
- amoniac = 30 mg/l.
Numai daca se incadreaza intre aceste limite , aceste ape uzate pot
fi evacuate .
Pot fi propuse mai multe solutii privind evacuarea apelor, cum ar
fi:
- construirea unei statii de epurare de capaciatate redusa care sa
deserveasca numai rampa ,
- realizarea unei retele de canalizare proprii rampei.
Protectia aerului
In luarea masurilor de protectie a aerului se porneste de la premiza
ca un depozit neorganizat de deseuri produce efecte negative asupra
calitatii aerului, deoarece deseurile depozitate necontrolat la nivelul
terenului fermenteaza aerob si produc mirosuri neplacute, iar curentii de
aer pot antrena materialele usoare , creand astfel un aspect dezagreabil.
Masura ce se impune pentru eliminarea acestui fenomen este aceea
ca deseurile descarcate sa fie imediat imprastiate si compactate in straturi
( 30- 40 cm) cu ajutorul unui utilaj specializat, dupa care sa urmeze
acoperirea cu un strat de pamant ( 10- 15 cm) cu rolul de stabilizare a
deseurilor depuse si de evitare a imprastierii celor usoare de catre vant.

51

.acoperirea cu folia de impermeabilizare propriu-zisa . fapt ce se realizeaza astfel: .Pe de alta parte .atat fundul depozitului cat si taluzele interioare si coronamentul digului. In situatia unei rampe ecologice protectia se realizeaza prin impermeabilizarea acestora.depunereaunui strat de argila compacta ( 30 cm). Strat drenant cu grosimea d 40 cm constituit din pietris Strat de protectie din geotextil netesut Folie de impermeabilizare de geotextil cu Folie geotextil cu betonita 52 . pentru evacuarea gazelor rezultate din fermentarea anaeroba a deseurilor rampa trebuie sa fie preavazuta cu cosuri de evacuare.asternerea deasupra unei folii de geotextil cu bentonita. . Protectia solului si subsolului Fenomenul de poluare a solului si subsolului apare in zonele in care populatia depoziteaza deseurile in vederea colectarii lor. mai ales pe acele platforme neamenajate. care imbraca .

emiterea automata a bonului de transport ( cantitatea de deseuri . numarul masinii. Monitoringul mediului Monitorizarea calitatii apei subterane se realizeaza prin analiza probelor de apa. care are rolul de a stabiliza deseurile depuse. numarul cursei). sunt supuse urmatoarelor etape: - cantarire . Braila a fost ales la distanta de 2 Km distanta de comuna Muchea si 14 Km fata de oras. iar rezultatele 53 .Distanta de amplasare respecta limitele minime de protectie a obiectivelor economice si sociale existente.D.Acestea sunt colectate periodic. cu ajutorul unui utilaj specializat. Acesta este motivul pentru care amplasamentul D.I.M. descarcare. Deseurile descarcate sunt imediat imprastiate si compactate in straturi( maxim 40 cm).Strat de argila compactata(30cm) Protectia asezarilor umane Depozitele de deseuri menajere reprezinta un factor major de disconfort pentru locuitori. Zilnic . numele soferului. Parcurgerea acestor etape permite existenta unei evidente precise a deseurilor colectate si introduse in depozit. dupa compactare .E. mijlocul de transport este spalat. denumit strat de acoperire zilnica. Gospodarirea deseurilor Deseurile transportate la rampa. se procedeaza la acoperirea cu un strat de pamant ( 15 cm maxim) .

drenaj si evacuare gaze de fermentare. Caracteristici ale depozitului ecologic de deseuri solide – D. avand o latime de 7.0 m 1.E.M. 54 . Pentru realizarea activitatii de monitoring au fost executate foraje . dotari si utilitati aferente functionarii depozitului la parametrii proiectati. de unde sunt prelevate probele.D. Braila Drumul de acces: face legatura din DJ 2002 Braila – Focsani pana la intrarea in depozit .( proprietatile fizico-chimice) sunt comparate cu cele initiale ( inainte de amenajare).I. Descrierea investitiei: Depozitul ecologic reprezinta un ansamblu de constructii compus din celule de depozitare cu sistem de impermeabilizare.

