You are on page 1of 175

Mecanisme şi Organe de Maşini

http://adl.anmb.ro

Mecanisme si Organe de Masini

Obiective:
1. Asigură formarea deprinderilor de recunoaştere, evaluare şi calcul a mecanismelor şi
organelor de maşini.
2. Cunoasterea bazelor de calcul al organelor de masini în vederea proiectării lor;
3. Asigură bazele strict necesare formării deprinderilor inginereşti, legate de terminologia
specifică, codificarea şi simbolizarea lor, de calculul organologic al celor mai utilizate clase
de organe de maşini (competenţe tabel A-III/1 STCW.1.1. şi 1.2.)
4. Asigură bazele necesare formării capacităţii de analiză obiectivă a defectaţiilor ce apar
în exploatarea organelor de maşini şi a mecanismelor, precum şi modalităţile de remediere
a lor (competenţe tabel A-III/1 STCW. 1.1. şi 1.2.)
5. Asigură bazele strict necesare formării deprinderilor necesare stabilirii tehnologiilor de
montare şi demontare a ansamblelor şi subansamblelor (competenţe tabel A-III/1 STCW.
1.1. şi 1.2.).
6. Deprinderea cu studiul obiectiv al documentatiei tehnice si pe baza ei sa identifice
anticipativ defectatiile posibile stabilind tehnologiile de montare-demontare a ansamblelor
si subansamblelor respective(competenţe tabel A-III/1 STCW. 1.1. şi 1.2.);
7. Disciplina se bazează pe cunoştinţele însuşite în cadrul unor discipline de pregătire
fundamentală (Matematici, Desen Tehnic, Fizică, Mecanică, Studiul şi Tehnologia
Materialelor, Mecanica Fluidelor), ajutând la însuşirea unor discipline de pregătire
fundamentală şi tehnică de bază (Bazele Electrotehnicii), respectiv a unor discipline de
specialitate (Mecanica şi Construcţia Navei, Acţionări hidropneumatice, Instalaţii Navale şi
Portuare, Motoare cu ardere internă)
Condiţionări: Conform planului de învăţământ

Cuprins
I. MECANISME
1. Aspecte ale proiectarii, mecanismelor si organelor de masini; notiuni fundamentale:
element cinematic, cuple cinematice, definitii, clasificari, aplicatii, exemple – 2 ore;
2. Notiuni fundamentale: lant cinematic, mecanisme, definitii, clasificari, aplicatii, exemple
– 2 ore;
3. Gradul de libertate a unui lant cinematic, mobilitatea unui mecanism – 2 ore;
4. Familia unui mecanism, elemente cinematice, cuple cinematice si grade de libertate de
prisos, cuple cinematice pasive, grupe structurale; - 2 ore
5. Analiza cinematica a mecanismelor, metoda functiei de transfer – 2 ore
6. Elemente de analiza dinamica; - 2 ore
7. Mecanisme cu cuple superioare- 2 ore;
II. ORGANE DE MASINI
8. Asamblări nedemontabile (asamblări nituite, sudate), definire, utilizări, clasificări,
principii de calcul – 2 ore

8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

1

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
9. Asamblări demontabile (asamblările filetate, asamblările cu pene paralele şi înclinate,
asamblări pe caneluri, asamblările pe con), definire, utilizări, clasificări, principii de calcul –
2 ore;
10. Organe de maşini pentru transmiterea mişcării de rotaţie, fără transformare: Osii şi
arbori – 2 ore.
11. Cuplaje: funcţiile cuplajelor, clasificări, exemple - 2 ore;
12. Lagărele cu lunecare şi cu rostogolire (rulmenţii) – 2 ore;
13. Organe de maşini pentru transmiterea cu transformare a mişcării de rotaţie – 2 ore.
14. Elemente de etansare – 2 ore
Conţinutul laboratoarelor, proiectului / număr de ore pentru fiecare temă:
Laboratoare
1. Identificarea si clasificarea diferitelor cuple cinematice si elemente cinematice – 2 ore
2. Identificarea si clasificarea diferitelor mecanisme si particularitatile lor - 2 ore
3. Determinarea familiei unor mecanisme şi a mobilităţii lor. Verificare desmodromiei
acestora - 2 ore
4. Determinarea familiei unor mecanisme complexe si spatiale si a mobilitatii lor. Verificare
desmodromiei acestora, Identificarea de elemente cinematice, cuple cinematice si grade
de libertate de prisos, cuple cinematice pasive, grupe structurale - 2 ore;
5. Calculul geometric si proiectarea unor roti dintate si mecanisme cu roti dintate, trasarea
profilului unor came - 2ore;
6. Identificarea diferitelor filete. Stabilirea elementelor standardizate, simbolzarea si
proiectarea lor - 2 ore;
7. Identificarea si trasarea caracteristicii elastice pentru diferite cuplaje mecanice - 2 ore;
Proiect
Proiectarea unor subansamble conform schemei cinematice si a datelor de proiectare
primite aleator - 14 ore.
Unitatea de învăţare 1, cu titlul, aspecte ale proiectarii, mecanismelor si organelor
de masini; notiuni fundamentale: element cinematic; cuple cinematice, definitii, clasificari,
aplicatii, exemple, are ca scop prezentarea succinta a etapelor in proiectarea,
mecanismelor, masinilor si organelor de masini, precum si introducerea in analiza
structurala a mecanismelor prin definirea clasificarea si cu exemplificari ale notiunilor
fundamentale de elemente si cuple cinematice. Analiza structurala se continua in unitatea
de invatare 2 cu noţiunile de lanţ cinematic şi mecanisme, notine ce da si titlul modulului.
In continuare se studiază în unitatea de invăţare 3 notiunile de grad de libertate a unui lant
cinematic, respectiv mobilitatea unui mecanism, care se vor folosi in verificarea condiţiilor
ca un lanţ cinematic sa functioneze, respectiv un mecanism sa fie desmodrm.
Particularitaţile in aceste evaluări sun prezentate in unitatea de învăţare 4, prin
notiunilor de familia unui mecanism, elemente şi cuple cinematice, respectiv grade de
libertate de prisos, grupe structurale.
In unitatea de învăţare 5, cum se enunţă din titlu se ocupa de analiza cinematica a
mecanismelor, utilizând metoda functiei de transfer, metoda analitică deosebit de generală
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

2

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
si generoasă în acelaşi timp, cu exemplificari pe mecanisme cunoscute. În unitatea de
învăţare 6, cu titlul de elemente de analiza dinamica, se prezintă noţiunile de bază ale
studiului de dinamica mecanismelor, insistând pe noţiune de echilibrare a mecanismelor,
noţiune deosebit de importantă in evaluarea calităţii şi performanţelor unui mecanism.
Ultima unitatea de învăţare 7, cu titlul ,,Mecanisme cu cuple superioare”, se ocupă de
pregătirea studenţilor pentru a înţelege functionrea si casificarea mecanismelor cu roţi
dinţate şi calculul geometriei angrenajelor cilindrice cu dantură dreaptă, precum şi a
mecanismelor cu camă privind funcţionarea, clasificarea si trasarea profilului unei came
cunoscând legea de miscare ce trebuie să o realizeze.
În partea a doua în unităţile de invăţare 8 şi 9, cum rezultă şi din denumirile lor, sunt
prezentate cele doua mari clase de asamblări nedemontabile şi demontabile cele mai
reprezentative, utilizate pentru obţinerea de ansamble şi subansamble, indispensabile in
obţinrea tuturor maşinilor şi instalaţiilor relizate de om.
Unitatea de invăţare 10, cu titlul ,,Organe de maşini pentru transmiterea mişcării de
rotaţie, fără transformare: Osii şi arbori”, cum rezultă şi din denumirea sa se realizează
studiul legat de terminologia, clasificare şi principiile de calcul al acestor clase de organe
de maşini, indispensabile in realizarea de ansambluri si subansambluri pentru organe de
maşini cu mişcare de rotaţie. Următoarea unitatea de invăţare 11, se ocupa de
familiarizarea studentilor cu denumirile, clasificarea si elemente de calcul pentru aceasta
reprezentativa a cuplajelor. Sunt propuse spre studiu cele mai reprezentative şi de larga
utilizare cuplaje. Lagărele cu lunecare şi cu rostogolire studiate in următoarea unitate de
învăţare, reprezinta o alta clasă de organe de maşini, cu o importanţă deosebită in
pregatirea studenţilor, ce costituie soluţiile constructive de materializare ale cuplelor
cinematice. Este realizat studiul comparat al celor două grupe de lagare după modul de
realizare a contactului dintre suprafeţele cu mişcare relativă ale cuplei:

cu lunecare;

cu rostogolire (rulmenţii)

Pe lângă studiul constructiv şi funcţional, in cadrul unităţii se studiază si principiile
de baza privind calculul si utilizarea lor. In cadrul penultimei unităţi de invăţare se vor
studia principalele aspecte legate de transmisiile cu curele şi cu lanţ din punct de vedere
constructiv şi funcţional dar si din punct de vedere al principiului de calcul. In ultima unitate
de învăţare vor fi studiate aspecte conceptuale, constructive si funcţionale legate de
realizarea etanşărilor incintelor masinilor si instalaţiilor precum si a sistemelor de realizare
a circulatiei fluidelor.
În cadrul lucrarilor practice de laborator in conformitate cu şedintele enunţate mai
sus studenţii au posibilitatea de a studia practic noţiunile teoretice studiate, reuşind sa
materializeze aceste noţiuni.

8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

3

Autorul acestor materiale este Dascalu Dumitru (dascalu. precum şi altor discipline tehnice spoecifice meseriei.testarea pe parcursul semestrului E% . studentul îşi va lămuri cunoştinţele studiate. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Bucureşti. Evaluare Evaluarea activităţii dumneavoastră se realizează pe baza următoarelor criterii:        50% . alegerii materialelor adecvate in soluţionarea problemelor practice. Bucureşti 2006 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). A. evaluarea defectaţiilor si stabilirea cauzelor care au stat la baza lor. Mecanisme şi Organe de Maşini.ro). Materialele didactice sunt organizate în 14 unităţi de învăţate pe care studentul trebuie să le parcurgă înainte de întâlnirile pentru lucrările practice de laborator şi şedinţelor de proiect programate.evaluarea finală (examen) B% . 1981. Utilizarea desenului tehnic formarea de abilităţi practice privind utilizarea terminologiei specifice ingineriei. cum ar fi: utilizarea materialelor.evaluări la seminarii/lucrări de laborator C% . Organe de Maşini. În cadrul acestor intâlniri. utilizarea de transmisii cu sau fara transformarea mişcării. Chişiu. Prin conţinutul său.ro). Ed. Utilizarea noţiunilor teoretice legate de statica cinematica şi dinamica punctului şi corpului. Baze ale studiului mecanismelor. conceperea şi proiectărea mecanismelor şi organelor de maşini. realizarea de asamblări demontabile şi nedemontabile. Mecanisme şi Organe de Maşini. etc. 2. Orele de seminar vor fi susţinute de Dascalu Dumitru (dascalu. Dascalu.dumitru@anmb.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Introducere Disciplina. a torsorului de reducere. face parte din categoria disciplinelor obligatorii de specialitate în formarea dumneavoastră ca viitor inginer în specializarea electromecanică.dumitru@anmb.. . schiţării organelor de maşini şi a mecanismelor.testarea prin lucrări de control 30% . Orice formă de copiere. ş.evaluarea proiectului 20% .prezenţa activă la seminarii 100% . D. vol I. disciplina îşi propune să asigure studentului cunoştinţe şi abilităţi fundamentale din domeniul disciplinei:     însuşirea terminologiei specifice utilizate in teoria mecanismelor şi organelor de maşini.a. Printech. 4 . Editura Didactică şi Pedagogică.evaluarea temelor de casă Bibliografie minimală 1. stocare. etc. îşi va dezvolta capacitatea de a utiliza aceste cunoştinţe şi va conştientiza caracterul aplicat al disciplinei. În cadrul acestui modul vor fi abordate tematici specifice domeniului inginerie navală şi navigatie precum din domeniile de bază ale ingineriei. a calcului de rezistenţă.

Organe de Masini şi Mecanisme. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. 2005. Editura Didactică şi Pedagogică. 1972. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 3. Bucureşti. Bucureşti.a. 1983. Organe de Maşini. Organe de Maşini. Rădulescu V. Pavelescu. 1985. Organe de masini si Tribologie. vol III. 5. Gafiţeanu. Editura Didactică şi Pedagogică.problemede Editura Tehnică. 6. Organe de Maşini. Paizi. s. Bucureşti.. 7.a.. Radulescu Gh. 5 . Universitatea Politehnica Bucuresti-2004 12. Bucureşti. 10. Catedra. PALADE V. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. s. Gh.. vol I – II. . I şi II. s. 1981. Organe de Masini Vol I si II Partea I MECANISME Timp mediu de studiu: 14 ore 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). D. s. vol. Vol I şi II. Orice formă de copiere. Draghici I. 1980. Organe de Maşini-Note de curs.a.1986. stocare. Editura Tehnică.. Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”. Editura Didactică şi Pedagogică. s. Tudor A.probleme. 8. 4. M. Bucureşti. ş. Bucureşti. CONSTANTIN V. Editura Tehnică. A. Îndrumar de Proiectare în Construcţia de Maşini. ş.a. Manolescu N. 11. 1977. Draghici I. 9. Organe de Masini . Teoria Mecanismelor si a Maşinilor.Galaţi.. Editura Tehnică.a. Bucureşti. 5.a.a Organe de Maşini şi Mecanisme. Draghici I.

clasificari. mecanismelor. care se vor folosi in verificarea condiţiilor ca un lanţ cinematic sa functioneze. mecanismelor si organelor de masini. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.. grupe structurale.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Obiective: Studentul să fie capabil să       definească noţiunile fundamentale utilizate in studiul mecanismelor si clasificarea lor utilizeze criteriile de clasificare ale mecanismelor utilizeze reprezentarea structurală. se prezintă noţiunile de bază ale 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).2 ore. În unitatea de învăţare 6. definitii. Orice formă de copiere. exemple. stocare. Particularitaţile in aceste evaluări sun prezentate in unitatea de învăţare 4. grupe structurale – 2 ore. Familia unui mecanism. elemente cinematice. notiuni fundamentale: element cinematic. metoda analitică deosebit de generală si generoasă în acelaşi timp. In unitatea de învăţare 5. definitii. 6 . 3. Aspecte ale proiectarii. cu titlul. mobilitatea unui mecanism. clasificari.2 ore 5. 2. utilizând metoda functiei de transfer. . Mecanica. Gradul de libertate a unui lant cinematic. Analiza cinematica a mecanismelor. descrie principalele mecanisme cu larga utilizare utilizeze metoda funcţiei de transfer in analiza cinematică a mecanismelor cu bare articulate ştie să realizeze echilibrarea statica a rotorilor prin metoda balansării şi amecanismelor prin utilizarea metodei concentrării maselor Condiţionări:  Disciplina: Fizică. exemple – 2 ore. Elemente de analiza dinamica. notine ce da si titlul modulului. cuple cinematice si grade de libertate de prisos sau pasive. respectiv grade de libertate de prisos. Matematica.. elemente şi cuple cinematice. Desen Tehnic Cuprins 1. cu titlul de elemente de analiza dinamica. Unitatea de învăţare 1.. mecanismelor si organelor de masini. prin notiunilor de familia unui mecanism. Mecanisme cu cuple superioare. In continuare se studiază în unitatea de invăţare 3 notiunile de grad de libertate a unui lant cinematic. aplicatii. cu exemplificari pe mecanisme cunoscute. cuple cinematice.2 ore 7. 4. precum si introducerea in analiza structurala a mecanismelor prin definirea clasificarea si cu exemplificari ale notiunilor fundamentale de elemente si cuple cinematice. respectiv mobilitatea unui mecanism. mecanisme. aplicatii. Notiuni fundamentale: lant cinematic. cuple cinematice. are ca scop prezentarea succinta a etapelor in proiectarea. definitii. exemple – 2 ore. aspecte ale proiectarii. notiuni fundamentale: element cinematic. aplicatii. cum se enunţă din titlu se ocupa de analiza cinematica a mecanismelor. masinilor si organelor de masini. metoda functiei de transfer – 2 ore 6. clasificari. Analiza structurala se continua in unitatea de invatare 2 cu noţiunile de lanţ cinematic şi mecanisme. respectiv un mecanism sa fie desmodrm. ..

insistând pe noţiune de echilibrare a mecanismelor. mecanismelor si organelor de masini. Baze ale studiului mecanismelor. Bibliografie minimală 1. Aspecte ale proiectarii. 1972. Bucureşti. Printech. noţiune deosebit de importantă in evaluarea calităţii şi performanţelor unui mecanism. Dascalu. se ocupă de pregătirea studenţilor pentru a înţelege functionrea si casificarea mecanismelor cu roţi dinţate şi calculul geometriei angrenajelor cilindrice cu dantură dreaptă. 1. Editura Didactică şi Pedagogică. Mecanisme şi Organe de Maşini. Ultima unitatea de învăţare 7. clasificarea si trasarea profilului unei came cunoscând legea de miscare ce trebuie să o realizeze. Bucureşti 2006 2. s. Ed. Manolescu N..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme studiului de dinamica mecanismelor. stocare.Mecanisme cu cuple superioare”. 7 . vol I.a. precum şi a mecanismelor cu camă privind funcţionarea. D. Orice formă de copiere. notiuni fundamentale: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Teoria Mecanismelor si a Maşinilor. cu titlul .. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

Odata stabilit mecanismul se trece la proiectarea sa din punct de vedere dimensional. Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. porneşte de la necesitatea soluţionării unei probleme concrete. In acesta etapă se proiecteaza tipodimensional fiecare parte componenta (organ de maşină) a viitoarei maşini sau instalaţii. după analizele verificarile colectivelor de specialisi pe domeniu a proiectului. dintre cele existente sau conceperea unui mecanism nou. Orice formă de copiere. mecanica fluidelor. MECANISMELOR SI ORGANELOR DE MASINI Activitatea de proiectare a mecanismelor şi organelor de maşinieste o activitate deosebit de complexă. In această etapă o parte dintre organele de masini se concep ca noutăşi absolute. rezistenţa materialelor. se trece la realizarea prototipului. aplicatii Timp mediu de studiu: 2 ore cinematice. fără a fi calculate sau dimensionate. După stabilirea problemei pe baza datelor de proiectare se trece la alegerea mecanismului. cum ar fi preţul de cost si tehnologia disponibilă. desen tehnic. In continuare se trece la realizarea produsului zero. De multe ori. care necesită un complex de cunoştinţe de fizică. tribologie si alte discipline de specialitate. studentul va fi capabil să    definească şi să clasifice noţiunile de element cinematic şi cuplă cinematică utilizeze reprezentarea structurală descrie etapele şi modul de proiectare a mecanismelor 1. Mai trebuie avut in vedere că in activitatea de proiectare trebuiesc respectate foarte multe standarde norme si alte impuneri. In final se trece la calculul dinamic care stabileşte valorile şi tipul solicitarilor la care sunt supuse elementele cinematice si cuplele acestuia. cuple definitii. In continuare se va urmari dacă sunt lucruri ce pot fi inbunatăţite corectarea lor fiind o activitate permanentă şi continuă. materialele disponibile etc.1. o alta parte o reprezintă organele standardizate. tehnologia materialelor. studiul cinematic. Din acestt punct de vedere. In continuare se trece la cea de a doua etapă in care se face proiectarea organologică. stocare. iar după evaluare eventualelor imbunătăţiri şi corectări şi testari se trece in sfârsit la producerea lotului zero. evaluare eventualelor imbunătăţiri şi corectări şi testări. 1. proiectarea formelor si culorilor ca şi a nivelului de finisare constituie un element vital. 8 . o altă parte se aleg dintre cele existente si se dimensionaza in conformitate cu solicitarile cunoscute. REPREZENTAREA STRUCTURALĂ 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). in activitatea de proiectare personalitatea proiectantului sau colectivului de proiectare se manifestă deosebit de puternic. ASPECTE ALE PROIECTARII. Proiectarea. care se aleg dimensional funcţie de solicitari şi o altă parte o constituie organe le de maşini care se aleg. clasificari.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme element cinematic. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. In cazul productiei de masă. mecanica. functie de destinatia si celor carora li se adreseaza produsul respectiv. pentru a se stabili daca se pot atinge parametrii cinematic conform datelor de proiectare.2.

ce se pot particulariza. Acesta reprezintă un ax pe care sunt prelucrate camele. Aceste came reprezintă corpuri cu o formă geometrică particulară care generează cum se va dezvolta în capitolul 5. oferă specialistului în organe de maşini.1. datorită legăturii speciale pe care o are cu capătul supapei 4. fără a fi necesară o colaborare indispensabilă. Prin extensie se poate spune că reprezentarea structurală este echivalentul modelului din Mecanică. Când cama se roteşte acţionată de sistemul de distribuţie. produce o rotire a culbutorului. 1 reprezintă axul cu came. numit prescurtat organolog. este uşor de realizat mecanismul pentru studiu. Orice formă de copiere. în care este reprezentat mecanismul de deschidere a supapelor unui motor cu ardere internă. datorită profilului special. înlocuind frecarea de lunecare cu cea de rostogolire. Pentru a exemplifica se consideră exemplul din fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme În cadrul mecanicii. care v-a pune în aplicare mecanismul realizat o mare libertate de manevră. Mecanismul 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).1. După cum se vede. permite reprezentări succesive şi secvenţiale. Pentru a readuce supapa în contact cu cama şi pentru a închide din nou camera de ardere. cate în acest caz este piesa 3. cu ajutorul unei scheme constructive..1. care are rolul de a reduce frecările. de la caz la caz. care se roteşte în sensul dat de săgeata alăturată. iar anexat este reprezentat schematic acelaşi mecanism. Acesta la rândul său se poate roti liber în jurul axei fixe pe la baza mecanismului. 9 . mecanismul este prevăzut cu două arcuri 5. purtând în cazul acestui mecanism denumire specifică de culbutori. stocare. Acesta la rândul său. împinge această supapă deschizând aşa cum se vede camera de ardere a motorului. utilizarea unor modele mecanice de studiu reprezintă un mare avantaj. Reprezentarea structurală asigură o largă generalizare a mecanismului studiat. Rola este montată să se poată roti în culbutorul 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. În ambele cazuri. elimină cunoaşterea aprofundată a desenului tehnic pentru a putea înţelege soluţia discutată. Cama se află în contact cu o rolă 2. o mişcare a tachetului. culbutorul reprezintă o pârghie de genul unu. Fig. datorită generalizării soluţiilor găsite.1.

a transportării de piese. fie efectuarea unui lucru mecanic util cum ar fi: modificarea formei geometrice a pieselor pe maşini unelte. prin intermediul unor legături ce restricţionează mişcările relative. Mişcarea are la bază cuvântul grecesc . După starea şi calităţile fizice. este incomparabil mai simplu dacă se acceptă reprezentarea simbolică alăturată. La rândul lor aceste mecanisme sunt constituite din părţi componente. Prin reprezentarea simplificată cu ajutorul simbolurilor este necesar ca aceste simboluri să fie cât mai sugestive. elementele cinematice pot fi clasificate în mai multe clase. activităţi portuare etc. ELEMENTE CINEMATICE Mişcarea. maşini de lucru. Pentru a exemplifica acest concept. cât mai simple ca reprezentare şi să cunoască o cât mai largă accepţiune în rândul specialiştilor. ce se vor studia în continuare. această calitate fiind conţinută chiar în denumirea lor.. precum şi condiţiile ce trebuie să le îndeplinească pentru buna lor funcţionare. curgere. acesta se descompune în părţile sale componente. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).3. materiale în cadrul unui proces de automatizare din industria textilă. 1. elasticitate. în anexă sunt prezentate mai multe exemple de mecanisme prin reprezentarea structurală şi câte o soluţie constructivă practică. care s-a considerat necesar să fie atribuit părţilor componente mobile şi care asigură mobilitate mecanismelor. permite transmiterea în sensul dorit a mişcării şi/sau forţei sau momentului. care legat în continuare cu unul sau mai multe componente mobile sau fixe. NOŢIUNI STRUCTURALE DE BAZĂ ALE STRUCTURALE ANALIZEI Un sistem tehnic în cel mai larg înţeles al cuvântului conţine în structura unul sau mai multe mecanisme care execută fie transmitere sau transformarea de mişcări. în mişcare de translaţie a tijei 5. la rândul lor sunt constituite din mecanisme. transmisii. stocare. etc. ce poate fi utilizată de utilizatori pentru a realiza proiectări de mecanisme asemănătoare. În plus.3. Pentru studiul acestui sistem tehnic. Orice formă de copiere.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme echivalent. dar nu numai. câmp. se poate folosi în oricare altă aplicaţie în care este necesar obţinerea aceleiaşi transformări a rotaţiei uniforme a camei.1. Toate aceste părţi componente. De asemenea realizarea reprezentării unor legături ce apar între elemente cinematicele componente ale mecanismului pot complica foarte mult problema reprezentării grafice. construcţii de maşini. etc. în sensul definiţiei poate fi considerată pe lângă sensul definit la mecanică şi aspecte legate de compresibilitate. ansamble şi subansamble. Astfel. 1. flexibilitate. ce pot fi maşini de acţionare. care constituie elementul de bază al tuturor acestor sisteme tehnice. metalurgică. după cum urmează. conform anexelor I reprezentarea ansamblului format de un şurub şi o piuliţă. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 10 ..cinema. reprezentat alăturat realizează toate aceste funcţii. Elementul cinematic se defineşte ca partea mobilă a unui mecanism.

Elemente cinematice flexibile. Trebuie menţionate aici şi „elemente cinematicele" electrice din diferitele mecanisme. turbinele de curăţat corpul navelor. Acestea au ca utilizare preponderentă la transmisiile între două sau mai multe elemente cinematice aflate la distanţă mare unele de altele. sau nedeformabile sau la care deformaţia este neglijabilă. Acestea sunt în general orice fluid incompresibil. aşa cum s-a spus în paragraful anterior. roţile dinţate. Reprezentarea structurală sau schematică a elementelor 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). în scopul simplificării desenelor şi uşurării înţelegerii modului de funcţionare a mecanismelor.1. transmite mişcarea de la elementul conducător la cel condus. Reprezentarea structurală a elementelor cinematice şi a mişcărilor elementelor conducătoare.. ELEMENTE CINEMATICE SOLIDE 1. Exemple pot fi multiple: bielele. câmpul dintre plăcile condensatoarelor. stocare. curelele pentru transmisii etc. cablurile. Şi aceste mecanisme la care elementul cinematic este gazos constituie domeniul altor discipline de specialitate ca pneumatice. Maşinile şi instalaţiile care folosesc acest element cinematic sunt studiate separat la discipline de specialitate (Maşini şi instalaţii hidraulice). raportată la dimensiunile şi rolul său. agregate de manipulat mărfuri în activităţile portuare. etc. instalaţii hidraulice pot fi apa. sistemele de frânare ale autovehiculelor cu comandă sau/şi execuţie pneumatică.2. maşinile unelte pentru prelucrarea metalelor precum şi la servomotoarele utilizate la efectuarea de diferite servicii auxiliare şi în procesele tehnologice automatizate.3.3. dacă se are în vedere întreaga gamă de maşini şi unelte pneumatice la care aerul.2. Elemente cinematice gazoase. elementele cinematice se reprezintă în teoria mecanismelor şi a maşinilor nu prin imaginea lor reală ci prin reprezentări structurale. Un exemplu de mecanism în care există un element cinematic gazos poate fi ciocanul pneumatic. etc. Elemente cinematice lichide. Acestea pot fi rigide. dar nu numai. manivelele.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Elemente cinematice solide. etc. elementele elastice. Uleiul are utilizare întinsă în instalaţiile automate. Au cea mai mare întrebuinţare în construcţia de maşini. Exemple de elemente cinematice flexibile sunt lanţurile. În afară de elemente cinematicele menţionate mai sus se pot considera şi elemente cinematicele gazoase. culbutorii. revenind la forma iniţială. Pentru sisteme energetice. O altă categorie o reprezintă. 1. 11 . fiind studiate la disciplinele specifice domeniului maşinilor şi instalaţiilor electrice. la macarale hidraulice. respectiv cu ajutorul unor semne convenţionale. culisele. La transmiterea mişcării intervine câmpul electromagnetic produs de curentul electric ce trece prin spirele unui electromagnet. dar cel mai adesea uleiul hidraulic. camele. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. pistoanele. care se pot deforma. cum este în cazul arcurilor de diferite forme. În cazul acestei lucrări vor fi studiate mecanismele care au în componenţă astfel de elemente cinematice. Pentru realizarea unor reprezentări grafice cat mai simple. tacheţii. etc. în sensul care se utilizează în teoria mecanismelor. la unele prese. Elemente cinematice electrice. Orice formă de copiere. sau de execuţie.

Daca sunt săgeţi la ambele capete. 6. se încearcă a sugera forma necesară pentru a se asigura buna funcţionare a mecanismului.2. aceasta sugerează o mişcare alternanta de translaţie respectiv rotaţie. sunt identificate grafic cu ajutorul unor săgeţi ce însoţesc reprezentarea elementului cinematic respectiv. Dacă elementele cinematice sunt bare.1.1.mişcarea de rotaţie în plan. Fig. elementul 3. sau două săgeţi paralele dar de sensuri ale săgeţilor contrar. respectiv între cuplele de translaţie. Orice formă de copiere. sau alte forme complexe reprezentarea se realizează prin linii frânte şi curbe prin care se poate sugerata forma reala a elementului cinematic. ocolesc legătura din R. Daca elementul cinematic are o mişcare oscilatorie alternanta în care 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). din fig.1.mişcarea rectilinie într-un sens alternativă. 4. Elementele cinematice solide se reprezintă cu ajutorul unor simboluri şi semne convenţionale formate din linii de diferite forme care să sugereze cat mai mult funcţionarea şi forma fizica a elementului reprezentat.1. conform STAS 1543-62. stocare.3. 3. Daca săgeţile au coada curbă.mişcarea de şurub (roto-translaţie) etc. date în fig. aşa cum este redat în fig. elementele 1. elementele 2 şi 3 atunci elementului cinematic conducător are o mişcare de rotaţie. 2.2. . rămânând rigide între ele. Elementele cinematice conducătoare având mişcare cunoscută. Prin îngroşarea unor colturi ale liniilor frânte este sugerat faptul ca în punctul respectiv avem o încastrare a celor două braţe ale elementelor cinematice. Mişcările elementelor cinematice se reprezintă schematic în teoria mecanismelor. cu rol funcţional. sau spaţiu. De asemenea putem avea şi elemente cinematice realizate din bare drepte ce formează poligoane închise sau nu. elementele cinematice se numerotează cu cifre arabe. cele reprezentate cu ajutorul dreptunghiurilor.. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. exemplu. 7. elementul 8. ele se vor reprezenta cu ajutorul unor linii drepte.1. ce sunt notate cu litere mari. 12 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme cinematice.3. În cazul unor elemente cinematice sub formă de plăci. curbe sau frânte.1. cele două braţe. elementul 7. Daca săgeata are coada dreapta elementul cinematic conducător are mişcare de translaţie. . Pentru identificare. În cazul elementului 7. se face conform STAS 1543-62.. Cercurile reprezintă tot legături ce permit o rotaţie relativă între elementele cinematice. elementul 1 din fig. . cum se va dezvolta în paragraful următor.

1. Reprezentarea are avantajul că permite găsirea sensul de rotaţie a elementului de execuţie. 6. precum şi a celorlalte elemente conduse . sau baza. Clasificarea elementelor cinematice După rolul elementelor cinematice acestea pot fi: elemente cinematice conducătoare.3..2. reprezentate după regulile stabilite anterior. elementele 4. conform fig..1. arborii cotiţi ai motoarelor policilindrice. fig. .1. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).elementul bază.elemente de execuţie. Sunt cazuri când chiar în plan este necesară reprezentarea mişcării de rotaţie prin vectorul vitezei unghiulare i corespunzătoare elementului respectiv i. elementele 5.3. Orice formă de copiere. 5. sunt cele care primesc şi transmit mişcarea de la elementul conducător. corespunzătoare primului sens de mişcare şi cealaltă cu linie întreruptă şi sens contrar ce reprezintă a doua mişcare. decalate ce conferă un mare grad de complexitate. elementul 1.1. etc.. 6.2.c. 7. 8. una cu coada reprezentata cu linie continua. fiind cele mai multe. Fig. purtând diferite nume ca suport. din fig. putem avea: - - elemente cinematice simple.1.3. cele care realizează funcţia pentru care a fost realizat mecanismul.1. şasiu. axele cu came de la motoare. 5. elementele 1. exemple fig. După forma şi numărul legăturilor.1. este singurul element din componenţa mecanismelor fără mişcare. .3. cele din fig.1. cel mai adesea se substituie cu legăturile fixe ale elementelor cinematice ale mecanismelor.4. sau fig. sunt elementele care au mişcare cunoscută. stocare.. 4. aşa cum se prezintă în fig.b. elementele 3. elementul 5.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme sensul primei alternante este important atunci mişcarea este precizata cu ajutorul a doua săgeţi. 2.2. 13 .elemente cinematice conduse.4.. maşini automate. 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. elementele 2. cu sensul respectiv. . batiu. la care se leagă bielele fiecărui piston. sau viteza v..3. 1.2.1. fig.4. elemente cinematice complexe. etc.a.

3.4. deci j=1.3. Pentru aceasta se introduce noţiunea de rangul elementelor cinematice.1. Elementele cinematice de rang j<2 se mai numesc şi simple iar elemente cinematicele de rang j >2 se mai numesc elemente cinematice complexe. Prin definiţie.3.4. egal cu numărul legăturilor pe care acestea le realizează. Orice formă de copiere. Clasificare structurală.3. iar în fig. întrucât au doar cate o cuplă de legătură de rotaţie. Putem întâlnim în practică şi multe alte tipuri de elemente cinematice polinare.4.b. numite şi monare. cu diferite combinaţii ale cuplelor de rotaţie sau translaţie. sunt reprezentate elemente cinematice cu o singură legătură.1. notat cu j. În fig.. CUPLE CINEMATICE 1. elemente cu 3 cuple j=3.a.4. 4 şi de translaţie elementele 2 şi 5. În fig. numite ternare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. rangul elementelor cinematice este un număr întreg. 2.c.1. adică cu numere de cuple mai mari de trei. având diferite combinaţii ale cuplelor cinematice. Aspecte generale Pentru realizarea mişcării unic determinate a unui mecanism este necesar ca elementelor cinematice care compun acest mecanism să li se limiteze libertatea de 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 3. 14 . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 1. stocare. elementele 1. sunt reprezentate elemente cinematice binare.1.1. sau posibil a fi realizate cu elementele cinematice vecine. Clasificarea structurală are drept criteriu numărul cuplelor cinematice (legăturilor) pe care le conţine elementul.. cu j=2.

Soluţia tehnică prin care se asigură legarea a două sau mai multe elemente cinematice (corpuri) în scopul limitării selective a libertăţilor de mişcare relativă ale acestora. când datorită existenţei plăcii superioare. Clasificarea cuplelor cinematice Diversitatea tot mai mare a cuplelor cinematice a făcut ca să fie nevoie de multe criterii de clasificare pentru a putea defini toate particularităţile lor. Reducerea libertăţii de mişcare a elementelor cinematice se face prin intermediul unor soluţii tehnice care asigură o legătură între elementele cinematice. Cuplele cinematice închise. Clasificarea cuplelor cinematice din punct de vedere constructiv se face în două mari grupe: -cuple cinematice închise.1. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). necesită soluţii mai complexe.6. care limitează selectiv mişcările relative între elementele legate.5. De multe ori. 8 November 20110 -cuple cinematice deschise. Orice formă de copiere.2. de condiţiile de preţ şi problemele de fiabilitate.1. Un prim criteriu îl constituie soluţia constructivă de realizare a legăturii. sunt cele la care contactul dintre elemente cinematicele se menţine permanent. Fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme deplasare relativă. Fig. bila este obligată să rămână tot timpul între cele două plăci. realizarea legăturii cu restricţiile impuse. legare care se poate realiza continuu sau periodic.1. pe o suprafaţă. 15 .3. în cazul cuplelor cu lunecare sau prin intermediul unor corpuri de rostogolire.5. sau cel mai adesea cu rulmenţi. contactul dintre suprafeţele cu mişcare relativă ale cuplei se poate realiza direct. Un exemplu îl constituie cazul bilei din fig. numite cuple cu rostogolire.3. Realizarea funcţiilor restrictive ale cuplelor se poate realiza diferit. funcţie de dimensiunile mecanismului. de solicitările relative dintre cuple. etc. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. De asemenea funcţie de utilizări. de mediul în care va lucra cupla respectivă. 1. pornind de la denumirea de rulment a soluţiei tehnice ce face posibil acest lucru. datorită soluţiei constructive.. linie sau punct se numeşte cuplă cinematică. stocare. Corpurile care formează cupla cinematică se numesc elemente ale cuplei.

din fig. formate de cele două plăci. cupla devine deschisă. în care Fig.1. aşa cum se vede în figura 1. care este montat în interiorul cuzinetului 2 al lagărului.9. fără a putea să îl părăsească. pentru fixarea schimbătorului. Astfel cum se vede din desen. (cupla de rotaţie).1. Un alt exemplu este şi cupla dintre rola tachetului 1 şi profilul camei realizat sub forma unui canal din fig.1.1. Lagărul este format din fusul 1.7. În figura 1.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Dacă se elimină placa superioară. În fig. Cea mai reprezentativă şi uzuală realizare practică. are la bază posibilităţile de mişcare relativă a elementelor supuse legăturii.1.1. cinematice plane sunt cuple care permit elementelor cinematice componente mişcări fie într-un singur plan fie în plane paralele.cuple cinematice plane. fie ci ajutorul unui resort.1. Clasificarea cuplelor cinematice din pune de vedere cinematic. tachetului i se imprimă o translaţie cu o valoare bine determinată.2. În fig. dacă nu ar fi placa superioară.5. Denumirea de cuplă de translaţie vine de la denumirea din mecanică a mişcării în care orice dreaptă a corpului 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).8. este redată cupla sferică. o constituie pivoţii suspensiilor şi direcţiilor de la automobile şi autovehicule. Orice formă de copiere. Cuple cinematice deschise sunt cuplele care se caracterizează prin faptul că asigurare. stocare. în care cel superior este acţionat de o forţă de contact F.1. putând avea: ..8. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. -cuple cinematice spaţiale.5. al lagărului. Un alt exemplu este cupla de rotaţie denumită lagăr conform fig. Astfel în fig. rola tachetului 1 ghidată în canalul practicat în camă.Această forţă se materializează fie prin greutatea proprie G a unui din elemente cinematice.. este redată o cuplă deschisă realizată între două suprafeţe curbe a doi cilindrii. 16 . În fig. sfera pivotului este înfăşurată de suprafaţa sferică la interior a braţului. Cuplele Fig. contactului între elemente cinematicele componente nu se poate realiza decât condiţionat de existenţa unei forţe sau moment. deplasarea supapei în ghidajul său realizează o cuplă de translaţie. a tachetului 3. De asemenea se utilizează la schimbătoarele de viteză de la automobile. cum este contactul dintre cama 1 şi rola 2.7.1.7. elementul mobil bila are o mişcare de roto-translaţie plană faţă de elementele fixe. cu orice unghi.1. Prin rotirea camei 1. fusul 1 realizează o mişcare de rotaţie în jurul axei cuzinetului lagărului 2.1. Avantajul cuplelor cinematice închise constă în atenuare şocurilor din elemente cinematicele componente.

