You are on page 1of 17

4. 1.Valenţele formative ale jocului didactic.

Mijloacele de învăţare deţin atât valenţe informative întrucât sprijină
îmbogăţirea experienţei cognitive a elevilor,cât şi valenţe formative,întrucât îi
obişnuiesc

pe

aceştia

cu

utilizarea

unor

instrumente,diapozitive,aparate,instalaţii,maşini,contribuind astfel la formarea şi
dezvoltarea unor abilităţi practice şi intelectuale.
Jocul este practica dezvoltării şi,în consecinţă,în perioada copilăriei el
este adaptat pentru multiplele sale funcţii formative.
Dintre acestea se pot pune în evidenţă următoarele:
-jocul stimulează funcţiile intelectuale;
-jocul stimulează şi modelează procesele afectiv motivaţionale;
-latura voluţională intens solicitată în joc;
-funcţia de comunicare a limbajului este cultivată prin intermediul
jocului;
-activitatea de joc generează importante compensaţii psihice în viaţa
copilului.
Pornind de la ideea că rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul

el

facilitează

procesul

de

asimilare(fixare)

şi

consolidare

a

cunoştinţelor,putem spune că jocul didactic prin caracterul său formativ
influenţează dezvoltarea personalităţii copilului.
Jocul didactic este un bun mijloc de educare a unor trăsături de
voinţă,caracter,perseverenţă,încredere,curaj,sinceritate,stăpânire de sine.
Prin joc didactic elevul învaţă cu plăcere,cei timizi devin mai volubili,mai
curajoşi,capătă mai multă încredere în capacităţile lor,mai multă siguranţă şi
rapiditate în răspunsuri,activează întregul colectiv,dezvoltă spiritul de echipă23.
Invăţarea este o muncă serioasă,dar efortul este mai uşor şi mai eficient
când se foloseşte jocul.Prin joc se urmăreşte însuşirea de noi cunoştinţe şi
consolidarea celor existente,dând copilului posibilitatea să asimileze ceea ce este
nou fără să-şi dea seama de efort,să înveţe jucându-se24.

M. Clasa de elevi bine închegată. sunt omogeni ca vârstă.4. Cu ajutorul observaţiei am urmărit: a) integrarea socio-afectivă a copilului în activitate .p.putem spune că jocul este însăşi esenţa copilăriei.Antohe. .Cercetarea pedagogică.112 *contribuţia jocului didactic la consolidarea cunoştinţelor elevilor şi la creşterea randamentului şcolar. deoarece am folosit permanent discuţia în grup. .(2003). 4.A. Eşantionul şi caracteristicile sale Studiul s-a realizat pe un lot de 19 elevi din care 14 fete şi 5 băieţi. teste şi probe de evaluare..volitive) ale şcolarului. Metodologia cercetării a).A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil. 23 .Editura Presa Universitară Clujeana.p. nivel de şcolaritate.3.“Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecinţă poate să acţioneze. analiza produselor activităţii.(2000).afective. Graţie tuturor valenţelor pe care le are.Ionescu. 4.. Cei 19 copii de clasa a II-a. conversaţia.Editura Istru.Barna.G. naţionalitate . decizia în grup şi nu în ultimul rând tratarea individului în şi prin grup25.-.Demersuri creative în predare şi învăţare.Galaţi.2.Obiectivele cercetării: *utilizarea jocurilor didactice ca activitate pentru fixarea cunoştinţelor.-..32 24 . metode statististice.nu ne putem imagina copilăria fără râsete şi jocurile sale”spune Ed. b)Metodele utilizate: observaţia.Claparede în “Psihologia copilului şi pedagogie experimentală”. respectând cerinţele organizării şi desfăşurării unui joc didactic. 4.Ipoteza Implementarea jocurilor didactice în activitatea de învăţare influenteaza pozitiv dezvoltarea proceselor psihice (cognitive...