drenaj si evacuare gaze de fermentare.165 ha este ocupata de : .E. Braila Realizarea investitiei se vaface etapizat:  Etapa I : s-a realizat prima celula de depozitare cu sistemul de impermeabilizare .drumuri de acces si platforme tehnologice 55 .085 ha din care pentru realizarea celor 4 celule sunt alocate 11. urmand ca restul celulelor sa se execute in aceleasi conditii.92 ha.D.taluze terasa . drenaj si evacuare gaze de fermentare aferente.. precum si a tuturor dotarilor si lucrarilor de utilitati strict necesare functionarii si exploatarii corecte a depozitului.diguri (perimetrale si de compartimentare .M.I. Diferenta de 6. Durata de functionare pentru cele 4 celule proiectate este de aproximativ 16 ani. Suprafata totala a depozitului este de 18.  Etapele II-IV: inainte de saturarea primei celule se va executa celula II impreuna cu sistemele d impermeabilizare.Intrare D.

digurile de compartimentare. numerotate conform planului de situatie (de la est la vest)avand urmatoarele caracteristici: - celula I: suprafata indiguita S1= 3. fiind ancorata la partea superioara a acestora. „TRACON”S.800 mc.cladiri tehnologice si administrative . Geomembrana acopera intreaga suprafata a celulelor destinate depozitarii deseurilor. un dig de compartimentare spre celula nr.5 m.22 ha cu V4 = 450. 2.80 ha cu V2 = 392. cu grosime de 0.000 mc. Patul deponiei s-a executat dintr-un strat de loess compactat. in baza agrementelor elaborate de INCERC Bucuresti.R..0 m. Peste stratul de loess compactat.5 m si o zona de taluz la platforma betonata dedescarcare a deseurilor. in santuri perimetrale si acoperita cu loess compactat.L.80 ha cu V3 = 392. din care celula 1 = 434. cu inaltime de 2. profilat cu pante spre caminul de captare a levigatului.lucrari de utilitati.668.C.0 – 8.000 mc celula IV: suprafata indiguita S4=3. cu cea mai joasa cota. Sistemul de impermeabilizare: Celula I de depozitare are doua diguri perimetrale (executate din loess)cu inaltimi intre 5. sudata de personalul specializat al S.000 mc celula II: suprafata indiguita S2=2. pentru ambele procedee de imbinare. digul perimetral si taluzul. 56 .800 mc 3. 2. Peste geomembrana PEHD s-a pozat un strat de geotextil cu 500 gr/mp pentru protectie la eventualele deteriorari mecanice.000 mc celula III: suprafata indiguita S3=2.10 ha cu V1 = 434.Celulele de depozitare Depozitul ecologic cuprinde 4 celule. Volumul total de depozitare aferent celor 4 celule va fi de 1. care constituie prima bariera de protectie.. care consta dintr-o geomembrana PEHD cu grosime de 2 mm. s-a realizat principalul strat de impermeabilizare.

(3 % panta longitudinala si 1 % panta transversala) iar levigatul este colectat intr-un camin de beton amplasat la cea mai joasa cota a celulei. Reteaua de drenaj este formata din tuburi din PEHD cu goluri. 57 . avand diametre cuprinse intre 250 mm si 300 mm.Reteaua de drenaj: Reteaua de drenaj are rolul de a colecta levigatul rezultat in urma fermentarii materiilor organice depozitate in celule.Celula I de depozitare 4. Reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei.

002/2002.A. Bazinul de levigat 58 . levigatul este pompat in bazinul de colectare levigat. in care parametrii calitativi ai levigatului sunt adusi la caracteristicile cerute de N. tip PALL ROCHEM.Caminele prefabricate aferente sistemului de drenare Din acest camin. unde are loc o decantare a particulelor grosiere.T.dupa care faza lichida este trimisa prin pompare in statia de epurare cu osmoza inversa.P.

