You are on page 1of 11

1.

Analiza unui concept specific
disciplinei

10

ne imaginăm din mintea celuilalt care sunt gândurile lor despre cum arătăm.Looking-glass self Paradigma sinelui-oglindă La începutul secolului XX. țeluri. Totuși. mai mulți teoreticieni. Această dezvoltare de sine depinde de interacțiuni ce se reflectă înapoi spre persoană ca imagini de sine. simțul sinelui unei persoane este creat de ideea pe care crede că o au alții despre ea. figura. prin interacțiune. Charles Cooley a susținut că individul și societatea pot fi înțelese doar în relație unul cu cealaltă și că fiecare este element constituent al celuilalt. Adică ne uităm la ceilalți și ne imaginăm ce părere au ei despre noi. El a folosit exemplul unei oglinzi pentru a-și ilustra această teorie. au regândit această distincție. este conectat la alți oameni. p183) 10 . ne cunoaștem pe noi înșine prin ceilalți și prin cum credem noi că le apărem celorlalți. Pe scurt. Lucrările sale despre conceptul de sine l-au influențat pe Charles Cooley în munca sa pentru definirea sinelui-oglindă. (Cooley. Cooley a publicat Natura umană și ordinea socială în care propunea o teorie a dezvoltării sinelui drept agent creativ (Waters. Pentru Cooley aceste interacțiuni creează un proces prin care oamenii se privesc pe sine drept obiecte și sunt capabili să își atribuie rolul altora. despre maniere. Cooley face referință la felul cum ne uităm în oglindă. sociologia considera conceptele de minte și corp ca fiind entități separate. modul cum ne îmbrăcăm și suntem mulțumiți sau nemulțumiți de ceea ce vedem. Conform lui Cooley. 1977) În 1902. cum ar fi William James. În mod similar. 1994). 1902. fără legătură între ele. caracter sau prietenii noștri și suntem afectați de aceste gânduri într-un fel sau altul. Cooley nu considera individul ca o entitate solitară și discretă ci susținea că sinele unei persoane este dezvoltat din interacțiunile sale sociale și deci. Ne vedem fața. (Coser.

amuzant. Buckingham: Open University Press. bazându-ne pe cum credem că alții ne percep (mândrie sau rușine în raport cu intelgența. TX:Harcourt Brace Jovanovich. (1977). Human nature and the social order. În al doilea rând.Oglinzile ne oferă acces vizual către felul cum apare corpul nostru. ne imaginăm cum apărem în mintea celorlalți (inteligent. (1902). A. New York: Scribner's Sons. (2000). 2004). Fort Worth. (Hepworth. de încredere. În primul rînd. În esență. 2000.46) Bibliografie: Cooley. Stories of Ageing. percepția umană este întotdeauna mediată simbolic de înțelesuri. Coser. Cooley argumentează că dezvoltarea sinelui este un proces interactiv prin care se fac conexiuni între sinele personal și subiectiv al unei persoane și lumea exterioară a celorlalte persoane. p. Cooley consideră că ideea despre sine reiese în trei stagii. imaginea de sine reiese din atitudinea pe care o aveam despre noi. C. Hepworth. L. dar modul în care ne gândim la corpul nostru este influențat de cum ne imaginăm că sunt părerile altora despre noi (Howson. chiar cu existența unor ajutoare precum oglinzile sau aparatele tehnice disponibile. am făcut facultatea care trebuia?) În al treilea rând. M. 10 . arătăm cum trebuie. Deoarece nu avem acces direct către realitatea exterioară a corpului nostru. Masters of sociological thought: Ideas in historical and social context. imaginea de sine se dezvoltă în relație cu felul în care ne imaginăm că alții gândesc despre noi (ne-am îmbrăcat potrivit. aspectul nostru fizic sau statutul profesional). Când ne uităm în oglindă suntem antrenați într-un act al imaginației în care sinele este construit simbolic pe un portret sau o imagine.

Referat pe o secvenţă problematică 10 .Howson. 2. A. Cambridge: Polity Press. (2004). The body in society: An introduction.

violența școlară sau delicvența juvenilă. absenteismul. Unul dintre factori îl constituie particularitățile socializării în mediul familial. valorilor și modelelor de comportare specifice unui grup sau unei comunități în vederea formării. În literatura de specialitate devianța școlară este analizată ca fiind un caz particular al comportamentului deviant și este studiat prin prisma unor concepte precum abandonul școlar. fie ei profesori sau părinți. Părinții elevilor îl percepe prin cazurile de extremă violență școlară. Socializarea este un proces de transmitere și asimilare a atitudinilor. alții pe neadecvata funționare a instituțiilor școlare însă există o mare varietate de factori care pot genera devianța școlară.Devianța școlară Devianța școlară este un fenomen care poate avea semnificații diferite în funcție de cei care îl privesc. adaptării li integrării sociale a unei 10 . profesorii îl văd ca o situație extremă în care autoritatea lor a fost depășită de un comportament atipic în afara normelor pe care ei le-au instituit iar elevii îl percep ca pe o situație limită ce explică imposibilitatea realizării unei comunicări reale cu adulții. Unii teoreticieni au pus accentul pe analiza tulburărilor de personalitate ca principale cauze generatoare de conduite deviante.

să evite amenințarea. care vizează aderarea copilului la scopuri comune prin asimilarea de roluri sociale și modele de comportament. Apoi. procesul educativ desfășurat de părinți constă în inculturare. Familia este instituția socială cu o contribuție esențială în realizarea socializării primare a tânărului. ei trebuie implicați în soluționarea problemelor. să îl facă să se simtă dorit și iubit. Unul din efectele socializării în mediul familial este integrarea socială. politice. adică un adaos cultural. Acest grad de implicare va forma responsabilitatea copiilor și va garanta adaptarea școlară. să îl învețe pe copil cu independența și să îl facă să își asume responsabilități. se desfășoară după niște reguli pe care trebuie să le respecte. care completează zestrea culturală a copilului. grupul de prieteni sau alte instituții sociale. adică transmiterea către copil a patrimoniului cultural. reguli ale educației de familie. pedeapsa. scăzănd riscul comportamentelor deviante. integrarea ăn familie este prima treaptă la care copilul este solicitat să se conformeze și să constate că viața microgrupului familial este supusă unor norme. se realizează aculturarea. Fiecare membru al familiei este bine să aibă responsabilități precise. Copiii trebuie să fie introduși treptat în cunoașterea mecanismului vieții de familie și mai ales. Acestea sunt: să dea copilului simțul de securitate. să fie toleranți 10 . Familia este cea care își pune amprenta pe viitoarea personalitate a copilului mai mult decât o fac alți factori cu rol socializator precum școala. începând cu asimilarea limbii. 1993. pe măsură ce copilul intră în sfera altor sisteme culturale. Din această perspectivă . inclusiv în cele de decizie. să rămână calmi și să nu fie șocați de manifestările instinctuale ale copiilor. Maturizarea socială a individului se realizează de-a lungul mai multor etape din viață și în cadrul specific unor instituții sociale: familia. Unelele dintre măsurile pe care părinții le pot lua pentru a forma armonios viitoarele conduite ale copiilor se referă la implicarea lor în viața de familie. potrivite cu vârsta și aptitudinile sale. economice. În primii trei ani. p. 555). instituțiile culturale.persoane (Dicționar de sociologie. sentimentul de frică. școala. importante pentru evoluția ulterioară a copilului. etc. Există însă și o serie de exigențe adresate părinților.

cât și părinții trebuie să conștientizeze necesitatea acestui dialog și să nu paseze responsabilitățile asupra educării copilului de la o instituție la alta.pentru a evita conflictele. un nivel de educație înalt al părinților și un stil educativ corespunzător pot influența integrarea școlară și socială a copilului și să diminueze posibila inadaptare școlară a acestuia. și în ultimul rând. Controlul permanent asupra conduitei copilului trebuie să revină atât familiei cât și școlii. etc au un rol determinant asupra gradului de adaptare socială și școlară. să răspundă sincer la întrebări. Trăsături ale familiei precum: tipul. Prevalența delicvenței în familiile dezorganizate este cu 10-15% mai mare decât în cele organizate. întrucât procesul de formare a personalității elevului este un proces continuu la care participă deopotrivă ambele instanțe socializatoare. abuz fizic. gradul de coeziune. să îi respecte sentimentele și dorințele. dar asocierea cu delicvența este mai puternică în cazul familiilor dezorganizate prin divorț decât cele dezorganizate prin deces. gradul de educație al părințillor. chiar dacă nu corespund normelor părinților. caracterul relațiilor dintre frați. Atât autoritățile școare. poate contribui și tipul de disciplină parentală la definirea comportamentului copilului în mediul școlar. chiar dacă poate părea inutil. să nu îl facă pe copil să se simtă inferior. Atitudinea părinților față de școală reprezintă o variabilă importantă a adaptării școlare a copiilor. mărimea. În mod direct contribuie diferitele „practici” familiale și modalități de tratare a copiilor (neglijare. să trateze dificultățile acestuia fără a-l considera anormal. să se intereseze de ceea ce face copilul. Din această cauză se pune accentul atât de mult pe relația de cooperare dintre familie și școală. De asemenea. Bibliografie: 10 . Calitatea educației în familie este influențată și ea de o multitudine de factori. emoțional sau sexual etc).

Bucuresti. Bibliografie electronică 10 .1985. Banciu.. S. Editura Stiințifică și Enciclopedică.. M.. Rădulescu. 3. Sociologia devianței.. Introducere în sociologia devianței.1. D.2002. Editura Polirom. Iasi. A. 2. Voicu. Ogien.

https://www.scrigroup.com/doc/50776739/Copilul-Maltratat-Kari-Killen 2.scribd. Violenta in familie. http://www.php 3. Funcțiile familiei și rolul lor în prevenirea delicvenței juvenile. Kari Killen.com/educatie/sociologie/FUNCTIILE-FAMILIEI-SIROLUL-LO41177.Funcțiile parentale și caracteristicile lor 1. Structura si functiile familiei. Copilul maltratat. Cauze si consecinte ale dezorganizarii familiei 10 .

Martie 2012. p.tctp. http://www. Kari Killen. Funcțiile familiei: Puncte de vedere sociologice și psihosociologice http://www. Interacțiunile timpurii dintre mamă-copil și atașamentul copilului la vârstta de un an în Norvegia.scrigroup.com/educatie/sociologie/Structura-si-functiilefamilie14379.com/educatie/sociologie/FUNCTIILE-FAMILIEI-PUNCTEDE-V42385. Nr.pdf 10 .php 4. Revista rețelei naționale pentru prevenirea abuzului și neglijării copilului.cicop.http://www. Trine Klette.scrigroup. 32.5. Espen Arnevik.ro/documente/reviste-ro/Revista-nr-32-RO.php 5.

Traducerea unui studiu 10 .4.