română şi matematică prin care s-a urmarit stabilirea punctul de pornire în desfăşurarea demersului experimental. pentru capitolul “Operaţii cu numere naturale în concentrul 0-20 respectiv 0-100” s-au urmărit următoarele obiective: -efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu numere naturale de 25 . -compararea rezultatelor obţinute şi stabilirea relaţiei dintre ele. .Editura Fundaţiei Universitare.. -efectuarea operaţiilor de înmulţire şi împărţire cât şi proba acestora în concentrul 0. Etapa iniţială a cuprins aplicarea unor teste la clasa a II-a la disciplina lb. Testele de evaluare iniţială au fost alcătuite în funcţie de programa şcolară la clasa a II-a şi de obiectivele vizate în lecţii. constitiund un punct de pornire în demersul formativ. .78 0 la 100. La matematică.-. .20/ 100.(2005)... -aflarea termenului necunoscut. -alcătuirea de probleme după relaţia dată. -efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 20/100 cu şi fără trecere peste ordin. .Simona Alecu.Galaţi p.Dunărea de Jos.b) particularităţi ale proceselor psihice: c) caracteristici temperamentale: c)Etapele desfăşurării cercetării Experimentul folosit cu cei 19 copii de clasa a II-a a cuprins 3 etape: 1.. Testele de evaluare iniţială reflectă volumul şi calitatea cunoştinţelor elevilor.Metodologia cercetării educaţionale.

Obiectivele urmărite la testele de evaluare finală au fost aceleaşi. dar probele propriu-zise au avut un grad sporit de dificultate.22 desfăşurarea jocurilor didactice.Bucureşti.. Jocurile didactice au vizat aceleaşi obiective urmărite şi în testele de evaluare.Bogdan. 3.F.formarea deprinderii de a efectua calcul mintal cu operaţiile de adunare şi scădere în concentrul 0-100.Jocul: “CÂT TREBUIE SĂ ADUNĂM ŞI CÂT TREBUIE SĂ SCĂDEM?” Scopul jocului: .Etapa propriu-zisă consta în organizarea şi desfăşurarea de jocuri didactice pentru disciplina matematică.(1998).E.Editura Polirom. Etapa finală a constat în aplicarea unor teste de evaluare în scopul comparării rezultatelor obţinute după organizarea 26 . Regula jocului: Învăţătorul scrie pe tablă câteva numere ca în exemplul de mai jos (potrivit rândurilor de bănci din clasă şi raportat la numărul elevilor): I 59 40 53 32 38 10 II 29 11 35 47 13 25 III 74 50 38 60 24 46 .2..-. cu rezultatele de la testele de evaluare iniţială. . 4.Simionică. Eficienţa procedeelor experimentale a fost măsurată prin analiza logico-comparativă a rezultatelor de la o etapă la alta.Gramatica prin joc.Tipuri de jocuri didactice utilizate la clasa ) Tipuri de jocuri didactice utilizate la matematică 1.p. .consolidarea cunoştinţelor în legătură cu raporturile dintre cantităţi.

29 – 18 = 11 40 +13 = 53 11 + 24 = 35 III. 2. deci dacă scădem din 59 numărul 19 rămâne 40 etc. Rezultatul şirului de numere se scrie în coloană. pentru a face un calcul mai rapid. 59 – 19 = 40 II.12 = 38 53 – 21 = 32 35 + 12 = 47 38 + 22 = 60 32 + 6 = 38 13 + 12 = 25 60 . În acest caz. învăţătorul numeşte elevul care trebuie să înceapă jocul. numeşte pe colegul său care rezolvă exerciţiul următor. Regula jocului: Învăţătorul va explica la tablă modul de desfăşurare a jocului.Elevii se întrec între ei pe rânduri de bănci. elevii calculează în felul următor: 59 este mai mare decât 40 cu 19. Acest elev. Jocul se continuă în felul acesta până când elevii din fiecare rând de bănci socotesc întregul şir de numere. Ei trebuie să completeze în dreapta semnul operaţiei şi numărul cu .Jocul:” DIN REZULTAT ÎN REZULTAT” Scopul jocului: . elevii scriu rezultatele pe un carton şi la un anumit semn îl ridică sus arătându-l învăţătorului28.consolidarea deprinderilor de calcul (adunare şi scădere). Se va avea grijă să fie antrenaţi în joc toţi copiii. stabilind numărul care se adaugă şi cum se scade pentru ca rezultatul să fie reprezentat prin numărul care urmează după ordinea scrisă pe tablă. rezolvând primul exerciţiu. folosind un şir de numere şi solicitându-se elevilor să afle soluţiile. Jocul poate fi adaptat şi calcului cu trecere peste zece şi se poate folosi şi sub forma individuală.36 = 24 38 – 28 = 10 13 + 12 = 25 24 + 22 = 46 Pe baza primului exemplu. După un termen de gândire cu o durată de 1-2 minute. I.identificarea semnului operaţiei şi numărul cu care se poate ajunge la rezultatul următor. 74 – 24 = 50 50 . . Concurenţii vor primi câte o fişă pe care sunt scrise două şiruri de numere pe verticală.