Caminele prefabricate sunt prevazute in pereti cu goluri Ø 60 mm asigurind si captarea si evacuarea controlata a gazelor de fermentare. astfel incat penultimul tub sa fie montat in stratul de acoperire cu loess si pamant vegetal. ultimele 2 tuburi se vor executa si monta fara goluri.0 X 2. cu grosime de 40 cm. Reteaua de drenaj este incorporata intr-un strat drenant de pietris cu granulometrie 16-32 mm. s-au executat santuri perimetrale de garda la baza taluzelor si digurilor cu panta spre zona exterioara a depozitului ecologic. celelalte ramuri ii vor prelua functiunile. Pentru evacuarea gazelor de fermentare din depozit s-a folosit solutia de ventilatie pasiva. In faza de acoperire finala a celulelor. Caminele prefabricate aferente sistemului de drenare se ridica concomitent cu umplerea celulei.0 m. peste care se aseaza elementele prefabricate cu sectiune rectangulara cu L = 1000 mm. 59 . Fundatia fiecarui camin este formata dintr-o dala de beton (sub care este asigurata continuitatea foliei din PEHD) de 2. Pe acest tub se va monta un arzator (tip torta) cu carese va arde gazul de fermentare colectat de fiecareput de evacuare. Intregul sistem de drenaj al fiecarei celule este interconectat la mai multe camine situate in nodurile retelei de drenaj. Pentru evitarea patrunderii in depozit a apelor pluviale cazute pe suprafetele limitrofe acestuia. prin crearea unor zone de depresiune in masa deseurilor (gazele formate trecand prin golurile din peretii caminelor prefabricate)care conduc la evacuarea libera in atmosfera. iar ultimul tub va depasi mcota finala cu 1. astfel incat daca una din ramuri este scoasa accidental din functiune. in cursul intinderii primului strat de deseuri.0 m. cu rol de filtru si care protejeaza in acelasi timp geomembrana fata de solicitarile mecanice determinate de utilajul de compactare.Namolul rezultat se readuce pe celula pentru facilitarea procesului de fermentare.

laborator.Pavilionul administrativ este o cladire parter cu suprafata construita Sc = 126. 60 . 2 sali de dus. avand fundatii de beton si suprastructura din profile metalice. cu invelitoare din panouri ROMPAN. Pavilionul administrativ 2.25 m si suprafata construita Sc = 153. cu inchideri din zidarii si panouri ROMPAN. sala de mese + oficiu.45 mp. Sarpanta este realizata din ferme metalice. 2 grupuri sanitare si centrala termica cu rezervor GPL (exterior) care asigura incalzirea centrala si apa calda. revizii si reparatii este o cladire parter cu H=6.Hala pentru garaj.9 mp. Dotari si lucrari de utilitati: 1. care cuprinde: 2 birouri.4. intretinere. cu terasa hidroizolanta. realizata din zidarie portanta. 2 vestiare.

cu inchidere din panouri ROMPAN. montat in in caja de beton armat. dotate cu sistem electronic de cantarire.Depozitul de combustibil lichid are un rezervor metalic cu capacitate de 36 tone. Suprastructura este executata din profile metalice . S total ansamblu =124.42 mp. Cabina cantar + 2 poduri bascula cu capacitate de 50 t si lungime de 15. (picior de oaie) 3. 61 . realizata din zidarie portanta. Cabina este o constructie parter . 4.Hala garaj. cu terasa hidroizolata.Compactor tip BOMAG. Depozitul este dotat cu o pompa de motorina tip ADAST pentru alimentarea utilajelor. cu roti de otel prevazute cu dinti.0 m.

Rezervorul este bordat cu imprejmuire metalica de protectie. 62 . avand capacitatea de 1000 mc. dotata cu 2 hidranti exteriori. realizat in semirambleu. impermeabilizat cu geomembrana PEHD.Cabina cantar + 2 poduri bascula cu capacitate de 50 t 5. si este legat de reteaua de incendiu . Rezervor incendiu: rezerva de incendiu este inmagazinata intr un rezervor deschis.