Orice formă de copiere.1. sisteme de comandă.12. Cupla sferică din spaţiu. din fig. care alunecă una faţă de cealaltă în orice direcţie a planului de contact. Datorită posibilităţii de transformare a mişcării de rotaţie în cea de translaţie se utilizează pe scară largă în realizarea de cricuri şi instalaţii de ridicat sau presat cum se redă în exemplele constructive din anexa I. redat în fig. care permite şurubului o mişcare elicoidală faţă de piuliţă.1. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. precum şi în domenii în care legătura trebuie să menţină fix un punct de multe ori teoretic. din care cauză se mai numeşte şi cuplă elicoidală. placa superioară. Cuple cinematice spaţiale sunt cuple care permit elemente cinematicelor componente mişcări relative spaţiale. fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme mobil rămâne tot timpul paralelă cu ea însăşi.7. O cuplă cinematică spaţială este şi cupla şurub-piuliţă. Din punct de vedere al contactului suprafeţelor cuplelor. devenind astfel elementul mobil al legăturii. O astfel de cuplă cinematică se utilizează la automobile. din cele două mişcări se consideră ca o singură libertate a cuplei. O cuplă cinematică plană este şi ansamblul a două plăci. putând să se deplaseze numai în planul determinat de suprafaţa plăcii de bază. stocare. cum s-a arătat mai înainte. permite elementului cu un capăt sferic. a girocompaselor. atunci la o rotaţie cu unghiul  a şurubului. Dacă se notează cu p pasul şurubului. 1 Astfel cupla sferică. de închidere şi deschidere.1. sau imaginar. a transmisiilor cardanice.. o mişcare spaţială de rotire relativă după toate cele trei direcţii ale spaţiului în raport cu elementul conjugat numit braţul cuplei.1. vx vy v z  x  y z 0 1 0 0 1 Fig.1.9. respectiv a proporţiilor. cum ar fi în cazul radarelor spaţiale. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).1..9. reprezentând deplasarea şurubului în lungul axei la o rotaţie completă a sa. etc. în practică întâlnim: . fiind data de relaţia: x  p 2 1.cuple inferioare. -cuple superioare. numit şi pivotul cuplei.1. reprezintă echivalentul celei de rotaţie a lagărului din plan. precum şi a mecanismelor de avans de la maşinile unelte..6. 17 . Deoarece între cei doi parametri ai mişcării spaţiale a şurubului să piuliţei există o relaţie dată de formula 1. Dacă se scoate bila dintre plăcile din fig. deplasarea x a acestuia este obţinută după principiul regulii de trei simple. ca mişcarea rigidului cu un punct fix. studiată în cadrul mecanicii. etc.

mase plastice şi răşini speciale. alame. funcţie de mişcările permise. 18 . fonte speciale. Pentru aceasta se are în vedere că un corp liber în spaţiu poate executa maximum şase mişcări. Generic clasa unei cuple se notează cu . la care se adaugă cuplele de fixare. dacă legătura se realizează după o muchie a prismei. 8 November 20110 x . având pentru cuplele cinematice. În tabel se trec pe prima linie cele 3 translaţii maxime. ca exemplu putând considera contatul bilei din fig. respectiv din spaţiu. după care se întocmeşte un tabel.7. Pentru studiul acestor mişcări şi stabilirea clasei unei cuple se recomandă o metodă tabelară. egal cu numărul restricţiilor impuse de cupla respectivă. Îmbunătăţirea randamentului ţi a fiabilităţii acestor cuple se realizează prin utilizarea de materiale cu proprietăţi atifricţiune deosebite. ales convenabil. sunt cele la care contactul suprafeţelor mobile ale cuplei are loc teoretic într-un punct definite cuple cu contact punctiform. v y ..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Cuplele inferioare. Pentru a stabili clasa unei cuple se analizează mişcările relative permise şi anulate celor două corpuri. randamentul este teoretic minim. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).1. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.1. Cuplele superioare. ce pot avea diferite forme geometrice de suprafeţe de contact plane. Ca exemple se pot da. Pentru aceasta se alege convenabil pentru fiecare cuplă analizată un sistem de referinţa unic.1.5. etc.  y . Clasificarea structurală este cea mai importantă clasificare pentru analiza structurală a mecanismelor. vz . deci cu mişcare valori de la 1 la 5. Clasificarea structurală împarte cuplele cinematice în cinci clase. curbe. cuplele de rotaţie din plan. Exemple pot fi considerate.m”. sau cu contact liniar. Această clasificare este deosebit de importantă având în vedere că în cazul cuplelor inferioare. sau reciproc înfăşurabile. cu contact punctiform sau liniar este maxim dar capacitatea portantă scade exponenţial cu dimensiunea contactului. dacă contactul între cele două suprafeţe are loc după o linie dreaptă sau curbă. întrucât cu ajutorul acestor concluzii putem realiza o transpunere matematică a condiţiilor structurale pe care le poate îndeplini un mecanism pentru a funcţiona în siguranţă. respectiv cele 3 rotaţii precizate prin vitezele unghiulare corespunzătoare direcţiilor sistemului. constând din trei rotaţii şi trei translaţii în raport cu un sistem de referinţă cartezian. fig. iar uzurile sunt mult mai mari. contactul liniar al unei prisme cu un plan. contactul unei role cilindrice cu un plan. etc. z . cum este cazul rulmenţilor. stocare. dacă generatoarea cilindrului se află în contact cu planul. la care contactul se realizează prin intermediul unor suprafeţe ce se află în contact direct. cum este cazul cuplelor filetate. ales convenabil pentru elementele cinematice supuse legăturii. fig. Orice formă de copiere. teflon simplu sau grafitat.. complementare. precum şi lubrifianţi cu calităţi superioare. raportate la un sistem unic de referinţă. aliajele sinterizate şi grafitate.. la care elementelor nu li se permite nici o mişcare relativă. cu plăcile între care este prinsă. bronzuri. cum ar fi aliaje ale cuprului. Prin definiţie clasa unei cuple este un număr întreg. profilate. iar în cazul cuplelor superioare. necesitând materiale cu proprietăţi de rezistenţă deosebite. pe care le identificăm cu ajutorul celor 3 viteze vx .9.. format din două linii şi şase coloane. dar capacitatea portantă maximă. circulare..

indicele 5 indicând numărul de grade de libertate permise de cuplă elemente cinematicelor sale. iar litera p fiind iniţiala cuvântului „pereche" (de elemente cinematice). stocare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme În a doua linie a tabelului. deci vz  0 .1. este reprezentată o astfel e cuplă cinematică. În continuare se vor exemplifica cele cinci clase de cuple cinematice. În unele tratate de teoria mecanismelor se obişnuieşte să se noteze cu p5 în loc de C1. precizate cu cifra în tabelul anexat şi raportate la sistemul de axe de coordonate indicat în figură.10.1. la care relaţia de corelare este dată de relaţia 1. deoarece punctul ca formă de manifestare a legăturii ar dispărea. Deplasarea în sus ar îndepărta-o de plan şi cupla nu ar mai avea sens. Cupla cinematică de clasa 1 (m=1). modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. se poate trage concluzia că bila poate avea cinci mişcări posibile independente. Obs. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Cupla cinematică de clasa a II-a (m=2). pentru o scriere mai simplificată se notează cupla de clasă 1 cu C1 . iar restricţionarea mişcării de către cupla cinematică o precizam cu cifra 0. se completează cu cifra 1 existenţa mişcării. clasa cuplei studiate este egală cu numărul de cifre 0 din cea de a doua linie a tabelului. La sfârşit. 19 . Placa 2 nu permite bilei 1 deplasarea în direcţia axei z. formată dintr-o bilă care se poate rostogoli cu lunecare pe placa de bază. În fig. Se va vedea mai departe însă că o cuplă cinematică nu este formată totdeauna numai din două elemente cinematice ci pot fi în număr mai mare. Un exemplu elocvent îl constituie cupla filetată dintre şurub şi piuliţă. Dacă o cuplă permite doua mişcări între care însă există o relaţie matematică bine definită se consideră doar o singură legătură sau restricţie dintre cele doua mişcări permise. Realizând analiza conform celor stabilite.. Se vede deci că în cazul de faţă m=1. Orice formă de copiere. după analiza individuală a existenţei sau nu a unei mişcări din cele şase. Suprimă un grad de libertate al elementului mobil.

la care sunt suprimate elemente cinematicelor cele două rotiri după axele Ox . stocare. Cupla cinematică de clasa a IV-a.. sunt prezentate variante de cuple de clasă C4. atât inferioare cât si superioare.9. Are ca exemplu caracteristic cupla cilindrică de rototranslaţie în jurul axei tijei din fig.  x  0 . având ca simbol C4.1. analizând mişcările posibile se observă conform tabelului anexat. simbol C3. 20 .11.respectiv Oy şi o translaţie după axa Oz. În fig. este deci tot o cuplă de clasa a-III-a. că aceasta cuplă nu permite nici o translaţie.13. în consecinţă rezultă că. cu m=4.14. Elementul 1 fiind o tijă cilindrică. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Suprimă elementelor cinematice supuse acestei legături 3 grade de libertate. Orice formă de copiere. Ea este formată dintr-un cilindru care se rostogoleşte şi alunecă pe o placă de bază. realizat prin contactul unei plăci prismatice cu o altă placă.12.1. Un exemplu ilustrativ este cel al cuplelor sferice cum este redat în fig. Conform tabelului. respectiv vy şi o rotaţie după aceiaşi axă cu  y . în care este reprezentată cupla cinematică plană. utilizate pe scară largă în conceperea şi construcţia mecanismelor.1.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Este reprezentată în cazul cel mai general în fig. m=2 . Un alt exemplu este redat în fig.. permiţând toate cele trei rotaţii. Mişcările independente rămase posibile cilindrului faţă de placa 2 sunt două translaţii şi cele două rotaţii. Conform regulii stabilite.1. respectiv o cuplă de clasă C2. Cupla cinematică de clasa aIII-a (m=3.1. care sunt mişcări independente între ele. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. se poate mişca faţă de manşonul 2 printr-o translaţie după direcţia axei Oy. În raport cu sistemul de axe indicat în figură mişcările interzise sunt: vz  0 .

în care se introduce fie capătul unui şurub. sau practicând unul sau mai multe canale în lungul glisierei. 21 .. respectiv culisă. iar elementul cinematic mobil. m=5. Realizarea translaţiei fără rotaţie se poate realiza şi cu alte soluţii tehnice. numit pană. la care. este prezentat cazul în care cupla permite doar o mişcare de translaţie după direcţia vx. Orice formă de copiere.1. se mai denumeşte. pătrate. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Elementul prismatic al cuplei.1. pe care poate să alunece elementul cinematic mobil. permite elementelor cinematice supuse legăturii o singură mişcare independentă. sau pornind de la forma geometrică din fig. se mai numesc şi cuple prismatice. ce înlocuiesc frecarea de lunecare cu cea de 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). triunghiulare. În cazul unor maşini unelte aceste cuple se mai numesc şi ghidaje. de glisieră. fie un corp paralelipipedic. Fiind redată detaliat schema constructivă se poate stabili clar că singura mişcare permisă este o mişcare de rotaţie în jurul axei fusului lagărului. În fig. respectiv lagărul cu alunecare. ovale. Dacă între cele două elemente se introduce un rulment atunci cupla este cuplă de rotaţie cu rostogolire.1.8. corpuri de rostogolire recirculabile. fiind codificată cu C5. sau mai nou. hexagonale.15.15.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. este redată cupla de rotaţie. sau combinate din suprafeţe cilindrice cu o suprafaţă plană ce împiedică rotirea relativă dintre culisă şi piatra de culisă. caz în care cupla se numeşte de cuplă de rotaţie.14. Cupla cinematică de clasa a V-a. de piatră a glisierei. pornind de la mişcarea de translaţie numită şi glisare sau culisare. respectiv cu ajutorul altor forme prismatice. În fig. stocare. caz în care devine o cuplă declasă 5 translaţie.1. sau piatră de culisă.

16. cupla fiind de clasă cinci. 22 .2. cupla se mai numeşte cuplă elicoidală. stocare. Orice formă de copiere. nu se poate utiliza în studiul mecanismelor. Care sunt principalele criteri de clasificare ale cuplelor cinematice.1. Ea există însă în construcţiile civile şi a maşinilor sub denumirea de „încastrare.. cu m=6. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. cu alternanţe de plinuri şi goluri. constând dintr-o translaţie în lungul axei şurubului vx şi o rotaţie  x în jurul aceleiaşi axe. Cupla cinematică de clasa a-VI-a.16. 2. Fig. Pornind de la definiţia acestui gen de mişcare din mecanică. Exerciţii 1. Enumeraţi si exemplificaţi clsificarile pentru cele mai importante criterii Rezolvări: 1.1. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Care sunt principalele criteri de clasificare ale elementelor cinematice. în care elementele cinematice execută o mişcare de şurub.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme rostogolire. complementare a celor două suprafeţe reciproc înfăşurabile. Un alt caz de cuplă de clasa cinci este cel al cuplelor cinematice filetate din fig. O altă soluţie utilizată o constituie realizarea de forme complexe. Deşi cele două elemente execută două mişcări. aceste nu sunt independente. deoarece suprimă elemente cinematicelor toate cele 6 grade de libertate. deoarece: vx  p x 2 1. Enumerţi si exemplificaţi clsificarile pentru cele mai importante criterii 4. deoarece aceasta nu permite nici o mişcare relativă elementelor supuse acestor legături. se folosesc notiunile din curs. Reprezentaţi structural un mecanism cu camă.. considerată în acest caz axa Ox. de mişcare elicoidală. Definiţi noţiunile de element cinematic şi cuplă cinematica. numite caneluri. 3.

atunci când există cel puţin un element cinematic pentru care j  3 .1.lanţuri cinematice simple.17.19. După complexitatea structurală avem .lanţuri cinematice spaţiale. toate elementele cinematice se mişca în acelaşi plan.3.1. sau în plane paralele. definitii. . 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). LANŢURILE CINEMATICE Prin definiţie numim lanţ cinematic doua sau mai multe elemente cinematice legate între ele prin intermediul unor cuple.lanţuri cinematice plane.18.1. clasificari.1. cum este redat în fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 2. teoretică. se poate face pe baza mai multor criterii. mecanisme. şi fig. studentul va fi capabil să   definească şi să clasifice noţiunile de lanţ cinematic şi mecanism utilizeze criteriile de clasificare pentru exemple concrete de mecanisme de largă utilizare 1. atunci când. După felul mişcărilor permise: . .4. Notiuni fundamentale: lant cinematic.4. atunci când există elemente cinematice astfel încât să avem mişcări după toate cele trei axe ale spaţiului. Orice formă de copiere. Lanţul cinematic este o noţiune abstractă. Într-un lanţ cinematic cuplele se notează cu litere mari iar elementele cinematice cu cifre arabe. 23 .lanţuri cinematice complexe. sunt caracterizate de faptul că elementele cinematice componente au rangul j  2 .3. conform exemplelor din fig. Clasificarea lanţurile cinematice Clasificarea lanţurilor cinematice. putem obţine din acelaşi lanţ cinematic un număr mare de mecanisme. aplicatii Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. necesară în dezvoltarea teoriei mecanismelor. Caracteristica fundamentală a acestora constă în faptul că într-un lanţ cinematic toate elementele sunt mobile (cinematice) iar prin modificarea sau selectarea opţională a cuplelor lanţului. stocare. 1. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. descrise în continuare.

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

După rangul elementelor cinematice avem:
- lanţuri cinematice deschise, în care există cel puţin un element
cinematic cu J=1, toate exemplele din fig.1.17., a, elementele 1 şi
2, b, elementele 1 şi 3, şi c, elementele 1 şi 5,

Fig.1.17.
exemplele din fig.1.19.a, elementele 1, 4 şi 5, b, elementele 1, 5, 6, şi 8.

Fig.1.18.

a

b

Fig.1.19.
- lanţuri cinematice închise, sunt lanţurile cinematice pentru care toate
elementele au j  2 , exemplele din fig.1.18.

8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

24

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

1.3.5. NOŢIUNEA DE MECANISM
Utilizând noţiunea de lanţ cinematic, se defineşte mecanismul ca
fiind orice lanţ cinematic cu un element fix numit bază, şasiu, batiu,
suport, etc. În cazul mecanismelor spre deosebire de lanţurile cinematice,
cuplele sunt precizate explicit, cuple de clasa 5 de rotaţie sau translaţie, cuple
de clasa 4 de rototranslaţie, etc..
În sens larg numim mecanism un grup de elemente cinematice
legate la o baza precum şi între ele cu ajutorul unor cuple cinematice
precizate explicit. Scopul mecanismelor este transmiterea cu sau fără
transformare a unei mişcări sau cuplu ori forţă precum si transformarea unei
energii nemecanice în energie mecanică şi invers. Ca exemplu se poate
considera motoarele cu mecanism bielă manivelă, care transformă energie
de explozie a amestecului corburant în lucru mecanic util iar compresorul,
transformă energia mecanică în energia de comprimare a gazului respectiv,
deci o energie internă. Prin definiţie, numim mecanism motor, mecanismul
la care este precizat elementul, sau după caz elementele conducătoare.
1.3.5.1. Clasificarea mecanismelor
Mecanismele se clasifică asemănător cu lanţurile cinematice. Astfel
după restricţiile mişcării elementelor cinematice, acestea pot fi:
- mecanisme plane
- mecanisme spaţiale.
Funcţie de complexitatea legăturilor dintre elemente şi a mişcărilor lor
ca şi în cazul lanţurilor cinematice avem mecanisme simple şi mecanisme
complexe, în funcţie de mecanismul din care provin.
Funcţie de cuplele ce leagă elementele cinematice avem:
- mecanisme cu cuple cinematice inferioare
- mecanisme cu cuple cinematice superioare
Avem mecanisme cu cuple cinematice inferioare atunci când în
componenta mecanismelor nu întâlnim nici o cupla superioară. Sunt
prezentate în fig.1.21., diferite mecanisme uzuale, toate având la bază lanţul
cinematic format din patru laturi la care modificând raportul acestor laturi,
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

25

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

menţinând acelaşi element fix 4, care devine baza mecanismului, se por
realiza aşa cum se vede o mare gamă de mecanisme, definite pe desen.

Fig.1.20.
În fig.1.21. sunt prezentate diferite variante de mecanisme, toate
obţinute din lanţul cinematic cu trei laturi prin modificarea tipului de cuple.
Astfel în exemplele a, b, c, d folosind cuplele A şi B de clasă 5 de
rotaţie şi C o cupla de clasa 4 de roto-translaţie se pot obţine diferite variante
ale mecanismului manivelă piston, dacă elementul conducător este manivela
1şi elementul condus de execuţie pistonul, cum este cazul mecanismului de
la compresoarele de aer cu acest mecanism de acţionare. Dacă elementul
conducător este pistonul, cum este cazul în care acest mecanism este folosit
pentru motoarele cu ardere internă, în care pistonul 4, este element
conducător deoarece transmite mişcarea rezultată în urma exploziei
amestecului corburant, datorită scânteii date de bujii, în cazul celor cu
scânteie, respectiv a autoaprinderii, în cazul celor ce funcţionează după ciclul
diessel, la arborele cotit, elementul 1, care devine element condus de

8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

26

precum şi exemplele din fig.22. 1. 1.1... Cele mai uzuale mecanisme poartă denumiri specifice pornind de la anumite particularităţi ale formelor constructive de la tipurile de mişcare ale elementelor cinematice şi anumite elemente de specificitate. 1.. marea majoritate a mecanismelor cu came. dezvoltate în capitolul 5.21. 1.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme execuţie.27. Fig...30.1. cum este cazul mecanismelor cu roţi dinţate. 1. 1.28. Dacă de alege cupla din C de rotaţie în schimb cupla din B rămâne o cuplă de clasa 4 de rototranslaţie atunci mecanismul devine mecanism cu culisă în cele trei variante date în exemplele f. descrise în capitolul 4. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.23. h. Dacă se fixează cupla de translaţie din C. chiar 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).29. 27 . stocare. exemplul d. De asemenea sun mecanisme cu cuple inferioare mecanismele cu cuple elicoidale din anexa I. g..34. Mecanismele cu cuple superioare dacă în componenta acestor mecanisme există cel puţin o cuplă superioară.. 1. Orice formă de copiere. şi cupla din B se realizează ca o cuplă de clasă patru de rototranslaţie plană atunci mecanismul se transformă în mecanism de tangentă..33.

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. un mecanism bielă manivelă.24. 5. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). stocare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme constructivă. Orice formă de copiere.21. 1.. Rezolvări: 1. Realizaţi clasificarea lanţurilor cinematice 3. şi respectiv 1. Reprezentaţi pentru două secvenţe alese aleator un mecanism patrulater. se folosesc noţiunile din curs. 4. Definiţi termenul de mecanism. 2. Exemple. un mecanism paralelogram.20. Realizaţi clasificarea mecanismelor. 1. şi 1. după cum a rezultat din exemplele din cele două figuri. Definiţi termenul de lanţ cinematic. 28 .

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).3. este un număr întreg. Gradul de libertate a unui lant cinematic. notat cu G. descrie principalele mecanisme si lanţurule cinematice din care provin 1..R Dacă notăm cu e numărul total al elementelor cinematice ale lanţului. considerând o cuplă de clasă m. date de relaţia 1.: 5 5 m 1 1 R  R1  R2  . Numărul total al restricţiilor R ale lanţului cinematic se va obţine prin însumarea tuturor restricţiilor introduse de cele cinci clase de cuple cinematice.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 3. Gradul de mobilitate al unui lanţ cinematic Prin definiţie. L=6 e Numărul total al restricţiilor R se calculează prin cumularea tuturor restricţiilor introduse de cuplele lanţului cinematic. stocare. G= L . al căror număr total este notat cu cm vom avea un număr total de restricţii Rm. Conform definiţiei: 1. grupe structurale.7... Orice formă de copiere. este egal cu: R1  1  c1 1. Astfel. şi având în vedere că un corp în spaţiu poate efectua maximum şase mişcări atunci. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. ce reprezintă diferenţa dintre numărul total al libertăţilor elementelor cinematice. definească noţiunile de mecanism şi mobilitatea mecanismului. aceasta va introduce m restricţii.6.4. studentul va fi capabil să     definească noţiunile de lanţ cinematic si gradul de mobilitate al unui lanţ cinematic. 29 .2. gradul de mobilitate al unui lanţ cinematic. numărul total al libertăţilor elementelor cinematice devine: 1. definească şi să utilizeze condiţia de desmodromie. dat de relaţia: Rm  mcm 1. notat cu L şi numărul total al restricţiilor impuse de cuplele cinematice R. notat cu R1 .6.4.5.3.R5   Rm   mcm 8 November 20110 1. Pentru cuplele de clasă m. cu m ce poate lua valori cuprinse între 1 şi 5. mobilitatea unui mecanism Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. Dacă notăm cu c1 numărul total al cuplelor lanţului de clasă 1 atunci numărul total al restricţiilor cuplelor de clasă 1.

Numărul total de libertăţi L se calculează pornind de la faptul că spre deosebire de lanţul cinematic. Rezultă că din cele 6 mişcări posibile în cazul plan mai rămân doar două translaţii după axele planului x. Deoarece această relaţie este folosită în analiza structurală a lanţurilor cinematice. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).. în care e reprezintă.. mobilitatea mecanismului spaţial este dată de relaţia: 5 M  6n   mcm  6n  5c5  4c4  3c3  2c2  1c1  M 6 1 1. ca şi întregul concept de lanţ cinematic va fi utilizată pentru calculul condiţiilor ce trebuie să le îndeplinească un mecanism pentru a funcţiona în condiţiile impuse. În cazul lanţurilor cinematice plane. stocare. Orice formă de copiere. 30 .8. Mobilitatea mecanismelor si condiţia de desmodromie Dacă în cazul lanţurilor cinematice cu ajutorul formulei structurale se calculează gradul de mobilitate G. şi 1.4. mobilitatea rezultând ca diferenţa dintre numărul total al libertăţilor L şi al restricţiilor R.7... se modifică astfel.11. Numărul total al restricţiilor R.4. ea mai este cunoscută sub denumirea de formula structurală a lanţurilor cinematice. notată cu M şi având aceiaşi semnificaţie ca în cazul lanţurilor cinematice.7. în cazul mecanismelor se introduce noţiunea de mobilitatea mecanismului. În acest caz. În consecinţă. 1. M=L-R 1. în 1. se notează numărul de elemente mobile ale mecanismului.9.12.10.3. acest lucru se obţine: L=6(e-1)=6 n 1. În cazul mişcărilor plane un corp poate efectua maxim trei mişcări. înlocuind în relaţia 1. se obţine forma finală de calcul a gradului de libertate G a unui lanţ cinematic spaţial sub forma: 5 G  6e   mcm  6e  1c1  2c2  .Oy şi o rotaţie după direcţia axei Oz. gradul de libertate al unui mecanism plan va purta indicele trei şi este dat de relaţia: 5 G3  (6  3)e   (m  3)cm  G3  3e  2c5  c4 m4 1.2. De asemenea toate cuplele cinematice vor introduce cele trei restricţii comune specifice mişcării plane. numărul total al elementelor cinematice ale lanţului generator. Pentru a preciza faptul că relaţia este pentru cazul spaţial. iar cu n. mecanismul are un element fix. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. formula 1.5.3. se calculează ca şi la lanţurile cinematice cu relaţia 1. Cu aceste modificări. Pentru calcul se porneşte de la acelaşi raţionament ca şi în cazul lanţurilor cinematice dată de relaţia 1..8.  5c5 1 1..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Prin înlocuirea relaţiilor 1.3. Această relaţie. se poate nota cu M 6 mobilitatea mecanismului spaţial.

6. Aspecte generale Grupele structurale reprezintă lanţuri cinematice simple care adăugate sau extrase dintr-un mecanism nu modifica structura acestuia. între elementul 1 şi 3. Grupele structurale trebuie sa fie cat mai simple. raţionând ca în cazul lanţurilor cinematice se obţine relaţia de calcul: 5 M 3  (6  3)n   (m  3)cm  3n  2c5  c4  M 3 m4 1. În caz contrar restul studiilor şi analizelor nu îşi au rostul dacă mecanismul este nedesmodrom.3. Prin definiţie spunem că un mecanism este desmodrom dacă toate elementele cinematice ale mecanismului au între ele o mişcare relativă unic determinată. După cum rezultă din figură.6. Grupele structurale trebuie sa conţină un număr cat mai mare de elemente. Împărţirea în grupe structurale se face pornind de la elementul cinematic conducător şi mergând din aproape în aproape până la elementele cinematice de execuţie. condiţionat. iar dromos drum. 1. Orice formă de copiere. Din acest motiv este bine să se respecte următoarele observaţii legate de împărţirea unui mecanism în grupe structurale. având un element fix. În concluzie orice studiu al unui mecanism trebuie să înceapă cu verificarea desmodromiei.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Pentru mecanismele plane. desmis însemnând legat. drumuri. 2.. fie închis. Grupele structurale trebuie sa conţină un număr de elemente cat mai mic posibil. Această condiţie se numeşte desmodromie. unde m reprezintă numărul de restricţii induse de o cupla de clasă m. Pentru a îndeplini această condiţie rezultă că trebuie ca gradul de mobilitate G al acestor grupe să fie zero. fie deschis când se ajunge la un lanţ fundamental cu un element fix. în interdependenţă. cum este redat în fig. din punct de vedere matematic un mecanism este desmodrom dacă mobilitatea sa M este egală cu numărul elementelor cinematice conducătoare. Cu alte cuvinte elementele cinematice supuse legăturilor mecanismului se mişcă pe traiectorii. În plus mai trebuie precizat la regula de adăugare sau extragere că acestea trebuie făcute astfel ca sa rămână după extragere sau adăugare tot un lanţ cinematic. Prin definiţie.1.35. Această echivalare din punct de vedere structural ne ajută în multe aplicaţii.1. 1. ca şi în cazul lanţurilor cinematice. 4. GRUPELE STRUCTURALE 1. Grupele structurale ne sunt utile în analiza cinematica şi dinamica pentru că ne da posibilitatea studiului parţial al mecanismului care reprezintă un mare avantaj aşa cum vom vedea. De aceea se mai numesc şi grupe cinematice. există o cuplă 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). În analiza structurală a unui mecanism este deosebit de important sa stabilim dacă mecanismul studiat este sau nu desmodrom. 3. În formarea grupelor structurale trebuie sa avem în vedere un aspect deosebit de important legat de posibilitatea de echivalare structurală a cuplei cinematice de clasa 4 de rototranslaţie cu un lanţ cinematic cu două elemente cinematice şi trei cuple de clasa 5.13. stocare. cuple sau puncte cu mişcare cunoscută. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 31 . termen compus ce vine din limba greaca. 5.3. etc cunoscute.

35. modificarea distanţei x. 6.b. Prin definiţie clasa unei grupe. În cazul mecanismelor plane pornind de la condiţia de grad de mobilitate nul al grupei structurale şi posibilitatea de a echivala cuplele de clasă patru după regula de mai sus. care formează în cazul unei grupe un contur închis. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. separat. respectiv după rangul maxim al elementelor componente se împart în clase.1. egal cu numărul elementelor ce formează laturilor unui contur închis.2. se remarcă din fig.21. respectiv: n’ 2 4 6 8 . Conform figurii fig... prin introducerea patinei ca element cinematic.35. redate în continuare sub formă tabelară..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme de clasă patru de rototranslaţie. devine: M 3  3n ' 2c5'  0 1. După numărul elementelor cinematice componente n. c5' 3 6 9 12 . având în vedere că cele două mărimi sunt numere întregi. în care este redată cupla de clasă patru de rototranslaţie. astfel: 1. Acesta este cazul suprapunerii celor două mişcări permise de cupla din B dintre elementele 1 şi 3. datorită cuplei de translaţie. Orice formă de copiere.1. respectiv modificarea distanţei x şi a unghiului  metoda purtând numele de metoda separării cuplei de clasă patru. 32 .6. Conform detaliilor geometrice cele două cuple realizează aceleaşi funcţii. respectiv rangul maxim al elementelor ce compun 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). care se leagă prin cele două cuple separate de data aceasta. a b Fig. ce permite glisarea patinei pe elementul cinematic 1 şi prin modificarea unghiului  . 1.a. Clasificarea grupelor structurale Grupele structurale se împart după mai multe criterii.1. cu viteza unghiulară 2 datorită componentei de rotaţie dintre patină şi elementul cinematic 3. constând într-o cuplă de translaţie din B şi una de rotaţie din C.3.13.35. stocare. este redat cazul în care se separă cele două componente ale cuplei. din care se obţine condiţia de existenţă a numărului de elemente n ' şi numărul de cuple ' de clasă 5 c5 pentru o grupă structurală. este un număr întreg. Pentru a se stabili mai uşor acest lucru în cazul mecanismelor plane.. relaţia 1.

. sunt libere. . în care sunt precizate pe figură ordinul şi cuplele ce au stat la baza stabilirii lui. aspectul şi caracteristica diadei 8 November 20110 Schema cinematică cu cuplele suprapuse Schema cinematică şi denumirea mecanismului reprezentativ Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). astfel: pentru n=2 avem grupele cinematice de clasă doi. - a b c Fig. Funcţie de acest număr grupele cinematice poartă denumiri specifice.36.1. Ordinul este un număr întreg egal cu numărul cuplelor posibile a se lega la alte mecanisme.b.1. cu cuplele separate precum şi cu cuple suprapuse şi mecanismele reprezentative din care provin sunt redate în tabelul cu diadele de mai jos. numite diade din tabelul cu diadele de mai jos. deoarece cuplele A.c). . deoarece elementele 1 şi 2 au rangul 3. În cazul aceleiaşi grupe şi ordin grupele structurale se clasifică în aspecte. grupele structurale se împart în ordine.36.1. În fig.36. 2.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme grupa. C şi E. Orice formă de copiere. Astfel în fig. F. . E. dacă nu există contururi închise. în funcţie de tipul cuplelor ce o compun. Exemple sunt redate în fig. stocare.36. Exemple semnificative. Deoarece în aplicaţiile uzuale vom folosi numai diade se vor analiza doar aspectele acestei grupe. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. de ordinul trei datorită cuplelor A.a şi b. de ordin 4. După numărul cuplelor posibile de legătura.1.pentru n=4 avem grupele cinematice de clasa 4 numite şi tetrade (fig.1. putând realiza cu alte elemente cinematice patru legături. datorită rangului maxim j=3). se redă tot cazul unei triade formată din patru elemente cinematice dar datorită rangului j=3 al elementului doi este triadă.36.pentru n=3 avem grupele cinematice de clasa 3. 33 . numite şi triade (fig.1. D. aspectele lor şi mecanismele reprezentative Schema cinematică cu cuple separate.a. grupa este o triadă.pentru n=5 avem grupele cinematice de clasa 5 sau pentade. 3. Diadele.36.

Orice formă de copiere. cu două cuple exterioare de translaţie şi una de rotaţie interioară (TRT) Mecanism balansier -piston(piston 2 . 34 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme di ada de aspect 1. balansier 1) 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). cu două cuple de rotaţie şi una e translaţie (RRT) Nu există Mecanismul patrulater Mecanism manivela-piston diada de aspect 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. stocare. cu două cuple exterioare de rotaţie şi una de translaţie interioară (RTR) Mecanism cu culisă oscilantă sau rotativă diada de aspect 4. cu trei cuple de rotaţie (RRR) diada de aspect 2.

cu două cuple de translaţie (una interioara şi una exterioara) şi una exterioară de rotaţie Mecanism patrulater dublu-balansier varianta A Mecanism cu culisa de translaţie varianta B Exerciţii     definiţi noţiunile de lanţ cinematic si gradul de mobilitate al unui lanţ cinematic. Relaţia de calcul a mobilităţii pentru un mecanism plan ţi spaţial. grupe structurale.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Mecanism patrulater (M3=2) Diada de aspect 5. stocare. Se folosesc noţiunile din curs 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 35 . Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. descrie principalele mecanisme si lanţurule cinematice din care provin. definiţi noţiunile de mecanism şi mobilitatea mecanismului. Definiţi noţiunea de desmodromie şi să se utilizeze pentru verificarea condiţiei de desmodromie pentru mecanism patrulater si bielă manivelă. Rezolvări: 1.

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. cuple cinematice si grade de libertate de prisos sau pasive structural Timp mediu de studiu: 2 ore  definească şi să identifice familia unui mecanism.  înţeleagă utilitatea elemente cinematice. Pentru a reduce dimensiunile de gabarit în cazul balamalei unice şi pentru a simplifica construcţia la montarea uşii pot fi folosite 2. Familia unui mecanism. sau de prisos. a apărut necesitatea separării elementelor componente ale mecanismelor şi gradelor de mobilitate ale elementelor. Pentru a se înţelege se considera un exemplu deosebit de simplu al balamalei ce asigură posibilitatea deschiderii uşilor. Toate aceste elemente pasive sau de prisos din punct de vedere structural sunt totdeauna motivate din punct de vedere organologic şi funcţional. 36 . ar fi mereu suficientă o singură balama. care din punct de vedere structural nu modifică cu nimic mecanismul de bază. precum şi pentru a reduce solicitările şi masele inerţiale ale elementelor componente ale mecanismelor. De aceia în analiza mecanismelor trebuie să putem identifica situaţiile în care există aceste elemente de prisos pentru a fi eliminate din calculul mobilităţii. cuple cinematice si grade de libertate de prisos sau pasive structural.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 4. etc. elemente cinematice. ferestrelor. 3 si chiar 4 balamale. deoarece erorile sunt foarte mari şi se descoperă mecanisme care deşi funcţionează.3. se justifică prin faptul că. cu scopul de diminuare a uzurilor. Acest termen de pasiv. stocare. Orice formă de copiere. rolul şi importanşa sa in analiza structurală a mecanismelor.3. legate între ele funcţie de lungimea şi dimensiunile uşii. pentru cazuri extreme balama tip panglica. din punct de vedere structural pentru funcţionarea sa. a forţelor şi modului de solicitare a cuplelor se utilizează soluţii tehnice. Cuple. pentru aceiaşi funcţie sau. care dacă se suprimă sau adaugă unui mecanism nu îl influenţează structural. Astfel dacă din 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). elemente cinematice şi mobilităţi pasive structural În teoria mecanismelor. din calculul mobilităţii rezultă contrariul. 4. pentru a se îmbunătăţii funcţionarea şi performanţele unui mecanism. În cazul balamalei.5. deşi efectele practice sunt avantajoase. ce conţine un număr foarte mare de balamale.

Deci în formula structurală 1.2) . Pentru utilizarea corectă a formulei structurală 1. În secvenţa 2. aceasta defineşte situaţia de mecanism blocat. există posibilitatea de a realiza evaluare prin scrierea ordonată. în sensul că toate elementele cinematice sunt fixe relativ între ele. B . numit tablou de analiză structurală. c5=4.C5R F  (4  1)  C5R Analizând descrierea legăturilor se observă de fapt că se pot considera două mecanisme şi pe de altă parte că elementul 4. n=3.13. printr-o cuplă de rotaţie de clasă m=5. c4=0. Astfel prima descriere din acest tablou de analiză de mai jos precizează că. deci: M 3  3n  2c5  c4  3  3  2  4  1  0  1 În acest caz pe lângă reducerea dimensiunilor elementului 2 datorită preluării a unui procent din solicitare de către elementul 4.1. notată cu bz de elementul cinematic 1. A .1.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme calcule se obţine mobilitatea 0 a unui mecanism. stocare.22.(1. conform modelului de mai jos. care înseamnă. a mobilităţii.2) .22. sunt. a mecanismului reprezentată cu linie întreruptă.(bz -1) . aceasta arată că pentru a se putea realiza funcţionarea acelui mecanism trebuie să-i mai asigurăm două mobilităţi. 37 . în A. s-a ales momentul în care braţele 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Dacă mobilitatea calculată este M=-1. o scriere simplificată după identificarea corectă a numărului de elemente şi cuple cinematice.(1.C5R E  (3  4)  C5R C . leagă în condiţii similare elementele 1 şi 3.13. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. se leagă baza.C5R D  (3  bz )  C5R Fig. Orice formă de copiere. În unele cazuri este avantajos ca distribuirea sarcinii ce solicită un element cinematic să fie avantajos a fi preluată de două sau mai multe elemente cinematice reducând în acest fel gabaritul şi în consecinţă efectele inerţiale sau îmbunătăţind funcţionarea mecanismului ca în cazul mecanismului paralelogram din fig. elementul pasiv 4 asigură continuitatea mişcării mecanismului.

b. vom avea: n=5. urmărind profilul camei. împiedica riscul ca elementul 3 să înceapă să se mişte în sens contrar transformând mecanismul paralelogram în mecanism antiparalelogram.bz ) .13. E  (4  5)  C5R . c5=5. este prezentat exemplul mecanismului de antrenare a maşinii tip şeping. poziţiile cuplelor fiind A’. Pentru a reduce uzura acestui contact i se permite tachetului. B’.3) . elementul 4.23.23. În cazul mecanismelor cu came.24. fig. la care manivela 1.1.1. nu are efect structural asupra mecanismului ci înlocuieşte frecarea de lunecare dintre cama şi tachetul cu vârf într-o frecare de rostogolire reducând astfel forţele rezistive de frecare şi mărind fiabilitatea mecanismului datorita avantajelor frecării de rostogolire comparativ cu frecarea de lunecare. C . D şi C’ de coliniaritate.(3 .C5R . pentru formula structurală 1. Analizând tabloul se remarcă evident că cupla din g este o cuplă de prisos şi trebuie eliminată. Datorită cuplelor de translaţie din F şi G elementul 4 produce o translaţie a elementului cinematic 5. D  (3  4)  C5R . o rotaţie cu viteza unghiulara 2 în jurul axei proprii. În cazul mecanismului cu camă din fig.(1. În fig. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). G  (5  bz )  C5T B . A .1. se roteşte uniform. stocare.a rola 3. Deci la calculul mobilităţii mecanismului rola nu se ia în calcul. Orice formă de copiere.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme elementelor 1 şi 3 sunt coliniare cu elementul 2. 38 .(bz -1) . Dacă se realizează tabloul de analiză structurală se obţine: Fig. c4=2.24.1.C4RT . antrenând culisa 3 într-o mişcare de oscilaţie în jurul cuplei fixe din C. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. iar mobilitatea este: M 3  3n  2c5  c4  3  5  2  5  1  2  1 ce arată că mecanismul este desmodrom. tachetul se deplasează sus şi jos. F  (5  bz )  C5T . În concluzie mecanismul are elementul 4 şi cuplele E şi F cuple de prisos.C5R . Aşadar.

1. în cazul mecanismului cu camă din fig. sunt elemente de prisos. a b Fig. zona de coborâre. De asemenea. Orice formă de copiere. stocare. arcul interpus între un umărul tachetului şi reazemul mecanismului nu are rol structural în funcţionarea mecanismului ci este un element pasiv care însa readuce tachetul în poziţia de contact cu cama la inversarea sensului său de mişcare. Evident în calculul mobilităţii aceste cuple şi elementul corespunzător nu se vor lua în considerare.24.25. cum se v-a arăta în capitolul 5. pentru a transmite aceiaşi mişcarea la mai multe elemente cinematice. când urmează pe profilul camei. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.1.1. Evident că unul dintre cele două elemente conduse 3. este prezentat cazul în care mecanismul paralelogram este folosit ca sistem multiplicator.1. 39 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Această mişcare constituie un grad de mobilitate de prisos. Fig. În fig. alături de cuplele cu care se leagă. sau 4. reducând în acest fel uzura dintre cele două suprafeţe. în acest caz la cele trei roţi active ale locomotivei.25. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). care permite tachetului să schimbe continuu punctul său de contact dintre capul bombat al tachetului cu cama.1.

numărul de cuple pe care le introducem în analiza structurala este numit ordin de multiplicitate. Astfel în cazul a.26.26. şi reprezentarea structurală.26. Cuple multiple Sunt situaţii în care într-un mecanism se leagă în acelaşi punct teoretic de cuplare doua sau mai multe elemente cinematice.1. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. trei exemple de cuple de rotaţie. este cazul unei cuple multiple simple.26. 40 .3. cum este redat în fig. la reprezentarea structurală. În analiza structurala este strict necesar ca să folosim ordinul de multiplicitate al cuplei k în sensul că dacă în cuplă se leagă n elemente cinematice.1. stocare.14. conform căreia numărul de inele concentrice este egal cu ordinul de multiplicitate. În cazul în care într-o cuplă se leagă mai mult de doua elemente cinematice atunci vorbim de cupla multipla.5.1. Orice formă de copiere.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 1. didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).1. redat constructiv şi structural în 8 November 20110 FuncţieFig.sunt redate prin schema constructivă în secţiune şi vedere laterală. Pentru a se înţelege mai bine pentru exemplificare în fig.4. din fig. se notează cu k şi este dat de relaţia: k=n-1 1. Există tendinţa precizării ordinului de multiplicitate prin numărul inelelor concentrice.

5. După ce alegem un sistem de referinţă unitar în mod convenabil pentru mecanismul studiat. Pentru o scriere simplificată. V. sau translaţie. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Pentru stabilirea familiei unui mecanism se recomandă o metodă tabelară. este cazul în care se leagă trei elemente deci k = 3-1 =2.5. Prin definiţie numim familia unui mecanism numărul întreg „f” egal cu numărul restricţiilor comune impuse tuturor elementelor cinematice ale unui mecanism în raport cu un sistem de referinţă unic. se trece cifra 1. a introdus noţiunea de familie a mecanismelor. Prin similitudine există mecanisme care pot avea un număr de restricţii comune tuturor elementelor cinematice. Dobrovolschi.13. Introducerea acestei noţiuni s-a realizat prin generalizarea calculului mobilităţii mecanismelor plane care conform relaţiei 1. se trece la analiza succesivă a mişcărilor fiecărui element cinematic. În tabel. sau de clasă 4 de rototranslaţie. C52 R . 41 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme dreapta. C52T . fiind deci o cuplă cu ordinul de multiplicitate 3. de rotaţie. Tabelul va avea un număr de şapte coloane şi un număr de linii egal cu cel al elementelor plus una pentru a se trece sumarea coloanelor pe verticală. Noţiunea de familia mecanismelor În aplicaţii s-au observat de multe ori erori în aplicarea formulei de calcul a mobilităţii unui mecanism. elementele şi gradele de prisos în sensul celor descrise în paragraful anterior. reducea cu trei gradele de libertate ale fiecărui element cinematic. În exemplul b. În exemplul din cazul c. sau cu precizarea tipului de mişcare de rotaţie din cuple C53 R . este cazul cuplei cu patru elemente cinematice supuse legăturii.3. Orice formă de copiere. cum este precizat şi pe figură se poate scrie simbolul cuplei cu C52 . chiar dacă s-a ţinut cont de cuplele. Pentru a rezolva această eroare V. stocare. respectiv C4RT . Se începe analiza cu elementul conducător. dacă elementul poate să execute 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). în dreptul elementului ce se analizează în coloana din dreptul mişcării analizate. atunci se pot introduce aceste particularităţi în simbolul de scriere a cuplei după forma aceasta. prin raportarea la sistemul unic de referinţă. 1. Dacă se are în vedere că în cazul mecanismelor plane cuplele pot fi de clasă 5 de rotaţie. respectiv deveneau comune cele trei restricţii specifice mişcării plane. simbolizată cu C53 . Conform acestei metode pe verticala sunt trecute elementele cinematice ce compun mecanismul iar pe orizontala mişcările maxime posibile ale unui corp liber în spaţiu. terminând cu cel condus de execuţie. precizând astfel şi ordinul de multiplicitate.

Pornind de la această noţiune mecanismele se pot grupa pe familii. Pentru a calcula mobilitatea mecanismului de familie f se procedează ca în cazul mecanismelor plane. respectiv: M 3  3n  2c5  c4 1. 1.27. f 1 Considerând cazul mecanismelor plane pentru care f=3 şi înlocuind în relaţia 1. Ca atare mobilitatea unui mecanism de familie f este egală cu numărul de mişcări posibile ramase. În ce priveşte calculul restricţiilor din cele m restricţii ale unei cuple vom scădea cele f restricţii comune. fiind calculată cu relaţia: 5 M f  (6  f )n   (m  f )cm 1.13.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme mişcarea. iar tabelul a fost completat.15. când mişcarea este restricţionată de către legătură. 42 . se regăseşte formula de calcul a mecanismelor plane. La sfârşit. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Având în vedere că în cazul mecanismului de familie f avem f restricţii comune tuturor elementelor cinematice rezultă că din cele şase mişcări maxime posibile ale unui corp liber în spaţiu mai rămân 6-f. stocare.. Orice formă de copiere. respectiv 0. după ce s-a terminat de analizat toate elementele. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. În continuare se vor prezenta câteva exemple pentru a putea utiliza corect vx vy vz x y z 1 0 0 0 0 1 0 2 1 1 1 1 1 1 3 1 0 0 0 0 0 2 1 1 1 2 1 Fig.1. Obs : Dacă între două mişcări permise la un mecanism exista între ele o funcţie matematica de interdependenţă atunci din cele doua mişcări posibile se alege numai una..16. se aduna pe verticala cifrele din fiecare coloana.15. Prin definiţie familia mecanismului va fi numărul întreg egal cu numărul coloanelor pentru care suma este 0. iar rezultatul se trece în ultima linie.

1. c5=2. în fig. reprezentarea structurală. B  (3  bz )  C4RT . în mişcare de translaţie a elementului 3.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme această noţiune. Această mişcare particulară de paralelism permanent cu cele două axe. reprezentare ca schemă constructivă şi fig.C3R . Deci aplicând f=0. care aplicată în formula 1. stocare. Analizând ultima coloană a tabelului se trage concluzia că mecanismul este de familie 0.(1. ce permite modificări ale unghiului braţului de tăiere faţă de maşina de antrenare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. în formula 1. Pentru stabilirea tipului şi numărului legăturilor. deci familia mecanismului f=1. 43 . ale cărui axe de simetrie ale celor două braţe relativ perpendiculare. După cum rezultă din cele două reprezentări.27. este redat cazul unui mecanism spaţial care transformă mişcarea de rotaţie a elementului conducător 1. funcţie de teren.15. rotaţia după direcţia Ox. restul de cuple fiind nul se obţine: M 6  6n  5c5  4c4  3c3  2c2  1c1  6  3  5  2  4 1  3 1  2  0  1  0  1 1. respectiv Oz. mecanismul transmite fără transformare mişcarea de rotaţie a elementului conducător 1.c3=1. din tabloul structural. face imposibilă orice rotaţie.2) . se întocmeşte tabloul structural de analiză. ce face ca acest element să aibă posibilitate de execuţie a tuturor celor trei translaţii în spaţiu cum rezultă şi din tabelul de stabilire a familiei anexat. A . O utilizare a sa este pentru antrenarea cuţitului tăietor alternant al cositoarei mecanice. la elementul cinematic condus 3. O  (bz -1) .b.C5R . rezultă că n=3.18. se obţine relaţia de calcul a mecanismelor de familie 1. Astfel. rămân tot timpul paralele cu axele Oy.1. Pentru a stabili familia acestui mecanism se întocmeşte tabelul conform regulii stabilite. c4=1.17. prin intermediul elementului 2. Mecanismul este cunoscut sub denumirea de mecanism manivelă piston spaţial. după cum urmează: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). ce arată că mecanismul este desmodrom. B  (2  3)  C3R .15. dată de relaţia: M 5  5n  4c5  3c4  2c3  1c2 1. ce poartă numele de piatră de culisă.28. şi având în vedere că. rezultând o singură restricţie comună tuturor elementelor cinematice. Orice formă de copiere.

a. C .1.(1. Din analiza tabloului structural de analiză şi din reprezentarea structurală din fig. unul dintre ele fiind pasiv. c2=0. În fig.27.18. tot pentru o mai uşoară înţelegere a modului de funcţionare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme În fig. c3=0. În fig. C Fig. B . Din analiza acestui mecanism se observă că practic mecanismul este realizat din două mecanisme manivelă 1 şi bielă 2.C4RT . este redat mecanismul utilizat pentru realizarea cântarelor pentru scrisori. se obţine se obţine: M5  5  3  4  2  3 2  1 Rezultatul arată că mecanismul este desmodrom.29. stocare. formula de calcul a mobilităţii fiind aceiaşi. Orice formă de copiere.C5R .1.28.c. în a b vx vy vz x y z 1 0 0 0 0 1 0 2 1 1 1 0 0 0 3 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 A . 44 . prin schema constructivă. c5=2.1.a este prezentat mecanismul şurub de LENINGRAD. mecanismul are: n=3. Este încă o ilustrare a utilităţii folosirii elementelor şi cuplelor de prisos.28. respectiv manivelă 5 şi bielă 4. împreună cu cuplele de legătură.1.C4RT .3) . D  (3  bz )  C5R . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Pentru o funcţionare mai silenţioasă aceste mecanisme se utilizează cu un număr impar de elemente pasive 2.(2 . c4=2. identice plasate însă în 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).(bz -1) . este redat cazul aceluiaşi mecanism.1.b. Dacă se înlocuiesc aceste valori în relaţia 1.2) .28. la care se folosesc două elemente 2 intermediare.

5 0 0 0 0 1 0 rotaţia după direcţia axei verticale Oz. mecanismul este de familie f=1. la care raportând mişcarea celor cinci elemente 2 0 1 1 1 0 0 cinematice se obţine tabelul anexat 3 0 0 1 0 0 0 figurii. Pe unul din axe este fixat un ac indicator şi un cadran care citeşte valoarea unghiului de rotaţie care prin modul de etalonare transformă acest unghi de rotaţie în grame greutate a scrisorii. platoul rămânând mereu paralel cu el însăşi în timpul translaţiei pe verticală. Pentru a se stabili numărul şi clasa cuplelor.29. Pentru a stabili familia mecanismului a b Fig. pe care se pun a fi cântărite scrisorile. datorită greutăţii scrisorii. iar pentru calculul mobilităţii se v-a folosi tot formula 1. torsionează un arc plan elicoidal.29.1. după cum urmează: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Cele două manivele când se rotesc.b. Orice formă de copiere. schema vx vz x z y structurală a acestui mecanism şi 1 0 0 0 1 0 0 sistemul de coordonate unitar. 1 1 3 2 2 0 Aşadar. se realizează tabloul analizei structurale. este redată în fig. din care din ultima linie cu sumele 4 1 0 1 0 1 0 de pe coloane se obţine o singură coloană ce are suma nulă.15. fixat cu un capăt fix pe şasiul mecanismului şi cu celălalt capăt de axul câte unei manivele.1. 45 . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. pentru a asigura o deplasare uşoară pe verticală a platoului 3. stocare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme plane perpendiculare. respectiv.

atunci se va putea regla continuu unghiul dintre braţul cârmei şi baza mecanismului.1.30. B . 2 0 1 0 0 0 0 În fig. D  (3  4)  C5R . c3=0. C . datorită cuplei elicoidale dintre şurubul şi piuliţa mecanismului. este prezentat un 3 0 1 1 1 0 0 mecanism cu şurub utilizat pentru a realiza reglajul poziţiei unor elemente 4 0 0 0 1 0 0 cinematice. Rezultă aşadar că mecanismul are n=5.18. se modifică distanţa BD. Orice formă de copiere. prin rotirea manivelei de acţionare. c4=0. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Dacă se înlocuiesc aceste valori în formula structurală specifică acestei familii dată de relaţia 1.3) .C5R .C5R .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme A . 46 .30. în acest caz al unei cârme a 0 2 1 2 1 0 unei ambarcaţiuni uşoare. c2=0. se obţine: M5  5  5  4  6 1 Fig.(bz -1) .C5R . cum se va vedea din tabloul analizei structurale.1. Se mai remarcă faptul că mecanismul este spaţial cu cuple 1 0 0 0 0 1 0 inferioare toate de rotaţie. stocare. relaţie ce arată că mecanismul este vx x  y z v y vz desmodrom. F  (5  bz )  C5R .2) .(1. Conform rezultatelor din tabelul anexat.(2 . Cum celelalte două laturi ale triunghiului rămân constante fiind legate prin cuple de rotaţie. rezultă că mecanismul este de familie 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). După cum rezultă din schema structurală. c5=6. E  (4  5)  C5R .

c5=5. D  (4  bz )  C5R . ce dă numele de mecanisme sferice. C  (3  4)  C5R . se realizează tabloul analizei structurale. Dacă se înlocuiesc aceste valori în formula structurală specifică acestei familii dată de relaţia 1.1.C5R . şi 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Rezultă aşadar că mecanismul are n=4. sau prin legarea a două articulaţii simple. Dacă se particularizează această valoare în formula 1. În continuare este studiat un mecanism sferic. B . B . stocare. rezultă formula structurală a mecanismelor de familie 2.31.15.19.C5R .(2 . unui automobil din fig.19.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme f=2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. cuplajul Hooke. Orice formă de copiere. Astfel pot fi mecanisme patrulatere sferice dacă toate axele cuplelor sunt concurente întrun punct [vezi MKO79]. sub forma: M 4  4n  3c5  2c4  1c3 1. Prin definiţie mecanismele sferice sunt caracterizate de existenţa unei particularităţi date de faptul că toate elementele execută numai mişcări de rotaţie în spaţiu. Aceasta poate fi folosită ca articulaţie simplă. cum spre exemplificare este dată transmisia Fig. Pentru a se putea realiza acest lucru rezultă că toate elementele se mişcă în jurul unui punct fix.C5R .1.(1. iar punctele de legătură ale cuplelor se mişcă pe suprafeţe sferice. 47 . c4=0. se obţine: M5  4  4  3 5 1 relaţie ce arată că mecanismul este desmodrom. după cum urmează: A .(bz -1) . Pentru a se stabili numărul şi clasa cuplelor. articulaţia sau crucea cardanică. c3=0.3) .2) .32. Această legare în serie realizează o bună uniformitate a vitezei relative între viteza unghiulară a arborelui de la ieşirea din cutia de viteze. Una dintre cele mai cunoscute aplicaţii a mecanismelor spaţiale este articulaţia sferică..

respectiv cele două furci cardanice 1 şi 3 şi elementul cinematic intermediar 2.1.32. conform celor discutate anterior. elementul cinematic 3. stocare. apare o variaţie a acestei viteze relative între cei doi arbori.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme cea a axului roţii dinţate.1. introducând două cuple cinematice de prisos.33. poate executa atât o rotaţie cu  z în jurul axei Oz. în care se disting cele trei elemente cinematice ale transmisiei. În cazul unei singure articulaţii. Dacă se consideră fixa cupla de rotaţie din A. prin schema constructivă demontată. Conform soluţiei constructive din fig. 48 . Pentru o mai bună înţelegere este redată o articulaţie simplă. cât şi o deplasare pe verticală a roţii în raport cu şasiul maşinii.1. atunci aceste mecanisme 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere. Pentru analiza structurală este redată în fig. În cazul în care această articulaţie este folosită pentru o roată activă (motoare)de la sistemul de direcţionare a autovehiculelor. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. cât şi o rotaţie cu  y în jurul axei Oy. funcţie de unghiul relativ dintre cele două axe ale cuplei. această soluţie permite doar pivotarea roţii în jurul axei verticale.32. Conform fig. care pentru a conferii o capacitate portantă şi o funcţionare cât mai bună articulaţiei are forma de cruce. vezi [MKO72][VIA82]. conform detaliului din fig. cele două articulaţii permit atât o pivotare a roţii în jurul axei verticale.33. Cum elementul 1 se roteşte cu  x .a.1.33.b.1. Fig. schema structurală a unei articulaţii simple. centrul de oscilaţie al articulaţiei sferice trebuie să se afle pe axa de pivotare a articulaţiei suspensiei.a.

19. c4=0. c5=4. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. se obţine o deplasare pe verticală a elementului de execuţie numit şi plunjăr. respectiv Oy. În fig.C5R .C5R . Deoarece sunt admise doar două deplasări după direcţiile Ox. F . se obţine. B .20. Dacă se înlocuiesc aceste valori în formula structurală specifică acestei familii ce are cele mai multe exemple în rândul mecanismelor plane de familie trei. C  (2  3)  C5R . dată de relaţia 1. Rezultă aşadar că mecanismul are n=3. stocare. Din relaţia 1. Orice formă de copiere.2) . relaţie ce arată că mecanismul este desmodrom. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).2) . A . ecuaţia fundamentală a mecanismelor de familie patru: M 2  2  n  c5 8 November 20110 1. 49 .33.(bz -1) .(2 .(1. orizontal al presei.13. Se remarcă din schema constructivă că deplasând elementul 1.34.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme sunt mecanisme de familie f=3. D .C5R . se obţine: M 3  3  n  2  c5  c4  3  3  2  4  1 1.1. este prezentat mecanismul presei cu pană.C5R .15. mecanismul este de familie f=4. Cum s-a precizat cuplele E şi D sunt cuple de prisos.3) . E  (2  3)  C5R .1.(1. atunci din tabloul de analiză structurală se obţine după cum urmează: a b Fig.

50 . definiţi şi identificaţi familia mecanismelor prezentate în curs. Rezolvări: Se folosesc informaţiile din curs 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).1.2) .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.15.34. cuple cinematice si grade de libertate de prisos sau pasive structural. C  (2  bz )  C5T .C5T . conform relaţiei 1. Orice formă de copiere. Particularizând relaţia 1.15..C5T . se obţine: M 2  2  n  c5  2  2  3  1 relaţie ce arată că mecanismul este desmodrom. respectiv.(1.(bz -1) . stocare. Rezultă aşadar că mecanismul are n=2. pot fi compuse din două elemente şi o cuplă de familie 5. Dacă se înlocuiesc aceste valori în formula structurală specifică acestei familii 1. Mecanismele de familie f=5. B . c5=3. aceste mecanisme fiind o excepţie de la regula potrivit căreia orice mecanism este un lanţ închis cu un element fix. M f  (6  f )  n  (5  f )  c5 Exerciţii  prezentaţi exemplele din curs şi motivaţia de utilizare de elemente cinematice. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.   definiţi noţiunea de cuplă multiplă si relaţia de stabilire a ordinului de multiplicitate.20. Din tabloul analizei structurale se obţine: A . se observă că mecanismul satisface formula pentru orice valoare a lui f.

1 ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMELOR CU BARE ARTICULATE În cadrul analizei cinematice se studiază cei cele trei mărimi conform rezultatelor de la mecanică.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 5. necesitarea întocmirii la scara a multor desene şi în consecinţă introducerea unor erori relativ mari. 51 . viteză.Metoda grafo-analitica. metoda funcţiei de transfer Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. Aceasta metoda prezintă următoarele avantaje: - o precizie deosebit de buna de calcul. denumiţi parametrii cinematici. spaţiul parcurs. Metoda analitica este cea mai evoluata. se înţeleg cele trei mărimi cu ajutorul cărora definim mişcarea în sensul modificării poziţiei geometrice a unui corp şi a unor distanţe relative dintre aceste corpuri. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Analiza cinematică a mecanismelor. este o metoda depăşita fiind folosita foarte rar mai mult pentru analize principale. viteza şi acceleraţie. folosită pentru calculul parametrilor cinematici pe baza proiecţiilor poziţiilor punctelor pe sisteme de axe. Orice formă de copiere. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Determinarea valorilor acestor mărimi se poate face prin diferite metode de calcul [MKO72][VIA82]. Datorita dezavantajelor cum ar fi utilizarea unei metode grafice greoaie de derivare şi integrare grafica. Prin parametrii cinematici. precum şi a modului de variaţie a acestor distanţe respectiv. acceleraţie) pentru un mecanism cunoască principial cele 3 metode de anliză cinematică. metoda se utilizează tot mai puţin. stocare. studentul va fi capabil să    definească parametrii cinematici (traiectotie. urmată de rezolvarea analitică a ecuaţiilor obţinute. În lucrare se vor dezvolta două metode de rezolvare de bază: . Spaţiul parcurs de un punct reprezintă lungimea arcului de traiectorie dintre două poziţii ale punctului după un anumit interval de timp. să aprofundeze si să utilizeze metoda analitică a funcţiei de transfer utilizeze metoda analitică a funcţiei de transfer pentru un mecanism dat 5.Metoda analitica. Metoda grafică este cea mai veche metoda. Prin definiţie traiectoria unui punct reprezintă locul geometric al poziţiilor pe care le-a ocupat sau urmează să le ocupe un punct aflat în mişcare. . deplasare. prin prisma transformărilor ce au loc în timpul funcţionarii mecanismului.

fără a avea în spate un suport aplicativ concretizat prin desene şi reprezentări grafice. 5. spre deosebire de metoda grafica în care parametrii cinematici se determină pentru fiecare secvenţă separat. sau funcţia de poziţie. cum se v-a vedea în continuare. pentru cel condus sau de execuţie. notată cu q1. Conform principiilor acestei metode calculul parametrilor cinematici se face parţial grafic şi parţial analitic. . după cum elementele 1 şi k execută mişcări de rotaţie sau de translaţie. Pentru a realiza o mărire a preciziei de evaluare a parametrilor cinematici ai mecanismelor precum şi pentru o aprofundare a calculului se impune folosirea metodelor analitice. aşa cum ne dau metodele grafice. dar o metodă foarte generală şi cu o sferă de aplicabilitate deosebit de largă este metoda funcţiile de transmitere sau de transfer. În literatura de specialitate sunt diferite metode analitice. funcţia de transmitere de ordinul zero. Aceasta metoda prezintă dezavantajul ca se adresează în general specialiştilor în mecanisme fiind mai greu accesibila celor în formare deoarece în urma aplicării metodei rezultă numai nişte valori numerice. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). dar rămân tributare preciziei şi cum s-a văzut construirea planurilor vitezelor şi acceleraţiilor trebuie făcută pentru fiecare poziţie a elementului conducător. Orice formă de copiere. respectiv cu qk. metodele grafice de analiză cinematică a mecanismelor sunt intuitive şi expeditive. Fundamentul metodei constă în a se obţine acele funcţii care stabilesc o legătură între parametrii cinematici ai elementului conducător sau a elementelor conducătoare. stocare. pentru elementul cinematic conducător. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Aceste coordonate generalizată pot fi deplasări unghiulare sau deplasări liniare. Pentru o mai largă generalizare a metodei. . se introduce noţiunea de coordonată generalizată. fie anumite valori particulare funcţie de aplicaţia mecanismului. Pentru o soluţionare optimă este bine ca să se realizeze determinările prin ambele metode şi să se confrunte rezultatele.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme - posibilitatea utilizării sistemelor de calcul moderne pentru rezolvarea acestor ecuaţii.2 ASPECTE GENERALE Cum s-a mai spus. o coordonată independentă care fixează poziţia elementului conducător 1.determinarea unor funcţii continui a valorilor parametrilor cinematici calculaţi. 52 .existenta unor funcţii literare cu ajutorul cărora definim parametrii cinematici ne permite sa stabilim cu mare precizie fie anumite valori extreme ale parametrilor studiaţi. sau funcţia primară ca fiind funcţia care stabileşte legătura între parametrul qt care fixează poziţia elementului condus k şi parametrul q1. când este cazul şi cei ai unei element cinematic considerat condus. Se defineşte astfel. ce poate fi de execuţie sau element conducător în următoarea etapă de analiză. Metoda grafo-analitica îmbină parţial avantajele şi dezavantajele primelor două fiind o metoda utila formării viitorilor specialişti în teoria mecanismelor.

qk   Rk  0 2.87. sau anumite unghiuri constante.86.89.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Această funcţie poate fi pusă sub forma : Rk  q1 . în raport cu timpul. Pe lângă cele două coordonate generalizate în relaţie mai intră ca nişte constante lungimile elementelor mecanismului. Pentru simplificarea scrierii s-a folosit scrierea prescurtată cu ajutorul punctelor a derivatelor absolute în raport cu timpul. având în vedere că funcţia de transfer depinde de timp prin intermediul coordonatelor generalizate q1  q1( t ) . Orice formă de copiere.  q1 qk qk  Rk'  q1 2.84. q1  1 dt dt 2. în care s-au folosit notaţiile: 2 2  2 Rk '  Rk ' 2  Rk  2 Rk   Rk  q12 q1qk qk2 '' Rk   Rk qk 8 November 20110 2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. d 2 qk d 2 q1 qk  2 . ' în care cu Rk s-a notat expresia: Rk q Rk'   1 Rk qk 2. q1  2 . Derivând 2. se obţine: qk  Rk'' q12  Rk' q1 2.85. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 53 .85.90. stocare. Derivând în raport cu timpul relaţia 2.84. ale elementului condus şi a celui conducător. respectiv: qk  dqk dq . ce poartă numele de funcţie de transmitere de ordinul întâi. qk  qk ( t ) se obţine: Rk R q1  k qk  0. ce este specifică unui anumit mecanism. care stabileşte o corelaţie între vitezele generalizate. dt dt 2.88.

. care sa formeze un contur închis). deoarece sunt 4 cuple de clasă 5 şi 3 elemente cinematice mobile.9. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. prin relaţii unitare.... pentru calculul lui K. pe baza relaţiei 2.92. În cazul mecanismelor complexe care pot să fie formate din N cicluri închise de vectori (însemnând un număr n de vectori.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme '' Expresia Rk este funcţia de transmitere de ordinul doi şi aşa cum se poate constata din 2.  ln sin  n  0 2. unghiul cu care definim poziţia vectorilor în raport cu axa Ox.91. după care se proiectează aceşti vectori pe axele unui sistem de referinţă plan unitar şi ales convenabil. Pentru obţinerea funcţiei de transfer. stocare.2. Folosind aceasta marcare a unghiului atunci ecuaţia vectorială pentru un lanţ de vectori ai unui mecanism oarecare: n l1  l2  l3  . indiferent de mecanism. se înlocuiesc elementele cinematice cu vectorii echivalenţi.3 = 1. respectiv acceleraţia generalizată q 1 ale elementului conducător acceleraţia q 1. numărul de cicluri independente K. se poate utiliza relaţia: 5 K   ck  n k 1 2. Din ecuaţia de închidere a conturului închis ABCDA (ciclul independent) proiectată pe cele două axe de coordonate rezultă: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).  ln  0.91. Pentru a scrie cât mai uşor ecuaţiile de proiecţii. iar elementul BC este condus deci qk = 3 .. alături de funcţia de transmitere de ordinul întâi Rk'.  ln cos n  0  Oy : l1 sin 1  l2 sin 2  .2. dacă notăm cu K numărul de cicluri independente de vectori.. iar n numărul de elemente mobile.2. este K = 4 .. pentru care se pot scrie ecuaţii de tipul 2. reprezintă numărul de cuple de clasă k. stabileşte legătura între k a elementului condus k şi viteza generalizată q1 . Deci. Se consideră că elementul AB este conducător 1 (q1 = 1 ).  lk  0 1 2.94.93. în care ck . devin cu ajutorul proiecţiilor pe axele planului: Ox : l1 cos 1  l2 cos 2  . 2. care unesc cuplele fiecărui element. Din cele N sisteme de ecuaţii ce se pot scrie doar pentru N-1 ecuaţiile vor fi independente. ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI PATRULATER CU CUPLE DE ROTAŢIE La mecanismul patrulater din fig.93.90.. Conform [VIA82]. Orice formă de copiere. În continuare din cele doua ecuaţii ale sistemului se obţine o relaţie între coordonata generalizată qk a elementului condus q1 şi celelalte mărimi constante ale mecanismului studiat. sunt unghiuri orientate în sens trigonometric conform figurii. 54 . atunci: K  N 1 2.

 2 R3  2l1l3 cos 1  3   2l3l4 cos 3 32  2 R3  2l1l3 cos 1  3  13 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. 55 . stocare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.97.96. variabilă ce nu ne interesează în calculul actual. conform relaţiei 2. sub forma: R3 1 . se obţine funcţia de transfer primară.95.3   R  l12  l22  l32  l42  2l1l3 cos 1  3   2l1l4 cos 1  2l3l4 cos 3  0 2.9. Orice formă de copiere. Deoarece este funcţia de transfer pentru calculul parametrilor elementului 3. Pentru calculul vitezei şi acceleraţiei unghiulare a elementului 3 se calculează derivatele parţiale de ordinul unu şi doi ale lui R3 după cum urmează: R3  2l1l3 sin 1  3   2l1l4 sin 1 1 R3  2l1l3 sin 1  3   2l3l4 sin 3 3  2 R3  2l1l3 cos 1  3   2l1l4 cos 1 12 2. Eliminând unghiul 2 .2. 4   . s-a notat simbolic cu indicele 3. l1 cos 1  l2 cos 2  l3 cos 3  l4  0  l1 sin 1  l2 sin 2  l3 sin 3  0 deoarece 2.84.

având în vedere 1  1  0 . se elimină variabila 3 .100.101.97. din cele două triunghiuri ce se formează ducând că diagonala BD. se poate determina cu exactitate viteza şi acceleraţia liniară a oricărui punct cu coordonate cunoscute.95. Se obţine: R2 1 . Pentru a se obţine expresiile lui 3 si  3 funcţie numai de lungimile constante ale mecanismului şi unghiul 1 .99. Deci funcţia de transfer primară şi cea secundară se obţin înlocuind 3 cu 2 în relaţiile 2. obţin:  2  arccos l12  l22  l32  l42  2l1l4 cos 1 2l3 l12  l42  2l1l4 cos 1 l sin 1 1  arctg 1 l4  l1 cos 1 2.100. în relaţia 2. şi prelucrate ne dau funcţia de transfer primară: R3'  l1 l3 sin 1  3   l4 sin 1  l3 l1 sin 1  3   l4 sin 3 2. 3. iar qk   2 . pentru orice poziţie a elementului cinematic conducător.. 3  3600   2  1  0 360  arccos l12  l22  l32  l42  2l1l4 cos 1 2l3 l12  l42  2l1l4 cos 1 Acum cunoscând  arctg l1 sin 1 l4  l1 cos 1 3 si  3 .98.86.88.102. Dacă se doreşte determinarea vitezei şi acceleraţiei unghiulare a elementului 2.98. respectiv 2. În continuare înlocuind relaţiile 2.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme care înlocuite primele două în relaţia 2. se procedează similar. că: 3  3  R3' 1  l1 l3 sin 1  3   l4 sin 1  1 l3 l1 sin 1  3   l4 sin 3 2. stocare. în care se observă că relaţiile funcţiilor de transfer primitive sunt similare între ele dacă se schimbă 3 cu  2 . Orice formă de copiere.90. numai că din ecuaţiile de proiecţii 2. 56 . de unde rezultă înlocuind 2.98..2   R  l12  l22  l32  l42  2l1l2 cos 1  2   2l1l4 cos 1  2l2l4 cos 2  0 2. în 2.85. funcţie de variabila 1 . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. se obţine expresia analitică a lui 2. astfel se obţine: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). şi prelucrând se obţine funcţia de transfer secundară dată de relaţia: '' 3 R    l1 l3 cos 1  3   l4 cos 1   l3 R3' 2 l1 cos 1  3   l4 cos 3  l3 l1 sin 1  3   l4 sin 3  Dacă se înlocuieşte în 2.

iar elementul 3. se înlocuieşte 2. atunci când elementul conducător este manivela 1.105.104.88.2. se calculează cu relaţii geometrice simple mărimile geometrice necesare.2. din sistemul 2..8. 5 K   ck  n =3-2=1. c4=1 şi fiind plan M3=3n-2c5-c4=1.10.106.92. iar pentru a se calcula  2 . în 2. sau pentru compresoarele de aer cu piston.103. se obţine. se notează cu e şi poartă numele de excentricitate sau dezaxare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. se obţine: l1 cos 1  l2 cos 2  e cos 3  l4 cos 4  0  l1 sin 1  l2 sin 2  e sin 3  l4 sin 4  0 l1 cos 1  l2 cos 2  l3  0  l1 sin 1  l2 sin 2  e  0 8 November 20110 2. este mecanismul utilizat pentru realizarea motoarelor cu ardere internă. deci este desmodrom. sau manivelă piston reprezentat în fig.104. Folosind notaţiile din figura k 1 2. 3  1800 . Mecanismul în primul caz de utilizare transformă o de translaţie într-o mişcare de rotaţie. Pentru a exprima cele două mărimi numai funcţie de variabila 1 . 2 .85. se înlocuieşte 2. 2. Mecanismul având două elemente cinematice c5=2. după cum rezultă:  2   2  1  2  arccos l12  l22  l32  l42  2l1l4 cos 1 2l2 l  l  2l1l4 cos 1 2 1 1  1  arctg 2 4 2. respectiv piatra de culisă. atunci când elementul conducător este pistonul.3. Orice formă de copiere. şi elementele de particularitate..9. ANALIZA CINEMATICĂ A MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ Mecanismul bielă manivelă. l1 sin 1 l4  l1 cos 1 2. conform fig. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).103. respectiv 3  2700 .94. stocare. 57 . a manivelei şi invers în cel de al doilea caz.2. respectiv calculând relaţia 2.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme R2'  '' 2 R  l1 l2 sin 1  2   l4 sin 1  l2 l1 sin 1  2   l4 sin 2   l1 l2 cos 1  2   l4 cos 1   l2 R2' 2 l1 cos 1  2   l4 cos 2  l2 l1 sin 1  2   l4 sin 2  Pentru a se calcula 2. deci mecanismul are un singur ciclu. în 2.

2 se obţine funcţia de transfer primitivă.108.109.10. 58 . de unde rezultă înlocuind 2.2.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. sau de poziţie. l4   R  l12  l22  e 2  l42  2l1l4 cos 1  2l1e sin 1  0 Pentru obţinerea vitezei de deplasare a lui C.85. R4 1 . în relaţia 2.86. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.  2 R4 2 l42  2 R4  2l1 sin 1 1l4 Înlocuind primele două ecuaţii în relaţia 2. iar Dacă din relaţiile 2.108. că: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). se elimină unghiul variabil elementul AD este condus deci qk = l4 sub forma: 2.106. Orice formă de copiere. considerând că elementul AB este conducător 1 (q1 = 1 ). stocare. respectiv vc  l4 şi a acceleraţiei liniare a   l . este necesar să se calculeze derivatele parţiale de ordinul unu şi doi: c 4 R4  2l1l4 sin 1  2l1e cos 1 1 R4  2l4  2l1 cos 1 l4  2 R4  2l1l4 cos 1  2l1e sin 1 12 2.107. şi prelucrate ne dau funcţia de transfer primară: R4'  l1 l4 sin 1  e cos 1 l4  l1 cos 1 2.

2.110. Dacă se înlocuieşte 2. în 2. l2=l şi 1   . 59 .111.88. şi se folosesc notaţiile consacrate. S  r cos   l cos  2. se obţine: l 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).2. respectiv spaţiul parcurs de piston l4=S. Orice formă de copiere.. stocare.113. atunci se poate scrie că: Fig.108. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.113. şi prelucrând se obţine funcţia de transfer secundară dată de relaţia: '' 4 R    l1  l4 cos 1  e sin 1   R4' 2  2 R4' l1 sin 1 l4  l1 sin 1 2.11. lungimea manivelei egală cu raza cercului l1=r. r . În continuare înlocuind relaţiile 2.90. dacă se înlocuieşte în 2.112.11. în 2. Tot din cele două triunghiuri dreptunghice ABE şi BCE se pot scrie relaţiile geometrice evidente: r sin   sin   cos   1   2 sin 2  l în care   2. iar   2  3 .112. Având în vedere că 1  1  0 . se obţine expresia analitică a acceleraţiei pistonului: l1  l4 cos 1  e sin 1    R4'   2 R4' l1 sin 1 2 aC   l4  R    '' 4 2 1 l4  l1 sin 1 12 Dacă se consideră mecanismul bielă manivelă axat (e=0) conform fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme vc  l4  R4' 1  l1 l4 sin 1  e cos 1 1 l4  l1 cos 1 2.

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.119.. de forma: a   r12  A1 cos   4 A2 cos 2  16 A4 cos 4  .118.121..120. în raport cu timpul. termenii cu puteri mai mari decât 3 ai lui se pot neglija.. 2.. S  r  A0  A1 cos   A2 cos 2  A4 cos 4  . se obţine expresia acceleraţiei pistonului.114. se obţine.  cos 4 . 0   4 64   A1  0   A  1   1  3  .. Derivând acum 2.114. se observă că se obţine o serie armonică de dezvoltare. legea spaţiului: deoarece  fiind subunitar..117.120. 2. deoarece   1 ......121.     . şi acceleraţiei 2. în 2. obţinând: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).. Pentru calcule destul de exacte se reţin doar armonicele de ordinul unu şi doi..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme S  r cos   l 1   2 sin 2  2... 4       . Cum de la trigonometrie se ştie că: sin 2   1 1  cos 2  .. a vitezei 2. se obţine: 1   2 sin   2 1/ 2  2 4  1 2 3 4  1      . se obţine expresia vitezei pistonului: v   r1  A1 sin   2 A2 sin 2  4 A4 sin 4  . şi făcând notaţiile simplificatoare pentru coeficienţii dezvoltării în serie de mai jos: 1  3 4  A     . 2 24 2.115..119.  cos 2  4 64  4 16  2. prin înlocuirea relaţiilor 2.  64  Utilizând relaţia 2. dacă se dezvoltă expresia de sub radical în serie trigonometrică se obţine: 1   2 sin 2   1/ 2 1 1 4 4  1   2 sin 2    sin   ...117.. Orice formă de copiere.115...116.. sin 4   1 3  4 cos 2  cos 4  . Din analiza relaţiilor spaţiului 2. în 2.. Derivând în raport cu timpul 2..  2 4 16 .119.. 60 . 2.120. stocare.  2 24 2..116.  2.

1.122. Analiza lor comparativă. Definiţi noţiunea de cooredonata generalizată. Rolul său in utilizare metodei funcţiei de transfer. Care sunt cele trei metode principale de analiză cinematică a mecanismelor. 61 . 3. Definiţi funcţia de transfer primar şi rolul său 5. Care este expresia vitezei şi acceleraţiei generalitzate şi care sunt mărimile ce intervin. se folosesc cunoştinţele din curs. Să se stabilească traiectoria si să se calculeze viteza şi acceleraţia unghiulară pentru elementul 3 al unui mecanism patrulater cu cuple de rotaţie Rezolvări: Formulaţi aici indicaţii de rezolvare (sau rezolvări complete): 1. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. stocare. 6. 2. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 1  1 1  S  r    cos    cos 2    4  4       V   r1  sin   sin 2  2    a   r 2  cos   cos 2  1   2. 4. Care este principliul metodei funcţiei de transfer şi etapele in aplicarea ei. Orice formă de copiere.

sau utile. Nu se pune problema cauzelor care produc şi influenţează mişcarea elementului cinematic conducător. Funcţie de direcţia de deplasare a centrului de greutate a elementului cinematic. sunt acele forţe care deplasând punctul de aplicare a forţei cu d s şi în sensul ei. Forţe de greutate. lucrul mecanic al forţelor de greutate este zero LG   ciclu 8 November 20110 G ds  0 . care se opun tendinţei de mişcare dată de forţele motoare. FORŢELE CE ACŢIONEAZĂ ÎN MECANISME În cadrul analizei cinematice a mecanismelor..1 2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. dacă deplasarea este pe verticală având sensul către în jos. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 6. 3. Sunt forţele cu care mecanismul realizează scopul pentru care a fost realizat. produc un lucru mecanic elementar pozitiv dLm  F m d s  0 . stocare. 62 . legea de mişcare a elementului cinematic conducător se considerã cunoscutã şi constantã (în mod curent). O caracteristică importantă este că pe parcursul unui ciclu de funcţionare. sa inteleaga modul de aplicare prin procedee tehnice a rezultatelor teoretice. adică forţele şi momentele ce acţionează asupra lor precum şi mişcarea realã a elementelor. Pentru alte direcţii. Forţe motoare. 3. descrie si utilizeze bazele teoretice si practice legate de echilibrarea rotorilor si a mecanismelor. F u . F m . Evident sunt forţe reactive. G . Rezultă un lucru mecanic util. 3. Asupra mecanismelor sau maşinilor pot acţiona urmãtoarele tipuri de forţe şi momente: 1. se realizează lucru mecanic funcţie de sensul proiecţiei deplasării pe direcţia verticală.1. Orice formă de copiere. pot realiza un lucru mecanic util. sa interpreteze in cazuri concrete efectele lipsei de echilibrare. adicã se opun mişcãrii elementului cinematic cinematic (condus) pe care acţioneazã. studentul va fi capabil să     definească si sa identifice principale tipuri de forte ce actioneaza in timpul functionarii mecanismelor.2. dacă deplasarea este pe verticală având sensul către în sus.3. Sunt forţele orientate totdeauna pe direcţie verticală. Elemente de analiza dinamica Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. care este negativ sau rezistiv: dLu  F u d s  0 3. Dinamica îşi propune sã analizeze factorii care produc mişcarea realã a elementelor mecanismelor şi în consecinţă a maşinilor.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 6. Forţe de lucru. un lucru mecanic reactiv.

respectiv RA. sunt forţe masice care se opun ori de câte ori apare tendinţa de schimbare a stării de repaus relativ sau mişcare uniformă a unui element cinematic.ce reprezintă proiecţiile celor două rezultante din articulaţii. derivarea se face după A YAC regula de derivare relativă.legat de corp. expresiile rM FK impulsului şi momentului cinetic. Acestea sunt de exemplu. negativ sau chiar egal cu zero. forţele din legături (cuple). Reprezintă forţele sau momentele care se transmit prin intermediul cuplelor de legătură. forţele de frecare ce iau naştere în cuplele mecanismului şi forţele de frecare date de rezistenţa mediului înconjurãtor (aerul. 5. 3.14. . Asupra rigidului acţionează sistemul de forţe. reprezintă centrul de masă al corpului cu coordonatele xc .3. mai rar acţiunea mediului înconjurãtor ajutã mişcarea.Y A . apa. care execută o mişcare de rotaţie. Cel mai adesea forţele utile F u şi forţele de greutate ce acţioneazã asupra unui mecanism se considerã cunoscute. din această cauză. De multe ori în intervalul unui ciclu lucrul mecanic este nul.). sau inerţiale F i . Forţe pasive. C  G. etc. Funcţie de unghiul dintre deplasarea centrului de greutate şi a acceleraţiei sale forţele inerţiale. Cuplele fiind sferice în spaţiu pentru cazul cel mai generel.51. Axa fixă OA astfel definită constituie axa mişcării fig. cele două puncte de legătură. 6. yc . y    k .. (X A . 3. [DID04]sunt: H  mvc  m   rc   m   yc i   xc j  K o   J xz i  J yz j  J z k 3. se echivalează cu cele sase componente (X o .74. cum s-a studiat la mecanică. uleirile. Metoda de calcul a forţelor este metoda cinetostaticã. pe figură s-au reprezentat. ASPECTE FUNDAMENTALE Rotorii. sistemul de referinţă mobil Oxyz.. F1.Fk.  XA ZO Faţă de sistemul de referinţă mobil. repartizate pe fiecare din elementele cinematice ale mecanismului pot dezvolta lucru mecanic pozitiv. 63 . plecând de la relaţiile 9. Z Fn. constituie cazul particular al rigidului cu axă fixă. Orice formă de copiere.. Pentru studiul general. Abordarea problemei se face aplicând teoremele F1 ZA impulsului şi momentului cinetic în raport cu sistemul de referinţă mobil. Forţe de inerţie.4. bazatã pe principiul lui d’Alembert. stocare. ECHILIBRAREA ROTORILOR 3.90. Lucrul mecanic poate fi şi pozitiv atunci când.Y o . RO. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. sunt forţele care datorită caracterului lor de a se opune mişcării au ca efect un lucru mecanic negativ.1. situate la distanţa OA=h.4. particularizând faptul că Fn O x YO XO Fig.. Prin derivarea în raport cu timpul t expresiile acestor mărimi devin: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). respectiv 9.. respectiv apariţia aceleraţiei centrului de greutate.14. F p .Z A ). conform căruia orice element aflat în mişcare este supus celor cinci tipuri de forţe care sunt tot timpul în echilibru numit cinetostatic.Z O ).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 4. z c .

prin identificarea termen cu termen. în cele două ecuaţii vectoriale ale teoremelor impulsului şi momentului cinetic din relaţiile 3. stocare. 64 .  J xz   J yz 2   M xi  hYA  2  J yz   J xz   M yi  hX A   J z    M zi 3. Deoarece rigidul are o singură mişcare de rotaţie particulară în jurul axei AO. oi ext  OA  RA Pe de altă parte având în vedere că cele două componente ale torsorului de reducere ale forţelor exterioare rezultanta.93. se obţin ecuaţiile scalare de echilibru:  yc   2 xc   Fxi  X O  X A  2  xc i   yc   Fyi  YO  YA  0   Fzi  Z O  Z A 3.. conform relaţiei 9.91. respectiv momentul forţelor exterioare.92. 3.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme dH H H      H  m (  yc i   xc j )  dt t i j k 0 0    m yc m xc 3. iar: i j OA  RA  0 0 X A YA k h   hYA i  hX A j ZA 3. 3. M Oiext   M Oi  M xi i   M yi j   M zi k .96. Orice formă de copiere..90. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.93. 3.94.94. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). După înlocuirea expresiilor date de relaţiile.92. [DID04]. 3.97.95. 0 m  (   y c   2 x c ) i  (   x c i   2 y c ) j   F i  RO  R A d K o K o K o      K o   J xz x i  J yz y j  J z z k  dt t i 0 j 0 k    J xz  J yz  i    J yz  J xz J xz J yz J z 2 2  j  J k  M z 3. energia cinetică este: E 8 November 20110 1 J z 2 2 3. este dat de relaţiile generale de definiţie: R   Fi  Fxi i   Fyi j   Fzi k ..91.