Editura Polirom. dându-se pentru un răspuns corect un “plus” iar pentru unul greşit un”minus’.E. Câştigă elevii cu cele mai multe semne “plus”29.(1998).care se poate ajunge la rezultatul următor.dezvoltarea gândirii creatoare. 28 .68 29 .(2008). După înmânarea fişelor.Metodica activităţilor matematice şi a aritmeticii pentru învăţământul primar şi preşcolar. Exemplu: Scrie adunări cu suma 12.Editura Universităţii Transilvania.Bucureşti..8 = STOP ! 12 .. 12.Caraiman.Jocul:”STOPUL” Scopul jocului: .p.consolidarea operaţiilor aritmetice.61. Verificarea se va face cu ajutorul elevilor.67. 18. Regula jocului: Elevii împărţiţi în echipe rezolvă exerciţii fulger.Monica Ana Paraschiva Purcaru...Braşov. Scrieţi scăderi care dau diferenţa 10.-. elevii vor avea la dispoziţie 8 minute pentru aflarea soluţiilor corecte. .-.Matematica prin joc..F. 11 + 1 = 20 – 10 = 10 + 2 = 18 .2 = Scrie înmulţiri a căror produs este: 24.p.62 Exemple Fişă rezolvată 11 34 22 27 58 99 11 + 23 34 – 12 22 + 51 27 + 31 58 + 41 99 10 16 99 34 41 53 sau 10 19 11 15 20 30 38 46 40 60 69 39 35 95 3. .Simionică. STOP! .

A. Recunoaşteti operaţiile pentru a găsi rezultatele cerute. .Editura Aramis. 5.Jocuri mici pentru pitici.70 I 1 1 1 1 2 2 II 1 2 3 4 2 3 III 36 18 12 9 9 6 IV 36 36 36 36 36 36 V 38 21 16 14 13 11 VI 34 15 8 4 5 1 Exemplu: 1 – 1 + 36 = 36 1 . ANALIZA şi INTERPRETAREA REZULTATELOR Analiza .dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi a perspicacităţii. . cu ajutorul unor operaţii. Regula jocului: Pe tablă vor fi scrise 6 coloane de numere...Bucureşti.Lovinescu. Numerele de pe coloanele 4.Jocul:” RECUNOAŞTE OPERAŢIILE!” Scopul jocului: .consolidarea deprinderilor de calcul mintal şi rapid.p. 6 sunt rezultate din numerele primelor trei coloane.5. 30 .-. Câştigă elevul care a găsit mai multe rezultate30.1 - 1 = 36 4.Sunt câştigători elevii care au rezolvat corect.1 + 36 = 38 36 . 4. prelucrarea şi interpretarea rezultatelor iniţiale şi finale la testele de matematică.(2007). Pentru depistarea lacunelor din cunoştinţele elevilor am aplicat un test de evaluare. .PREZENTAREA.