7. cu terasa hidroizolata.Bazinul de levigat cu suprafata construita Sc=80. Putul asigura necesarul de alimentare cu apa potabila. functionarea centralei termice si a statiei de epurare. realizat impermeabilizat cu geomembrana PEHD. protejat c u cabina executata din zidarioe pe fundatie din beton armat. 63 . avand capacitatea de 300 mc.Rezervor incendiu deschis. in semirambleu . asigurand un debit de 7dmc/sec. impermeabilizat cu geomembrana PEHD. Alimentare cu apa: put forat cu adancime de 80 m.4 mp este realizat in semirambleu. alimenteaza rezervorul de incendiu. 6.

Imprejmuirea depozitului : incinta depozitului s-a imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici. prevazut cu 2 porti de acces. 64 . Drumuri si platforme interioare:toate drumurile din incinta depozitului sunt executate din beton armat cu grosime de 22 cm. Drumul de acces: face legatura din DJ 2002 Braila – Focsani pana la intrarea in depozit .0 m. La fiecare din etapele urmatoare . imprejmuirea se va extinde. cu suprafata de 500 mp.Bazinul de levigat 8. avand o latime de 7. cu inaltimea de 2. 9. cuprinzand si noile celule de depozitare.5 m. 10. Este executat din beton armat si prevazut cu doua benzi de circulatie. inclusiv platforma de descarcare a autogunoierelor de langa celula.

Pe sensul de iesire din depozit .Platforma de descarcare a autogunoierelor aferenta celulei. inainte de poarta principala s-a executat o basa de dezinfectie in care rotile autovehiculelor sunt spalate cu o solutie de cloramina. 65 .

cu destinatia depozitarii unor evntuale cadavre de animale transportate accidental la depozit. 100 kVA. 12. 66 .4 kV . Retea electrica interioara+retea electrica iluminat exterior : asigura functionarea dotarilor depozitului si iluminatul de noapte al incintei. Puturi seci= 4 buc.0 * 1. Alimentarea cu energie electrica: racordarea la Sistemul Energetic National s-a realizat printr-o linie electrica aeriana de 6 kV si un post de transformare propriu 6/0. cu adancime de 6 m si sectiune 1. 11. 13.Drumul de acces prevazut cu basa de dezinfectie cu solutie de cloramina. Retea canalizare+ fosa septica cu volum de 10 mc: preia apele menajere din pavilionul administrativ si se vidanjeaza la depozit. : sunt executate din elemente prefabricate .0 m. 14.

functionand pe principiul osmozei inverse. ECHIPAMENTE SI UTILAJE DE EXPLOATARE 1. are numar de inventar 30542.CARACTERISTICILE SI STAREA IN CARE SE AFLA INSTALATII.A.2. Statia de epurare : modul compact . 2. gestionare. 3.de la marginea celulei. Echipamentul de cantarire – se compune dindoua platforme de cantarire de 50t si un sistem electronic de monitorizare.Dupa epurare . dupa care se deplaseaza pe platforma betonata de descarcare a deseurilor. unde se descarca. Utilajul este fabricat in anul 2002.T. parametrii calitativi ai levigatului sunt adusi la caracteristicile cerute de N. tip PALL ROCHEM. care elimina particulele in suspensie sau coloidale. Autovehiculele intra pe platforma de cantarire de 50t amplasata la intrare si sunt cantarite electronic . amplasata pe sensul de iesire si sunt cantarite din nou.5% . materiile dizolvate si metalele grele in proportie de peste 99.Incarcator frontal tip IFRON – impinge deseurile descarcate de pe platforma de depozitare pe celula . este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de functionare. 002/2002. 67 . raportare si emitere documente de cantarire. azotul amoniacal.P. Dupa descarcare . autogunoierile intra pe a doua platforma de cantarire de 50t .

arew numar de inventar 30406.0 m grosime.Incarcator frontal tip IFRON 4.preaia deseurile impinse pe celula cca. Utilajul este fabricat in anul 1999 .8 :1. Buldozer S1501. este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de functionare. 10 cm de incarcatorul frontal si le imprastie si niveleaza in straturi de 0. 68 .