  0.95. conform rezultatelor de la mişcarea de rotaţie a unui rotor în jurul axei ce este şi direcţie principală de inerţie dar şi axa pe care se află centrul de greutate.96.100. conduce la obţinerea unei singure ecuaţii. Condiţia este valabilă indiferent de valorile coordonatei zC. sau datorită depăşirii valorilor admisibile de calcul al cuplelor rotorului la griparea acestora. Dacă raportă variaţiile celor două mărimi la timp. ca articulaţiile (lagărele) arborelui rotorului să fie supuse la solicitări variabile. 2  yc   xc  0  2  xc i   yc  0 3. Acest lucru se poate realiza.. împărţind cu dt. ce demonstrează că ele pot varia în timpul mişcării rigidului.96. Pentru că această condiţie însemnă ca centrul de greutate rezultant să fie fix. de anulare a componentei dinamice asupra reacţiunilor se obţine:  J xz   J yz 2  0  2  J yz   J xz  0 8 November 20110 3. prin diferenţierea expresiei algebrice. Această condiţie 3. Eliminarea acestor solicitării variabile a arborelui rotorului este o problemă de strictă necesitate.100. indiferent de caracteristicile mişcării de rotaţie a rigidului. 3. punând condiţia ca aceste componente să-şi menţină valorile din repaus (statică) chiar şi în timpul rotaţiei rigidului. Prin impunerea aceloraşi condiţii pentru sistemul de ecuaţii. dând naştere unor reacţiuni dinamice perpendiculare pe axul de rotaţie. Orice formă de copiere. Se observă că în ambele articulaţii componentele radiale sunt funcţii de timp. după derivare în raport cu t se obţine ecuaţia a treia a sistemului 3. stocare. Analizând relaţia 3.100. respectiv. În condiţiile în care nu se ţine seama de frecarea din articulaţiile O şi A. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Se observă că pentru a obţine această condiţie. Prin integrarea sa se obţine legea de mişcare a rigidului în rotaţie. Pentru aceasta este necesar să fie înlăturat caracterul dinamic al componentelor radiale ale reacţiunilor din O şi A.. scoate în evidenţă prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească rigidul.99. ambii membri. Acest eveniment este posibil dacă este realizată simultan condiţia: xc  yc  0 3. Celelalte ecuaţii din sistemele obţinute servesc la determinarea reacţiunilor din articulaţiile O şi A. prin intermediul lui  si  . ce face posibil. cunoscută în rezistenţa materialelor sub numele de solicitare la oboseală.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme iar teorema de variaţie a energiei cinetice. datorită multiplelor efecte negative. care conduc la o uzură prematură a pieselor în rotaţie. realizarea condiţiei 3.101. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. trebuie ca termenul din stânga egalităţilor să fie nul şi atunci când parametrii cinematici ai mişcării   0. 65 . aceasta reprezintă ecuaţia de mişcare a corpului rigid în rotaţie. obţinând: 1  dE  d  J z 2    M zi d 2  3.p0artă numele de echilibrare statică.98. centrul său de greutate să se afle pe axa de rotaţie.

ZO+ZA=const.102. constând într-un disc cu o masă şi moment de inerţie mari. respectiv 3. J yz .15. După rezultatul matematic. dacă   0.3.103.. în cele patru situaţii posibile. se introduce o articulaţie cilindrică. Astfel în cazul: a) este cazul ideal. Această. respectiv J xz să fie nule acest lucru este echivalent cu Fig. 66 . iar aceasta la rândul ei este direcţie principală de inerţie. stocare. dar evident neechilibrat dinamic axa de simetrie a discului fiind dispusă sub un alt unghi d) cazul cel mai dezavantajos. nedeterminarea poate fi înlăturată. condiţia ca axa de rotaţie să fie direcţie principală de inerţie. în care centrul de greutate se află pe axa de rotaţie.14. Orice formă de copiere. În fig. în care volantul nu este echilibrat nici static şi nici dinamic.102.95. fiind sub axa de rotaţie. ca momentele centrifugale ale corpului în raport cu axa Oz. deoarece reprezintă o asigurare suplimentară în anularea tendinţei de deplasare axială a arborelui rotorului. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. centrul de greutate. arată o nedeterminare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme În afara soluţiei statice considerată banală. Fig. 3. c) rotor echilibrat static. Realizarea practică a acestei duble condiţii.. poartă numele de echilibrarea dinamică a rotorilor.   0 . aceasta nu este o problemă. b) rotor neechilibrat static. dacă în locul uneia din cele două articulaţi sferice. din ultima ecuaţie a sistemului 3.102.3.14.3. comparativ cu axa de rotaţie.100. sistemul are soluţie dacă: J yz  J xz  0 a) b) c) d) 3. Dacă este satisfăcută relaţia 3. fiind perpendiculară pe planul de simetrie al discului. 3. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). este reprezentat un volant.

sau ales de noi dacă nu sunt restricţii. iar la exterior au o muchie ascuţită rezultată din prelucrarea a două conuri antisimetrice. denumire dată de realizarea concretă a echilibrării.4.102. în partea opusă a centrului de greutate. a sa prin imprimarea unei uşoare mişcări de rotaţie. atunci condiţia de echilibru static se realizează prin modificările convenabile a celor doi termeni din egalitate.balansare”.Echilibrarea statică a rotorilor Este metoda cea mai simplă şi uşor de realizat practic.Echilibrarea dinamică a rotorilor Fig. pe un suport al dispozitivului de echilibrat. Practic. în care m. Dacă după mai multe balansări. rotorul se fixează pe un ax.b. pe un cerc de rază re. 67 .14. Este destul de precisă şi sigură cu deosebire în cazul rotorilor de diametre D.15.3. atunci avem cazul din fig3.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 3. respectiv linia trasată cu cretă va avea poziţii diferite. În caz contrar.. Realizarea condiţiei se realizează prin îndeplinirea condiţiei dată de momentele statice: re  me  e  m 3.a).104. respectiv cel din figura 3.2. Pentru ca forţele de frecare dintre axul 2 şi suport să fie cât mai mică la rotirea acestuia. cu o excentricitate e. În cazul rotorilor masivi. Orice formă de copiere. dacă acesta nu are.4. stocare. respectiv cu axul său 2. se poate să se elimine prin prelucrarea cu polizorul sau cu maşini unelte a unor găuri sau alveole care să deplaseze centrul în axa rotorului. acest suport este prevăzut fie cu suporţi rectilinii (fig. considerând cazul în care Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). dacă după mai multe încercări rotorul se opreşte din balansare cu linia de cretă pe poziţii apropriate.15.3. reprezintă masa rotorului.2. ECHILIBRAREA EXPERIMENTALĂ A ROTORILOR 3. rotorul rămâne în poziţii diferite. acesta se lasă liber. atunci rotorul este echilibrat. 8 November 20110 Pentru realizarea condiţiilor date de relaţia 3. Astfel. până când se realizează situaţia de echilibru indiferent din prima situaţie. respectiv m. când este posibil. realizând condiţia dată de relaţia 3. mari. Aceşti suporţi înainte de utilizare se aşează în poziţie orizontală cu ajutorul unei nivele.2.2. sunt caracteristici ale rotorului.15. 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.3. de regulă prevăzut de constructor. în care centrul de greutate se află în afara axei de rotaţie.. lagărele rolelor sunt cu rulmenţi.100. deci considerate constante. fie cu câte două role pe fiecare capăt al axului (fig. Metoda poartă numele de metoda balansării.16. în caz contrar. Se adaugă una sau mai multe mase de echilibrare. în loc să se adauge mase de echilibrare.1. practic se folosesc maşini speciale de echilibrare a rotorilor. După aşezarea rotorului pe suport. adică rotorul este în echilibru indiferent. Dacă rotorul rămâne în poziţia în care a fost pus se realizează o .4. După oprire se trasează cu o cretă orizontala locului. După cum rezultă din această relaţie cum e..b).

Datorită acestei deviaţii a axei rotorului. În fig. Aceste mase au fost denumite mase dezechilibrante. cu mase mari. datorită faptului că au centrele de greutate deplasate faţă de axa de rotaţie a rotorului. atunci cuplul dat de aceste forţe va trebuii să echilibreze cuplul dat de cele două mase dezechilibrante. rotind masa. cu efecte dezastruoase cum sa mai spus. la care aşa cum se vede din figură masa dispozitivului pe care este plasat rotorul ce urmează a fi echilibrat se poate roti în planul vertical.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme rotorul este echilibrat static urmează echilibrarea dinamică. aceste forţe suplimentare pot depăşi de multe ori de câteva ori forţele din cazul rotorului centrat. Fix   2  r  cos  Cele dou forţe creează un cuplu. care reprezintă solicitări suplimentare pe lagăre. şi exemplele pot continua. greutatea rotorului afectează valorile acestor forţe doar pe verticală rezultă că pe orizontală. [VHL75]. acest cuplu de forţe este variabil conform relaţiei 3. singura posibilitate rămâne ca să se amplaseze în locul lor câte o masă de echilibrare me. care să anuleze cuplul de inerţie va avea valorile: h 3. generând solicitări variabile de oboseală a materialelor. Fi   2  r care. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.14. funcţie de unghiul   t . astfel ca să fie îndeplinită condiţia 3. respectiv: mh  me d e 3.c.3.108. stocare. cu turaţii ajungând până la 40 000 rotaţii pe minut. care după cum se vede din figură este echilibrat de cele două forţe din lagăre RA.3. Dacă considerăm cazul rotorilor unor turbine... Centrul de greutate fiind situat pe axa de rotaţie atunci singura situaţie în care se consideră că rotorul este realizat din material omogen. la distanţa dintre ele de. Pentru a anula aceste forţe suplimentare din lagăre se plasează cum se vede din figură două mase de echilibrare me. şi la distanţa h.105. vor avea o acceleraţie centripetă. pe care le transformă în semnale digitale sau chiar prelucrează aceste valori afişând direct valorile maselor şi direcţia de amplasare dacă diametrul de amplasare este fixat din condiţii obiective.17. dispuse la distanţa dintre lagăre l . dispuse simetric faţă de planul de simetrie al rotorului. şi turaţii de 3000 – 4000 rotaţii pe minut.106. considerând două plane perpendiculare pe axe conform fig. Considerând cazul uzual. este cazul descris şi în fig. cum este cazul roţilor de la autovehicule. cu un unghi. respectiv RB. solicitările variabile vor fi independente de acest efect. situate pe cilindrul de rază r. în planul perpendicular pe axa de rotaţie va da o componentă după axa Ox: 3. În plus. 68 . când rotorul se roteşte cu viteza unghiulară constantă  . sau chiar fenomenul de rezonanţă şi bătăi. Deoarece acest lucru este practic imposibil (posibilitatea eliminării prin prelucrarea acestor porţiuni schimbă geometria rotorului). generând o mişcare oscilatorie. 3.. pornind de la rolul lor. atunci aceste mase m având centrele de greutate diametral opuse. Citirea deplasărilor axului pe suporţii plani care conform figurii permit acest lucru se poate face în diferite moduri [MKO72]. la care diametrul de fixare a maselor este obligatoriu cel al jantelor. Orice formă de copiere. sau al rotorilor de la sistemele giro-compas. este prezentat principial o astfel de maşină. care poate fi tradus de către traductoare. RA  RB  m 2 r cos t l principiul dispozitivelor maşinilor de echilibrat dinamic citesc deformaţiile celor două arcuri.3. Dacă se are în vedere că.102.106. care vor genera cele două forţe centrifugale. sau la altele se poate citi deviaţiile unghiulare ale axului ce ajutorul unor dispozitive 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). zgomotul produs poate fi deosebit. Totodată. Cuplul dat de forţele din lagăre.107. se remarcă faptul că există două volume egale din rotor care pentru a asigura echilibrarea ar fi necesar să fie plasate în partea opusă.16.

În această situaţie. rezultă masa echivalentă a elementului 1 în A: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). aşa cum s-a văzut în relaţiile de calcul intervine masa corpului. la distanţa 1 de A. Aceasta se concretizează în cazul mecanismului patrulater la a găsi o soluţie în aşa fel încât centrul de greutate să fie fix. 3. Mai trebuie menţionat că dezechilibrări ale rotorilor mai pot fi generate de cazurile în care materialul din care este confecţionat rotorul nu este perfect omogen. 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. [DID04]. De aceea nu este suficientă numai o verificare strict geometrică deoarece Fig. C şi D. trebuie găsită o soluţie pentru ca să concentrăm masele mobile. în care rotorul este suspendat pe axul maşinii dacă masa şi gabaritul său. B. în special echilibrarea dinamică. Utilizând relaţia 3. 69 . sau la alte soluţii.3. de aceea se obişnuieşte ca. din punctele A. ECHILIBRAREA STATICĂ A MECANISMULUI PATRULATER Echilibrarea mecanismelor plane ridică probleme destul de dificile. Aplicând metoda concentrării statice a maselor în două puncte pentru fiecare element cinematic se obţin cele patru mase Fig. pentru aceste mecanisme. Astfel elementul cinematic 1 de lungime l1 are masa m1 care este centrată în centrul de greutate G1 . deci sunt puncte fixe. Analizând mecanismul se observă că prezintă o particularitate data de faptul că punctele A şi D aparţin bazei.1.5. prin adăugarea de mase în cele 2 puncte fixe. stocare.17.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme plasate chiar pe lagărele de fixare a arborelui motorului. [DID04] pentru a realiza echilibrarea statică în cazul acestui mecanism plan este necesară realizarea primei condiţii a sistemului 3.5. 3.19. cum este cazul jantelor auto.2. Conform celor descrise în cap. aflat între cele două puncte de legătură a elementului A şi B.114.47. Orice formă de copiere. să se facă doar o echilibrare statică.

după cum se vede din figură: mB  m1B  m2 B  mC  m2C  m3C 3. Prin particularizarea relaţiilor 3. rezultă pentru elementul 3. Dacă dorim un mecanism mai uşor se aleg rI şi rII cu valorile constructive maxim admise şi se calculează rI şi rII .123.126. rI . Prin această concentrare a maselor s-a obţinut un caz particular prin faptul că masele din A şi D sunt fixe şi deci nu mai influenţează starea de inerţie. m2 de lungime l2 . rII ).4. masele şi lungimile elementelor cinematice. mII .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme m1 A  m1B  l1  1   m l1 1 l1 1 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Orice formă de copiere.) situate la distanţele rI şi respectiv rII .124.19. Pentru a rezolva problema rezultă că două mărimi se aleg şi celelalte două rezultă. concentrată în centrul de greutate G2 la distanţa  2 de punctul B. ca şi distanţa AD sunt mărimi geometrice şi mecanice caracteristice şi deci cunoscute. Elementul 3. obţinând prin particularizarea relaţiilor 3. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). După acum rezultă din ecuaţiile 3. Pentru a deplasa centrul de greutate al elementelor 1 şi 3 în punctele fixe din A.125. 70 . în care.3. l3  3  m3 m3C  l  3   m  3 m  3 D l3 3 3. se va concentra în punctele cuplelor B şi C.126. de lungime l3 . Obs.  m1 m1B = masa echivalentă a elementului 1 concentrată în B. se vede că se poate realiza acest lucru prin adăugarea a câte o masă de echilibrare fiecărui element mI respectiv mII (fig. Masa elementului 2. are masa m3 concentrată în centrul de greutate G3 situat la distanţa  3 de punctul C.7. Centrele de greutate. respectiv D.127. stocare. avem 2 ecuaţii şi patru necunoscute ( mI . l2   2  m2 m2 B  l  2  m   2 m  2C l2 2 3.47. Pentru ca centrul de greutate al noilor elemente să se găsească în A respectiv D trebuie îndeplinită condiţia dată de teorema momentelor statice ca: mI rI  mB l1  mII r2  mC l3 3.

rII  3 . conform teoremei momentelor statice că: m A    mD (l AD   )    l AD mD m A  mD 3. 3.131. Aplicaţie numerică: Sa se realizeze echilibrarea statica a unui mecanism patrulater la care se dau: l1 . 2 2 m1  3kg . în care: m  mI  mII 3. Care sunt principalele etape in cazul echilibrarii practice a rotorilor folosind metoda balansarii. Enuntati conditiile matematice ce trebuiesc indeplinite pentru ca un retor/ mecanism sa fie echilibrat static/ dinamic. 71 . Rezolvări: 1. l2  300mm.130. stocare. 3..  2  2 . 2. Orice formă de copiere.. se poate scrie. În această situaţie având întreaga masă a mecanismului concentrată în punctele A şi D cu valorile: mA  mI  m1 A  m1B  m2 B  mD  mII  m2C  m3C  m3 D 3. se aleg rI şi rII convenabil şi se determină mI şi mII necesari.. l3  400mm. şi notând cu  distanţa de la punctul A la centrul de greutate situat între A şi D. 3  l3 .130. Se cere să se calculeze mI şi mII şi coeficientul de creştere K m a masei mecanismului.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Dacă se doreşte gabarit redus. Definiti notiunile ce intervin in relatiile matematice utilizate. Exerciţii 1. 3 l l rI  1 . Se folosesc notiunile din curs si trimiterile bibliografice 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 2 2 m3  5kg . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.129.128. Definiţi termenul de echilibrare statica si dinamica a unui rotor si mecanism. l1  200mm. 1  3. 3 l m2  2kg . Definiti si clasificati fotele ce intervin in timpul functionarii mecanismelor. dat de relaţia: Km  m 100  %  m1  m2  m3  mI  mII 3.

Roata dinţată de rază infinită poartă numele de cremalieră. Mecanisme cu cuple superioare Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. Orice formă de copiere. Transmiterea mişcării şi sarcini de la o roată la alta se asigură dacă dinţii unei roţi pătrund în golurile roţii de legătură. Cu excepţia cremalierelor. mecanismele cu roţi dinţate se folosesc pentru a reduce turaţia şi a creşte cuplul transmis. Cea care primeşte mişcarea de roată condusă. cunoscut. aflaţi în angrenare se realizează după o linie dreaptă sau curbă. care s-au impus în acest domeniu şi care vor fi studiate în continuare au o vechime de numai două secole iar utilizarea lor industrială mai puţin de un secol [JVD1889].3. sau roată plană. cu avantajele si dezavantajele lor. a unei mişcări şi a unei forţe sau moment. ELEMENTE GENERALE Dacă în istoria construcţiei de maşini angrenajele au o vechime de peste două milenii. roţile dinţate execută mişcări de rotaţie. Acest proces continuu de întrepătrundere a danturilor poartă numele de angrenare iar ansamblul celor două elemente cinematice de angrenaj. are dimensiunile mai mici decât cea condusă. Plinurile poartă numele de dinţi iar suprafaţa rezultată de dantură. studentul va fi capabil să     definească mecanismele cu roti dintate si cu came. anume. Acestea au înlocuit mai vechile angrenaje (mecanisme) cicloidale cu bolţuri sau roţi. utilizeze literature de specialitate in vederea calcului cinematic al elementelor cinematice ale mecanismelor cu roti dintate (angrenajelor). În acest caz roata conducătoare. cum s-a mai afirmat anterior. Aceste elemente cinematice au caracteristică existenţa unui profil special. Contactul între flancurile a doi dinţi ai unui angrenaj. datorită particularităţii date de transformarea cercului de bază (ce se va defini ulterior) al roţilor dinţate în dreaptă în cazul acestor cremaliere acestea se bucură de o proprietate deosebit de utilă.1. dinţii au flancurile rectilinii. funcţie de tipul roţilor ce 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). constând din alternanţa regulată de goluri şi plinuri identice. Elementele cinematice care stau la baza acestor mecanisme. Mecanisme cu roti dintate (angrenaje) evolventice 4. stocare. permiţând mişcarea relativă dintre ele astfel ca punctual comun dintre perechile de dinţi în contact să aibă mereu aceiaşi viteză. iar pentru simplificarea exprimări. principiul lor de functionare si elementele specifice ale elementelor cinematicece stau la baza conceperii lor. care generează mişcarea angrenajului poartă numele de roată conducătoare. Prin trecerea de la roata cilindrică la cea plană. Prin definiţie angrenajul evolventic. descrie elementele de particularitate ale mecanismelor conform clasificarilor. mai sunt cunoscute în literatura tehnică sub numele de angrenaje. În majoritatea cazurilor. utilizeze principalele clasificari ale acestor mecanisme in activitatile cotidiene. este un mecanism care serveşte la transmiterea directă şi forţată de la un arbore conducător la un arbore condus. atât de răspândite şi perfecţionate. uzual ea se mai numeşte pinionul angrenajului. 72 . sunt roţile dinţate. care au fost prezentate pe scurt în capitolul anterior. angrenajele evolventice. în jurul unor axe numite axe de rotaţie. realizând funcţia de bază. datorit largii utilizări şi sub denumirea generică de angrenaj. 4. Roata cu mişcare cunoscută. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 7.3. sau mecanismele cu roţi dinţate evolventice. Aceste mecanisme cu roţi dinţate evolventice actuale.

conice (fig. pentru ca specialiştii să poată comunica între ei.). 4. .). Dezavantajele angrenajelor sunt: -necesitatea unei precizii înalte de execuţie şi montaj ce implică tehnologii de prelucrare relativ scumpe şi maşini de prelucrare specializate sau în unele cazuri speciale. -randament ridicat ( ajungând până la 0. fi: a) după poziţia relativă a axelor celor două roţi aflate în angrenare.4. . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.4. Angrenarea dintre două roţi dinţate este o cuplă de clasă m egală cu patru.5.). Orice formă de copiere.6. mecanismele (transmisiile) cu roţi dinţate fac parte din clasa mecanismelor cu cuple superioare. au fost redate spaţial. -uzuri disproporţionate între flancurile celor două roţi datorită numărului de contacte diferit pentru aceiaşi durată de funcţionare.8. fig. Dintre avantajele angrenajelor.).7. Aceste mecanisme vor fi analizate detaliat ulterior. care au favorizat dezvoltarea lor atât de amplă se pot enumera : -asigurarea unui raport de transmisie constant conform calculelor (excepţie angrenajelor eliptice şi cele speciale). -dimensiuni şi gabarit relative redus.angrenaje cu axe încrucişate (fig. .4.4. Pentru a înţelege mai bine aceste clasificări.4. -sisteme de montaj destul de complexe şi precise. 73 . deoarece permite atât o rotire relativă între cele două elemente cinematice cât şi o lunecare relativă între suprafeţele de contact ale flancurilor dinţilor.4.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme angrenează. -durabilitate foarte bună.cilindrice (fig. -stabilitate a raportului de transmitere odată cu variaţi distanţei dintre axe. angrenajele pot .angrenaje cu axe paralele (fig. şi fig. utilizând o reprezentare simplificată. b) după forma geometrică a suprafeţelor de dispunere suprafeţelor danturate. -transmiterea de puteri într-un domeniu larg de viteze şi rapoarte de transmitere. CLASIFICAREA ANGRENAJELOR Datorită dezvoltării şi perfecţionării continue a angrenajelor. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).4. acestea sau diversificat şi în consecinţă.4. -restricţionarea rapoartelor de transmitere datorită necesităţi ca numărul de dinţi ai fiecărei roţi să fie un număr întreg. -siguranţă în exploatare. stocare. studiul lor presupune necesitatea clasificării lor după diverse criterii. în figurile de mai jos clasele principale de mecanisme cu roţi dinţate.angrenaje cu axe concurente (fig.).. angrenajele pot fi: . -funcţionarea zgomotoasă odată cu creşterea vitezelor şi a durităţii flancurilor.3.2.4.995).5. Din acest motiv.

5. f) Tot funcţie de valoarea raportului de transmitere i12.cicloidale (profilul este o cicloidă.6.4. fig.cu dinţi în W etc..5.cu raport de transmitere variabil ( i12  ct ) .).8.4. c) după modul de dispunere a axei de simetrie a dinţilor roţilor componente. angrenajele pot fi: . .4.6. e) Funcţie de valoarea raportului de transmitere i12 . e) după modul de mişcare a axelor roţilor. angrenajele pot fi: .b).4.4.6. Prin definiţie raportul de transmitere i12 al unui angrenaj este raportul dintre viteza unghiulară 1 a roţii dinţate conducătoare 1 şi viteza unghiulară 2 a roţii dinţate conduse 2.4.4. .cu dinţi compuşi. angrenaje eliptice. 4.b. numită în teoria mecanismelor (funcţia de transmitere de ordinul întâi).. a. descrise anterior).cu dinţi drepţi. când formează un unghi variabil cu axa de rotaţie (fig..a). . .4.speciale (profilul este o altă curbă).8.b. fig.c).b. Dacă un sistem de angrenaje are gradul de mobilitate M = 2 sau mai mare.4.eliptice fig.8.4.ordinare (la care axele sunt fixe) (fig. angrenajele se mai pot clasifică astfel: dacă i12 > 1. fig. . adică: i12  1 n1  2 n2 4. care la rândul lor pot fi: .7.6. când sunt paraleli cu axa de rotaţie (fig. c).cu dinţi înclinaţi. . Orice formă de copiere. angrenajele pot fi: . .5. 4. stocare.a. 4..alte suprafeţe (plane. care la rândul lor pot fi: ..6. 4.6. .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme .1.).4. suprafeţe riglate de revoluţie. b şi c. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.evolventice (profilul este evolventic).). d) după profilul dinţilor angrenajele pot fi: .. fig.5. . se numesc diferenţiale..cu dinţi simpli.4.7..4.planetare (la care o axă este mobilă) (fig. . fig.arc de cerc (profilul este un arc de cerc).a. - cu dinţi curbi. În general angrenajele simple au gradul de mobilitate unu (M =1).. sau a melcului globoidal. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).4. 74 .4.4.cu raport de transmitere constant i12  ct (fig.4.4. cremalierele din fig...4. fig. în raport cu axele de rotaţie. 4. angrenajul este demultiplicator. când formează un unghi constant cu axa de rotaţie (fig.4.9. c). în cazul roţilor melcate şi fig. etc.cu dinţi în V (fig.4.

8.4. angrenajul este multiplicator. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). a Fig. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. b 2 1 a 8 November 20110 b Fig . 75 . stocare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme dacă i12 < 1. Orice formă de copiere.7.4.

3..GEOMETRIA DINŢILOR ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE CU DANTURĂ DREAPTĂ Profilul unui dinte al unei danturi are caracteristic cele două flancuri simetrice care limitează grosimea dintelui şi o suprafaţă circulară care delimitează înălţimea dintelui. profilul evolventic.3. ca locul geometric. Diametrul cercului de bază se notează cu db . funcţie de care aşa cum s-a văzut angrenajele se clasifică în cicloidale şi evolventice. faţă de dreapta OA. AK = MK 4. i12= ct. numită generatoare. se consideră profilul evolventic ca fiind optim din punct de vedere funcţional şi tehnologic. sau evoluta de α). Din fig. dintre arcul AK şi segmentul MK Dar. din triunghiul OKB. Actualmente. De o deosebită importanţă sunt cele două flancuri. De aceia.3. cu unghiul  .2. dintele se încastrează în corpul roţii. Dacă se roteşte dreapta generatoare în sens contrar.3.4. sunt cele mai răspândite. Acest al doilea profil reprezintă cel de al doilea flanc al dintelui. Considerând punctul B. ce se notează cu inv α sau după alţi autori cu ev α (evolventă.1. putem scrie că: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). numit cerc de bază. al unui punct fix de pe o dreaptă. motiv pentru care li se va acorda o atenţie deosebită. 76 . M A   K  Conform definirii lui R. Prin rotirea dreptei generatoare pe arcul de cerc din dreapta. cu relaţiile geometrice imediate: AK = (   )db / 2 4. cu ajutorul a două suprafeţe circulare de racordare. ca fiind punctul de contact al roţii cu flancul dintelui roţii cu care acesta vine în contact. se obţine profilul evolventic. de-a lungul îndelungatei istorii a angrenajelor a fost o lungă dispută legată de profilul flancurilor dinţilor care în fond stabilesc performanţele angrenajelor. motivează egalitatea Fig. sau pentru calcule organologice unghi de presiune. acest unghi . se poate calcula lungimea arcului subântins de unghiul la centru (   ) . pe care se găseşte punctul B.9.9. Cu baza.4. se defineşte (Fig. Willis unghiul  se numeşte involut de α.3.) pentru angrenajele cilindrice cu dantură dreaptă. Se consideră A punctul fix de pe dreapta generatoare. Orice formă de copiere. 4. corespunzător unghiului dat. O Pe de altă parte. numit mai exact după modul de generare profilul evolventic de cerc. rostogolirea dreptei generatoare MK fără lunecare pe cercul de bază 4. dreptunghic în K. 4. atunci se va genera un profil simetric cu primul. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.9. poartă numele de unghi de angrenare. care se rostogoleşte fără lunecare pe un cerc.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Angrenajele cu raport de transmitere instantaneu constant. Profilul evolventic al angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi Conform celor prezentate. stocare.

d =d b /cos α 4. Pentru calcul unghiul de angrenare trebuie exprimat în radiani cu ajutorul numărului  .4. Segmentul MP se notează cu 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).4. tgα= respectiv: Relaţia 4. ca un punct curent de pe evolvent se mai obţine o relaţie utilă din triunghiul OKB respectiv. numită cremalieră de referinţă. profilul evolventic poate avea orice dimensiune funcţie de unghiul de rotaţie α. profilul dintelui este limitat la exterior de o suprafaţă cilindrică. Astfel toate danturile cilindrice sunt definite cu ajutorul unei cremaliere.3. Înlocuind relaţiile 4. Conjugata cremalierei de referinţă.10. Evident. este limitat pentru contactul cu roata cu care angrenează de două flancuri cu profil evolventic simetric. Conform STAS 821-82 în figura 4. În cazul danturilor. în 4. Conform fig.3. reprezintă ecuaţia de calcul a funcţiei involut de α care se efectuează cu o precizie de şase zecimale exacte.4.. se obţine: (   )db / 2 db / 2 4. conform fig. 77 .6. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.4. obţinute prin rotirea aceleiaşi drepte generatoare pe cercul de bază într-un sens şi apoi în sens contrar. sunt redate cele două cremaliere.10.7. formând cu planul de referinţă al roţii un unghiul egal cu unghiul de angrenare sau de presiune  .2. Cercul de bază al suprafeţei poartă numele de cerc exterior având diametrul de.α 4. Negativul cremalieră de referinţă poartă numele de cremalieră generatoare materializând în fond elementele geometrice definitorii ale sculei cu care se realizează acest profil.5. fiind o dreaptă particulară ce se bucură de proprietatea că grosimea dintelui cremalierei de referinţă. a apărut necesitatea asigurării interschimbabilităţii depline a roţilor dinţate.10. conform fig.10.2. se pot stabili elementele definitorii ale profilului dinţilor roţilor dinţate corespunzătoare acestui profil. aceste arce evolventice sunt limitate de punctul de intersecţia a evolventelor celor două flancuri ale aceluiaş dinte.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme tg α= MK db / 2 4. respectiv.3. şi 4. stocare. Diametrul acestui cerc se notează cu dv . respectiv raza cercului exterior Re 4. Rv. inv α = ev α = tg α . Dreapta MN. reducerea numărului de scule prin standardizarea elementelor geometrice ale profilului dintelui. Orice formă de copiere. poartă numele de linia de referinţă sau axa cremalierei. tehnologiilor şi maşinilor de prelucrare În această situaţie. cercul de bază devenind o dreaptă. este egal cu grosimea golului NM. Pornind de la aceste rezultate rezultă că dintele unei roţi dinţate cu dantură dreaptă.10. Punctul de intersecţie a celor două evolvente se notează cu V iar cercul ce conţine aceste puncte poartă numele cercul vârfurilor evolventelor. conform fig.6. definit anterior. segmentul NP. evolventele flancurilor acestei roţi devin drepte. Acestea reprezintă o roată dinţată cu raza tinzând către infinit. 4. Considerând diametrul d al cercului pe care se află punctul B. se defineşte ca fiind cremaliera generatoare. care stă la baza proiectării sculelor. Cu ajutorul cremalierei de referinţă. Geometria dintelui unei roţi cu dantură exterioară În urma perfecţionării continui atât a tehnologiilor de prelucrare cât şi a generalizării utilizării industriale a angrenării evoventice.4. precum şi dintele unei roţi dinţate.

numite raza respectiv diametru cercului de divizare. . Funcţie de necesităţi. Conform fig. dat de relaţia: hb  f  m  c0 8 November 20110 4. se mai definesc următoarele mărimi ale dintelui unei roţi dinţate. care se vor defini în paragraful 4.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme p şi poartă numele de pasul danturii.înălţimea capului dintelui ha. stocare. cum se va demonstra ulterior.4. . cercul tangent la linia de referinţă a cremalierei. .4. 4.4.10. Fig. Conform STAS 821-82 şi fig. Modulul m.10. Parte superioară poartă numele de capul dintelui. elementele geometrice ce dau dimensiunea cercurilor danturii roţilor se pot evalua fie cu ajutorul diametrelor fie ale razelor însoţite de acelaşi indice. având valoarea: . este unul particular. se măsoară în unităţi de lungime. Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Linia de referinţă împarte dintele în două. pentru dantura normală. Conform figurii. Indicele reflectă poziţia cercului sau o caracteristică a sa. Orice formă de copiere.10. 78 .înălţimea piciorului dintelui hb. astfel definit reprezintă una din mărimile fundamentale ce caracterizează o dantură. dată de relaţia de definiţie: m p  4.10.85 pentru dantura scurtată.8.f =0. ce poartă numele de coeficient de înălţime a capului dintelui.9. Valori standardizate ale modulului sun redate în anexă. sub formă tabelară conform tabelului. numit cercul de divizare al roţii dinţate. se defineşte ca pasul danturii distanţa dintre intersecţiile a două flancuri succesive ale cremalierei de referinţă cu linia de referinţă. având raza Rd şi diametru dd . Se mai poate observa o proprietate deosebit de importantă. pentru a obţine dinţi mai scunzi şi mai robuşti.3. uzual milimetrii şi cu ajutorul ei sau pot exprima toate celelalte mărimi geometrice ale dintelui precum şi a întregului angrenaj. iar partea inferioară de piciorul dintelui. dat de relaţia: ha = f  m 4. Pentru a exprima valoric unitar dimensiunile mărimilor legate de înălţimea dintelui în funcţie de modulul danturii se introduce f. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. spre exemplu dantura roţilor din cutiile de viteze. Pentru o mai uşoară standardizare a geometriei angrenajelor se introduce noţiunea de modulul angrenajului notată cu m.f =1. că în cazul cremalierei pasul este constant pe toată înălţimea cremalierei.

GEOMETRIA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE CU DANTURĂ DREAPTĂ 4. În ţara noastră valoarea standardizată este  0  200 sexagesimale. cu relaţia: x  m 4. conform unor reguli ce se vor stabili în paragraful respectiv. în cazul deplasărilor pozitive şi negative. atât la cremaliera de referinţă cât şi la cea generatoare racordările suprafeţelor plane ce delimitează profilul conform STAS 822-82 aceasta are o mărime de: r =3.38 m 4. Pentru o mai uşoară standardizare a valorilor deplasărilor de profil funcţie de raportul de transmitere. Pe lângă acest profil considerat normal fiind dispus conform desenului din fig. 140 sexagesimale în SUA.4.5. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).11. poate avea atât valori pozitive. fără deplasare de profil. Raza de racordare r Este raza cu care se realizează. sau denumiri mai vechi ca joc de fund.11. 150 în vechile standarde germane. în care  . ce vor fi definite ulterior. 4.15. se vor folosi mărimile definite anterior precum şi elementele geometrice din fig 4. numărul de dinţi.12. precum şi a eventualelor impurităţi ce ajung în zona de contact.4. unghiul  se notează cu  0 . el se exprimă funcţie de modulul m.13. b=1.4. Pentru a se putea mai uşor standardiza valorile sale acesta se exprimă funcţie de modulul roţii cu ajutorul coeficientului jocului de fund 0 = 0.50 în industria aeronautică. sau 22. purtând denumirea de deplasare negativă. stocare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme în care: c0  m  0 4. Geometria roţilor angrenare exterioară dinţate cilindrice cu dantură dreaptă cu Pentru a defini elementele geometrice ale unei danturi. Pentru danturile normale.25m - înălţimea dintelui h este dată de relaţia geometrică evidentă: h = ha +hb = (2f + 0 )m 4. poartă numele de joc radial. unde se poate remarca alături de roata dinţată şi cremaliera corespunzătoare. pentru deplasări negative. Pentru roţile danturate normale unghiul de angrenare poate avea valori diferite funcţie de tară. Se mai folosesc şi alte valori standardizate cum ar fi 14.. 79 . care conform figurii. Aşadar pentru dantura normală: 4.14. pentru multe aplicaţii însă este avantajos sau necesar ca profilul roţii să fie deplasat fie către vârful V al dintelui. Dimensiunea radială cu care se realizează această deplasare se notează cu x.25. purtând denumirea de deplasare de profil pozitivă. Mărimile definite până acum caracterizează dintele unei roţi dinţate considerate normale.3.3. Orice formă de copiere.1. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. poartă numele de coeficient al deplasării de profil. precum şi funcţie de domeniul de utilizare. Aceste aspecte se vor dezvolta ulterior.10. fie către centrul roţii. sau joc funcţional al angrenajului. etc. are rolul funcţional de a permite eliminare excesului de lubrifiant în timpul funcţionării din zona de contact.

este unul particular. deci rezultă o relaţie deosebit de utilă care exprimă dependenţa dintre mărimea caracteristică a profilului m şi o mărime geometrică a roţii danturate. Cum se va demonstra în continuare conform relaţiei 4.11. relaţia de calcul este: dd= m z= 2 Rd Fig. numite raza respectiv diametrul cercului de divizare.19. profilul oricărei roţii dinţate cilindrice cu dantură dreaptă se poate defini cu ajutorul a mai multor pânze cilindrice concentrice ale căror diametre se notează simbolic cu d însoţit de un indice inferior. Orice formă de copiere.19. Diametrul cercului exterior de 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Diametrul cercului de divizare dd Conform figurii. stocare. se notează m=pd/  4. 4. cercul ce se bucură de proprietatea că grosimea dintelui şi a golului roţii dinţate pe acest cerc sunt egale. formând un angrenaj normal.11. având raza Rd şi diametru dd . numim cerc de divizare al unei roţi dinţate. cu cât ne depărtăm de centrul roţii pasul creşte şi scade cu apropierea. Cum s-a mai spus. Pentru definirea celorlalte elemente geometrice ale unei roţi dinţate cu dantură normală se porneşte de la cercul de divizare şi se utilizează mărimile definite la geometria dintelui. fiind singurul cerc pe care se realizează această divizare a pasului. De aceea poartă numele de număr de dinţi şi se notează cu z. Prin definiţie. Conform figuri 4. iar pentru raze cu R însoţit de acelaşi indice. De aceea numărul de paşi este egal cu numărul de dinţi ai roţii. Indicele defineşte poziţia pânzei circulare respective. 80 .17. pentru a putea restructura calculul angrenajelor.16. După cum se vede din figură. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Dacă se respectă această condiţie atunci roata poartă denumirea de roată cu dantură normală. cercul tangent la linia de referinţă a cremalierei. este un multiplu întreg z de paşi se obţine:  dd=z pd 4.18. respectiv: dd= m z= 2 Rd 4. Numărul de dinţi z Conform celor enunţate anterior lungime cercului de divizare trebuie să fie un multiplu întreg de paşi corespunzători diametrului de divizare şi notat cu pd. numit cercul de divizare al roţii dinţate. Pornind de la condiţia că pe cercul de divizare lungimea cecului. După cum rezultă din figură un pas cuprinde un gol şi un plin. proprietate ce transferă şi denumirea folosită. 4. aşa cum s-a mai spus anterior.

În vederea micşorării uzurii suprafeţei de contact dintre camă şi tachet. indice c şi D—A.22.1. Astfel. de translaţie sau plan-paralelă. fiind caracterizat de existenţa unei suprafeţe profilate cu care vine în contact culegătorul şi poate să execute mişcare de rotaţie. şi 4. poate să realizeze cele mai diverse legi de mişcare. corespunzătoare celor patru faze de mişcare ale culegătorului. zona de coborâre. datorită contactului dintre camă şi culegător şi execuţia lor este mai costisitoare decât a mecanismelor articulate. profilul camelor ce au o mişcare de rotaţie uniformă. respectiv raza exterioară Re. are patru zone.11. pentru care mărimile caracteristice poartă indicele u. cele patru zone poartă denumiri sugestive: A—B.2m(f + 0 )=2Ri 4. 81 . şi particularizând pe f şi 0 se obţine o relaţie utilă în aplicaţiile practice de calcul geometric al angrenajelor.2. elementul cinematic conducător 1.1. zona pentru urcare. Mecanisme cu came 5. Conform figurilor 4. fapt ce a făcut ca aceste mecanisme să cunoască o aşa dezvoltare în timp. Diametrul cercului interior di Diametrul cercului interior.12. iar pentru a realiza acest lucru. conform fig. di =m(z . În general aceste mecanisme sunt mecanisme ciclice. II.11. conform figurii 5. rezultă relaţia geometrică evidentă: di = dd – 2b = mz . deci: de=m(z+2)=2Re 4. se observă că acestea trebuie să fie suprafeţe circulare în cazul camelor cu mişcare de rotaţie. pentru diametrul exterior se poate scrie relaţia geometrică imediată: de= dd+2a=mz+2mf=m(z+2f) 4.23. cu indice r. Acest fapt conferă mecanismelor cu came o arie de răspândire mare în construcţia de maşini. B—C este zona pentru repaus superior cu indicele R.20. poartă numele de culegătorul mecanismului cu came sau tachet. prin introducerea unei role 3. în cazul contactului cu lunecare. Pentru a se obţine zonele de repaus. C— D. stocare.21.1. Datorită profilelor foarte diversificate şi variate pe care le poate avea cama. astfel încât la o rotaţie completă.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Cercul cilindrului care limitează la exterior dantura roţii dinţate poartă numele de cerc exterior iar diametrul de definire este numit diametru exterior. În principal acestea se compun din două elemente cinematice. respectiv suprafeţe paralele cu direcţia de 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). la unele mecanisme se înlocuieşte frecarea de lunecare cu frecarea de rostogolire. Orice formă de copiere. Rezultă din cele spuse că aceste mecanisme sunt mecanisme uni-sens. şi respectiv 4. tachetul să revină în poziţia iniţială.5) 4.5. culegătorul-elementul condus. este un element cinematic specific acestor mecanisme. Funcţie de mişcarea tachetului. iar elementul cinematic condus 2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.1. cu rol şi denumiri specifice. poartă numele de cama mecanismului. reprezintă diametrul cercului cilindrului ce limitează golul danturii şi conform celor două figuri 4. Pentru angrenajele normale din ţara noastră f=1. rămânând mereu actuale. ASPECTE GENERALE Mecanismele cu came constituie o clasă de mecanisme care au cunoscut o puternică dezvoltare. fiind notat cu de. Cama. zona pentru repaus inferior. deşi conţin o cuplă superioară de clasa a IV-a.

sau carteziene care sunt mai detaliate cum se pot remarca în fig. de aceia este strict necesară o clasificare a lor după principalele criterii de clasificare ce ne ajută să putem defini cu mai mare uşurinţă particularităţile unui mecanism oarecare. a.5. Orice formă de copiere.5. repaus superior. Exemple în fig. o mişcare de rotaţie sau de translaţie sau plan paralelă. coborâre. reprezentate cu ajutorul unghiului de răsucire a camei. egală cea mai mică distanţa de centrul de rotaţie al profilul camei şi poartă numele de cerc de bază. de rază r.. fiind mărimi fixe pentru o camă şi se notează cu  .2. Când excentricitatea este zero.). Culegătorul poate executa.1 arată doar unghiul de rotaţie u al camei corespunzător urcării. se numeşte unghi de rotaţie al camei.5. 5. repaus inferior. Reprezentarea grafică a mărimii deplasărilor liniare sau unghiulare ale tachetului pe parcursul unei faze şi succesiunii diferitelor faze ale mişcării funcţie de unghiul de rotaţie respectiv deplasarea camei. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. măsurat cu vârful în centrul camei se numeşte unghi de profil al camei sau unghi constructiv. 5. b. fără a da indicaţii despre modul de variaţie a mişcării tachetului.3..camă spaţială (camoidă) la care axa canalului profil al camei este o curbă spaţială (fig. superior. În fig.5.2. Unghiul corespunzător fiecărei faze. poartă numele de ciclogramă. însoţit de un indice corespunzător fiecărei zone: u la urcare. 5. Distanţa de la centrul de rotaţie 0 al camei până la direcţia de mişcare a tachetului se numeşte excentricitate şi se notează cu e. 5.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme deplasare la cele cu mişcare de translaţie. stocare. de asemenea. a) după forma constructivă a profilului camei: .. .camă plană la care profilul care imprimă mişcarea tachetului este plan. sau unghi funcţional . unghiul de profil al camei este egal cu unghiul de rotaţie al camei.2.5. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). corespunzător suprafeţei de repaus inferior.6. Ciclogramele pot fi polare. Acesta este unghiul ce se obţine între direcţia OA şi dreapta ce uneşte centrul de rotaţie al camei 0 cu punctul de intersecţie al direcţiei culegătorului cu cercul de bază. a dus la o diversificare deosebită a acestor mecanisme. când acestea au mişcare de translaţie.  R repaus Fig.4. Unghiul cu care se roteşte cama pentru realizarea unei faze se notează cu  . c la coborâre. însoţit de câte un indice corespunzător fazei de urcare. 82 .Cercul de rază r. CLASIFICAREA CAMELOR Multiplele avantaje ale acestor mecanisme.  r repaus inferior.5.1..

c.5. a e b c d f g h Fig. b) după felul mişcării camei: .. . 5. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).5.camă cu mişcare de translaţie.6.5. f.2. g. 7\).4. unde apare clar cum ecuaţia a profilului camei este însăşi legea de deplasare a centrului rolei. Exemple în fig.camă cu mişcare oscilantă. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.3. 5.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme a b c d Fig. 111-70. la care mişcarea camei este circulară continuă. ea având rolul de balansier într-un mecanism care o acţionează. stocare.5. 83 .5.2. d. b... e.a. . fig. h.came cu mişcare de rotaţie (fig.. 5.5.3.3. Orice formă de copiere.

5. b.3.6. . c.a.5.5.4. a b Fig. 5. . h.5. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.5. d) după felul mişcării tachetului: .5. a. fig. e.5. fig. sau bombat.tachet cu mişcare rectilinie alternativă. 5.5.4. e.. b.4. fig. a.6 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).3. fig. g.4. triple b. a.came cu tachet cu mişcare înclinată. fig.3.3.. fig.3. e. d. came cu tachet dezaxat. came cu tachet paralel. stocare..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme c) după forma de contact a tachetului cu profilul camei: . 5.tachet cu rolă. fig.3. 5. Fig.. fig. fig. f) după numărul de cicluri ale tachetului în timpul unei rotaţii complete a camei: . d.5.6.6. f.6. fig.5.tachet cu vârf. . b.5.5. g .5.5.tachet cu disc plan.. e) după poziţia direcţiei de deplasare a tachetului faţă de centrul de rotaţie a camei: came cu tachet central. 84 .5. Orice formă de copiere. d.3.5.5.came simple. . 5.5.5.. 8 November 20110 Fig.5. c. a. 5.tachet cu mişcare oscilantă (fig. 5.5..4. h . quadruple c. .2.. c.b... . care pot fi duble. sau axat fig.came multiple. . 5.3. 5. f. 5.

fig.1.Punctele 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). stocare. . R.). Se divizează acest unghi în cele patru unghiuri de pe ciclogramă 1 .. Trasarea profilului unei came cu tachet cu mişcare de translaţieSe consideră cazul mai general în care tachetul are direcţia de deplasare dispusă excentric cu excentricitatea .4) . Fiecărui punct de pe profil i se dă un număr care se menţine pentru tot restul operaţiilor. Analiza cinematică a mecanismelor plane. c.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme g) după modul de asigurare a contactului permanent dintre camă şi tachet : . OB1 .5.Cu centrul în 0 se duc arcele de cerc de raze OB3 . h) după numărul zonelor de lucru ale camei cu simplu efect. r) . Se va proceda la trasarea profilului doar pe zona de urcare pe celelalte zone metoda fiind identică. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.legea de mişcare logaritmică.5. şi se duc razele 01. 85 . până intersectează razele trasate anterior. Astfel profilul camei se va trasa pornind de la punctele alese pe ciclogramă (ciclograma carteziană) după care aceste valori sunt rabătute cu valoarea unghiului funcţional de pe ciclogramă 5. c. pot fi: . . Pentru metodele analiză cinematică a mecanismelor înlocuitoare [vezi VHL75].6..5. OB2 . Orice formă de copiere.cu trei zone fig.(u. se poate face pe baza mecanismului înlocuitor obţinut prin înlocuirea cuplei superioare de clasă patru cu cuple inferioare de clasă cinci.6. .legea de mişcare cosinusoidală. r). De asemeni ca metodă de lucru se foloseşte metoda inversării mişcării.5.(u.. Cunoscând raza minimă şi excentricitatea e.  2 . dupa trasarea direcţiei de deplasare a tachetului deplasat în faţă cu o anumită distanţă faţă de originea ciclogramei se trasează poziţia 0 a centrului de rotaţie al camei. . PROIECTAREA PROFILULUI CAMEI Proiectarea profilului este o operaţie inversă trasării legii de mişcare a tachetului unei came cu profil cunoscut.. 03.2.6. 5. a.2. Cu centrul în 0 se duce un arcde cerc cu raza OB4 corespunzător unghiului de urcare u =  4 . c.5. Punctele astfel obţinute se proiectează pe axa de deplasare a tachetului. cu camă. fig.e”. . a. Dreapta OB0 reprezintă începutul cursei de urcare.3.legea de mişcare combinată.b. .5.3. Se ridică perpendiculara pe axa unghiurilor  până profilul ciclogramei. .cu contactul asigurat prin ghidare (închidere geometrică). fip. c. (u.legea de mişcare parabolică.  3 ..2.cu două zone de lucru. d. i) după legea de mişcare a tachetului: .2.b.  4 .cu contactul asigurat prin forţa unui resort. 02. c. Se obţin astfel punctele Bi (i  1. R. corespunzătoare.legea de mişcare sinusoidală. fig. Se divizează unghiul de urcare într-un număr de intervale funcţie de complexitatea legii de mişcare şi de precizia de calcul dorită. 04.5.).cu patru zone fig. Ca şi în cazul trasării legii de mişcare şi în cazul proiectării profilului sunt particularităţi funcţie de tipul culegătorului.(u. .

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. C 4 cu şi reprezintă cele patru puncte corespunzătoare de pe profilul de urcare al camei. Conform cu valorile de pe ciclogram se trasează pe acest cerc mai întâi cele 4 diviziuni ale zonelor camei şi apoi se divizează zonele de urcare şi coborâre într-un număr de diviziuni egale rezultând punctele 1’.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme de intersecţie se notează C1 . Se divizează mai întâi pe ciclogramă fiecare zonă de urcare şi coborâre în câte 4 intervale (ales opţional) . Se obţin cele 10 puncte Bi prin care se duc drepte perpendiculare pe razele Oi’.2. 5. ( B8 . stocare.. se desenează cu centrul în Ci cercuri de raze r. 86 . corespunzătoare ciclogramei.B10 .3.5. B9 şi B10 se suprapun cu punctul de început a profilului camei. C 3 . Prin ridicarea de perpendiculare ca şi în cazul precedent se obţin deplasările corespunzătoare.2.20. Trasarea profilului unei came cu tachet cu talpă În acest caz se va prezenta posibilitatea trasării complete a profilului unei came cu ciclogramă simetrică. raza rolei. Cunoscând ro se trasează pe direcţia de deplasare a tachetului centrul 0.6. în exemplu se va considera acest caz. C 2 . Profilul camei v-a fi curba înfăşurată de cele 10 perpendiculare. Din acest motiv unghiurile funcţionale i şi cele constructive  i se vor suprapune. Cu centrul în 0 se rabatează cele 10 puncte Bi până intersectează razele cu un indice identic. Cu centrul în 0 se trasează un cerc ajutător care este bine să fie de rază mai mare decât ro + h pentru o mai bună lizibilitate a desenului. Datorită simetriei se obţin la coborâre valori similare celor de la urcare.). În cazul tachetului cu profil bombat singura diferenţă este dată de faptul că în locul 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Dacă tachetul este cu rolă atunci conform celor spuse în 5. Cum la mecanismele cu talpă plată indiferent de poziţia relativă în raport cu axa de deplasare a tachetului şi centrul de rotaţie al camei 0 mecanismul este concentric.2. Unghiul O04 reprezintă unghiul constructiv  u al camei.. Se proiectează pe axa de deplasare a tachetului cele 10 puncte rezultând B0 . Orice formă de copiere. Fig.…10’. 2’. Se trasează o curbă care să treacă prin cele 4 puncte şi se obţine profilul cautat. Profilul real v-a fi curba trasată cu linie continuă ce reprezintă înfaşurătoarea la interior la cele 4 role. B1 .

Cu centrul în O2 se trasează în partea superioară din ( Bo ) arcul de cerc de rază l. În continuare se trasează convenabil punctul O2 pe axa unghiurilor. B1 .3. B9 şi 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 87 . decât lungimea l a distanţei dintre O2 şi vârful de contact al tachetului cu profilul camei. Cu centrul în punctul ( Bo ) obţinut prin intersecţia arcului cu prelungirea axei nodurilor se duce un arc de cerc de rază ro şi unde intersectează primul arc de cerc în O1 . stocare. B10 . Profilul va fi curba înfăşurată de cele 10 poziţii ale profilului bombat.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme celor 10 perpendiculare din punctele Bi se vor duce de 10 ori profilul bombat. 5. De obicei ne interesează la o camă ciclograma deplasării s=s(  ). în zona negativă şi apoi O1 din condiţia ca O1O2  l şi distanţa de la O1 la axa unghiurilor să fie s o .. O altă metodă.. Orice formă de copiere. în care  i reprezintă unghiul de rotaţie al tachetului corespunzător arcului si . Trasarea profilului camei pentru un tachet cu mişcare de rotaţie Fig.. Punctul ( Bo ) reprezintă începutul zonei de urcare. De aceea pentru a trasa profilul camei se transformă arcul de deplasare s în unghi de rotaţie a tachetului. Se trasează cu compasul un arc de cerc cu vârful în O2 şi rază l.21. Conform figurii s-a ales vaianta mai generală a unui mecanism dezaxat negativ.5. ( Bo .63. Se trasează aceste puncte conform figurii. dacă nu se cunoaşte so sau nu s-a calculat. deoarece O1O2 distanţa este mai mică cu valoarea e .. Dacă ciclograma este s=s(  ) se transformă în    ( ) cu relaţia: i  si l 5. se prelungeşte axa unghiurilor. Proiectând un partea de jos s-a obţinut ghiurile  i  si l de pe ordonata ciclogramei se obţin punctele Bo .3.6. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

B10 , se suprapun). Notând cu C i (i=1,…10) punctele de pe profilul camei se observă că
în B0 se mai suprapun şi punctele C 0 şi C10 ce arată că profilul se închide. Unind O2 cu
punctele Bi , se
obţin unghiurile
de rotaţie ale
i ,
tachetului
conform figurii.

Fig.5.22.

Fie
se
trasează un cerc
ajutător ca în
cazurile
precedente, sau
O altă posibilitate
cu centrul în O1
se duc arce de
cerc cu razele
ri  0, Bi
cu
unghiurile de pe
i .
ciclogramă
Se obţin în acest
fel cele 10 puncte
Ci .
Curba
continuă
care
uneşte cele zece

puncte C i , reprezintă profilul real al tachetului cu vârf. Dacă tachetul are o rolă de rază r
atunci acesta reprezintă profilul teoretic. Pentru a obţine profilul real se trasează în cele
zece puncte Ci obţinute anterior zece cercuri de rază r a camei. Curba continuă
înfăşurată de zece cercuri reprezintă profilul real al mecanismului cu tachet cu rolă.

Exerciţii




definească mecanismele cu roti dintate si cu came, principiul lor de functionare si
elementele specifice ale elementelor cinematicece stau la baza conceperii lor;
enumerati principalele criterii de clasificari ale acestor mecanisme. Exemple.
Sa se calculeze elementele geometrice ale unei roti dintate cilindrice la care se
cunosc: modulul m=2.5, z=40,
Sa se calculeze elementele geometrice ale unui angrenaj cilindric la care se
cunosc: modulul m=2.5, z2=40, i12=4.
S se traseze profilul unei came cu tachet cu varf si apoi cu tachet cu rola la care se
cunosc:raza minima r’=20mm, cursa maxima de urcare h u=30mm, excentricitatea
e=0, tu=tc=2tr=2tR, iar cama are o miscare de rotatie continua si constanta.
Rezolvări:

se folosesc noţiunile din curs;

8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

88

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

8. Asamblări nedemontabile (asamblări
nituite,
sudate),
definire,
utilizări,
clasificări, principii de calcul
Timp mediu de studiu: 2 ore

Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu, studentul va fi capabil să


definească principalele tipuri de asamblări de largă utilizare (nituire si sudate)
utilizeze criteriile de clasificare cele mai importante si să le utilizeze in efectuarea
calculului organologic specific.
descrie cele mai semnificative aspecte tehnologice si de exploatrare a acestor
asamblări.

Asamblările
Asamblǎrile, reprezintǎ solutii tehnice cu ajutorul cǎrora se realizeazǎ ansamble si
subansamble mai mult sau mai puţin complexe strict necesare in materializarea
mecanismelor, masinilor, sistemelor şi instalatiilor mecanice. În practică se întâlnesc două
mari tipuri de asamblări: demontabile (ex. Asamblarea segmenţilor pe pistoanele
motoarelelor, a pistoanelor pe bielǎ, a bielei si arborelui cotit, asamblarea subansamblelor
(elecromotor, alternator, pompa de apa, combustibil, ungere, carburator sau pompa de
injectie, sistemul de distributie, cutie de viteze) componente ale unui motor cu ardere
interna sau electric), nedemontabile (Ex: carcase sudate, sasiul unor masini si instalaţii,
corpul navelor, braţele şi corpurile macaralelor, etc.).
Dupǎ modul de materializare şi realizare, acestea pot fi:
1. Asamblări demontabile – care în urma desfacerii pieselor asamblate nu are loc
nici-o deteriorare a vreuneia dintre piese. Din această categorie amintim:
• asamblări filetate (şurub - piuliţă);
• asamblări prin formă (pene, caneluri, profile poligonale);
• asamblări prin frecare (pe con, cu strângere);
• asamblări elastice;
2. Asamblări nedemontabile – care în urma desfacerii pieselor asamblate are loc
deteriorarea a cel puţin uneia dintre ele
• asamblări nituite;
• asamblări sudate;
• asamblări prin lipire;
• asamblări prin încheiere;

2.1 ASAMBLARI NEDEMONTABILE PRIN NITUIRE
Nituirea este o asamblare nedemontabila care se realizeaza prin solidarizarea
tablelor cu ajutorul niturilor. Nitul este un corp cilindric prevazut la un capat cu nu cap
cilindric, tronconic sau bombat; celalalt cap se obtine prin deformare plastica (figura 2.1).
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

89

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

Fig. 2.1

fig.2.2.a

Fig. 2.2.b

Fig. 2.3. b

fig. 2.3.a

Fig. 2.3.c

Criteriul de clasificare a niturilor este forma. STAS 796-68 stabileşte o
clasificare după forma capului:
- semirotund;
- tronconic;
- semiînecat; etc.
Exemplu de notare a unui nit cu cap semirotunf, cu diametrul 22 mm şi
lungimea de 80 mm: Nit 22x80 STAS 797.
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

90

pentru mai multă siguranţă a calcului se foloseste un calcul simplificat asa cum este redat in fig.2. capul nitului este solicitat la strivire pe suprafaăa de contact dintre cap si placile stânse. In principiu solutia consta in utilizarea unor nituri tubulare. tija nitului este supusă forfecării in planul de separaţie dintre cele două semifabricate asamblate. la forfecare a capului pe suprafaţa cilindrică de diametru egal Fig. Soluţia din fig. k are valoarea 1. În relatie cu k se notează coeficientul de nesimultaneitate a carui valoare.4 cu diametrul tijei nitului si dispusă in prelungirea tijei (figura 2. În acest caz.2 si 2. Strângerea nitului nu este.2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. notând cu N numarul de nituri din asamblare şi cu F forţa ce solicită asamblarea. care are introdus la montaj in interior o tija de tragere.2.5. La o asamblare corect facuta. Prin tragerea tirantului cu ajutorul unor clesti speciali de nituire. Astfel conform fig. majoritatea asamblărilor se realizează cu mai multe nituri. din motive practice. cu unul din capete bombat.1) unde F1 este forta care revine unui nit. În cazul asamblărilor precise. complet controlabila si nu este garantata. Din acest motiv. iar valoarea tensiunii este: (2.3 are avantajul ca dupa ruperea capului tirantului acesta asigura etanşarea asamblarii. 2.4). 2. ce se pretează la realizarea asamblarilor in regim semiautomat sau automat.3 sunt redate solutiile de asamblare prin nituire. capatul bombat al tirantului produce deformarea si realizarea asamblarii. depinde de precizia de realizare a asamblării cu nituri multiple. însa. atunci F1= F/kN. strângerea tablelor este atât de mare încât preluarea fortei F1 se face prin frecarea dintre table. În rest valorile 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). tijei nitului este solicitată la întindere. Deoarece.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme In fig. 91 . stocare. Orice formă de copiere. numita şi tirant.5 Deoarece capul este supradimensionat si necunoscând strângerea N se face numai calculul tijei la strivire si la forfecare.

se poate realiza prin unul dintre urmatoarele procedee: prin aducerea pâna la plasticizare sau pâna la topire a pieselor alaturate (cu sau fara sursa de caldura). . 2. cupru. max.În cazul solicitărilor mari se pot utiliza şi oţeluri aliate. portiunea îmbinarii se numeste cordon de sudura.2 Zonele caracteristice asamblarii sudate prin aport de material Simpla observare a figurii 2.1 Procedee tehnologice Sudarea metalelor. 92 . . Nond cu smin grosimea minima a semifabricatelor se obţine: (2. S-a admis ipoteza suplimentara ca tensiunea de strivire este distribuita uniform pe aria laterala a semicilindrului de înaltime smin si de diametru d1.5. Se mai utilizează şi alte materiale ca: alamă.materialul identic cu al pieselor pentru a se evita formarea curenţilor galvanici în cazul îmbinărilor expuse coroziunii.2.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme sunt subunitare. Acesta este alcatuit din urmatoarele zone (fig.6 8 November 20110 b) zone de interdifuziune si aliere a materialului de Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). b. 2. fara sau cu adaos de material de compozitie asemanatoare. cu sau fara presare. stocare. A doua solicitare a tijei nitului este de strivire a suprafeţei nitului cu semifabricatele asamblate. rezultă OL34. 2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.5. fată de distributia curbilinie conform fig. În cazul realizarii îmbinarii sudate prin topire.să aibă un coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al pieselor de îmbinat.6): a) zona materialului de adaos – zona 1. ca procedeu de asamblare nedemontabila. Fig. 2. Orice formă de copiere. aluminiu. cu material de adaos.2.2) In care valoarea tensiunii admisibile pentru materialul cel mai putin rezistent (nit sau tabla).6 ne permite sa facem constatarea ca orice cordon de sudura reprezinta un important concentrator de tensiune.să nu fie călibile. conform fig.2 Asamblari nedemontabile prin sudare 2. Pentru calcule de verificare se recomanda: Materialele din care sunt confecţionate niturile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . 2. OL37 STAS 500/2. 2.

reparatii usoare. . de utilaj. 2. buna comportare în exploatare.folosirea mai judicioasa a materialului (profile. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).2.2. de pozitia sudurii. c) zone cu structura modificata datorita încalzirii locale din timpul sudarii – zonele 3 si 3’.solutii posibile pentru subansambluri agabaritice. . .lipsa elementelor intermediare. Orice formă de copiere. etanşeitatea. . prezenta acestor zone determină efectul de concentrare a tensiunilor care fac ca îmbinarea sudata sa aiba o rezistenta mecanica mai scazuta decât piesele asamblate. precum şi de dimensiunile semifabricatelor si parametrii regimului de sudare. de regula.lipsa organelor intermediare.4 Dezavantajele asamblarilor sudate Este important de urmarit lista de mai jos. valoarea acestor zone sunt în strânsă corelaţie cu caracteristicile materialui de bază şi de adaos.grosime pereţi cu 50% mai mică decât piesele turnate.materiale de adaos putin pretentioase (electrozii sunt. . identici cu materialul pieselor asamblate). urmate de racire. 93 . . .calitatea cusaturilor depinde de calificarea personalului lucrator. .productivitate ridicata (mecanizare.prelucrarea convenabilă a solicitărilor. 2. platbande).. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.folosirea integrală a secţiunilor pieselor îmbinate.3 Avantajele procedeului Prezentam.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme adaos cu materialul pieselor asamblate – zonele 2 si 2’.timp mai scurt de executare. . de pregatirea operatiei etc. în aceste zone se realizeaza îmbinarea propriu. mai jos. numita in literatura de specialitate ZIT (zonă influenţată termic). . stocare. .adaosuri reduse de prelucrare. principalele avantaje ale asamblarilor sudate: . . d) zona materialului de baza cu structura nemodificata – zonele 4 si 4’. automatizare). .zisa prin actiunea fortelor de interactiune moleculara a materialelor puse în contact intim.operatiile pregatitoare sunt usor de realizat si nu sunt costisitoare.adaos de prelucrări mai mici decât la piesele forjate. pentru ca pune probleme proiectantilor: . Dimensional.

oţelurile se clasifică astfel: Odata cu cresterea continutului de carbon. stocare. OL 42. cu pericolul aparitiei tensiunilor interne. de continutul de carbon echivalent care se determina cu relatia: Funcţie de valorile continutului de carbon echivalent Ce. pericolul se diminueaza prin limitarea continutului de sulf si fosfor.controlul implica aparataj special (raze X sau ultrasunete). OL 70) si otelurile aliate au tendinta de fisurare. se recomanda sudarea cu arc electric. .Otelurile mai bogate în carbon (OL 60. . 94 . dupa compozitia chimica.Otelurile cu mult carbon (de peste 0. . Pentru oteluri înalt aliate (cu conductivitate termica redusa). astfel încât sudarea lor este dificila si nesigura. .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme . se determina continutul de carbon echivalent cu una din relatiile: Piesele din fonta cenusie se pot suda prin una din metodele: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).La sudarea autogena a pieselor cu pereti subtiri din oteluri de înalta rezistenta (pentru motoare de aviatie) pot aparea fisuri în vecinatatea cordoanelor. . producându-se fisurari. Orice formă de copiere. fenomen evitat prin preîncalzirea reperelor care urmeaza a fi sudate si alegerea corespunzatoare a electrozilor. în special la piese mari. în principal. OL 50) se sudeaza cu usurinta. cu atât mai mult cu cât procentul de carbon este mai înalt.Otelurile cu carbon putin (OL 37. Sudabilitatea otelurilor carbon de constructie este dependenta.prin croire neraţională rezultă pierderi importante. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. creste si capacitatea de calire a otelului.2.5 Sudabilitatea . sudabilitatea scade cu cresterea procentului de carbon.15%) devin dure si casante în zona sudurii. ceea ce micsoreaza durata de încalzire. motiv pentru care îmbinarea devine fragila (casanta). 2.tensiunile remanente în zona sudurii trebuie eliminate (prin detensionare prin ciocanire sau prin tratament termic). Pentru determinarea comportarii la sudare a otelurilor aliate.

stocare. b) prin presiune (STAS 736-79) – în acest caz. iar presiunea prin efect de explozie. cu jet de plasma. calitatea îmbinarii se îmbunatateste prin grafitizarea cordonului de sudura.  Aluminiul si aliajele sale se pot suda cu arc electric.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme sudarea la rece cu electrod din fonta (piesele se afla la temperatura mediului ambiant). 95 . cu electrod din fonta (piesele se încalzesc înainte de sudare la 6500C –7600 C). încalzirea se realizeaza. 2.04 %. 28 % Cu. prin rezistenta electrica de contact. Se sudeaza cu flacara oxiacetilenica. 4 % Mn. încalzirea se mai poate realiza si prin frecare. evitându-se astfel formarea fontei albe.  sudarea la cald. precum si automat sub strat de flux. 2. manual. cu electrozi din carbune sau cu electrozi înveliti. Procedeul tehnologic de realizare: a) prin topire (STAS 735-79) – cu arc electric. Cu foarte bune rezultate se poate aplica sudarea în mediu protector de argon – procedeul WIG. Din cauza conductibilitatii mari este necesara o preîncalzire la 250 0C – 300 0C pentru a se compensa pierderile de caldura (îndeosebi la sudarea cu arc electric). Si etc. se adopta pentru îmbinari de importanta scazuta deoarece la racirea cordonului de sudura se formeaza fonta alba (perlitica). cu flacara oxiacetilenica. Orice formă de copiere.3 Clasificarea asamblarilor sudate Asamblarile sudate se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: 1. Sudabilitatea metalelor si aliajelor neferoase:   Cuprul – se poate suda daca continutul de O2 este sub 0. prin încalzirea înainte de sudare se reduce viteza de racire a cordonului de sudura. În caz contrar. în principal. Se utilizeaza de asemenea sudarea cu arc sub strat de flux sau în mediu de gaz protector de argon (procedeul WIG).02 %.  Nichelul se considera sudabil prin orice procedeu daca continutul de sulf nu depaseste 0. care este dura si casanta. iar presiunea prin exercitarea unor forte de apasare din exterior. cu electrozi din grafit sau electrozi fuzibili.  sudarea pieselor din fonta cu electrod din MONEL (68 % Ni. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Pozitia relativa a pieselor sudate: a) asamblari sudate cap la cap cu sau fara prelucrarea capetelor Atunci când grosimea pieselor asamblate depaseste 5 mm se impune prelucrarea capetelor. cu aer cald. se va obtine o îmbinare de calitate inferioara datorita arderii 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).).

pentru grosimi ale pieselor cuprinse între 15 si 25 mm. grosimea pieselor sudate. La asamblarile sudate în „U” si „V” se impune sudarea si la radacina cordonului de sudura (resudarea la radacina) cu sau fara curatirea (craituirea) radacinii înainte de sudare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme materialului prin mentinerea sursei de încalzire în scopul topirii pe toata grosimea. b) asamblari sudate prin suprapunere (prin cordoane de sudura în colt) Asamblarile sudate realizate în varianta tehnologica de suprapunere se pot executa în urmatoarele variante constructive: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 2. calitatea materialului de adaos. calitatea materialului pieselor. capetele de tabla se prelucreaza în forma de „V” (fig. Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.7 e).În cazul îmbinarii cap la cap a doua piese cu grosimi diferite este necesara subtierea piesei cu grosime mai mare pentru a se diminua efectul de concentrare a tensiunilor prin devierea liniilor de forte transmise între piesele asamblate. STAS 8958-71).7 a). capetele de tabla se prelucreaza în forma de „U” (fig. nu este necesara prelucrarea pentru grosimi ale pieselor cuprinse între 5 si 15 mm. forma si dimensiunile pieselor si de conditiile de exploatare (STAS 6662-74. 96 .7 capetelor (fig. 2.7 c).2. 2.7 b). Forma acestuia si dimensiunile sunt standardizate în functie de procedeul tehnologic de sudare.7 d) sau „K” (fig. pentru grosimi ale pieselor sub 5 mm. Pentru suduri supuse la solicitări mici se poate folosi si sudura cu rosturi in I. 2. pentru grosimi ale pieselor peste 25 mm. Spatiul dintre capetele pieselor prelucrate în care se realizeaza cordonul de sudura se numeste rost pentrusudare. Rosturile pentru sudare cel mai frecvent utilizate sunt: Fig. capetele de tabla se prelucreaza în forma de „X” (fig. stocare. 2.

Totusi.9 c). a b c Fig. prin suprapunere în cruce (fig. 2. După tehnologia de executie. c) clasa III de executie – solicitari reduse care nu sunt supuse unor conditii sau încercari speciale de receptie.se recomanda pentru solicitari variabile deoarece repartitia liniilor de forta este mai cu suprafata exterioara convexa (a = s. stocare.8 c). îndeosebi din cordonul de sudura în zonele adiacente. 2. prin corelarea si completarea cercetarilor teoretice cu datele si 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). dar mai ales cantitativ. 2. 2. recipiente sub presiune.9 b).se executa cel mai usor (fig. 3. prin suprapunere directa cu cordoane pe ambele părţi (fig. dificil de cercetat calitativ.8 d).7 s) . 4. autovehicule.4 Elemente de calcul al asamblarilor sudate 2. Clasa de executie: a) clasa I de executie – îmbinarile sudate supuse la solicitari importante si care se verifica integral din punct de vedere al calitatii (cazane. 2. prin suprapunere în „T” (fig. Cordoanele de sudura în colt se pot realiza la rândul lor în urmatoarele variante tehnologice: cordoane plate (a = 0.8 a). Orice formă de copiere.9 a).se recomanda pentru solicitari statice deoarece asigura cea mai mare sectiune portanta (fig.8 e).9 favorabila (fig.8 b). 2. macarale). 2. grosimea semifabricatului supus sudurii) .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme prin suprapunere directa (fig. 97 . 2. cordoane concave (a = 0. 2. prin suprapunere cu eclise (fig. poduri. este o problema foarte complexa.5 s) . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 2.4. b) clasa II de executie – îmbinarile sudate supuse la solicitari medii si care se verifica partial din punct de vedere al calitatii.1 Principii de baza Determinarea starii reale de tens iuni din piesele sudate.

– coeficientul de calitate al îmbinarii sudate.dimensionarea se va efectua astfel încât sectiunea cordonului de sudura sa fie tot atât de rezistenta ca si restul sectiunilor din piesele asamblate (conditia de egala rezistenta). Calculul de rezistenta se efectueaza cu ajutorul relatiilor cunoscute din rezistenta materialelor.5.. respectiv a naturii solicitarilor provocate de acestea.rezistentele admisibile pentru cordonul cu sudura se vor determina cu relatiile: pentru solicitari statice: -tensiunea admisibilă a sudurii ls solicitarea de tracţiune -tensiunea admisibilă a sudurii ls solicitarea de forfecare In care: k1 – coeficient care tine seama de tipul cordonului de sudura (cap la cap sau de colt) si de felul solicitarii (întindere. tratamente termice si mecanice corespunzatoare).11. . lungimea utila ls va fi micsorata.. tensiunea totala se va determina prin însumare algebrica sau geometrica – la cordoanele de sudura în colt – sau prin însumare algebrica. avându-se în vedere: . Orice formă de copiere. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).4 pentru materiale fragile. respectiv la curgere pentru materiale tenace cc = 1. cât si ca mod de variatie în timp. la cele deschise din cauza arderilor locale la începutul si la terminarea cordonului de sudura.considerarea sarcinilor atât ca marime. motiv pentru care se vor lua masuri adecvata. .lungimea utila (portanta) a cordonului de sudura este egala cu lungimea reala numai în cazul cusaturilor închise.2). încovoiere.atunci când în sectiunea cordonului de sudura apare o stare compusa de tensiuni. rasucire)..Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme observatiile practice.25) s .. s-au creat bazele pentru obtinerea deplinei sigurante în exploatare.în calcul nu pot fi considerate tensiunile remanente. . comprimare. geometrica si prin aplicarea teoriei energiei de deformatie – la cordoanele de sudura cap la cap. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. forfecare. stocare. având uzual valori cuprinse intre (1. Se mai poate utiliza si relaţia de calcul a rezistenţei admisibila a materialului din care sunt realizate piesele asamblate: în care coeficienţii de siguranţă la rupere cr = 3. . dependent de tehnologia aplicata pentru realizarea îmbinarii si de rigurozitatea controlului de calitate efectuat (partial sau total). 98 . Dacă semifabricatul supus sudurii are lungime l şi grosimea s atunci în calcul se va considera: ls=l-2a în care a reprezintă grosimea cordonului de sudură.

2. asamblarea a doua table cu cordon de sudura înclinat (fig. caz în care se dezvoltă tensiuni axiale datrer de relaţia lui NAVIERSTOKES.2.10). analiza starii de tensiuni se va realiza pentru urmatoarele trei variante: asamblarea a doua table cu cordon de sudura drept (fig. 2. Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.2. stocare.7 in cordon se dezvoltă. Asamblarea a doua table cu cordon de sudură de cap dispus perpendicular pe direcţia fortei F Fig.10 F(fig. 99 .4.2. 1.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 2.7). respectiv: în care modulul de rezistenţă axial se calculează cu relaţia: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). în functie de conditiile functional-tehnologice impuse. 2. respectiv: în care modulul de rezistenţă axial se calculează cu relaţia:  Mi1 (fig. caz în care se dezvoltă tensiuni axiale date de relaţia lui NAVIERSTOKES.2. in sectiunea pieselor asamblate tensiunea de întindere dată de relaţia: b) Solicitate la încovoiere cu momentul inconvoietor  Mi2 (fig.10)  a) Solicitarea întindere de la forţa Conform fig.2.10). În capitolul de fata.2 Calculul asamblarilor sudate prin cordoane de sudura de cap Asamblarile prin cordoane de sudura de cap (cap la cap) se pot realiza în mai multe varianteconstructive.6) si asamblarea a doua tevi cu cordon de sudura circular (fig.5) .

In aceste condiţii.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 2. 2.12 sudură pe o singură parte 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). in cazul cînd avem cordon de Fig. În mod convenţional se consideră ca sudurile de colţ.2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. solicitate la tracţiune se distrug prin forfecarea cordonului de sudură in planul bisector al cordonului datorită tensiunilor . stocare. o forţă axială Fa şi respectiv.9.12). Valorile grosimii a a cordonului se pot calcula cu relaţiile din fig. se descompune in două componente. 2. se consideră distribuţia uniformă a tensiunii in cele două cordoane. Asamblarea a doua table cu cordon de sudură de cap dispus înclinat cu ungiul faţă de direcţia fortei F Conform fig. in cazul sudurii cu cordon de sudură pe două părţi. dată de relaţia: în care tensiunile de forfecare sunt date de: intindere şi Fig.2. Conform fig. Orice formă de copiere. Tot in mod convenţional se consideră cordonul ca având forma de triunghi isoscel.12.4.11 2. forţa axilală F.11. 2. Rezultă o solicitare compusă pentru care se calculează o tensiune echivalentă.3 Calculul asamblarilor sudate prin cordoane de sudura de colţ sau suprapuseSe consideră cazul sudurilor de colă cu cordon dublu (fi. 100 . o forţă tăietoare Ft. solicitate de forţă axială. 2.

a 4 mm în cazul îmbinarilor care nu preiau sarcini.5 Elemente constructive privind proiectarea constructiilor sudate La proiectarea pieselor si ansamblelor realizate prin tehnologia de sudare se impun conditii de forma specifice acestui procedeu tehnologic si modului de comportare a cordoanelor de sudura în exploatare. d) Utilizarea cu precadere a îmbinarilor cap la cap (daca este posibil). 101 .succesiune bine gândita a executarii cordoanelor de sudura pentru a se usura libera deformatie a partilor sudate.scoaterea cordoanelor de sudura din zona tensiunilor ridicate. . Orice formă de copiere. prin actiune reciproca.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme tensiune de forfecare din cordon este dată de relaţia: În cazul asamblărilor cu cordon pe ambele părţi relaţie este: 2. defavorabile. . b) Realizarea unor forme cu încarcari simetrice a cusaturilor spre a se evita pe cât posibil solicitarile complexe. stocare. respectiv spatiale. întrerupte.la asamblarea pieselor confectionate din tabla subtire se recomanda asamblarea prin cordoane scurte. c) Diminuarea tensiunilor remanente datorate contractiilor si efectelor de crestatura. Din acest motiv se recomanda ca prelucrarile sa se faca pe partea pe care cordonul de sudura este mai slab. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.prescrierea unei distante suficiente între cordoanele de sudura paralele pentru ca.evitarea intersectiei cordoanelor de sudura. contribuie la ridicarea calitatii acesteia. . . Ca principii generale se pot enunta: a) Forma constructiva trebuie sa fie adaptata fluxului continuu al liniilor de forta evitânduse pe cât posibil concentratorii de tensiuni . e) Asigurarea unei bune accesibilitati. f) Dimensiuni precise ale pieselor sudate se obtin numai prin prelucrare ulterioara. îndeosebi în cazul solicitarilor dinamice. deoarece este mult mai sigura decât cele prin suprapunere. pentru realizarea îmbinarii. sa se obtina o oarecare uniformizare a tensiunilor. .utilizarea de cordoane lungi si subtiri. în locul celor scurte si groase. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). prin: .

Explicaăi pricipiile şi relatiile de calcul pentru asamblările sudate prin cordoane de sudura de cap. 4. reprezentaţi principalele tipuri de asamblări prin nituire si sudare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Exerciţii 1. Explicaăi pricipiile şi relatiile de calcuşl pentru asamblările prin nituire. Definiţi termenul de sudabilitate. se folosesc informaţiile din curs sau din literatura de specialitate 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 102 . 5. definiţi principalele tipuri de asamblare pri nituire si sudare. Orice formă de copiere. 7. 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. stocare. 2. Rezolvări: 1. Explicaăi pricipiile şi relatiile de calcul pentru asamblările sudate prin cordoane de sudura de colţ. enunţati principalele avantaje şi dezavantaje ale asamblărilor sudate. semnificatia utilizarea si calculul ei 6.

Dupǎ modul de materializare şi realizare. alternator. Asamblări demontabile – care în urma desfacerii pieselor asamblate nu are loc nici-o deteriorare a vreuneia dintre piese. a pistoanelor pe bielǎ. sistemelor şi instalatiilor mecanice. studentul va fi capabil să     definească cupla filetată. masinilor. cu strângere). stocare. ungere. profile poligonale). a bielei si arborelui cotit.ASAMBLARI DEMONTABILE Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. clasifice şi să utilizeze principalele criterii de clasificare. Din această categorie amintim: • asamblări filetate (şurub .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 9. corpul navelor. cutie de viteze) componente ale unui motor cu ardere interna sau electric). reprezintǎ solutii tehnice cu ajutorul cǎrora se realizeazǎ ansamble si subansamble mai mult sau mai puţin complexe strict necesare in materializarea mecanismelor. • asamblări sudate. Asamblarea segmenţilor pe pistoanele motoarelelor. • asamblări prin încheiere. nedemontabile (Ex: carcase sudate. sasiul unor masini si instalaţii. Asamblări nedemontabile – care în urma desfacerii pieselor asamblate are loc deteriorarea a cel puţin uneia dintre ele • asamblări nituite. etc. caneluri. acestea pot fi: 1. • asamblări prin formă (pene. utilizeze simbolizarea suruburilor ASAMBLǍRI DEMONTABILE FILETATE Asamblǎrile. braţele şi corpurile macaralelor. • asamblări prin frecare (pe con. asamblarea subansamblelor (elecromotor. 103 . • asamblări elastice. combustibil. pompa de apa. carburator sau pompa de injectie. Orice formă de copiere. 2. stăpânească principiile de calcu al cuplei filetate si momentele ce solicită suplimentar asamblările filetate.piuliţă). 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). utilizarea ei pentru realizarea asamblărilor filetate şi a suruburilor de miscare si reglare.). • asamblări prin lipire. sistemul de distributie. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. În practică se întâlnesc două mari tipuri de asamblări: demontabile (ex.

filetele se pot clasifica după următoarele criterii: a.2 sunt prezentate utilizări ale şuruburilor de fixare in mai multe variante constructive de materializare a suprafeţelor filetate.1. se stabileşte o analogie funcţională între planul înclinat şi asamblările filetate. 8. iar piesa filetată la interior se numeşte piuliţă. pasul mediu al spirei.2 o suprafaţă generatoare tronconică). o Fig. stocare. numărul de inceputuri. 8. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. respectiv de strângere (de obicei cel triunghiular). sau înfăşurat pe Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Prin desfăşurare elicei cilindrice pe un plan înclinat (fig. filetele se simbolizează cu simboluri specifice recunoscute de cât mai multe ţări şi utilizatori. 104 . ce reprezintă diametrul exterior al filetului şurubului.1 Asamblǎri demontabile filetate Asamblările filetate sunt printer cele mai representative asamblǎri demontabile. Simbolurile dau dater despre diametrul nolinal. etc. Aceste asamblǎri au ca elemente caracteriatice douǎ organe de maşini specifice. 8. ce va fi folosită in calculul organologic ulterior. Ca urmare a prezenţei filetului. de strângere şi etanşare (filet triunghiular fără joc la vârfuri. Orice formă de copiere. ce se bucura de proprietatea ca sunt relativ înfǎşurabile.1 Clasificarea asamblărilor filetate În afara formei profilului precizată anterior. caracterizate de existenta a doua suprafete sub forma unor spirale eliptice conjugate. In fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 8.1 mişcare de rotaţie imprimată uneia din piese este obligatoriu însoţită de o mişcare de translaţie pentru aceeaşi piesă sau pentru piesa conjugată. numite filete. după scopul în care sunt utilizate:  Fig. Se vor regăsi exemple în continuarea cursului. Piesa filetată la exterior se numeşte şurub. Datorită deosebitei dezvoltări tipo-dimensionale. 8. 8 November 20110  de fixare.1).8.

Dupa forma.  fin. cu unghiul profilului de 55°. f. filetul poate fi:  Triunghiular .Withworth . standardizat prin SR ISO 724-1996 (simbolul lor este cu litera – M. Ex. trapezoidal.  cu destinaţie specială (filet semirotund.în toli. edison la becuri la filetele din lemn. cu mai multe începuturi.destinat asamblărilor strângere sau de fixare. micrometre. b. .4 mm). după mărimea pasului:  cu pas normal. 105 . Orice formă de copiere.  mare. G1/2 “. standardizat prin STAS 402-88 (simbol .metrice.  pe stânga .R). M . d1.diametrul interior al filetului şurubului. după sistemul de măsură utilizat pentru evaluările dimensionale :  metric ( = 60o). 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). pentru asamblarea tevilor si armaturilor prin care trec fluide sub presiune. pentru asamblarea tevilor cu etansare. (filetul cu mai multe începuturi se recomandă la şuruburile de mişcare unde se urmăreşte îmbunătăţirea randamentului). d.diametrul nominal. e. iar pasul este dat in număr de ganguri pe ţol.3). reprezintă filetul corespunzător diametrului interior al ţevii.în ţoli. 1”=25. cu unghiul profilului de 55°. c. respectiv în ţoli (β = 55o) . stocare. Filetul în ţoli este utilizat. după sensul de înfăşurare:  pe dreapta. după numărul de începuturi:   cu un început. ex. standardizat prin STAS 8130-88 (simbol – G. pentru asamblarea tevilor fara etansare. cu unghiul profilului de 60° (figura 8.25).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme  de mişcare (filet pătrat.).Withworth (gaz). etc) .12 X1. dinte de fierăstrău). modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Filetele cu profil triunghiular pot fi la rândul lor: . Mărimile geometrice cele mai importante de reţinut sunt: d.  de măsură (filet triunghiular cu pas fin. . în general. în sectiune normala. d2 – diametrul mediu al spirei.

cu unghiul profilului de 30°. filet cu secţiune trapezoidală cu d =40mm si p = 3 mm) Fig. 8. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.Tr. stocare. Ex. Tr 40X3.3  Trapezoidal.4 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 8. Orice formă de copiere. (fig. 106 . 8.4) destinat pentru suruburi de miscare la care încarcarea poate fi aplicata în dublu sens. cu dimensiunile conform STAS 2234-75 (simbol .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.

Conform fig. Forţa H în raport cu axa spirei filetate dă naştere momentului necesar Mf1 pentru deplasarea piuliţei si a forţei F0 cu un pas p al spirei (fig. Dacǎ se desfaşoarǎ spira filetului pe un plan. corespunzǎtor diametrului mediu d2.pe fata opusa. Cele douǎ forţe H si F0 . se utilizeazǎ forţa orizontalǎ H.1.3. fiind recomandat pentru sarcini aplicate într-un singur sens. Calculul momentelor de filetare cu frecare Mf1 din asamblǎrile filetate Momentelor de filetare Mf1.1. 107 . iar contactul dintre spirele filetului piulitei si surubului este cu frecare.1. Pentru împingerea corpului acţionat de F0 pe planul înclinat. stocare.reprezintǎ torsorul de reducere a fortelor exterioare ce actioneazǎ in contactul surub piuliţǎ. STAS 2234-75 (simbol . cupla filetatǎ poatre fi echivalată cu deplasarea unui corp cu greutatea F0 pe un plan înclinat.5 3.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme  Fierastrau. Filetul estecaracterizat printr-un randament relativ ridicat. distanţa parcursǎ fiind egalǎ cu lungimea cercului de diametru d 2 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 8. cu unghiul profilului de 3° .pe fata activa si de 30° . Fig. Se considerǎ o cuplǎ cu filet cu profil patrat. Calculul momentelor din asamblǎrilor filetate Mf1 si Mf2 3.6). Orice formă de copiere. se propune urmǎtorul model. pentru suruburi de miscare (figura 1.4. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.4. Pentru simplificare. al cărui unghi faţă de orizontală este egal cu unghiul mediu de înclinare a spirei filetului βm. aflat sub acţiunea unei forţe axiale F0 de obicei cunoscutǎ. reprezinta momentul necesar filetǎrii cuplei filetate (şurub – piuliţǎ).S).6). cand strângerea piuliţei are loc sub actiunea sarcinii utile F.

diametrul interior. .urcarea pe plan se face cu frecarea dintre spirele şurubului şi piuliţei Se alege un sistem de axe convenabil xOy. Se cere să se determine: . .Mf1 – momentul de filetare. la echilibru legatura raspunde cu torsorul forţelor din legǎturǎ.8.6 Se consideră cunoscute: .deşurubare) Ipoteze: .materialul şurubului şi piuliţei. Orice formă de copiere. -geometria filetului: .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. . .F0 – forţa ce trebuie transmisă de la şurub la piuliţă şi invers. stocare. diametrul mediu.urcarea pe plan se face cu viteza v = ct (acceleraţia a = 0) . . consttand în rezultanta egalǎ şi de sens contrar 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). diametrul nominal.6 .d1.p.d2. pasul filetului.H – forţa cu care acţionăm pentru filetarea piuliţei sau şurubului.desfiletare (înşurubare.8. Conform fig.d. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 108 .

Orice formă de copiere.. Pentru strângerea piuliţei pe şurub.80. rezultǎ Înlocuind coeficientul de frecare cu unghiul de frecare în relaţia cu relatia de mai sus. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. forţa H va fi [11] La desfacerea piuliţei ca şi la coborârea corpului pe planul înclinat. stocare.. trebuie învins momentelor de filetare cu frecare Mf1 care pentru filetul pătrat are expresia: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). se obţine forma finalǎ a expresiei forţei H. Descompunand forţele exterioare dupǎ sistemul de axe se obţine: Scriind condiţiile de echilibru. β < 7 0. şi forţa de frecare. ale cǎrei component proiectate pe sistemul xOy sunt normala la suprafaţǎ N.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme R. forţa H fiind înlocuită cu: Se poate utilize relaţia generalǎ: Semnul fiind selectat corespunzǎtor. forţa de frecare îşi schimbă sensul. In care φ reprezintǎ unghiul de frecare. Cum unghiul de înfăşurare β este mic. respectiv pentru deplasarea piuliţei pe şurub. 109 . necesară pentru împingerea corpului pe planul înclinat.

Dacă se impune aceastǎ condiţie. stim ca daca un corp se aflǎ pe un plan inclinat dacǎ unghiul de inclinare este suficient de mare iar coeficientul de frecare mic. Forţa axialǎ F0 se descompune rezultand relatiile de calcul: Fig. actulmente întalnit doar pe sistemele mecanice mai vechi. Condiţia de autofrânare şi randamentul cuplei şurub piuliţă Condiţia de autofrânare Pornind de la modelul ce a stat la baza obţinerii relaţiilor de mai sus. Experimental sa observant ca totuşi din punct de vedere al exploatǎrii. valoarea coeficientului de frecare se modificǎ. în sensul desfacerii ei sub acţiunea forţei F0 (condiţia de autofrânare).1. 8.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme În cazul filetelor cu profil triunghiular sau trapezoidal.7 Relaţie ce aratǎ ca randamentul acestor filete este mai mic. 3.4. 110 . ca piuliţa să nu se deplaseze de la sine. stocare. incetand sǎ mai aplicǎm forţa H. condiţia revine la: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). corpul poate sǎ se deplaseze la vale. atunci trebuie ca: Condiţie în deplinitǎ dacǎ: Avand în vedere proprietǎţile funcţiei tangentǎ. fiabilitǎţii si tehnologiei este mai eficientǎ folosirea filetelor pentru miscare trapezoidale faţǎ de cele cu profil pǎtrat. In cazul asamblǎrilor filetate condirilor filetate condiţia ca a cest fenomen sǎ nu aibǎ loc reprezintǎ condiţia de autofranare.2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Conform fig. Orice formă de copiere.

Pentru filetele de mişcare sunt utilizate filete trapezoidale.1. se obţine: iar cu înlocuirea mǎrimilor calculate anterior se obţine: Observaţii legate de randamentul şuruburilor. randamentul şurubului este definit ca raportul dintre lucrul mecanic util Lu .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme în care unghiul de freecare se alege funcţie de geometria filetului. c si exemplul unui şurub de miscare fig d. 3. la contactul dintre suprafata cu mişcare relativǎ a filetului sau şurubului şi suprafaţa fixǎ pe care se descarca forta utilǎ F0. sau cu mai multe începuturi. Cu relaţiile de la mecanicǎ. Calculul momentelor de filetare cu frecare Mf2 din asamblǎrile filetate Mf2 – reprezinta momentul de frecare ce apare in timpul filetǎrii. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Randamentul cuplei filetate Pornind de la definţie. Pentru a îndeplini condiţia de autofrânare de multe ori se recurge la o altă piesă. prin utilizarea unui filet cu pas mărit. la care condiţia de autofrânare nu este întotdeauna obligatorie. Orice formă de copiere.2.5). şi lucrul mecanic consumat Lc efectuat de forţa H. b. necesar deplasǎrii forţei F0 pe distanţa unui pas p. Şuruburile de fixare. Şuruburile de mişcare. deoarece au η situat între ηtriunghi şi η pătrat. care trebuie să îndeplinească condiţia de autofrânare au un randament scăzut (η<0. Conform figurii sunt redate exemple de largǎ utilizare in cazul suruburilor de fixare cazurile a.4. stocare. 111 . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. pot realiza creşterea randamentului prin creşterea unghiului . deşi apare simultan dezavantajul creşterii forţei H. dar au şi condiţia de autofrânare asigurată. pentru a parcurge lungimea cercului de diametru mediu d2.

17) o presiune ce poate fi consideratǎ uniform distribuită pe suprafaţa inelarǎ cuprinsǎ intre diametrele D şi respectin D1 p datǎ de relaţia Considerand suprafaţa elementara dA. datǎ de relaţia: atunci. presiunea distribuitǎ normal pe ea. inmulţitǎ cu coeficientul de frecare dǎ naştere unui moment elementar dMf. 8. 112 .8 Forţa de strângere F0 produce pe suprafaţa inelară de contact (fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.3. Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. stocare. de forma inelarǎ . care integrat pe suprafaţa inelarǎ duce la obţinerea relaţiei: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. In czul surubului de miscare de la presa din fig. stocare. Orice formă de copiere.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.9 Dupǎ simplificǎri se obţine relaţia finalǎ utilizatǎ: unde μ2 reprezintă coeficientul de frecare dintre piuliţă şi suprafaţa de reazem.desfacerea) piuliţei este: Pentru filetele metrice se poate folosi relaţia aproximativǎ: Pentru valorile redate mai jos.8 d. conforme cu cele mai multe standarde in vigoare legate de elementele filetate: atunci se poate utiliza o relaţie aproximativǎ general ǎ.8. relatia fiind: Momentul total care trebuie aplicat la cheie pentru filetarea – desfiletarea (strângerea . 113 . integrarea se face de la 0 la Ds.8. de forma: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).

urmand ca in continuare sǎ se efectueze calcule de verificare pentru cazurile speciale concrete. In continuare se va face calculul la intindere cu forfecare a tijei filetului. La şuruburile de fixare în timpul strângerii piuliţei. datorate momentului de torsiune Mf1. acest calcul este de predimensionare a şuruburilor. stocare. 3. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Calculul organolog al asamblǎrilor filetate Prin calculul organologic se urmǎreşte in esenţǎ. 114 . In literatura de specialitate sunt prezentate si alte cazuri de solicitare a tijei: la incovoiere.solicitǎrile din asamblările cu prestrângere iniţială. Orice formă de copiere.cu sarcina de exploatare constantǎ sau variabilǎ. .2. Pentru celelalte situaţii de solicitare mai complexǎ.2. pentru învingerea forţelor de frecare dintre spirele în contact se calculeazǎ mai întai modulul de rezistenţǎ polar cu relaţia: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Pentru solicitarea principală de tracţiunedine din şurub. datoritǎ solicitǎrii excentrice sau suprafeţelor de sprijin a capului şurubului şi/sau piuliţei. .1 Calculul organologic al tijei şuruburilor În general. cazul cel mai frecvent intalnit este acela in care tija şurubului este solicitatǎ la intindere compresiune.solicitarea la obosealǎ cand F0 este oscilantǎ.solicitrea tijei la forfecare si strivire in cazul semifabrictelor solicitate de forţe tǎietoare etc. în tija şurubului.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Dacă se cunoaşte (lungimea braţului cheii de strângere Lch ) şi momentul total . Ipotezǎ: Indiferent de solicitare pentru tija filetatǎ a şurubului se ia in consiferare numai patea nefiletatǎ a şurubului (carnea secţiunii filetate de diametru d 1 ). combinatǎ cu solicitarea de rǎsucire (torsiune) datoratǎ momentelor de filetare definite anterior. atunci tensiunea de intindere compresiune va avea expresia: - Pentru calculul tensiunilor tangenţiale de rǎsucire (torsiune). create de forţa axială F0 . Pentru aceasta ne imaginǎm cum ar putea avea loc distrugerea organelor respectve şi impunem condiţiile conform teoriilor de rezistenţǎ pentru ca distrugerea sa nu aibǎ loc. determinarea ştiinţificǎ a dimensiunilor tijei suruburilor şi elementelor geometrice ale cuplei filetate. . apar tensiuni normale. se poate determina forţa cu care trebuie acţionatǎ cheia Fch din relaţia: 3.

β = 1. La proiectare. la filete trapezoidale. Orice formă de copiere.25. se inlocuieşte radicalul obţinut dupǎ scoaterea in factor a tensiunii axiale cu un coeficient de corecţie a sarcinii: Rezultǎ o relaţie mult mai simplǎ: Ţinând seama de acest rezultat.β = 1. se obţine: Simultaneitatea prezenţei celor două tensiuni σ ts şi τ. In acest caz tensiunea echivalentǎ axialǎ este Efectuand calculele de sub radical.3 la filete metrice: . dimensionarea se poate face ţinând seama doar de tracţiune. Relaţia de dimensionare va fi: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).2 pentru filete pătrate. 115 . stocare. constituie o solicitare compusǎ. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Cele mai bune rezultate practice sau obţinut utilizată teoria a IV-a de rezisenţǎ pe baza energiei de rupere. luând însă în considerare o forţă majorată cu acest coeficient.β =1. pentru calcul forţa axială F0 se amplifică cu un coeficient β care ţine cont de solicitarea de torsiune a tijei. .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme şi tensiunile cu: Sau grupand termenii convenabil. Coeficientul β are următoarele valori [10]: . deoarece nu se cunoaşte momentul de torsiune .

atunci modulul de rezistenţǎ la incovoiere W se calculeazǎ cu relaţia: Dacǎ materialul piuliţ ei are rezistenţa la incovoiere mai micǎ.A.12) Ipoteze. • Se consideră că în contactul dintre şurub şi piuliţă se găsesc z spire.1 Calculul organologic al cuplei filetate Calculul organologic al cuplei filetate presupune sǎ se stabileascǎ dimensiunile spirei astfel incat aceasta sa poatǎ sǎ preia sarcina datǎ pe spire de sarcina F0 ce acţionazǎ in tija şurubului. suprafaţa dreptunhgiularǎ mnkq). modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Spira filetului poate fi privită ca o grindă curbă inelarǎ încastrată pe cilindrul de bază. strivirea suprafaţei de contact dintre spira şurubului şi a piuliţei.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 3. In acest caz avem o grindǎ incastratǎ pe suprafaţa dreptunhgiularǎ mnkq avand modulul de rezistenţǎ la incovoiere W solicitatǎ de momentul incovoietor Mî. 2. Calculul la încovoierea a spirei filetului. atunci modulul de rezistenţǎ la incovoiere W se calculeazǎ cu relaţia: Momentul încovoitor va fi. • Se consideră că presiunea de contact este uniform distribuitǎ pe suprafeţele in contact ale spirelor şurubului şi piuliţei. solicitată de sarcina F/z (fig. 3. 116 .b. • Fluxul de forţă se transmite prin suprafaţa de contact dintre spira şurubului şi piuliţei. 1. Pentru uşurinţa calculului. stocare. forfecare spirei in zona de incastrare (suprafaţa dreptunhgiularǎ mnkq). Sub acţiunea forţei F1 care solicitǎ fiecare spirǎ a filetului aceasta poate sǎ ducǎ la distrugerea cuplei prin trei tipuri de solicitǎri simple: 1. conform figurii: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Pentru cazul in care materialele şurubului si piulitei sunt aceleaşi. • Se consideră că sarcina se repartizează uniform pe cele z spire. încovoierea spirei (exemplu cazul piuliţelor confecţionate din masa plasice tenace. spira se desfăşoară. Orice formă de copiere.2. sau materialul surubului are rezistenţa la incovoiere mai micǎ. 3. Pentru aceasta se considerǎ spira desfǎcutǎ pe un plan fig.

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Calculul la forfecare a spirei filetului. Condiţia revine la: Deoarece cele douǎ solicitǎri duc la apariţia simulanǎ de tesiuni de incovoiere şi forfecare se poate face un calcul mai exact prin compunerea celor douǎ tensiuni cu relaţia a-III. O altǎ posibilitate de distrugere a spirei este prin forfecarea sa in zona de incastrare. respectiv: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).10 Condiţia de rezistenţǎ a materialelor surubului fi: si a piuliţei: 2.8.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. 117 . stocare. suprafaţa dreptunghiularǎ mnkq. Orice formă de copiere.a din rezistenţa materialelor.

Calculul la strivire a suprafaţei de contact Strivirea suprafaţei de contact dintre spira şurubului şi a piuliţei. Cum spirele filetului trebuie să poată suporta ambele solicitări. Orice formă de copiere. respectiv: Pentru uleiurile obişnuite presiunea admisibilǎ are valorile cuprinse între 70 şi 130 daN/cm2. Când piuliţa este din material cu rezistenţă inferioară celei a materialului şurubului. Pentru piuliţă din fontă. are loc datoritǎ tensiunilor de strivire dintre cele douǎ suprafeţe calculate ca raport intre forţa si aria de strivire. respectiv: În cazul şuruburilor de mişcare.8d Spirele piulitelor standardizate relizate din otel nu se mai verifica nici la strivire nici la încovoiere. 4. Calculul înǎlţimii piuliţei Determinarea înălţimii m = zXp a piuliţei se reduce la calculul numărului de spire active z. 3. Calculul numărului de spire se face în baza condiţiei de egală rezistenţă a tijei şurubului şi a filetului. prin STAS 922 a fost stabilită pentru înălţimea piuliţei valoarea m = 0. care trebuie sa fie mai micǎ decat cea admisibilǎ a peliculei de lubrifiant. stocare. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). de forfecare şi încovoiere.3d piuliţa purtand numele de piuliţǎ înaltǎ. se impune verificarea spirelor piuliţei din condiţile de solicitare compus ǎ şi strivire. σaip = 25 ÷ 30 MPa şi şurub din oţel cu σaiş = 80MPa. funcţionare presupune ungerea pentru diminuarea uzurilor si a coeficientului de frecare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. limitarea presiunii de contact în scopul evitării uzurii premature duce la înălţimi ale piuliţei sensibil mai mari. înălţimea necesară piuliţei devine [11]: m = 1. 118 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Înlocuind expresiile celor douǎ tensiuni putem calcula numǎrul minim de spire ale piuliţei. La şuruburile de mişcare. În acest caz se evalueazǎ presiunea de contact. cum rezultǎ şi din relaţia presiunii de contact.

.. In realitate.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme După cum se observă. 119 .. determinǎrile experimentale au arǎtat cǎ încărcarea spirei nu este uniformă din cauză că şurubul se alungeşte sub acţiunea forţei F iar piuliţa se contractă. . 1. Rezolvări: Formulaţi aici indicaţii de rezolvare (sau rezolvări complete): 1. Se ajunge ca peste 10 spire acestea să nu mai preia sarcini. 3.. . se vor schimba dimensiunile filetului sau diametrul şurubului.. piuliţele vor avea maxim 10 spire şi se calculează înălţimea piuliţei : h=z·p Dacă rezultă mai mult de 10 spire. Din acest motiv.. Ele pot să apară pe parcursul sau la sfârşitul unităţii de studiu. deci variază pasul.    . se aplică Z. piuliţe crestate variabil la fundul spirei.. stocare. Care sunt principalele . Rezolvaţi . fără a fi condiţionată de fineţea lui.. de exemplu: piuliţe sprijinite pe guler.. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. înălţimea piuliţei m depinde numai de diametrul şurubului şi de forma profilului filetului.. Definiţi termenul . Rezultatul final este Q 2. Răspuns corect: b (deoarece .) 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).. 3.. ce se pot studia din literatura de specialitate. Trebuie să enunţaţi minim 2 sarcini de studiu pentru fiecare oră de studiu individual. Pentru o distribuţie mai uniformă a încărcării spirei se adoptă diverse soluţii constructive.. reprezintă .. Exerciţii Enunţaţi aici sarcinile de studiu ale unităţii de studiu. Primele spire ale piuliţei în contact cu piesa se încarcă cel mai mult.... . se foloseşte X. se obţine Y. primele trei spire preluand aproximativ 70% din sarcinǎ. 2. etc. Orice formă de copiere..

OSII ŞI ARBORI 10. Pentru lagărele cu rostogolire. semicuplaje etc. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. studentul va fi capabil să    definească si sa clasifice notiunile de osii şi arbori utilizeze metodica de calcul pentru cele două clase de organe de maşini. Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau conice. De regulă. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică. Diametrele acestor fusuri se aleg după diametrul interior al rulmentului. 120 . Arborii şi osiile au şi rolul de a prelua forţele de la organele de maşini montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau cu alunecare). porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui. Osiile nu transmit momente de torsiune. OSII SI ARBORI Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. acestea sunt dispuse în apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu suprafeţe cilindrice.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 10.1): corpul arborelui (a). Orice formă de copiere.) şi când se impune o centrare foarte precisă a acestora. porţiunile de calare (b). Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini susţinute de arbore. conice sau sferice. CLASIFICARE. Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu Fig. 9. Uneori.1 DEFINIRE.1 Părţile componente ale unui arbore alunecare. stocare. fusurile se execută cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând. CARACTERIZARE Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină alte organe de maşini (roţi dinţate. Suprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care au loc montări şi demontări frecvente ale organele de maşini susţinute de arbore (roţi de schimb etc. fusurile arborelui se execută conice având conicitatea egală cu cea a 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). roţi de lanţ. 9. sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe două sau mai multe rânduri. descrie proprietăţile materialelor utilizate şi criteriile de alegere a lor. mai uşor de prelucrat. roţi de curea. Osiile sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie sau fixe destinate numai susţinerii unor organe de maşini în mişcare de rotaţie.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor.

arbori de secţiune inelară 3. 121 . pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. toate transmisiile cu angrenaje etc. Principalele domenii de folosire a arborilor drepţi sunt: reductoarele de turaţii cu axe fixe. Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în cazul unor arbori elastici. Când arborii sunt solicitaţi la torsiune şi încovoiere. b) se folosesc în construcţia reductoarelor. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Arborii tubulari (fig. conice sau sferice. arborele apropiindu-se şi mai mult de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere. Arborii cu secţiune constantă se utilizează când sunt solicitaţi numai la torsiune. maşinilor unelte.arbori rigizi . 9. cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decât al treptei alăturate. forţe axiale etc.arbori elastici Arborii netezi (fig. tractoarelor.2. 9. transmisiile automobilelor. În funcţie de turaţia de regim: . În funcţie de axa geometrică: arbori drepţi arbori cotiţi 2.9. a) sau variabilă (fig. stocare. În funcţie de forma secţiunii: . fusurile se execută cilindrice. d) se folosesc când se impun condiţii severe de greutate (când diametrul interior al arborelui tubular este jumătate din cel exterior. c) se folosesc în construcţia cutiilor de viteze. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). greutatea acestuia se micşorează cu 25%.arbori static determinaţi .2. a diferenţialelor autovehiculelor etc.2. momentul de torsiune fiind constant pe întreaga lungime a arborelui. iar arborii canelaţi (fig. rumenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc.25% [16]) sau atunci când este necesară trecerea prin arbore a unui alt arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze planetare. cu deformaţii de încovoiere foarte mari. În funcţie de felul rezedmării : .arbori static nedeterminaţi 4. secţiunea transversală a acestora. putând fi constantă (fig. pe lungime. unele trepte de trecere se execută conice. Pentru lagărele cu alunecare. se utilizează secţiunea variabilă în trepte. arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor tractoare prin interiorul cărora trece arborele prizei de putere). Orice formă de copiere. iar rezistenţa la încovoiere cu numai 6.2. maşinilor agricole. utilaje tehnologice. 9. a cutiilor de distribuţie.2. montajul uşor al acestor organe de maşini fără deteriorarea altor suprafeţe ale arborelui.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi. momente de încovoiere.) în lungul axei lor şi de tehnologia de execuţie şi de montaj aleasă. prezenţa unor umeri de sprijin pentru fixarea axială a organelor de maşini susţinute. depinzând de repartiţia sarcinilor (momente de torsiune. Pentru clasificarea arborilor şi osiilor se pot utiliza următoarele criterii: 1. aceasta asigurând următoarele avantaje: apropierea arborelui de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere.arbori de secţiune circulară . În cazul arborilor de dimensiuni mari. Arborii drepţi sunt frecvent utilizaţi în transmisiile mecanice. b…e). 9.

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
Osiile fixe pot fi cu axa geometrică dreaptă (fig. 9.3, a) sau curbată şi se întâlnesc la
maşini de ridicat, la susţinerea roţilor intermediare, respectiv la punţile nemotoare ale
autovehiculelor. Osiile rotitoare (fig. 9.3, b) au, de regulă, axa geometrică dreaptă şi
secţiunea aproape constantă pe toată lungimea şi se rotesc împreună cu organele de
maşini susţinute. Se întâlnesc, cu precădere, la vagoanele de cale ferată.

a

B

a

Fig. 9.3 Osii

c

d
Fig. 9.2 Arbori drepţi

10.2 MATERIALE ŞI TEHNOLOGIE
Materialele din care se execută arborii drepţi şi osiile se aleg funcţie de condiţiile de
rezistenţă şi rigiditate impuse, de natura organelor de maşini susţinute şi de tipul lagărelor
(cu alunecare sau cu rostogolire).
Arborii drepţi şi osiile se execută, de regulă, din oţeluri carbon sau aliate, iar în cazul
unor dimensiuni foarte mari din fontă. Oţelurile aliate se recomandă în cazul când pinionul
este executat din astfel de oţeluri şi este corp comun cu arborele, la turaţii de funcţionare
foarte ridicate, în cazul arborilor puternic solicitaţi şi cu restricţii de gabarit, la osiile
autovehiculelor etc.
Materialele utilizate pentru arbori sunt impuse de condiţiile concrete de funcţionare.
- Oţeluri cu carbon şi aliate [AVD] sunt materialele de utilizare de bază,
deoarece:
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

122

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
a) au o mare rezistenţă mecanică, ceea ce conduce la gabarite mici la o încărcare dată
sau la portanţe mari la dimensiuni date;
b) au module de elasticitate mari, care determină o rigiditate mare şi, în consecinţă,
deformaţii mici şi o bună comportare la vibraţii;
c) permit o gamă tehnologică foarte largă (turnare, forjare liberă şi matriţare, laminare,
sudură), asigurând astfel uşurinţa obţinerii semifabricatelor;
Pentru arborii drepţi şi osii, se recomandă:
• oţeluri de uz general pentru construcţii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesită tratament termic;
• oţeluri carbon de caliate de îmbunătăţire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oţeluri
aliate de îmbunătăţire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic
solicitaţi şi/sau durată mare de funcţionare impusă lagărelor sau canelurilor;
Oţelurile carbon de calitate de cementare sau oţeluri aliate de cementare (13 CrNi 30,
28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitaţi şi pentru arbori care
funcţionează la turaţii ridicate, pot fi durificate superficial prin tratamente termice şi
termochimice specifice; se realizează astfel creşterea rezistenţei la oboseală şi se
ameliorează comportarea la uzare a zonelor pe care au loc mişcări relative (canelurile la
asamblările mobile).
Fontele (în particular fontele de înaltă rezistenţă cu grafit nodular) şi
oţelurile turnate [AVD] sunt utilizate pentru arborii profilaţi (cotiţi sau cu găuri mari) şi
arborii grei; rezultă, ca urmare, o economie mare la execuţie. Pe lângă aceasta, avantajele
utilizării fontelor sunt:
a) ele sunt mai puţin susceptibile la concentrarea de tensiuni. O explicaţie: fonta cu grafit
determină prin structura sa granulară o concentrare internă mare de tensiuni. Dar prezenţa
unui concentrator de formă nu determină o creştere mai redusă a tensiunilor decât încazul
oţelurilor. Deci avantajul fontei este mare cu concentratori suprapuşi care sunt formele
profilate şi existenţa de găuri (arborii motoarelor cu ardere internă, axe cu came);
b) ele sunt mai apte decât oţelurile la amortizarea vibraţiilor;
c) datorită modulului de elasticitate mai mic (sunt mai elastice decât oţelurile), asigură
preluarea de abateri de la coaxialitatea lagărelor lor.
Semifabricatele pentru arbori şi osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub 140 mm;
bare laminate cu forjare ulterioară; bare laminate cu matriţare ulterioară, în cazul
producţiei de de serie mare; semifabricate turnate, în cazul arborilor şi osiilor de
dimensiuni foarte mari. Execuţia arborilor din bare laminate cu forjare sau matriţare
ulterioară conduce la obţinerea unui semifabricat apropiat de forma finală a arborelui – cu
importante economii de material, manoperă şi energie – şi la realizarea unui fibraj continuu
care urmăreşte forma arborelui, cu efect direct asupra măririi rezistenţei acestuia.
Tehnologia de fabricaţie a arborilor şi osiilor constă în: strunjirea suprafeţelor cilindrice
sau conice şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a canelurilor – operaţii executate
înainte de tratamentul termic – rectificarea fusurilor, a porţiunilor de calare, a suprafeţelor
canelurilor – operaţii executate după tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din care se
execută arborii, putând fi: îmbunătăţire sau îmbunătăţire şi călire superficială a fusurilor,
canelurilor, porţiunilor de calare etc.; cementare urmată de călire a fusurilor, porţiunilor de
calare şi a canelurilor; nitrurare etc.
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

123

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme

10.3 CALCULUL OSIILOR
Pentru efectuarea calculului organologic al osiilor şi arborilor trebuiesc evaluate
posibilităţile de scoatere din uz a aestora fie prin pierderea capacităţii statice de rezistenţă,
fie prin aparitia de deformaţii importante, în cazul solicitărilor de lungă durată în staţionare,
depasirea capacitatii de rezistenta in timp, prin fenomenul de oboseala, sau deteriorarea
datorita solicitărilor vibratorii de mare amplitudine în urma apariţiei fenomenului de
rezonanţă. În figura 9.4 este reprezentat ansamblul cuprinzând osia unui vehicul tractat pe
o linie de cale ferară, inclusiv lagarele care permit realizarea miscarii relative. Evident ca
exista osii fixe, ca în cazul mentionat, dar exista si osii rotitoare în jurul axei proprii, cum
sunt boghiurile de cale ferată.

Fig. 9.4
Se admite ipoteza simplifictă in care osia din figura 9.4 este încarcată în punctele A
şi B, cu doua forţe concentrate F şi împreună cu reacţiunile din reazemele A şi D
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

124

cunoscând diametrele divizare sau de rulare ale roţii i. Verificarea finala din conditiile de: - Rezistenta la oboseala. Tensiunea maxima dată de incovoiere va solicita arborele pe această porţiune iar valoarea se va calcula cu relaţia lui Navier. 10. etc. atunci momentul de torsiune in NXmm. metodica generală de calcul presupune parcurgerea mai multor etape. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Astfel. Mimax= Fx a. in kw şi turaţia arborelui n in rotaţii pe minut. din conditia de rezistenta la solicitarea la incovoiere.4. Orice formă de copiere. 1. dacă se cunosc puterea motorului P. Calculul de echivalare are la bază teoria a treia de rezistenţă. 2. 3.1 Predimensionarea la solicitarea de rasucire Determinarea momentului de rasucire care se transmite prin arbore se poate calcula uzual în două moduri funcşie de datele cunoscute. ce va fi ulterior definită. care insumează momemtul corespunzător solicitarii de incovoiere cu un moment de incovoiere ce echivalează momentul de rasucire. considerand solicitarea cu un moment incovoietor echivalent. Predimensionarea din conditia de rezistenta la rasucire şi realizarea proformei tipodimensionale a arborelui.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme realizează o ăncărcare simetric.5 X106P/n relaţie utilizată in special pentru calculul arborilor de intrare. Me. Verificare arborelui având proiectarea geometrică realizată. - Stabilitate elastica (vibratii). pe baza diagramei de momente încovoietoare. stocare. se poate observa ca între puncrele de fixare B şi C a osiei. aceasta este solicitată la incovoiere pură cu momentul incovoietor constant . Ca urmare. In cazul arborilor intermediari sau de ieşire din reductoare cutii de vireze. după trasarea diagramelor de forţă tăietotre.Stokes: în care momentul de rezistenţă la incovoiere. - Rigiditate (deformatii). Di şi forţa tangenţială Fti se utilizează relatiile cunoscute: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).4 CALCULUL ARBORILOR Datorită solicitării compuse de incovoiere cu rasucire întalnită in cazul arborilor. 125 . considerând osia de diametru d este: Condiţia ca osia să reziste la solicitarea statică devine: 10. este data de: Mt = 9.

Astfel pentru arborii de intrare se poate folosi  at  10..alegerea diametrului capătului de arbore (cilindric).55 MPa. 126 . pentru arborele de ieşire. conform cu STAS 8724/3-74 care indică dimensiunile. Ca urmare.. masini unelte cu precizie ridicată. iar WP.  at  40.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Mt = Fti X Di/2 În continuare se calculează diametrul minim al arborelui în zonele în care există soicitare de rasucire. 9. axe cu came. Pentru aceasta [AVR] etapele parcurse în vederea proiectării formei arborilor sunt următoarele: .25 şi 0.. respectiv 5 ‘/m în cazul arborilor precizaţi mai sus.... Valoarea se calculează cu relaţia de la rasucire astfel: Realizarea proformei tipodimensionale Aşa cum este redat în fig.  at  20. dat de relaţia: Relaţie obţinută din calculul tensiunii la răsucire dată de: în care Mt . reprezintă modulul de rezistenţă la răsucire dat de relaţia: Datorită faptului că nu se cunosc detalii constructive şi de solicitare. la care unghiul relativ de răsucire este limitat (etc. pe baza unor exemple.5 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).15 MPa. arbori de comanda. Acest Fig. determinarea diametrului acestor arbori se face punând conditia nedepasirii unghiului de răsucire ale cărui valori recomandate sunt cuprinse între 0. se trece la obţinerea unei forme cât mai eficiente.35 MPa.5.momentul de torsiune efectiv.5 0/m pentru arborii obiţnuiţi. roboţi. acoperitor se utilizează o valoare foarte mică a tensiunii admisibile la torsiune. pentru arborele intermediar. Orice formă de copiere.9. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. respectiv. Un caz special il constituie arborii din sistemele automate. Se poate începe proiectarea formei acestor arbori cu alegerea diametrului capătului de arbore (cilindric). a unor norme standarde si experienţă. stocare.

pentru alte asamblări (caneluri.8…1)d (d fiind diametrul tronsonului). când sarcinile sunt: a) moment de torsiune. ce reprezintă invarianţi ai torsorului de reducere. corespunzător componentelor radiale. forţa normală pe dinte in cazul angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi (roata 1) are o componentă radială Fr1 şi una tangenţială Ft1. iar in cazul celor cilindrice cu dantură înclinată (roata 2). pentru diminuarea deformaţiilor posibile transversale din consolă. de curea de lanţ etc.).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme standard dă trei variante de alegere. . în care se găsesc componentele tangenţiale. 9. În acest plan componentele calculate vor avea indicele h. atunci lungimea tronsonului de montaj a butucului din oţel pe arbore: . c) diferenţe de diametre dintre două trepte succesive se adoptă cât mai mici. Se realizează forma diametrală a celeilalte porţiuni de arbore. se prevăd la extremităţile arborilor găuri de centrare nefiletate sau filetate. c) moment de torsiune şi momente de încovoiere necunoscute. care indică două serii de lungimi: seria lungă şi seria scurtă. Orice formă de copiere. stocare. Se recomandă alegerea serie lungi.6). c) pentru realizarea bazei tehnologice de execuţie. motivul: această lungime corespunde celei portante a penei standardizate. (vezi fig. pentru reducerea concentratorilor de tensiuni. 3: forma diametrală a restului arborelui. se face conform STAS 8724/2-71. Pentru capete cilindrice. după cum urmează: a) prin motive tehnologice se utilizează tronsoane cilindrice şi mai rar tronsoane conice. 10. pe lângă cele cinci forţe definite anterior.6) mai apare şi cea de a treia componentă cea axială Fa2.două momente de răsucire sau torsiune Mt. se corelează cu lungimea acestor asamblări.6) . respective 2 de pe axa arborelui (vezi fig. Dacă pe capătul de arbore se află un butuc (de roată dinţată. b) se recurge la diametrul maxim cel mai mic posibil. 9.2 Verificare arborelui la solicitări compuse Pentru a explica metoda se consideră exemplul unui arbore intermediar dintr-un redactor (vezi fig. D2/2 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).este (0. cu strângere proprie etc.) care încarcă arborele cu un moment de încovoiere necunoscut. b) moment de torsiune şi momente de încovoiere cunoscute. 4: forma pe lungime a restului arborelui. respectiv orizontal H. Planul vertical V. Aceasta arată că. trebuie avut in vedere că în conformitate cu solicitările din angrenaje. pentru reducerea diametrului semifabricatului.4 l (l fiind distanţa dintre lagăre). pentru calcul este necesar studiul solicitărilor arborelui în cele două plane. pe lângă F r2 şi Ft2. 127 . în care marimile vor avea indicele v. In cazul verificării la solicitări compuse. mai apar: . Se fac consideraţiile următoare : a) dacă butucii de piese montate se află între reazemele arborelui. Calculând torsorul de reducere ale acestor forţe in punctele 1. 9. date de cele două forţe tangenţiale Ft1 şi Ft2 : Mt = Ft1. care permite montarea de butuci de lungimi diferite. D1/2 = Ft2. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 2: alegerea lungimii capătului de arbore.4. lungimea părţii în consolă se ia maximum 0. se adoptă valorile diametrului după varianta “c” din STAS 8724/3-74. care la echilibru sunt egale în modul şi de sens contrar dispuse după axa arborelui. b) dacă arborele este în consolă. dacă asamblarea butucului se face prin pană paralelă.

sau redus. ce ia în consideraţie şi momentul de torsiune se foloseşte relaţia: în care coeficientul ţine cont de ciclurile oscilatorii ce acţionează asupra arborelui. dat de forţa axială Fa2. valorile uzuale fiind date relaţia: Iar semnificaţia şi valorile sunt date in tabelul 9. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. stocare.1 mai jos Table 9. Tensiuni de compresiune generate de forţa axială au efecte ce pot fi neglijate. D2/2 Materializarea acestor informaţii este rdată prin reprezentare solicitărilor din cele două plane. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme - un moment învovoietor concentrat Mi. Momentele incovoietoare din aceste puncte se calculează având in vedere ca rezultă din însumarea celor două momente din planele V şi H.1 În sfîrsit se calculează tensiunea axială echivalentă sau redusă de încovoiere cu relaţia: în care modulul de rezistenţă la incovoiere se cslculează cu relaţia: în care diametrul d corespunde secţiunii in care momentul incovoietor a fost maxim. Analizând aceste diagrame se poate observa ca solicitarea maximă compusă de incovoiere cu răsucire este in punctele 1 şi 2. Orice formă de copiere. Momentele incovoietoare rezultante in cele două puncte se vor calcula cu relaţiile: Iar momentul resultant incovoietor maxim va fi: Pentru a calcula momentul incovoietor echivalent. Starea de solicitateare în lungul arborelui este redată cu ajutorul diagramelor de eforturi. 128 . calculat cu relaţia de calcul: Mi = Fa2.

9. stocare. 129 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Verificare arborelui Fig. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.6 Rezolvări: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere.

Cuplaje: funcţiile cuplajelor. . 2. legatura dintre un electromotor si pompǎ.radială .cuplajul cardanic.2 Clasificarea cuplajelor. turaţie.amortizează şocurile şi vibraţiile (cuplaje elastice. asigurand transmiterea controlatǎ a cuplului si mişcǎrii fără modificarea legii de mişcare. dintre motorul de antrenare si vinciul de ancorǎ. Exemple. f4. 130 . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. limitele. clasificări.cu role. stocare. utilizeze principiile de calcul al celor mai importante tipuri de cuplaje. care la randul lor se pot clasif cica si intalni in diferite variante: .cu flanşe . 11.1 Funcţiile cuplajelor sunt: f1 . f2. descrie cele mai reprezentative cuplaje. studentul va fi capabil să    definească funcţiile cuplajelor cu exemplificari.limitează unii parametri funcţionali (cuplaje automate limitatoare de sens.transmit mişcarea şi momentul de torsiune. .universal . 11. modul de preiectare şi selectare a lor.axială .unghiulară .cu dinţi frontali. Cuplajele permanente se împart la rîndul lor în: 1. fixe (rigide.compensează erorile de execuţie şi montaj (cuplaje compensatoare. moment de torsiune ). 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). exemple Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. . cuplarea şi decuplarea putându-se face numai în stare de repaus. In funcţie de modul în care se realizează legătura între elementele consecutive ale lanţului cinematic. . .comandă mişcarea (cuplajele intermitente.cu arcuri – bară. 11. ambreiajele). utilizate pentru prelungirea arborilor): .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 11. ambreiajele). cuplajele pot fi: a) Permanente (propriu-zise) – dacă realizează o legătură permanentă.cuplajul cu disc intermediar (Oldham). cu functiile ce le realizează. f5. Orice formă de copiere.cu elemente intermediare rigide de compensare a abaterilor . etc. . f3.cuplajul cu gheare. dintre motorul autovehiculelor si cutia de viteze.cu elemente intermediare elastice: .cuplajul dinţat. . CUPLAJE Cuplajele sunt subansamble care realizează legătura între două componente consecutive ale unui system tehnic.metalice: . mobile.cu manşon. cuplaje elastice).

Valorile se aleg prin estimarea suprasarcinilor induse de masina motoare.cu arcuri elicoidale. . . b) Intermitente (ambreiaje) – dacă cuplarea şi decuplarea se face atât în timpul repausului cât şi în timpul mişcării.cu disc. .nemetalice: .după natura comenzii: .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme .1. . calculat cu relaţia: Mtc=k Mt în care k. respectiv masele inerţiale date de masina de lucru Exemplu[12]. 2. iar k2 coefficient dependent de maşina de lucru. calculul de dimensionare a sarcinii capabile a cuplajului se face cu momentul de calcul Mtc.cu arc şerpuit (BIBBY).cu bolţuri şi disc (HARDY). Elemente constructive şi de calcul ale cuplajelor permanente 11.cu arcuri lamelare axiale. datorită şocurilor care apar la pornirea maşinii. ca produsul a doi coeficienţi partiali de suprasarcinǎ k1 -coeficient dependent de maşina motoare.electromagnetică.îmbinǎ rigid doi arbori formând un tot unitar.electrodinamice. deoarece chiar abaterile foarte 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).cu bandaj de cauciuc. . automate: .centrifugale (limitatoare de turaţie ). Alegerea cuplajelor standardizate se face pe baza momentului sau pe baza diametrului arborilor ce urmează a fi cuplaţi şi apoi se verifică conform solicitărilor.după construcţie: .: k=1. pentru a acoperi suprasarcinile ce pot apǎrea în timpul pornirilor sau funcţionǎrii in regimuri tranzitorii.2. Dacă momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită un cuplaj este Mt. . . prin introducerea de fluctuaţii si variaţii de cuplu. Cuplaje permanente -Cuplaje fixe . Orice formă de copiere. acţionarea cu motor cu ardere internǎ (MAI) cu 4 cilindri.cu bolţuri şi bucşi din cauciuc . 131 . . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.hidraulică.rigide. . . stocare.de siguranţă (limitatoare de moment).de fricţiune: plane. este un factor de siguranţă (supraunitar).6…1. a unei benzi transportoare cu mers uniform.2. conice. . .mecanică . . comandate: .direcţionale (limitatoare de sens).cu gheare radiale sau frontale si elemente intermediare din cauciuc. . 11. Ambreiajele se împart în: 1. . Acest coeficient se poate calcula [12].7 pentru acceleraţia unei mese mici. Utilizarea acestor cuplaje impune o coaxialitate perfectǎ a organelor cuplate.pneumatică.

(STAS 870). 11. La acesta mişcarea se transmite de la arborele conducător. condiţia ce se impune.din două bucăţi (fig. În practicǎ.2). 11. unghiulare) produc tensiuni suplimentare importante în linia de arbori şi reacţiuni periculoase în lagǎre. 11. sau de intrare. Matematic aceastǎ condiţie se eprimǎ cu rela ţia: unde τaa.2. Cuplajul cu manşon din două bucăţi se obţine prin secţionarea longitudinală a manşonului şi prinderea celor două bucăţi cu ajutorul unor şuruburi. Prin strângerea şuruburilor cu forţa FS (fig.1 Cuplajul cu manşon Cuplajul cu manşon se execută în două variante: .). datoritǎ contactului pe muchii. conform nevoilor si cazurilor concrete de utilizare si montaj. stocare. cum rezultǎ si din fluxul de sarcinǎ din figurǎ Fig.dintr-o bucată. τam reprezintă rezistenţa admisibilă la torsiune a arborelui. 11. apar 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). recomandat pentru d≤200mm. prin intermediul manşonului şi a penelor paralele.11. pentru d≤120mm (fig.1.1a). la arborele condus. Din relaţia de mai sus se calculeazǎ diametrele d şi D iar lungimea manşonului L se adoptă în funcţie de lungimea penelor calculata sau aleasǎ conform STAS. Orice formă de copiere. Avantaj – arborii nu mai sunt deplasa_i axial la montare.2. se pot utiliza diferite alte asamblǎri intre manşon si arbori cu este redat în fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme mici de la coaxialitate (radiale. Pentru siguranţǎ suplimentarǎ se monteazǎ o panǎ. 132 .1 b . respectiv a manşonului. Are dezavantajul unei echilibrări dificile şi nu se recomandă la turaţii mari.11.1 Din punct de vedere al calcului organologic de dimensionare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. pentru optimizarea consumului de material si reducerea gabaritului. intre arbore şi butuc. pentru dimensionarea manşonului este ca el să reziste la acelaşi moment de torsiune la care rezistă arborele[10]. sau de iesire.

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
presiuni, p, între semicuplaje şi arbore care conduc la forţe de frecare prin intermediul
momentelor de torsiune.

Fig. 11.2.
Pentru o mai usoarǎ comunicare, aceste cuplaje se simbolizeazǎ cu:
CMO –cuplaj pentru arbori orizontali.
CMV – cuplaj pentru arbori verticali
Aceste cuplaje pot transmite momente de torsiune maxime Mtc cu valori cuprinse
între 18 N m…63000 N.m), la turaţii maxime de 2250 rot/min, putand cupla arbori cu
diametre cuprinse între 18…200 mm.
Notarea completǎ a unui unui cuplaj -manşon cuprinde:
- simbolul tipului constructiv;
- mǎrimea cuplajului, urmatǎ de o liniuţǎ;
- diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
- STAS 870
Exemplu de notare: Cuplaj manşon tip CMO, destinat cuplǎrii a doi arboriori
orizontali ale cǎror capete au diametrul d = 50 mm
Cuplaj CMO 9-50 STAS 870
11.2.1.2 Cuplaje cu flanşe
Cuplajele cu flanşe (fig.11.3) STAS 769 au ca simbol:
- CFO – pentru arbori orizontali
- CFV – pentru arbori verticali
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

133

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
Se execută în două variante:
a) Cu şuruburi păsuite (fig.9.2).
Cuplajele cu flanşe sunt formate din două semicuple sub forma unor flanse cu
guler, care se montează pe capetele arborilor de intrare, respectiv iesire şi care sunt
strânse cu ajutorul şuruburilor păsuite (cu cote de montaj foarte precise). Semicuplajele
primesc şi transmit cuplul prin intermediul unor pene paralele.

Fig. 11.3
Montajul precis face ca momentul intre cele douǎ f lanş sǎ se transmitǎ panǎ la
limita de rezistenţa la forfecare a şuruburilor. Relaţia de dimensionare folosind notaţiile din
fig.11.3 este:

In care:
F – forţa ce încarcă un şurub;
1

z – numărul de şuruburi pe cuplaj;
θ- factor de neuniformitate a încărcării şuruburilor (subunitar), ce depinde de
catitatea tehnologica a producatorilor;
Pentru calculul de verificare, tensiunea la forfecare a şuruburilor va fi:

Sarcina pe surub va fi data de:

Iar dimensionarea surubului se poate face cu

b) Cu şuruburi nepăsuite (cu joc).
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

134

Mecanisme şi Organe de Maşini
Partea I Mecanisme
Conceptual solutiile sunt identice. De data aceasta suruburile fiind montate cu joc,
momentul de torsiune se transmite prin frecarea dintre discuri. Prin strângerea şuruburilor
cu forţa F0 se realizează pe suprafaţa de contact a flanşelor o forţă normală Fo ⋅z care, la
apariţia momentului de torsiune, generează un moment capabil să transmită încărcarea :

Relatie ce poate fi folosita pentru calculele elementelor cuplajului. Pentru
dimensionarea diametrului şuruburilor se are in vedere ca montajul se realizeaza prin
strangerea suruburilor cu F0 su sarcinǎ, utilizid coeficientul β=1,3 factor ce ţine seama de
solicitarea şurubului la răsucire când se strânge piuliţa. Rezultǎ:

Cele 2 semicuplaje se centreazǎ cu ajutorul pragul ui de centrare, dupǎ care se
asambleazǎ cu şuruburi precise (şuruburi de pǎsuire STAS 5930 -)
Material:
- semicuplajele - Fc20, OLC 35, OT 45,
- şuruburile - OL 50, OLC 45
Toate dimensiunile cuplajelor cu flanse standardizate sunt date în STAS 769.
Cuplajele standardizate, se aleg în funcţie de momentul de transmis. Se pot monta
arbori de diametre diferite dar sǎ aibǎ acelaşi diametru al cercurilor la montare a
şuruburilor. Se verificǎ prin calcul şuruburile. Pentru şuruburile montate pǎsuit, verificarea
se face la forfecare şi strivire:
Notarea unui cuplaj cu flanse cuprinde:
- simbolul tipului constructiv;
- mǎrimea cuplajului, urmatǎ de o liniuţǎ;
- diametrul nominal al capetelor de arbore cuplate;
- STAS 769
Exemplu de notare: Cuplaj cu flanşe, tip CFO, destinat cuplǎrii a doi arbori ale
cǎror capete au diametrul d = 40 mm, respectiv:
Cuplaj CFO 7-40 STAS 769;
douǎ

- combinate: Δl, Δr, Δ α, (fig.11.6.d), care pot exista in totalitate, sau grupate cate

11.2.2. Cuplaje permanente mobile
Cuplajele permanente mobile pot fi:
- cu elemente intermediare rigide
- cu elemente intermediare elastice
8 November 20110

Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

135

fatǎ de poziţia idealǎ a celor doi arbori.11. Cele două semicuple 1 şi 3 fixate pe capetele arborilor (fig. se pot intalni diferite deplasǎri.11. Orice formă de copiere.diametru) şi ajung la 25 mm pentru dimensiuni mari.4.4 In practicǎ sunt propuse diferite solutii.11.unghiulare Δα (fig.radiale Δr (fig.c) Fig. aceste deplasǎri pot .a) . 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Cuplajele permanente mobile cu elemente intermediare rigide a) Cuplaje cu ghiare .axiale Δl (fig. detalii si relatii de calcul fiind disponibile in lucrarile din fisa bibliografica şi culegerile de standarde. Conform fig. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.6. Intre ele este montat discul 0 intermediar mobil 2 care are pe ambele feţe.6) Acest cuplaj permite transmiterea mişcării dintre arbori montaţi paralel dar decalaţi radial cur Δr. Cele mai reprezentative sunt prezentate pe scurt in continuare. stocare.11. b) Cuplaj Oldham (fig..5) sunt prevăzute pe o feţele frontale cu canale dreptunghiulare.11. I. cu un decalaj de 90 .5) Δl Fig. 11. 136 .b) .6. decalate cu 90 .5 Deplasǎrile axiale sunt de ordinul a 10…12 mm la dimensiuni mici (50…60 mm . câte o canelurǎ ce pătrunde în cele două canale.11.11.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme La montarea cuplajelor. 11.6.permit deplasǎri axiale (fig.

01 d + 2. Ca urmare a alunecǎrii se produce uzurǎ. b) . c) cuplaje cardanice (fig. randamentul are valori cuprinse între h= 0. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). cu o viteză unghiulară egală cu dublul vitezei unghiulare a arborilor cuplaţi.Da = 0.6 a.5 mm. iar ghearele la încovoiere şi forfecare. discul intermediar executând o mişcare planetarǎ. Fig.11. datoritǎ presiuni pe flacurile lor aflate in contact.O datǎ cu transmiterea mişcǎrii apare alun ecarea în ghidaje.permit deplasǎri unghiulare. centrul discului intermediar.6 a) sau la transmiterea mişcării între doi arbori paraleli dezaxaţi a căror dezaxare variază în timpul funcţionării – cuplajul cardanic dublu(fig. face 2 rotaţii. stocare.11.66 0.5 Conform [11]. Centrul discului execută o mişcare de rotaţie pe un cerc cu diametrul egal cu dezaxarea arborilor Δr. Orice formă de copiere.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Transmiterea mişcării de la un arbore dezaxat cu Δr faţă de celălalt este însoţită de alunecarea discului intermediar pe cele două semicuple. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. centrul sǎu se deplaseazǎ pe un cerc cu diametrul Dr.11.6 b) sau cuplaje bicardanice. La o rotaţie completǎ a arborilor. pentru discul intermediar pentru cupla de lunecare. 137 . . Cuplajul cardanic permite transmiterea momentului de torsiune între doi arbori ale căror axe se intersectează sub un unghi α ce poate varia în timpul funcţionări i – cuplajul cardanic simplu (fig. - Verificarea acelor cuplaje. se face din punct de vedere tribologic.93…0.97 – ca urmare a alunecǎrii. caracteristicile acestor cuplaje sunt: Permite deplasǎri radiale de ordinul de mǎrime Dr = 0. 11. Permite şi foarte mici deplasǎri unghiulare.

O caracteristică a acestor cuplaje o constituie diagrama caracteristică. Fig. b Caracteristica la cuplajul cardanic simplu este ca dacă primul arbore se are o viteză unghiulară constantă la arborele condus se obţine o viteză unghiulară variabilă în funcţie de unghiul α dintre axele furcilor cardanice. prin acumularea elasticǎ temporarǎ a lucrului mecanic şi redarea acestuia sistemului.6 II.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Cuplajul cardanic simplu se compune furcile cardanice 1. Cuplajele elastice cu elemente de cauciuc au următoarele avantaje: capacitate mare de amortizare a şocurilor şi vibraţiilor. Cuplajele permanente mobile cu elemente intermediare elastice Elementele intermediare elastice pot fi: . materiale plastice). . 3 şi crucea cardanică 2. pe lângǎ faptul cǎ permit deplasǎri. stocare. Au avantajul cǎ. Au 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). bandǎ). a. În cazul cuplajelor bicardanice.metalice (metal sub formǎ de arcuri foi. Cuplajele permanente mobile cu elemente intermediare elastice nemetalice Elementul elastic principal al acestor cuplaje îl constituie cauciucul.6. 138 . Orice formă de copiere. de rezonanţǎ. ce repreyintă transpunerea grafică a dependenţei dintre deformaţia unghiulară relativă dintre cele două flanse ale cuplajelor şi cuplul ce trebuie transmis Mt. elicoidale. preţ de cost mai scăzut. Rolul principal al cuplajelor elastice constǎ în atenuarea şocurilor torsionale. acest neajuns se inlǎturǎ. conform fig 11. amortizeazǎ şocurile sau schimbǎ frecvenţa propriede osc ilaţie. 11.nemetalice (piele. simple din punct de vedere constructiv. printr-o revenire treptatǎ a elementului elastic la forma şi poziţia iniţialǎ şi deasemenea limitarea vibraţiilor nocive. Cuplajele bicardanice rezultǎ din legarea in serie a douǎ cuplaje simple. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. cauciuc.

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 2) montate prin pene paralele (7) pe arborii 5.11. este coeficientul de neuniformitate al încărcării. forţa ce revine unui bolţ este: în care θ.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme în schimb durabilitate şi rezistenţă mai mică. Elementele intermediare sunt compuse din bolţurile 4 şi bucsile sau manşoanele elastice 3.7) sunt standardizate . ceea ce face neraţională folosirea acestor cuplaje la transmiterea de momente mari de torsiune. Cuplajul elastic cu bolţuri (fig. Dacǎ se noteazǎ cu z numǎrul bolţurilor. La aceste cuplaje se verifică bolţurile la încovoiere şi a bucşele de cauciuc la presiune de contact. Pentru reducerea diametrului flănşilor. 11. respectiv 6.verificarea presiunii de contact între manşoanele de cauciuc şi bolţ: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).. Momentul de torsiune se transmite prin intermediul manşoanelor de cauciuc 3. iar z numărul de bolţuri. 139 . stocare. Se compune din 2 semicuple (1. sunt soluţii mai noi la care cele două flansi sunt identice alternând pe fiecare găurile de fixare a bolţurilor cu locaşurile pentru bucşile de cauciuc. Orice formă de copiere.7) STAS 5982 Aceste cuplaje (fig. Fig. montate pe in locaşurile cilindrice ale flanşei cu bucşi 2. Din categoria acestor cuplaje cel mai des utilizat este cuplajul elastic cu bolţuri.11. . a1.verificarea bolţului la încovoiere: .7 Aceste cuplaje se aleg din STAS în funcţie de diametrul arborilor cuplaţi d şi de momentul de torsiune .

8 a3 Cuplajul cu bandaj de cauciuc . b. Acest cuplaj permite deplasări axiale [11] până la 5 mm.1N/mm2 . Steaua poate avea 4 sau 6 braţe care sunt solicitate la compresiune.Periflex (fig. Pentru marirea durabilitatii contactului dintre disc si bolturi.Cuplajul cu bolţuri şi disc elastic – Hardy (fig. stocare. Cuplaje elastice cu elemente intermediare metalice 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). care patrund în spaţiile libere dintre ele steaua elastică din cauciuc 3..4)σ02. uzual presiunea admisibilă a cauciucului [11]. a4 .11. a2 Cuplajul cu stea elastică din cauciuc – Euroflex (fig.11. se fixeaza pe acest disc din cauciuc bucsi intermediare.8 a) La aceste cuplaje elementul elastic 3 sub formă de disc realizează legătura dintre semicuplajele 1 şi 2 prin intermediul bolţurilor 4 montate alternativ pe două semicuple. iar tensiunea admisibila a materialului bolţului [11] σai= (0. fig.8 c) constă din două semicuplaje 1 şi 2.25 – 0.11. pas = 2/3. radiale până la 1 mm şi 0 unghiulare până la 1 . Orice formă de copiere. prevăzute cu gheare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.11.8 b) constă dintr-un bandaj de cauciuc 3 montat pe semicuplajele 1 şi 2 prin intermediul discurilor 4 strânse cu şuruburile 5. 140 .. Acest o cuplaj admite abateri radiale de 2 – 6 mm şi unghiulare de 2 – 6 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme în care termenii din relaţii au semnificaţiile din fig.11.7. ceea ce-i conferă un larg domeniu de aplicare.

iar pe semicuplajul în formă de vas 2. 141 . Acest cuplaj permite preluarea 0 abaterilor axiale de 5. fig. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).5.10 legătura între semicuplele 1 şi 2 se realizează prin intermediul unor pachete de arcuri lamelare 4. Fig.9) sau radial. Elementele elastice metalice sunt mult mai durabile. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. realizate cu diferite forme de arcuri. Cel mai adesea au diagrame caracteristice progresive sau frânte (cu două pante de inclinare diferite datorită modificării contactlui dintre elementele elastice metalice si suprafeţele de sprijin sau fixare ale acestora.10) In figura 11. dispuse radial. b1 cuplajele cu arcuri lamelare (fig. Orice formă de copiere. sunt montate în golurile dinţilor de formă specială. aceste cuplaje au câte două flănşi care se anrtrenează intre ele prin diferite soluţii constructive. comparativ cu cele nemetalice.11.9) La cuplajele cu arcuri lamelare elementul elastic poate fi dispus axial (cuplaj de tip Elcard. Pe parteafrontală a semicupajului 1 sunt bolţurile 3. Pachetele de arcuri lamelare 4.. sunt montate pachetele de arcuri 4.11.11.. dispuse axial. stocare. radiale de 0.15 mm..9 b2 cuplajele cu arcuri lamelare radiale si bolturi (fig.. permiţând executarea de cuplaje cu dimensiuni de gabarit reduse şi cu capacitate mare de încărcare. executaţi pe semicuplajele 1 şi 5.2 mm şi unghiulare sub 2. încastrate cu un capăt în butuc iar cu celălalt capăt în coroană.5 .11.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Conceptual şi constructiv. Carcasele 2 şi 3 au rolul de protecţie şi etanşare a cuplajului care funcţionează cu ungere.

In scopul reducerii uzurii se prevede ungerea cu ulei a arcurilor.12) – denumit şi Bibby 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).11.11. 11.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.11) La cuplajele cu arcuri în formă de bară (cuplaje Forst) legătura dintre flansile de intrare si iesire identice1(fig. b1 Cuplajul cu arc şerpuit (fig.11 Pentru mărirea momentului de torsiune transmis de cuplaj. arcurile-bară se montează pe mai multe rânduri. 11.11) este realizată cu arcurile în formă de bară 2 (ştifturi elastice). pentru a da semicuplelor mobilitate. montate axial în găuri terminate în formă de pâlnie. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 142 . Orice formă de copiere. 11. fig. montate în locaşurile din semicuplaje. stocare. Fig.10 b3 cuplajele cu arcuri în formă de bară (cuplaje Forst.

diametrul arborelui pe care se montează. care are secţiunea dreptunghiulară. 4) Cuplajele cu gheare permit: a. c.. 143 . identice. pentru a evita zgomotul şi pentru a reduce uzura. forfecare şi strivire.11.. valţuri etc. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. deplasări unghiulare ale arborilor.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Cuplajul cu arc şerpuit (fig. b.5. Carcasele 5 şi 6 servesc la protecţia cuplajului care funcţionează cu ungere cu unsoare. Acest cuplaj permite compensarea abaterilor axiale de 4 . turaţia arborelui. momentul de torsiune. ceea ce a determinat larga răspândire a acestora în construcţia de maşini grele (laminoare.3 mm şi unghiulare de până la 1. 20 mm. deplasări radiale ale arborilor. îmbinarea a doi arbori cu posibilitatea deplasării axiale. in care se poate monta arcul serpuit 4.. stocare. Se caracterizează prin siguranţă în funcţionare şi gabarit mic. îmbinarea a doi arbori coaxiali rigizi.15 . cu un profil danturat la exterior. 3) La cuplajele cu flanşe ale căror şuruburi sunt montate păsuit. verificarea acestora se face la: a. deplasări axiale ale arborilor.12) – denumit şi Bibby este format din două flansi (semicuplaje) 1. b. 2) Cuplajele cu flanse se aleg în funcţie de: a. b. Orice formă de copiere. radiale de 0 0.. torsiune şi întindere. 1) Cuplajele fixe se utilizează pentru: a.). c. b. 5) Cuplajele cardanice permit deplasări: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).

b. dezaxări axiale.îmbinări ale arborilor care permit deplasări axiale. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). stocare. b. diametrul arborelui. 144 . turaţia arborelui. c. c. c. b. torsiune. axiale ale arborilor. c.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme a. c. 7) Ce cuplaje pot fi utilizate în următoarele condiţii: a. îmbinări ale arborilor rigizi. unghiulare ale arborilor. încovoierea şi strivirea ghearelor. 9) Alegerea dimensiunilor principale ale elementelor cuplajului cardanic se face în funcţie de: a. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. încovoierea şi strivirea cuplajului. 6) La cuplajele cu gheare calculul acestora se face la a. radiale ale arborilor. dezaxări radiale şi unghiulare. Orice formă de copiere. îmbinări ale arborilor care permit deplasări radiale 8) Cuplajele elastice cu bolţuri permit compensarea unor: a. b. momentul de torsiune nominal. dezaxări unghiulare. b.

Principalele elemente construcive şi funcţionale ce fac distincţie intre cele două tipuri de lagare sunt redate in fig. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.când există şocuri şi vibraţii. fixarea meselor mobile de la maşinile unelte. stocare.lagăre cu rostogolire (rulmenţi) fig.în medii agresive pentru rulmenţi. de la osiile si boghiele de cale ferată.lagăre cu alunecare fig.la portanţe mari. Orice formă de copiere. . Clasificarea lagarelor 12.la arbori cotiţi dintr-o bucată. lagărele se clasifică in: . Lagărele cu lunecare şi cu rostogolire Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu. unde nu se pot monta rulmenţi.b. Exemple: lagarele de fixare a arborelui cotit. putând fi uşor înlocuiţi. Dintre cele două tipuri de lagăre mai răspândite (circa 90%) sunt cele cu rulmenţi. Lagărele cu lunecare şi cu rostogolire (rulmenţii) 12. între suprafeţele cu mişcare relativă ale lagărului ce realizează mişcarea permisă. 145 . . de la fixarea mânerelor de la broastelor de la usi şi ferestre. . descrie cele mai reprezentative exemple de lagare cu rostogolire si cu lunecare.1. 12.2. .12. Ele materializează cuplele cinematice utilizate la concepţia mecanismelor.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 12. de fixare a bielei pe piston a pistonului in camaşa motorului. studentul va fi capabil să    definească lagarele in general si sa distingă lagarele cu lunecare si cu rostogolire.2. utilizeze criteriile de clasificare cele mai importante. care asigura montajul organelor de masina mobile. 12.1.când sunt necesare dimensiuni radiale mai mici. etc. se asigura condiţia de interschimbabilitate. Sunt însă situaţii când rulmenţii nu pot înlocui lagărele cu alunecare şi anume: .1 Elemente generale Lagărele sunt subansambluri mai mult sau mai puin complexe.unde sunt restricţii de zgomot. de la fixarea rotilor autovehiculelor. Realizarea funcţiei lagarului se realizează cu ajutorl unor forţe care împiedică deplasarea pe direcţia respectivă. . a. . deoarece întreţinerea lor este mai simplă şi fiind standardizaţi tipo-dimensional. . a rotoarelor electromotoarelor pe stator. a volanului automobilelor.1 Clasificarea funcţie de tipul frecării dintre suprafeţele cu miscare relativă În funcţie de felul frecării.la turaţii foarte înalte (din cauza durabilităţii mici a rulmenţilor).1. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).

. Dezavantajele rulmenţilor sunt : .1.gabarit radial mai mare .sunt mai puţin silenţioşi. ce au forme diferite funcţie de tipul forţelor preluate si a corpurilor de rostogolire (fig. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. .gabarit axial mai redus.) . . În construcţia de maşini rulmenţii se întâlnesc într-o gamă foarte variată.căile de rulare.2.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.nu necesită perioadă de rodaj. 12.2 Clasificarea lagarelor funcţie de direcţia forţei ce se descarcă pe lagăr: . . . . Un rulment se compune în general din următoarele elemente: . b. .corpurile de rulare (rostogolire).3. realizate pe inelele rulmenţilor.joc radial mai mic.frecare mai mică la pornire şi oprire .suprafeţele de rulare trebuie să fie oglindă.5.fiind suprafeţe de revoluţie. Coliviile mai au şi rolul de a asigura ungerea uniformă a corpurilor de rulare. 12. Orice formă de copiere. cu avantajele si dezavantajele prezentate mai sus. centrare mai precisă a axei.12.consum mai mic de lubrifiant. .1 Avantajele rulmenţilor în raport cu lagărele cu alunecare sunt : .nu se pot monta ca lagăre intermediare.sensibili la impurităţi mecanice. 12. 12.fiind standardizaţi se înlocuiesc uşor.capacitatea de amortizare este mai redusă. când viteza relativă este foarte mare.lagăre radiale 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).întreţinere mai simplă. 146 .colivia 4 care are rolul de a menţine la distanţă egală corpurile de rostogolire şi de a nu se atinge intre ele. .execuţia şi montajul rulmenţilor se face cu toleranţe mici. . . . producând viteze de uzură mari. . stocare. ce au rolul de a înlocuii frecarea de lunecare cu cea de rostogolire. .suprasarcinile provocă micşorarea rapidă a durabilităţii.

e. au specific că forţa pe care o preia lagărul.cu bile fig12.d.12. exemple constructive fiind redate in fig.Cu rostogolire. uzual 10 diametre) exemplificări fig.3. . pot fi: .2 . fig12.Cu lunecare.2 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).3. stocare.3. la care lungimea lor este mai mare decât 5.12. 12. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. .role cilindrice. exemple semnificative fiind redate în fig. are direcţia perpendiculară pe axa lagărului. a.12. dar şi modul de asamblare. Orice formă de copiere. . 147 . pot să difere şi tipul de corpuri de rostogolire. La rândul lor.cu ace. putând fi: . cu câte un inel sau două.c.cu lunecare si rostogolire (hibrid) Fig. la care diferă inelele ce asigură căile de rulare. b.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Sunt printre cele mai utilizate lagare.3. Pe lângă diferenţele constructive. (role cilindrice.

148 .12. . redate în fig. 12.12.4 . concepute in vederea inbunătăţirii performanţei filmului portant.5 sunt redate câteva variante constructive reprezentative.6 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).cu lunecare.3 Fig.lagăre axiale Sunt lagarele la care direcţia forţei ce solicită se suprapune cu direcţia axei de rotaţie a lagărului. Orice formă de copiere. care pot fi întâlnite in mai multe variante constructive cu bile cu role conice sau cilindrice. stocare. La rândul lor ele pot fi: . cu preluarea sarcinii intr-un ses sau în ambele sensuri.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig.cu rostogolire. 12. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. iar în fig.

6 - Lagăre combinate.5 Fig.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Orice formă de copiere. radial-axiale 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 12. 149 . 12. stocare.

a .3. Alte criterii de clasificare b) după regimul de frecare şi starea fiyică a lubrifiantului din filmul portant : .cu lunecare (fig.cu rostogolire ( fig. Si acestea pot fi: .7) . 12. 12. b. Pot fi realizate: .7 Fig.lagăre cu frecare mixtă. 12.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Lagărele care pot prelua atât sarcini axiale cât şi radiale. Pretabili la axe lungi sau caroserii mai puţin rigide.cu lunecare fig. 150 .12.8 -lagare oscilante Lagarele la care unghiul relativ dintre axa de rotaţie şi corpul lagarului poate oscila in jurul unei valori considerată normală.12. . stocare.9. . c 12.9. aflate în diferite rapoarte funcţie de soluţia constructivă. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).8) Fig.2.lagăre cu frecare uscată şi limită. 12.lagăre cu frecare fluidă.cu rostogolire fig. Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.

rubinul. . iar în mecanică fină: safirul. radiali cu bile. f) după felul mişcării : . Simbolul de bază.lagăre cilindrice. etc) .lagăre cu mişcare de rotaţie completă. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. mase plastice (termoplaste. .cu lubrifianti solizi (grafitul. Materialele antifricţiune mai des utilizate sunt bronzurile cu plumb. fonta antifricţiune.3 Simbolizarea rulmenţilor Simbolizarea rulmenţilor are drept scop notarea codificată a lor. Condiţia principală fiind asigurarea unui coeficient minim de frecare.) Formele constructive ale lagărelor sunt foarte diverse depinzând de locul unde se utilizează. precizarea se 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). g)după stare fizică a lubrifiantului .lagăre cu rezemare rigidă. .lagăre cu mişcare oscilantă.sufixul. zinc şi aluminiu. Cuzineţii sunt elementul principal al lagărului.lagăre intermediare. printre care: să asigure un coeficient de frecare minim. radiali-axiali cu role conice etc. mercur.lagăre hidrodinamice şi gazodinamice.lagăre plane.lagăre cu mişcare de translaţie alternantă. . porţelanuri speciale). 12.prefixul.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme . să asigure aderenţa lubrifiantului etc. etc) .cu lubrifianţi gazoşi (aer. Orice formă de copiere. Simbolul unui rulment cuprinde: .). performanţele şi sarcinile pecare trebie să le realizeze. Ei pot fi executaţi dintr-o bucată sau din două bucăţi. lemnul stratificat.cu lubrifianţi lichizi (uleiuri. ei având rolul de a prelua sarcina de la fus şi de a o transmite postamentului. . să disipeze uşor căldura. stocare. Materialele din care se confecţionează cuzineţii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii.lagăre sferice. d) după poziţia pe osie sau arbore: . să fie rezistente la uzură şi coroziune.lagăre de capăt. . . . c) după forma suprafeţei de frecare: . staniu.lagăre conice. Ele variază de la simple bucşe la lagăre de complexitate deosebită si cu costuri pe măsură. 151 . fluoroplaste. materiale mineraloceramice. bisulfura de molibden etc. e) după modul de rezemare: . apă. . este un grup de cifre şi litere care au semnificaţii bine definite şi cuprinde: a) Simbolizarea tipului de rulment (funcţie de tipul de sarcină preluată şi tipul corpurilor de rostogolire ex. poliamide. .lagăre cu ungere hibridă. .lagăre cu rezemare elastică. pentru cuzineţi se folosesc materiale antifricţiune. gaze inerte. astfel încât un rulment de orice construcţie să poată fi identificat pe baza simbolului său.lagăre hidrostatice şi gazostatice .simbolul de bază.

Pentru diametre ale alezajelor mai mari de 500 mm.rulment radial-axial cu role conice.rulment radial cu bile pe un rând. în loc de seria de lăţimi se consideră o serie de înălţimi. dacă simbolul alezajului este format din mai mult de două cifre.8) cuprinde două cifre : prima se referă la seria de lăţimi.1 Diametrul alezajului. care pot face recomandări suplimentare.6 şi 9 mm simbolul alezajului cuprinde chiar valoarea alezajului. stocare. dimensionarea lor interesează mai puţin pe beneficiar. Pentru diametre ale alezajelor cuprinse între 0. Pentru alegarea rulmenţilor standardizaţi se folosesc două căi adoptate de ISO şi preluate de STAS şi anume: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). de sufixe. iar a doua se referă la seria diametrelor. Orice formă de copiere. Important este ca să se ştie cum trebuie ales un rulment din toate tipurile standardizate astfel încât să funcţioneze în bune condiţii. Aceste simboluri pot apărea sub formă de prefixe sau. La rulmenţi axiali. mai adesea. separat de simbolul seriei printr-o linie oblică. sau dacă alezajul este o fracţie zecimală. Pentru alezajele cu diametrul interior cuprins între 10 şi 17 mm simbolurile sunt : Tabelul 8. la precizia de execuţie etc.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme face. în general. funcţie de tipul rulmentului. b) Simbolul seriei de dimensiuni (fig. Simbolurile suplimentare (cifre şi litere) se referă la particularităţile constructive ale elementelor rulmentului. se recomandă consultarea catoloagelor producatorilor. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. (exemplu: rulmentul 6208 are diametrul interior d= 8X5=40mm).8. 152 . Exemple: dacă prima cifră este 6. simbolul alezajului se separă întotdeauna de simbolul seriei printr-o linie oblică. 3. NU. pe langa metoda prezentată mai jos. Exemplu de formare a simbolului la rulmenţi. se face fie cu una sau două cifre fie cu una său două litere cu care începe simbolul rulmentului. la modul de etanşare a lui. Exemplu: rulmentul 30306 are diametrul exterior d mai mare decât rulmentul 30206 şi lăţimea b mai mică decât rulmentul 32306.rulment radial cu role cilindrice.4 Alegerea rulmenţilor Deoarece construirea rulmenţilor se face în fabrici specializate. c) Simbolul alezajelor constituie. Pentru mai multă sigurantă. 12. simbolul alezajului este reprezentat chiar de valoarea diametrului. ultimele cifre ale simbolului de bază. d mm 10 12 15 17 Simbolul alezajului 00 01 01 03 Simbolul alezajelor cu diametrul de la 20 la 480 m se exprimă printr-un număr egal cu 1/5 din valoarea diametrului. dacă acest număr este format dintr-o singură cifră formarea simbolului se face punând un 0 în faţa cifrei.

bazat pe capacitatea de încărcare dinamică. stocare. acesta atinge durabilitatea de bază egală cu un milion de rotaţii.sarcina dinamică echivalentă. b) Rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role conice se pot monta pe arbore în două moduri şi anume: în “X” (fig.2 dacă se roteşte inelul exterior).8. cerinţele constructive ale reazemului. Indiferent de tipul rulmenţilor. Orice formă de copiere. P .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 1) calculul la durabilitate. a) În funcţie de caracterul sarcinii. Din acest motiv se defineşte durabilitatea de bază (L10) ca reprezentând durata de funcţionare exprimată în milioane de rotaţii atinsă de cel puţin 90% din rulmenţii unui lot încercat. iar X şi Y coeficienţii sarcinii radiale şi respectiv axiale daţi în cataloagele de rulmenţi (în funcţie de raportul Fa / Fr ). condiţiile de exploatare şi de montaj se alege tipul de rulment. Prin durabilitate se înţelege durata de funcţionare exprimată în milioane de rotaţii la care un rulment rezistă până la apariţia ciupiturilor. 153 . din catalogul de rulmenţi. deoarece lipseşte sarcina axială relaţia devine: Forţele radiale din rulmenţi se calculează cu relaţia: unde R H1(2) şi R V1(2) reprezintă reacţiunile din lagăre în plan orizontal H. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Calculul sarcinii dinamice echivalente depinde de tipul rulmentului astfel: a) Pentru rulmenţi radiali. iar V este factor cinematic care depinde de inelul care se roteşte ( V=1. respectiv vertical V. iar din cataloage dimensiunile lui.capacitatea dinamică de bază. dacă inelul interior este rotitor.8. Deoarece rulmenţii nu pot fi executaţi perfect identici. Pentru a folosi ecuaţia de catalog se introduce noţiunea de sarcină dinamică echivalentă P care se calculează cu relaţia: în care Fr şi Fa sunt sarcinile radială şi respectiv axială. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). durabilitatea diferă de la un rulment la altul în cadrul aceluiaşi lot încercat. iar cel exterior fix. durabilitatea acestora se calculează cu relaţia (numită şi ecuaţia de catalog): L10=(P/C)p în care: C . calculată conform solicitarilor. 2) calculul la deformaţii plastice.11).10) sau în “O” (fig. bazat pe capacitatea de încărcare statică. 1) Calculul la durabilitate pleacă de la definiţia durabilităţii unui rulment. Forţa pe rulment a fost considerată constantă ca mărime şi direcţie. În realitate forţele ce acţionează asupra rulmentului sunt de cele mai multe ori variabile şi combinate. p =3 pentru rulmenţi cu bile şi p=10/3 pentru rulmenţi cu role. Capacitatea dinamică de bază a rulmenţilor reprezintă sarcina pur radială (pentru rulmenţi radiali) sau pur axială (pentru rulmenţi axiali) la care fiind încercat un lot de rulmenţi identici. V=1. pur radială sau pur axială.

ce se determinată cu relaţia: unde.factorul radial al rulmentului şi Y0 factorul axial al rulmentului ( se dau în cataloage). şi o serie de alte probleme. într-un cuvânt de soluţia constructivă cea mai adecvată pentru realizarea funcţionării corecte a ansamblului. după alegerea tipului şi a dimensiunilor rulmentului. Pentru realizarea fixării axiale a rulmenţilor există un număr mare de soluţii în funcţie de tipul rulmentului. Fixarea inelelor rulmenţilor se va face în funcţie de felul rulmentului (fix. În funcţie de diametrul fusului din cataloage se aleg dimensiunile optime ale rulmentului necesar solicitarii calculate. se impune montarea unor inele intermediare. se calculează capacitatea statică de bază cu relaţia: unde: fs . bazat pe capacitatea de încărcare statică se face pentru rulmenţii ficşi sau cu turaţia n [rot/min] (rulmenţii de la lagarele rotilor de macara. În general sunt folosite fixările si reglajele axiale. în afara alegerii şi verificării rulmenţilor. de natura reglajului. etc). Orice formă de copiere. stocare. respective liber. În cazul unor solicitări axiale mai mici se pot realiza fixări axiale cu inele de fixare (zeger. piuliţe şi plăcuţe cu şuruburi. Fr şi Fa sunt componenta radială.5. Montajul rulmenţilor La proiectarea unui montaj cu rulmenţi trebuie rezolvate. Ca urmare a înălţimii mici pe care o au inelele de siguranţă şi a razei de racordare exterioare a inelelor rulmentilor. cu relaţia de echivalare de mai sus.daca impiedica deplasarile in ambele sensuri.factor de siguranţă statică. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. reglarea jocului în rulmenţii radiali-axiali. verificand conditia ca: 12.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme b) Se calculează sarcina dinamică echivalentă P. intre rulmenti si inele de fixare. etc). daca in timpul functionarii se poate deplasa pentru a compensa unele deformatii ale arborelui sau carcasei) şi de tipul acestuia. 154 . iar X0. iar apoi se determină durabilitatea rulmentului. Sistemul cel mai răspândit de fixare axială se realizează cu capace. 2) Calculul la deformaţii plastice. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). în măsura în care nu se transmite nici o sarcină axială prin rulmentul respectiv. ungerea şi etanşarea lagărelor. Se menţionează că fixarea unui inel se poate realiza si numai printr-un ajustaj cu strângere. respectiv axială a sarcinii statice. Această durabilitate trebuie să fie cuprinsă în limitele admisibile recomandate pentru utilajul respectiv. cu relaţia de mai jos. pentru sarcini axiale mari. Rulmentul va fi fix în lagărul cu încărcarea mai mare şi liber în lagărul cu încărcarea mai mică. remorci si platforme de transport agabaritice. sau pentru precizarea duratei după care se recomandă reviziile perntru inlocuirea acestor rulmenti. mărimea solicitării care trebuie preluată. alegerea ajustajelor de montaj şi a toleranţelor pentru fusul arborelui şi alezajul carcasei. cum ar fi: fixarea inelelor rulmenţilor. În acest caz. Fixarea axială a rulmenţilor ficşi se realizează atât faţă de arbore cât şi faţă de carcasă. P0−sarcina statică echivalentă. Astfel durabilitatea exprimată în ore se calculează cu relaţia: unde n reprezintă turaţia rulmentului în rot/min.

Această reglare se face prin deplasarea axială a unuia din inelele rulmentului. cu o distanţă de deplasare axială libera in timpul dilatării de 1-2 mm până la capac.O’’ (fig.12.9 b). In cazul unor forţe axiale neglijabile şi pentru viteze periferice mici şi mijlocii. fără posibilita deplasarii axiale (rulment conducător) iar celălalt. Orice formă de copiere. La arborii lungi. regându-se în funcţie de schema de montare a rulmenţilor şi de dilataţiile termice ale arborelui. evitându-se astfel blocarea rulmenţilor. se va avea în vedere ca unul dintre rulmenţi să fie montat fix. stocare. In acest caz. La montajul în .. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.9 a)reglarea joculu se face prin deplasarea inelului exterior.X’’ (fig. se se pot bloca. prin Fig. La viteze şi forţe axiale mari se impune o fixare mai rezistentă cu placă de fixare sau cu piuliţă şi inel de siguranţă. prin strângerea piuliţei de reglaj si fixarea in poziţia de reglaj cu ajutorul siguranţei de fixare. iar la montajul în . 155 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Reglarea jocului.9 strângerea şuruburilor capacelor şi modificarea jocului j. iar datorită forţelor axiale foarte mari. din cauza încălzirii se pot dilata.12. (rulment condus). 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 12.. fixarea axială se poate face prin simplu ajustaj cu strângere sau cu inel de siguranţă. In rulmenţii radiali-axiali şi axiali reglarea jocului se realizează la montaj. reglarea jocului se face prin deplasarea inelului interior.

asigurând ungerea până se repară instalaţia.Pb 98. plumb şi staniu (CuPb 22 Sn 4) Compoziţiile ( aliajele) pentru lagăre . prin sinterizare materialul obţinut este poros. alese in urma proiectarii lor. Sn.04. . La un rulment elementele cele mai solicitate sunt inelele şi corpurile de rulare. ceea ce obligă la jocuri relative Ψ > 2o/oo.materiale sinterizate: executate din pulberi metalice presate şi apoi încălzite la cca 2000 o în cuptoare.materiale plastice . cu cupru.bachelita – folosită la lagărele de laminoase. Lagăre inverse la care stratul de compoziţie sau de masă plastică foarte subţire se depune pe fus iar cuzinetul se face din fontă sau oţel. Cuzineţii [11] se execută din: Fonte speciale antifricţiune (STAS 6707): perlitice. la acoperirea cuzineţilor cu strat foarte subţire de mase platice. (rezistă până la 100o).01…0. Din cauza rezistenei mici la deformaţii.Y. . functie de solicitarile la care sunt supuse. poliamide. se foloseşte. rezistă la sarcini statice. se înmoaie la creşterea temperaturii. care sunt oţeluri cu crom. Cu.6 Materillele utilizate pentru lagare Axele si arborii lagarerlor. dacă nu este asigurată o ungere bună. 156 . No care sunt foarte rezistente dar.aliaje de Sn cu Pb ( metale albe)sunt standardizate (STAS 202):Y -Sn 83.Zn şi aliajele lui . şi viteze mai mici de 3m/s. . Tehnologia de execuţie duce la eşecuri sau la succese.compoziţiile pe bază de Al-Sn au m foarte mic. spongios. Y-Sn 80. fie în stare naturală. ele însă au coeficient de dilatare foarte mari.Pb 70 (restul Sn. Eliminarea cuzineţilor depunând stratul de aliaj antifricţiune direct pe corpul lagărului.este cel mai vechi. Orice formă de copiere. Sunt utilizate pentru presiuni medii mai mici de 1 MPa.se folosesc. aliate cu Cr. protejând fusul. nodulare.compoziţia pe bază de Pb – STAS 202 : Y. dar slabă la şocuri Al Sn 6Cu Ni. plumb (Cu Pb 30). se executa uzual din oteluri. atât la sarcini statice. Cu. poduri rulante. . fonte. duc la uzura fusului. Ψ >(1. se mai adaugă Zn. cât şi la viteze mari. foarte bună conductibilitate termică. stocare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 12.lemnul . au o rezistenţă însă relativ mică. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Ca metal de bază : Fe. . Ni.Al. mase cu apă sau chiar liber. au coeficient de frecare foarte redus μ = 0. este un avantaj deoarece uleiul pătrunde în aceşti pori saturându-se de ulei la funcţionarea normală. în cazul întreruperii lubrefiantului lagărul se încălzeşte.5…2) o/oo. o duritate şi tenacitate ridicată şi o mare rezistenţă la uzură. . Y-PbSn 10. de asemenea. agricole. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Se prevede utilizarea a două mărci de oţeluri pentru rulmenţi : RUL 1 (pentru inele şi corpuri de rulare mici) şi RUL 2 (pentru inele mari). iar pe fus se montează o bucată din fontă sau din Bz.aliaje de Al . în special s-a recurs la o soluţie de îmbunătăţire. fie fiert – la maşini textile.materiale macromoleculare din care fac parte : textolitul sau lignofilul (mase plastice stratificate). rezistenţă la sarcini statice.au calitţi bune antifricţiune. deci jocul relativ trebuie să fie mare Ψ > 4o/oo. porii se dilată şi se strâng şi expulsează uleiul în afară. în cuplu cu oţelul. Materialele din care se construiesc aceste elemente trebuie să prezinte o rezistenţă mecanică mare. au coeficient de dilatare mare. Rulmentii. jocul relativ Ψ este relativ mare. Pb. Y-Pb 6 Sn 6 . Bronzuri (STAS 1512) cu cupru. St şi altele). atât la viteze mici. pot să funcţioneze unse cu tot felul de lubrefianţi şi chiar neunse. teflon (politetrafluoretilenă). . cât şi la sarcini dinamice.

După prelucrare se supun tratamentului de călire. 157 . strunjire şi rectificare. Definiţi simbolul unui rulment. precizaţi clasificarea lagarelor după felul frecarii si direcţia fortei ce solicita lagarul in raport cu directia axei de miscare din lagar? 2. exemple? Decodificati seria rulmentilor 6207 Z. 30207. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Explicaţi montajul in X şi O şi modul de reglare a locului Rezolvări: 1. alamă sau mase plastice. Coliviile se execută în majoritatea cazurilor din tablă de oţel prin ştanţare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Inelele cu d > 20 mm se execută prin forjare. stocare. 50609? 3. se folosesc noţiunile din curs si literatura de specialitate 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Care sunt principiile alegerii si de calcul al rulmentilor ? 4. 1. Ele pot fi executate şi prin turnare din bronz. Orice formă de copiere. iar cele cu d < 20 mm numai prin strujire şi rectificare.

. Dintre avantajele acestor mecanisme se pot remarca: -gabarit redus. faţă de cele cilindrice cu dantură dreaptă descrise in cap 7 al cursului utilizeze parametrii si mărimile definite in capitolul 7. iar în fig. 158 .b.Transmisii cu roti dintate Timp mediu de studiu: 2 ore Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu.4. -dimensiuni mai mici prin comparaţie cu cele cilindrice cu dantură dreaptă. După cum rezultă din fig. fig. putem întâlni trei cazuri distincte: - angrenaj roată cremalieră (fig. angrenajele cilindrice cu dantură înclinată nu prezintă elemente de diferenţiere.18. care prezintă modurile de realizare a acestor transmisii. aceleaşi imagini.4.datorită necesităţi prelucrării componentelor axiale a forţei de contact dintre flancuri. Orice formă de copiere. respectiv. respectiv.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme 13.4. conice şi melcate.4.18. care transformă o mişcare de rotaţie intr-o mişcare de translaţie şi invers.a). datorită intrării progresive în angrenare a dinţilor.7. Angrenaj cilindric exterior cu dantura înclinată (fig.19.c). fig. pentru a se contura mai bine particularităţile acestora.19. stocare.3. dar reprezentate fizic. PARTICULARITĂŢILE ANGRENAJELOR CILINDRICE CU DANTURĂ ÎNCLINATĂ Din punct de vedere al mecanismului. 4. . cu dantură conică şi a angrenajelor melcate. semnificative ci mai mult din punct de vedere organologic. Angrenaj cilindric interior exterior cu dantura înclinată (fig.construcţia ansamblului mai complicată. descrie roţile cilindrice cu dantură dreaptă echivalente celor cilindrice cu dantură inclinată.4.19.4. sistemul de fixare pe lagăre este mai complicat. fig.4.b). 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). respectiv. pornind de la reprezentarea spaţială a acestora cu ajutorul cercurilor de divizare.18. conice si cilindrice cu dantură inclinată. . a. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.4. Dezavantajele sunt legate în primul rând: - procesul tehnologic de realizare a acestor danturi este mai complicat necesitând maşini speciale. pentru a definii particularităţile celor melcate.18. .19. planul de referinţă al cremalierei. respectiv. -silenţiozitate crescută. studentul va fi capabil să    definească particularităţile angrenajelor cilindrice cu dantură inclinată.

Avem un prim plan.18.b. numit şi unghi de înclinare mediu.5. dantură Relaţiile de calcul geometric ale angrenajului din acest plan frontal se obţin din relaţiile angrenajului plan (cap.19. elicele cilindrilor de rostogolire sunt caracterizate prin unghiuri de înclinare egale şi sensuri de înclinare opuse. deoarece se rotesc în acelaşi sens. numit plan frontal sau tăietor. În cazul acestor danturi. dantura cremalierei este înclinată faţă de axa cremalierei paralelă cu axa roţii. cu un unghi notat cu  .418.dreaptă.). c. De aceea. a b c Fig.). deoarece se rotesc în sensuri opuse.4. Pentru definirea roţii se foloseşte unghiul corespunzător diametrului de divizare.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme După cum reiese din fig. 4.3.a.18. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. şi maxim la exterior. elementele 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). stocare. a b c Mărimile geometrice care definesc roata corespunzătoare acestei secţiuni.4. 159 . Orice formă de copiere. roata dinţată se secţionează cu două plane de studiu. pentru calculul geometric al unui angrenaj cilindric cu dinţi înclinaţi. elicele cilindrilor de rostogolire sunt caracterizate prin acelaşi unghi şi acelaşi sens de înclinare. situat perpendicular pe axa roţii dinţate.18. În conformitate cu fig. corespunzător fiecărui plan de studiu.4. Pentru o mai bună identificare. sunt 4. conforme cu cele de la angrenajul cuFig.). Dacă unghiul cremalierei  este constant cel al roţii este variabil fiind minim pentru diametrul de la interior al roţii. implicit. danturile unui angrenaj exterior au sensuri contrare de înclinare. aceste particularităţi se regăsesc şi la angrenajul particular roată-cremalieră (fig. a. Ca urmare calculul geometric se reduce la calculul geometric al câte unui angrenaj cilindric cu dantură dreaptă. danturile au acelaşi sens de înclinare.18. implicit.4. dintele reprezintă o parte dintr-o elice. În cazul angrenajului interior (fig.

unghiul de înclinare a spirei dintelui corespunzător cercului de divizare. Cel de al doilea plan. sau unde este cazul sunt date valorile şi criteriile de selecţie în anexele indicate. 160 .). este evident că este înclinat faţă de axa de rotaţie a roţii cu un unghi  . prin ataşarea indicelui n (nu se ataşează indicele n.2.1. Relaţiile de proiectare pentru calculul geometric al angrenajelor cilindrice cu dantură exterioară dreaptă şi înclinată sunt redate în tabelul 4. se obţin din relaţiile angrenajului plan (cap. pentru condiţiile similare cu indicele f). se numeşte plan de secţiune normal. 4. Acest plan.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme geometrice definitorii vor purta indicele f. Relaţiile de calcul geometric ale angrenajului din acest plan normal. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Nu se ataşează indicele f elementelor ce definesc înălţimile dinţilor. deoarece aceste mărimi au sens numai în plan frontal). Orice formă de copiere.. datorită poziţiei sale particulare de a fi normal pe axa de simetrie a dintelui studiat. reprezintă.5. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. razele de racordare şi numerelor de dinţi. În ambele tabele sunt inserate şi alte mărimi de calcul ce sunt definite cu relaţiile de calcul aferente în tabel.3. stocare. iar pentru calculul geometric al angrenajelor cilindrice cu dantură interioară dreaptă şi înclinată sunt redate în tabelul 4. Unghiul  .

m - normal. 161 .25 w0 n  0.  0 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Tabel 4. A0 8 November 20110 mf  mn cos  0 z 2  i z z1 0 f  0 A0  1 m z1  z 2  2 tg  0 f  tg  0n cos  0 1 m f  z1  z 2   2 1 mn  z1  z 2   2 cos  0 A0  Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). w0 w0 n  m  mn Modulul. stocare. de referinţă.  0 f Distanta dintre axe. m f m  mn  m f Numărul de dinţi al roţilor.  0 Profilul de referinţă (STAS 821-61) Unghiul (normal) profilului de referinţă. z1( 2 ) Unghiul frontal al profilului de referinţă. f 0  f 0n  Coeficientul (normal) locului de referinţă la fund. Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. mn frontal. Relaţiile de calcul geometric pentru angrenaje cilindrice exterioare cu dantură dreaptă şi înclinată Denumirea elementului geometric Dantura dreaptă Dantura înclinată 0  0 0  0 Unghiul de înclinare de referinţă. 0 n  0  20 o  0 n  20 o f0  1 f 0n  1 w0  0.25 Coeficientul (normal) profilului capului de referinţă.1.

162 . modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.90  n1   n 2  0.  r  rf  Distanta dintre axe.  n1( 2) (pentru angrenajul zero ev  r  2 1   2 z1  z 2 A  A0  n1   n 2 z1  z 2 tg  0 n  cos  0 cos  r A  A0 cos  0 f cos  rf Pentru angrenajul zero deplasat: 1   2  n1   n 2 Pentru angrenajul deplasat: 1   2  respectiv z1  z 2  ev r  ev 0 2tg 0 ev rf  ev 0 f 1n   2 n  2tg 0 n z1  z 2  Se recomanda (conform ISO TC 60): -pentru z1  30 1   2  0  n1   n 2  0 -pentru z1  30 şi z1  z 2  60 1   2  0. A Deplasările specifice de profil.0330  z1   n 2  0.  n1   n 2  0 ) tg  0  ev  0 14  z1 17 a d  m f 0    Se verifică condiţia de evitare a subtăierii: 14  z1 17 z1 z1  cos 3  0  n1  a d  mn  f 0 n   n  Înălţimea piciorului dintelui. ad ev  rf  2  ev 0 f 1   2  0 .0330  z 2   n1  0.0330  z1   n1   n 2  0.0330  z1  -pentru z1  10 şi 30  z1  z 2  60 1  0.0330  z 2  -pentru z1  z 2  30 1   2  0.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Unghiul de angrenare.0330  z1   2  0. Orice formă de copiere.90 Se verifică condiţia de evitare a subtăierii: 1  Înălţimea capului dintelui. 1( 2) . stocare. bd 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).

d x . 2 tg 0 f z1.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme bd  m f 0  w0    bd  mn  f 0 n  w0 n   n  Înălţimea dintelui. stocare.  mn z1( 2 ) cos  0 d e1( 2 )  d d 1( 2 )  2ad d e1( 2 ) Diametrul de picior.5  21. d r1( 2 ) Diametrul cercului de varf d r1( 2 )  d d 1( 2 ) d v1( 2 )  cos  0 cos  r d r1( 2 )  d d 1( 2 ) d b1( 2 ) d v1( 2 )  cos  v1( 2 ) ev v1( 2 )  0. 2 tg 0 z1. d d 1( 2 ) d d 1( 2 )  m f z1( 2 )  d d 1( 2 )  mz1( 2 ) Diametrul de cap. s d   s d  m  2tg 0  2  Grosimea dintelui pe un cerc oarecare de diametru d x . d i1( 2 ) Diametrul de baza. 163 .5  2 f 1. Rx 8 November 20110 d b  d d cos  0  d e cos  e  d b  d d cos  0 f  d e cos  ef   d x cos  Rx  d x cos  fRx Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). d i1( 2 )  d d 1( 2 )  2bd d b1( 2 )  d d 1( 2 ) cos  0 f d b1( 2 )  d d 1( 2 ) cos  0 d b1( 2 ) Diametrul de rostogolire. h h  a d  bd Diametrul de divizare. 2  cos  rf d b1( 2 ) cos  fv1( 2 ) ev fv1( 2 )  0. Orice formă de copiere. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. 2   ev 0 f  ev 0 Grosimea dintelui pe cercul de divizare. s x s x  m[ev 0  ev x z   2tg 0 ] cos  0 f cos  0 cos  x sd   2  sx  mn      2 n tg 0 n  cos  0  2  mn  [ev 0 f  ev xf z   cos  0 2  2 f tg 0 f ] cos  0 f cos  xf în care:  f 1( 2 )   n1( 2 ) cos  0 Legătura dintre unghiul de presiune al profilului şi diametrul.

Orice formă de copiere. stocare. Ln 0  grade  0. 164 .5  zev 0  Ln  2m sin  0 8 November 20110 nz  0 f grade  0. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.334 mn  Lungimea peste n dinţi.5 rotunjit la valori întregi g nz Ln  Ln 0  Ln 0  m cos  0 n  0.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Legătura între unghiul de presiune al profilului şi pas. p Rx Gradul de acoperire.5 180 cos 2  0 rotunjit la întreg Ln Ln 0  mn cos  0 n [ n  0. 180 pentru 0  20o z n   0.  Rx .5     zev 0 f ] Ln  2 n mn sin  0 n condiţie pentru măsurare: B  Ln sin  0 n Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).5.  pb  m cos  0  p d cos  0  pb  m f cos  0 f  pd cos  0 f   p Rx cos  Rx  p Rx cos  fRx  Re21  Rb21  Re22  Rb22  A sin  r  m cos  0    f  s Pentru angrenare roata dinţatăcremaliera:  f  Re21  Rb21  Re22  Rb22  Asinrf  mf cos0 f a Re21  Rb21   Rd 1 sin  0 sin  0  m cos  0 s  B2 sin 0  mn în care a este înălţimea capului dintelui cremalierei d e1( 2 )  d v1( 2 ) Evitarea ascuţirii dintelui la vârf în general: d v1( 2)  d e1( 2)  0.

Orice formă de copiere. m Conform STAS -normal. A0 8 November 20110 mf  m cos  0 z 2  iz1 0 f  0 A0  1 m z 2  z1  2 tg 0 f  tg 0 n cos  0 1 A0  m f  z 2  z1   2 1 m z 2  z1   2 cos  0 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).25 w0 n  0. 165 .2. f 0  f 0n  Coeficientul(normal) jocului de referinţă la fund.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Tabel 4. w0 w0 n  Modulul. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. stocare. mn m  mn  m f m  mn Stas:822-61: -frontal. Calculul geometric al angrenajului cilindric interior.  0 f Distanta dintre axe. m f Numărul de dinţi.25 Coeficientul (normal) profilului capului de referinţă. cu dantura dreapta şi înclinată Denumirea elementului geometric Relaţiile de calcul Dantura dreaptă Dantura înclinată 0  0 0  0 Unghiul de înclinare de referinţă. de referinţă.  0  0 n   0  20o  0 n  20o f0  1 f 0n  1 w0  0. z1( 2 ) Unghiul frontal al profilului de referinţă.  0 Profilul de referinţă (STAS 821-61) Unghiul(normal) profilului de referinţă.

 n1( 2 ) A  A0 cos  0 cos  r A  A0 cos  0 f cos  rf v.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Unghiul de angrenare. 1( 2 ) . Orice formă de copiere. Db 2 Dd 2  m f z 2  Di 2  Dd 2  2bd 2 Db 2  Dd 2 cos  0 Dr 2  Dd 2 cos  0 cos  r Db 2  Dd 2 cos  0 f Dr 2  Dd 2 cos  0 f cos  rf Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). tabelul 71 1( 2)  f 1( 2 )   n1( 2 ) cos  0 Pentru roata danturata interior Înălţimea capului dintelui. ad 2 Înălţimea piciorului dintelui. Dd 2 h  a d 2  bd 2 Dd 2  mz 2 Diametrul de cap. bd 2 a d 2  m f 0   2  a d 2  mn  f 0 n   n 2  bd 2  m f 0  w0   2  bd 2  mn  f 0 n  w0 n   n 2  Înălţimea dintelui.  r  rf  ev r  2 1   2 z1  z 2 tg 0  ev 0 ev rf  2  n1   n 2 z1  z 2 tg 0 n   ev 0 f Distanta dintre axe. h Diametrul de divizare. 166 . stocare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. De 2 Diametrul de rostogolire. Dr 2 8 November 20110 m z2 cos  0 De 2  Dd 2  2ad 2 Diametrul de picior. Di 2 Diametrul de baza. A Deplasările specifice de profil.

. Cea mai largă dezvoltare au avut-o angrenajele pentru cazul particular în care δ=90º.3.20. echivalentul cercului de vârf. Angrenajul conic la care δ=90º se numeşte angrenaj octogonal. . a. când axa de simetrie a dintelui descrie o spirală conică pe conul de divizare de unghi constant.Conul exterior. echivalentul cercului interior. echivalentul cercului exterior.Conul de divizare.b. prin angrenajul conic se subânţelege angrenajul conic octogonal. similare cu cele ale cercurilor de la angrenajele cilindrice. în continuare când nu se fac menţiuni. O soluţie perfecţionată o reprezintă cele cu dantură înclinată conform fig. se observă că în cazul acestor angrenaje. Aceste conuri vor avea nume semnificative. purtând numele de dantură conică cu dinţi drepţi. .4. după cum urmează: .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Gradul de acoperire. notate cu δ. dintele poate avea axa sa dispusă după generatoarea conului..4. În consecinţă.   Re21  Rb21  Re22  Rb22  A sin  r m cos  0 f  Re21  Rb21  Re22  Rb22  Asinrf mcos0 f s  B2 sin 0 mn    f  s 4. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.7. stocare. .19.4. pentru definirea geometriei acestor roţi şi angrenaje în locul cercurilor de la angrenajele cilindrice se vor folosi conuri.19. Pornind de la fig. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Cum acesta este cazul cel mai general întâlnit în practica.4. dată dantura este dispusă pe o pânză conică. echivalentul cercului de divizare. Orice formă de copiere. După cum rezultă din fig.20. PARTICULARITĂŢILE ANGRENAJELOR CONICE Angrenajele conice au fost create pentru a transmite mişcarea de rotaţie şi un cuplu util între axe concurente ce formează între ele diferite unghiuri. 167 .Conul de vârf.Conul interior. Fig.

Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Cea mai performantă soluţie o reprezintă angrenajele conice cu dantură curbă. Prin echivalenţă. 168 .4.21. ce au caracteristic faptul că centrul celor două roţi este la infinit.3. sunt redate în figura 4. conurile de rostogolire sunt şi conuri de divizare. Deoarece angrenajele conice se executa în general ca angrenaje “zero” sau “zero deplasat”. dreapta de angrenare devine cerc diametral de angrenare. fiecărei roţi conice.23. care este generatoarea comună celor doua conuri de rostogolire.21. similar cercurilor de rostogolire ale roţilor cilindrice. Aşa cum rezultă din figura 4. stocare. CLASIFICAREA ANGRENAJELOR CONICE DUPA POZIŢIA RELATIVĂ A CONURILOR DE ROSTOGOLIRE Pentru a studia posibilităţile de realizare şi utilizare a angrenajelor conice. sunt redate schematic patru din cele mai utilizate tipuri de curbe pentru aceste angrenaje.8. segmentele de angrenare de la cel cilindric revin arce de angrenare: cremaliera de referinţă devine roată plană de referinţă. se poate spune că şi angrenajele cilindrice sunt angrenaje conice. Perechea de conuri de rostogolire sunt tangente în lungul axei instantanee de rotaţie. funcţie de poziţia relativă a conurilor de rostogolire. În timpul angrenării. prin reprezentare schematică şi respectiv în secţiune. aceste angrenaje conice pot fi: 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).4. îi corespunde ca suprafaţă de rostogolire câte un con de rostogolire. cele mai reprezentative trei clase de angrenaje. 4. la care axa de simetrie a dintelui realizează un unghi variabil cu generatoarea conului de divizare. Fig.22. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. În fig. la trecerea de la angrenajul cilindric la cel conic sunt [JVD1989]: - evolventa plană devine evolventă sferică. Principalele modificări ce apar. Orice formă de copiere.

modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Orice formă de copiere. când conul devine plan.4.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme a) Angrenaje concurente conice exterioare (fig. c) Angrenaje concurente conice cu rotaţie plană (fig. reprezentare schematică şi b reprezentare în secţiune).c. b) Angrenaje concurente conice interioare (fig.4. stocare.23. Fig.2 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). 169 . De menţionat că roata conica plană este roata cu unghiul la vârf  al conului de divizare de 180º.4.23.23.a. reprezentare schematică şi d reprezentare în secţiune). reprezentare schematică şi f reprezentare în secţiune).e. 4.

24. Acest calcul v-a fi dezvoltat în volumul doi al lucrării. [J.4.D 1989]. acestea se echivalează cu angrenaje cilindrice care se obţin prin desfăşurarea cremalierei sferice de la exteriorul acestor roţi conice pe un plan. Calculul raportului de transmitere pentru angrenaj conic cu axe perpendiculare Fig.3.a” este cel mai utilizat. De aceea aceste angrenaje reprezintă o aproximare a angrenajelor evolventice. devenind astfel cremaliera de referinţă a roţii plane. fiind similar cu cel de la angrenajele cilindrice.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Aceasta roata devine roata plana de referinţă. cu preponderenţă cele octogonale. ca în cazul cremalierelor de referinţă.8. stocare. pentru simplificarea tehnologiei de fabricare flancurile dinţilor acestei roţii plane de referinţă se construiesc rectilinii. 4. ANALIZA CINEMATICĂ A ANGRENAJELOR CONICE Fig. Dintre acestea tipul .Calculul raportului de transmitere pentru angrenaj conic cu axe neperpendiculare Fig. Din punct de vedere a calculului geometric al acestor angrenaje.26. Orice formă de copiere. 4. Angrenaj conic interior 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB).V.25. 4. 170 .. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. luând locul cremalierei de referinţa de la rotile cilindrice. Deşi flancurile dinţilor roţii plane nu mai sunt drepte.

Orice formă de copiere.27 Roata cilindrica cu dantură dreaptă echivalenta 4.28. care este totdeauna roata conducătoare.27.4.. Aşa cum rezultă din fig. Roata conjugată melcului are de asemenea un profil deosebit.Dantura melcului.27. Datorită mişcării continui de rotaţie a melcului mecanismul mai poartă numele de mecanism cu şurub fără sfârşit. care se notează totdeauna cu z1. la care melcul are spira înfăşurată pe un cilindru (fig.9. iar numărul de dinţi reprezintă numărul de începuturi ale şurubului. profilul danturii se poate asimila cu profilul unui şurub. la care spira melcului este înfăşurata pe o pânză de forma unui hiperboloid de 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). constă din una până la maxim patru spirale. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. sau angrenaje globoidale.4. angrenajele se clasifică în: a) Angrenaje melcate cu melc cilindric. Funcţie de suprafaţa pe care este înfăşurată spira melcului. PARTICULARITĂŢILE ANGRENAJELOR MELCATE Angrenajele melcate reprezintă o clasă de angrenaje mult deosebite de cele cilindrice şi conice.3. principala caracteristică o constituie melcul angrenajului. Datorită acestei particularităţi.) b) Angrenaje melcate cu melc globoidal (fig. 4. ce redă un astfel de angrenaj.27.4. înfăşurate pe corpul melcului. Numărul spiralelor reprezintă numărul de dinţi ai melcului.4.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. suprafaţa pe care este dispusă dantura fiind o suprafaţă riglată de hiperboloid de rotaţie. mai au caracteristic faptul că cele două axe sun totdeauna perpendiculare în spaţiu.). stocare. Angrenajele melcate. cum rezultă din fig. 171 .

aceea de mecanism unisens. la care suprafaţa de înfăşurare a spirei melcului este un trunchi de con. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). stocare.28. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. ce constituie un mare avantaj din punct de vedere tehnologic. Hiperboloidul de revoluţie este folosit preponderent. 172 . . fără zgomot. de până la 100KW şi cu turaţii ridicate de până la 4000 rot/min. Din acest motiv sunt preferate în lanţurile cinematice ale instalaţiilor de ridicat. necesitatea utilizării. etc. Orice formă de copiere.Asigura condiţia de autofrânare. tehnologie de prelucrare mai complicate şi mai scumpe. . datorită avantajului de a fi o suprafaţă riglată. datorită vitezei relative dintre flancurile dinţilor mult mai mare. 4. Dintre avantajele acestor angrenaje se pot enumera: - Angrenajele melcate se folosesc pentru transmiterea şi transformarea de puteri mari. suprafeţele melcului şi ale roţii formează suprafeţe spaţiale reciproc înfăşurabile.27. putând utiliza scule cu profil rectiliniu. nu şi invers. ochit. Pentru transmisii cinematice se folosesc angrenajele melcate în special cu melc cilindric. ele funcţionează lin. Datorită acestui mod de angrenare sunt cele mai performante angrenaje melcate.Sunt recomandate de asemenea pentru rapoarte de transmitere pe o singura treaptă. cu valori cuprinse între 6 şi 100 la reductoare în două trepte cu i12  1000 . Melcul capătă formă toroidală. poziţionat. .Un alt avantaj deosebit de mare este dat de faptul că datorită particularităţii de realizare a cuplei de angrenare. conferind o calitate unică faţă de celelalte angrenaje. În cazul angrenajelor melcate mişcarea se transmite numai de la melc la roata.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme revoluţie astfel încât şi melcul înfăşoară dantura rotii melcate. soluţii de lăgăruire complexe şi mai scumpe. din acest motiv de materiale antifricţiune scumpe pentru realizarea roţilor melcate. c) Angrenaje melcate cu melc conic. Cum rezultă din fig 4. îmbunătăţind astfel foarte mult performanţele angrenajului în raport cu cel cu melc cilindric. Ca dezavantaje putem remarca: - randamentul mai scăzut fata de celelalte angrenaje. Fig.

173 .). melcul echivalent poartă numele de melc cremalieră. se folosesc relaţii similare cu cele de la angrenajele cilindrice. unghiurile de înclinare fiind diferite ( 1   2 ). stocare. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.3. O particularitate mai importantă este că pentru a se face trecerea de la profilul melcului la cel al unei roţi dinţate se introduce o mărime caracteristică notată cu q . cunoscute şi sub denumirea de angrenaje elicoidale (vezi paragraf 4. iar roţile nu mai sunt cilindrice. Aceste angrenaje poartă această denumire deoarece cele două roţi aflate în angrenare sunt două roţi cilindrice cu dantură înclinată. fiind un angrenaj.28. Din punct de vedere al calculului geometric. la angrenajele melcate unghiul dintre axe este întotdeauna  2 . Spre deosebire de cele elicoidale.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Fig. se consideră profilul melcului într-o secţiune axială (conţine axa melcului) ca profilul unei cremaliere de referinţă a unui angrenaj cilindric cu dantură înclinată cu unghiul de înclinare egal cu unghiul mediu de înclinare a spiralei melcului (conform STAS 6845-75. Acest modul poartă numele de modul aparent sau modulul axial fiind notat cu ma.10. Orice formă de copiere. numit coeficient diametral. Pentru a se putea particulariza aceste relaţii. dat de relaţia: q 8 November 20110 d 01 ma Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Axele celor două roţi au poziţie oarecare în spaţiu. 4. angrenajele melcate constituie un caz particular al angrenajelor cilindrice cu axe oarecare. Principial. iar valorile modulului aparent sunt standardizate conform STAS 822-82.).

respective  2 .Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Mărimile coeficientului diametral q sunt precizate în STAS 6845-75. Pentru numărul de dinţi ai melcului se recomanda alegerea sa funcţie de raportul transmitere conform tabelului din anexă.29.4. De asemenea alunecarea relative între dinţi.10. Relaţiile de calcul geometric propriuzise se vor dezvolta în volumul doi al lucrării. Orice formă de copiere. Dinţii roţilor au înclinarea axelor de simetrie a dinţilor 1 diferită de  2 . 4.) sunt construite din doua roti cilindrice ale căror axe nu au nici un punct comun. ca urmare a direcţiei diferite a flancurilor din punctul de contact este foarte mare generând uzuri normale mari. Contactul este punctiform ceea ce limitează utilizarea acestor angrenaje mai mult pentru transmisii cinematice. 4. fiind încrucişate în spaţiu cu unghiul δ. funcţie de raportul de transmitere valorile optime. ANALIZA CINEMATICĂ A ANGRENAJELOR ELICOIDALE ŞI MELCATE Angrenajele melcate sunt cele mai reprezentative dintre angrenajele elicoidale sau angrenajele cu axe încrucişate. fiind dată de relaţia : A12  mn 2  z1 z2      cos 1 cos  2  Restul calculelor geometrice ale roţilor dinţate se face după metodica de calcul geometric al roţilor cilindrice cu dantura înclinată cu 1 . Pornind de la definiţie. sau transformare este: i12  raportul de w1 z2 rd 1 cos  2   w2 z1 rd 2 cos 1 iar distanta dintre axe. stocare.3. 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). conform figurii rezultă ca o relaţie geometrică imediată. 174 .30. Fig. în care se indica pentru fiecare modul.29. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă. Angrenajele elicoidale (fig 4. transmitere. Fig.

conice si melcate Rezolvări: 1. Precizaţi avantajele si dezavantajele angfrnajelor cilindrice cu dantură inclinată.Mecanisme şi Organe de Maşini Partea I Mecanisme Din punct de vedere cinematic. se folosesc notiunile şi relaţiile din curs si literatura de specialitate 8 November 20110 Funcţie didactică Prenume NumeDumitru DASCĂLU © Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Deci: 1   2   2 care înlocuită în relaţiile anterioare ne dă relaţiile privind calculul cinematic al acestor angrenaje: i12  A12  mn 2 w1 z 2 rd 1   tg 1 w2 z1 rd 2  z1 mn m z2    z1tg 1  z2   n  z1i12  z2    2sin 1  cos 1 cos  2  2sin 1 Exerciţii 1. 2. 175 . Orice formă de copiere. stocare. angrenajele melcate se deosebesc în primul rând prin faptul că au axele roţilor ce se află în angrenare întotdeauna în poziţia particulară de perpendiculare în spaţiu. Calculati roara cilindrica cu dantura dreaptă echivalenta unei roti cilindrice cu dantură inclinară. modificare şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.