Compuneţi şi rezolvaţi o problemă enunţ dat. Scrieţi ”=” pentru a obţine relaţii adevărate. numerelor 6 şi 14 faţă de diferenţa lor? O5. Câte flori erau în total? O7. Obiective urmărite Itemii testului O1. după exerciţiul: 5+(5+8)= . 10 + 7 = 17 – 9 = 14 + 5 = 20 – 5 = 6+9= 20 –10 = 7+8= O2. să efectueze adunări şi scăderi în I1. să compună o problemă după un I7. să rezolve o problemă folosind I6. să completeze cu semnele “>”. să compună exerciţii utilizând I5.9 4 +12 20 – 6 10 + 7 O3. I2.Capacitatea: Înţelegerea şi efectuarea operaţiilor cu numere naturale în concentrul 0 – 20. să afle un număr necunoscut dintr-o I3.5= 8 5 + a =17 să transforme un enunţ într-un I4. a +12 =19 14 – a = 6 a. narcise cu planul de rezolvare. ”<’. Subcapacitatea: Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 20 cu şi fără trecere peste ordin. Găsiţi trei numere a căror sumă să corect operaţia de calcul fie egală cu suma numerelor 6 şi 13. Aflaţi termenul necunoscut: expresie dată. Calculaţi: concentrul 0 – 20. 7 mai puţine. Într-o vază erau 13 lalele. O6. corespunzătoare enunţului. O4. Cu cât este mai mare suma exerciţiu. 20 –17 = semnele de relaţie corespunzătoare pentru a obţine scrieri adevărate: 4+9 20 – 5 6 +11 9+ 5 16 + 4 2 + 18 16 .

I7. I6. funcţie de rezultatele calculat. corect Calculează corect suma Operează exerciţiul de suma numerelor date şi numerelor date. dată cu plan şi rezolvare. date. I3. printr-un singur separat. Suficient corect Rezolvă corect cel puţin majoritatea adunărilor şi 2 -3 exerciţii din cele I2 Calculează corect scăderilor. şi rezolvare. rezultatul obţinut. Află necunoscut termenul Află termenul necunoscut Află termenul necunoscut din toate din majoritatea expresiilor din cel puţin o expresie expresiile date. Rezolvă dar greşeşte la oferirea rezultatului. Scrie problemei. rezolvându-le exerciţii corect. obţinut. Compune exerciţiul corect Compune corect Compune problema dar problema după exerciţiu problema după exerciţiu nu formulează întrebarea. obţinută problema Rezolvă problema cu plan Rezolvă parţial problema. Transformă enunţul în Transformă exerciţii şi enunţul în Transformă le rezolvă exerciţii .a puţin două exerciţii. Rezolvă corect toate Rezolvă adunările şi scăderile. şi Utilizează corect semnul Utilizează corespunzător foloseşte de de relaţie în majoritatea semnul de relaţie în cel semnul relaţie corespunzător în exerciţiilor pe care le. aflare a sumei numerelor găseşte date cele alte trei numere care însumate dau aceeaşi sumă anterior. I4. . obţinute.Descriptori de performanţă: Foarte bine Bine I1. Verifică date. Verifică rezultatul dată. Calculează enunţul în dar nu finalizează cerinţa. I5. exerciţiu.

D. Rezultatele obţinute: Nr.M. 5.K. 19. A. 7. Elevi A. 10. 1.I C.C.M.L.78 52.S.crt. 6. F. I1 B B FB B S FB S B FB S B B B B B B B FB B I2 FB B FB FB FB B S B FB S B B B B FB B S FB B I3 B I FB B S S I B S I S S B I B S S S S I4 B S FB FB B S S B B S I I S I B B S B S I5 FB FB FB FB B FB B B B FB FB FB FB B FB FB FB FB FB I6 FB I FB FB FB S I B S I FB I B I FB FB B FB B I7 Calificativ S S FB B B S I S S B B S FB S FB B I B B Calificativele obţinute: Calificativele obţinute Foarte bine Bine Numărul elevilor 3 10 Procentaj % 15.A.A. B.M. 11. 18.63 Final B S FB FB B B S B B S B S B S FB B S B B .E. 12. J.B B. 14.şi o rezolvă. 3. 4. B. 8. V.A. C. S. B. G. 16 17. C.A. R. dar nu o rezolvă.M. C. 13. 9.I. 15. G.I. 2. B.C B.Ade.Adi.

respectând I2.42 % din numărul elevilor. Calificativele “ bine ” şi “ foarte bine ” au fost obţinute de 13 elevi. priceperilor. 3 x 6 : 6= 72 : 9 = 54 – 56 : 8= . b Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 –100. 49+37= 7 x 8= 92-38= 54 : 6= 26+34= 9 x 8= 80-21= O2. capacităţilor elevilor. Obiectivele urmărite34 Itemii testului O1. după predarea şi învăţarea tablei împarţirii am aplicat un test final cu subiect unic Capacitatea: Înţelegerea şi efectuarea operaţiilor cu numere naturale în concentrul 0 –100. Efectuaţi: ordinea operaţiilor. Calculaţi: scădere. înmulţire şi împărţire. la sfârşitul capitolului “Operaţii cu numere naturale în concentrul 0 – 100”. reprezentând 68. Pentru a diagnostica nivelul cunoştintelor. la rezolvarea şi compunerea problemelor. la transformarea unui enunţ într-un exerciţiu. I1.Suficient 6 31. Ei au întâmpinat dificultaţi în aflarea termenului necunoscut . să rezolve exerciţii de adunare. să se rezolve exerciţiile. Subcapacitatea: a Adunarea şi scăderea numerelor naturale cu şi fără trecere peste ordin în concentrul 0 –100.57 Rezultate obţinute indică că nici un elev nu a primit calificativul “insuficient” dar 6 au obţinut calificativul “suficient “ adică 31.57% din numărul elevilor.

Săvulescu.Piteşti. 32: m= 8 b: 6= 8 9x v= 36 ax 6 < 30 O4.34 Descriptori de performanţă35: .p.Lupu. O6. . să aplice limbajul matematic în I5.C.72 : 8 x 4= 29 + 24 : 4= 75 .(35-28) x (27:3)= 56: 7 + (24:4) x (24-18)= O3. să transforme un enunţ într-un I4.Metodica predării matematicii la clasele I-IV. Aflaţi numărul necunoscut: expresie dată. Micşoraţi de 7 ori diferenţa exerciţiu. Câte păsări sunt în total în acea curte? 34 . să rezolve problema folosind planul I6. să afle un număr necunoscut dintr-o I3. numerelor 71 şi 43.(1998).33. O5. de 3 ori mai de rezolvare.D. Într-o curte erau 12 raţe.. jumătatea numărului 16.Editura Paralela 45.-.. Adăugaţi la dublul numărului 8 efectuarea unor exerciţii. puţine curci şi de 7 ori mai multe curci decât gaini.

.. Transformă enunţul în Transformă corect într-un exerciţiu. majoritatea exrciţiilor.(1998).86 . Rezolvă corect Rezolvă dintr-o cerinţă din exerciţiu. cerinţă a problemei. I3.Bucureşti. I2.-. şi Face din proba exerciţiilor. toate Află corect majoritatea Află corect cel puţin un numerele necunoscute din numerelor expresiile date. Rezolvă corect toate Rezolvă.Metodica predării matematicii la clasele I- IV. necunoscute număr expresiile Verifică rezultatele enunţul exerciţii şi le rezolvă exerciţii le rezolvă exerciţii şi corect şi singur exerciţiu. dată.p.Gheorghe Herescu. 35 . operaţiilor parantezele.Editura Didactică şi Pedagogică.Foarte bine Bine I1. I5. două Rezolvă corect cel puţin o exerciţiul-problemă. Rezolvă în Transformă enunţul în dar nu finalizează cerinţa. rezolvarea expresie date. Rezolvă corect toate Rezolvă Suficient corect Rezolvă corect o parte din exerciţiile. folosind plan şi cerinţe ale problemei. Scrie cerinţe ale exerciţiului. separat. într-un corect Rezolvă corect două Rezolvă corect cel puţin o problema. majoritatea Respectă parţial ordinea exerciţiile. I6. întrebări. exerciţii. obţinute . I4. ordinea respectând exerciţiilor operaţiilor parantezele. Află corect şi ordinea respectând opraţiilor şi parantezele.

18.A.K. C.S. Elevi A. 2. V.M. 19. B. J.M. R. 8. 3.I C.L.A.I.D. 10. 13. 5.I. 6. A. B. G. I1 FB B FB FB FB FB B B FB FB FB FB FB B FB B B FB B I2 B S FB FB B B B FB B B B S B I FB B S B B I3 B S FB FB B B B S FB B S S B S FB FB B B FB I4 B S FB FB B FB FB FB FB B B B FB I FB B B FB FB I5 B S FB FB FB FB B B FB B B B FB S FB B B FB FB I6 Calificativ B S FB B B B S B FB S B B B I FB B S FB B final B S FB FB B FB B B FB B B B FB S FB B B FB FB .B B.Adi. 7. G. 14. 16 17. C.C B.Ade. 9. 4.M.C.Rezultatele obţinute: Nr. 1. 12.A.A. B. B. 15. C. 11. F. S.crt.M.E.

. Ei dovedesc nesiguranţă la rezolvarea exerciţiilor cu mai multe operaţii şi nu stăpânesc bine limbajul matematic.1 Testul nr. Comparând rezultatele obţinute la cele doua teste aplicate la matematică la clasa a II-a .2 obţinute Foarte bine 3 elevi 8 elevi Bine 10 elevi 9 elevi Suficient 6 elevi 2 elevi Creşterea numărului elevilor care au obţinut calificativul “foarte bine” este semnificativă.10% înregistrat la ultimul test indică că metodele aplicate în activităţile de învăţare .52 Rezultatele dovedesc că elevii calculează cu uşurintă suma. respectă ordinea operaţiilor şi rezolvă cu usurinţă probleme cu mai multe operaţii.36 10. câtul numerelor naturale.Calificativele obţinute: Calificativele obţinute Foarte bine Bine Suficient Numărul elevilor 8 9 2 Procentaj % 42. Procentajul calificativului “foarte bine” de la 15. Lacune prezintă doi elevi care au obţinut calificativul “suficient”.10 47. de consolidare şi chiar de evaluare au avut o mare eficienţă. diferenţa. Calificative Testul nr. constatăm un progres semnificativ. produsul.78% la 42.

În acest fel. precum şi cea în grup. novator.CONCLUZII Lecţia în sistemul de învăţământ contemporan trebuie să aibă un caracter creator. timiditatea. Învăţarea prin efort personal. deprinzându-se cu un ritm de muncă susţinut. Prin joc. de a studia. să fie “eliberată” de schematism.culturală. Acest deziderat este asigurat şi prin introducerea în lecţiile de matematică şi limba română a jocului didactic. elevul îşi însuseşte deprinderea de a învăţa. de cooperare şi integrare socio. este a depăşirii . descurajarea. continuu şi rapid. modelelor şi găsirii soluţiilor noi. memoria. este condus pe căile autocunoaşterii şi autoexigentei. înlăturând în mare parte. originale. dezvoltându-şi încrederea în propriile forţe. am reuşit în mare măsură să omogenizez colectivul de elevi. de afirmare şi realizare. unele obstacole ca teama de greşeală. rigiditate şi formalism. copilul se afirmă ca personalitate în raport cu un scop mai mult sau mai puţin conştientizat. Pe baza experienţei acumulate aş putea afirma că folosind jocul didactic ca mijloc de învăţare. Folosirea jocului didactic în orele de limba română şi matematică se asociază cu introducerea unor metode şi procedee de muncă individuală. gândirea creatoare. dinamic. la copiii mai puţini dotaţi. prin manifestarea independenţei în acţiune. reprezentările . simplu. precum şi unele trăsături pozitive de voinţă şi caracter 36. schimbare. se satisfac anumite trebuinţe spirituale dar şi sociale. a spiritului de înnoire. Utilizarea jocului didactic antrenează şi stimulează imaginaţia.

de fiecare dată acordându-i o bună pregătire..G.. satisfacţii şi ea va fi mai temeinică şi va genera interesul în cunoaştere.36 .Barna. reuşind astfel săi fac pe elevi să înţeleagă că de fapt este un “ joc în scris ” în care trebuie antrenate eforturile creatoare. Pornind de la ideea că jocul poate fi o modalitate didactică de formare şi informare a elevilor. Prin folosirea jocului didactic se poate instaura un climat favorabil conlucrării fructuoase între copii în rezolvarea sarcinilor jocului. .(2003).-.Editura Istru.Curs de pedagogie. .Antohe.Teoria instruirii şi evaluării.Galaţi.34 însoţită de bucurie.A.fiecare cadru didactic trebuie sa-l foloseasca în orice moment al lecţiei.p.