realizand o suprafata stabila.conducator auto = 1 .personal de ingrijire curatenie = 1 TOTAL = 14 persoane CONCLUZII 69 .mecanic utilaje = 2 .muncitori deservire = 6 . Utilajul este fabricat in anul 2001. imprastie si 5. NUMARUL DE SALARIATI.sef depozit – inginer = 1 . niveleaza in straturi.Buldozer S1501.sef laborator – inginer chimist = 1 . (picior de oaie) care efectueaza atat maruntirea si omonegizarea deseurilor cat si reducerea spatiilor libere din masa deseurilor . STRUCTURA PERSONALULUI SI SALARIUL MEDIU . are numarul de inventar 30524 . cu roti de otel prevazute cu dinti. este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de funtionare.director mediu = 1 .Compactor tip BOMAG – fiecare strat de deseu este compactat cu ajutorul unui compactor special. 3.operator calculator – inginer = 1 .preaia deseurile impinse pe celula.

in tot orasul. Zone . Asfel . este diminuata mult datorita practicii exploatarii pe celule si acoperirea cu materiale inerte . refacere ecologica si postmonitorizare ( 15-20 ani ). in toate locurile prevazute pentru precolectarea deseurilor exista astfel de containere ecologice.modificarea ale fertilitatii solului si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate Ca urmare a amenajarii depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale ( D. daca se insumeaza perioadele de amenjare (1-3 ani) . pana mai ieri . In termen de biodiversitate un depozit inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30 – 300 specii pe hectar . Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar dar in termenuii conceptului de „dezvoltare durabila” se intende pe durata a cel putin doua generatii . care . si impermeabilizarea depozitului.modificari de piesaj cu aspect inestetic . Principalele forme de impact si risc determinate de deseurile urbane sunt: . Desi efectul asupra florei si a faunei sunt . exploatare (15-30 ani) . teoretic limitate in timp la durata exploaterii depozitului . evolutia ecosistemului fiind modificata ireversibil.M. pentru a carei rezolvare ar trebui sa existe preocupari intense. poluarea aerului precum si poluarea solului .D. reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabilii echilibrul ecologic initial . atat la nivel mondial cat si la nivel national si local. 70 . erau invadate de deseuri urbane. Ritmul de ridicare a deseurilor face sa se evite depozitarea lor pe langa containere.poluarea aerului .I. fara a considera si populatia microbiologica a solului. La nivelul municipiului Braila s-au facut progrese vizibile in ceea ce priveste curatenia orasului. astazi sunt curate si dotate cu containere prevazute cu capace si care se pot manipula si transporta usor.Problema colectarii si reciclarii materialelor refolosibile de la populatie si cu ajutorul populatiei reprezinta o problema economica si ecologica de actualitate .) Braila .E.

.reciclarea materialelor. tehnice si cu totul deosebite in cel financiar .E. In concordanta cu cerintele nationale si internationale de protectia mediului obiectivele globale ale strategiei privind deseurile sunt: Crearea conditiilor pentru deseurile ce se vor genera: . ca urmare a decalajului existent in raport cu Uniunea Europeana.) pentru deseurile solide urbane generate de orasul Braila . problema gestionarii deseurilor este practic rezolvata pentru o perioada lunga de timp in conditii sigure pentru mediu.prevenirea aparitiilor deseurilor inclusiv minimizarea cantitatilor generate. 71 .depozitarea. Conceptul de ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor dezvoltata in ultimii 20 ani si inclus in Strategia Uniunii Europene privind domeniul deseurilor indica drept recomandabila urmatoarea ordine de prioritizare : . in special prin reciclare materiala sau sa fie redate mediului natural folosind tehnologii nepericuloase ( compostare ). iar caile de eliminare sa nu implice forme de impact sau risc ecologic. .D.sa fie reintroduse in masura cat mai mare in circuitul economic. . Modernizarea si aliniere la Normele Europene a serviciilor de interes general – servicii publice din toate domeniile si implicit cel al salubrizarii presupune in prezent eforturi deosebite in domeniile legislative institutionale .Toate considerentele conduc la concluzia ca gestionarea deseurilor in municipiul Braila necesita adoptarea unor masuri specifice .sa fie mai putin periculoase si sa determine riscuri reduse pentru mediu si sanatate . .M. . In concluzie amenajarea depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale ( D.I.cantitatea de deseuri care va trebui eliminata in final sa fie minima .valorificarea energetica. adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor.