You are on page 1of 4

Noțiunea de Periotest definește

:
A. O valoare ce caracterizează starea de sănătate a parodonțiului
B. Un aparat ce măsoară sarcinile ocluzale
C. Gradul de mobilitate dentară în condiții normale sau patologice
D. Un indicator de placă bacteriană
E. Dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodonțiului dinților stâlpi.
(pag. 160) A, B, E
11. Caracteristicile alveolizei osoase verticale diagnosticabile radiografic sunt:
A. Reducerea în înălțime a osului, marginea osoasă rămânând perpendiculară pe suprafața
rădăcinii
B. Reducerea în înălțime a osului, pierderea realizându-se oblic, de-a lungul rădăcinii dintelui
C. Extinderea până la nivelul septurilor interdentare
D. Se întâlnește mai frecvent la molarii maxilari
E. Frecvent este însoțită de pungi infraosoase.
(pag. 162) B, E
12. Nivelul osului alveolar reprezintă un indicator important în selectarea dinților stâlp ai unei
proteze fixe. În acest scop imaginile radiografice au fost clasificate:
A. În funcție de nivelul cel mai apical al pierderii osoase interradiculare comparativ cu osul
adiacent
B. În funcție de localizarea osului alveolar, raportat la treimea radiculară
C. După tiparul resorbției osoase la nivelul furcației
D. După tipul defectelor angulare
E. În funcție de gradul de resorbție al corticalei interne a osului alveolar care, împarte fiecare
dinte în coroană clinică și rădăcină clinică.
(pag. 164) A, B
13. Contactele dento-dentare realizate într-o ocluzie ideală se pot caracteriza astfel:
A. Maximale, dacă pacientul are point-centric
B. Pot fi de tip cuspid – cuspid, în mișcarea de lateralitate cu funcție grup
C. Se pot realiza între suprafețe cu relief variat, cu condiția să rămână punctiforme
D. Să se realizeze între suprafețe netede și convexe
E. Să fie precis localizate.
(pag. 166) D, E
14. Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitările ocluzale se poate realiza, în limite
fiziologice, prin următoarele mecanisme:
A. Mărirea numărului de fibre Sharpey
B. Îngroșarea fibrelor ligamentului
C. Subțierea laminei dura
D. Subțierea trabeculelor osoase
E. Amplificarea lățimii ligamentului.
(pag. 165) A, E
15. Inducerea relației de postură nu folosește:
A. Repere preextracționale
B. Repere postextracționale
C. Metoda electromiografică
D. Metoda Willis
E. Metoda Wild.
(pag. 168) B, D
TEMA 54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT ÎN RESTAURĂRILE UNIDENTARE ȘI
PRIN PUNȚI DENTARE (9, pag. 500 - 540)

Aplicarea de şei şi conectori mucozali cu suprafaţă cât mai mare D. fizioterapeutice. Existenţa ocluziei cu antagonistul. C 4. Starea parodonțiului B. Prin versie C. Amprentare unitară E. Morfologia dento-parodontală C. Prin rotaţie E. 514) B. Morfologia coronară E. Aplicarea protezelor provizorii în paralel cu proceduri recuperatorii. E 5. Amprentare compozită. Prin egresie B. 516) C. Prin translaţie D. *Factorii care influenţează valoarea biomecanică a dinţilor: A. Configuraţie ce trebuie dată structurii dento-protetice E. Se transmit în pată de ulei B. Obţinerea echilibrului între structurile protetice şi structurile dento-faciale B. Amprentare optică cu lumină laser D. Migrarea dinţilor limitrofi se poate realiza: A. Aplicarea protezelor de tranziţie C. medicamentoase etc. Dinţii vecini suportă un gradient crescut al forţei C. B. 513) A. (pag. Obţinerea unui echilibru între forţele de solicitare şi structurile câmpului protetic. B. Forţele orizontale tangenţiale: A. Aplicarea protezelor provizorii B. Tratamentul protetic temporizat presupune: A. Aplicarea protezelor de urgenţă E. Amprentare de tip biofuncţional C. (pag. C. (pag. Extracţii alveoloplastice fara modelare osoasă C. (pag. D. 503) A. Cunoaşterea forţelor de solicitare a complexului dento-parodontal D. C 6.1. Se exercită la punctul de contact D. D 7. (pag. 501) E 2. NU se transmit pe arcada opusă E. (pag. E 3. Reducerea stărilor inflamatorii ale mucoasei. 502) A.ghidaj unitar B. Profilaxia sindromului de rezorbţie şi atrofie alveolară constă în: A. Amprenta globala +/. Anihilarea temdinţei de basculare în protezarea amovibilă E. Anihilează tendinţa de mezializare a tuturor dinţilor. Obţinerea sprijinului dento-parodontal pentru construcţiile protetice C. Înregistrarea spaţiului protetic potenţial se reallizează prin: A. Poziţia dinţilor pe arcadă D. Prin mezializare şi distalizare. Limitarea rezorbţiei devastatoare din parodontopatie B. Aplicarea protezelor definitive D. Principiul biomecanic urmăreşte: A. .

(pag. (pag. 525) D. La mandibulă C. (pag. C 13. 521) A 8. Morfologia cuspidiană corectă D. (pag. Îngustarea corpului de punte. (pag. B 10. La maxilar B. Numărul mai mare al intermediarilor B. Sunt prezenţi mai mulţi dinţi stâlpi în planuri diferite . Rădăcinile divergente D. Aspect convex C. Nici una din cele de mai sus. Sunt soluţii acceptabile dacă toate celelalte condiţii sunt ideale. E 11. Aspect concav B. *Condiţiile de echilibru supraabundent apar când: A. 526) B. Sunt soluţii riscante la ambele maxilare E. (pag. Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate: A. Sunt soluţii acceptabile dacă toate celelalte condiţii sunt ideale. Calitatea tratamentului endodontic. Aprecierea posibilităţii de solicitare a dinţilor stâlpi B. Rădăcinile convergente E. Rezorbţia radiculară şi pierderea suportului parodontal la dinţii afectaţi de parodontopatie E. Tipul de microproteze utilizate E. Legea lui Ante se referă la: A. Atenuarea morfologiei cuspidiene E. Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate: A. Prognosticul bun al unei lucrări fixe este influenţat de: A. 528) B 14. Rădăcini mai groase C. *Suprafaţa ocluzală a corpului de punte trebuie să se opună flexiei prin: A. Leziunile periapicale B. E 12. Și la maxilar şi la mandibulă D. *Indicii biomecanici sunt influenţaţi de: A. 525) D. La mandibulă C. Suprafaţa radiculară a dinţilor restanţi care trebuie să depăşească suprafaţa radiculară a dinţilor înlocuiţi C. (pag. Lungimea corpului de punte care este limitată de capacitatea de rezistenţă a dinţilor stâlpi la forţe suplimentare D. Suprafeţele radiculare ale dinţilor stâlpi care trebuie să fie mai mari decât suprafeţele radiculare ale intermediarilor. Și la maxilar şi la mandibulă D. Numărul mai mic al intermediarilor C. La maxilar B. Calitatea parodonţiului marginal D. 522) A 9. 524) A. Sunt soluţii riscante la ambele maxilare E. Dinţii stâlpi sunt plasaţi în două planuri diferite B.

Se echilibrează forţa activă cu forţa de rezistenţă. Se creează un poligon de sprijin E. Se respectă legea paralelogramului D. .C.