You are on page 1of 5

POVESTI PT COPII -2

Batranica si Spiridusul
poveste irlandeza

Intr-o buna zi o batranica se plimba pe afara cand a auzit un zgomot usor.
Poc, poc, poc! Poc, poc, poc!
"Ma-ntreb ce poate fi," a zis batranica.
S-a furisat in spatele unui copac si de acolo, spre marea ei surpriza, a vazut un spiridus imbracat in
haine verzi. Acesta lovea cu un ciocan micut, facand pantofi pentru alti spiridusi si zane mititele.
Batranica l-a apucat pe spiridus de gulerul hainei. "Te-am prins, Domnule Spiridus!" a strigat ea.
"Intr-adevar m-ai prins," a spus calm spiridusul. "Dar iti multumesc daca imi dai drumul sa ma pot
intoarce la treaba mea."
"Ooo, nu," a spus batranica. "Nu inainte sa-mi spui unde-ti este oala cu aur. Toata lumea stie ca atunci
cand prinzi un spiridus el trebuie sa-ti arate unde-i este ingropata oala cu aur."
Spiridusul a ras. "Deci, vrei oala mea cu aur, nu-i asa? Foarte bine. Urmeaza-ma atunci si-ti voi arata
unde se afla ingropata."
Spiridusul a pornit-o inainte urmat de batranica care se tinea strans de haina lui.
Intr-un final au ajuns intr-un camp unde cresteau sute de tufisuri. Spiridusul a aratat spre unul dintre
ele si a spus, "Sapa sub acest tufis si vei gasi tot aurul pe care ti-l doresti."
Batrinica s-a uitat la pamintul tare. "Trebuie sa ma-ntorc acasa si sa iau o lopata," a spus ea. "Dar mai
intai am sa leg de tufis esarfa mea ce rosie. Asa voi stii unde sa sap cand ma-ntorc cu lopata."
"Buna idee," a spus spiridusul cu o sclipre in ochi. "Sa te bucuri de aurul ce-l gasesti!" Si facand semn
cu mana, spiridusul a disparut.
Batranica a alergat spre casa si a luat o lopata. Pe drumul inapoi s-a gandit cum sa cheltuiasca aurul
ce-l va gasi.
Dar cand a ajuns din nou in camp, ochii i s-au marit de surpriza. In locul unei singure esarfe rosii, a
vazut sute la fel. Fiecare tufis avea o esarfa rosie legata de el!
"Ooo, nu!" a strigat batranica. "Spiridusul acela m-a pacalit! Nu pot sapa sub toate aceste tufisuri.
Acum trebuie sa ma-ntorc acasa fara oala mea cu aur." Si asta a facut.

Ba să-ţi cauţi treaba. cam ciudat vine. puţin la simţire. făr-a se uita. Aşa de-a vieţii veselă schimbare. cearcă a intra. Viţelul atuncea plin de bucurie.Boul şi viţelul Alexandrescu Boul şi viţelul Un bou ca toţi boii." Făr-a pierde vreme. viţelul porneşte. zice. că mănânci trânteală. Ăst somn nu prea-mi place. În zilele noastre de soartă-ajutat.Drept. . Auzind că unchiul s-a făcut boier." . Pe lângă el trece. pleacă la plimbare. zise-ndată.Un bou în post mare? . şi o să i-o spui. Cum şi de mândrie boul stăpânit. Priimit în casă dacă vrei să fii. Dar unchiu se scoală. Că cu dânsul nimeni nu e potrivit. Şi decât toţi fraţii mai cu osebire." . . Cu mâhnire toate băiatul le vede. Că are clăi sumă şi livezi o mie: "Mă duc. Se credea că este decât toţi mai mare. S-a schimbat boierul. nu e cum îl ştii. Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială." La o mojicie atâta de mare Viţelul răspunde că va aştepta. Dobândi-n cireadă un post însemnat. nu-l pot supăra."Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată După prânz să doarmă! Obiceiul lui Era să nu şază ziua niciodată. Ajunge la unchiu. niţel fân să-i cer. ştiu că e mai bine Să ai totdeauna un dram de noroc. Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: Decât multă minte. Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte: "Acum doarme.

Credeam că s-a umflat vântul.Era cel mai frumos brad din padurea fermecata.El crestea pe zice trece si era tot mai frumos. Să-i găsească vreme. Iar înnumără florile scuturate de adiere. de el pomeni."Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe scară. răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. sărutară mânele lui "tata-moşu".atat cat si bradul.din pacate un om a veni si la taiat. aşteaptă afară Ruda dumitale. de ce zboară păsările? . . mustăţile.Baiatul auzind ce a spus bradul i-a spus ca defiecare data o sa-si aduca aminte de el. Înnumără florile care cad. .Bradul era foarte speriat si plangea.Si bradul asa si facu.Dar aceesta stia ca no sa tina mult acest lucru si o sa ofileasca si nimeni no sasi aduca aminte de el. raţele n-au aripi? de ce nu zboară? . barba. cocoşeii moşului! Un băietan ş-o fetiţă.betale si o instalatie. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori. la dânsul veni: O slugă.si baiatul era foarte trist. "Boierule. Bunicul de Barbu Stefănescu Delavrancea Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Se gândeşte.Poi. ce-afară îl vedea că-ngheaţă. bată-vă norocul. Bunicul stă pe prispă. sprâncenele. Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe. A doua zi iarăşi prea de dimineaţă..Dintr-o data s-a ivit un copil si i-a spus sa nu mai planga ca aici toti o sa-l iubim.Ei au inpodobit bradul cu globulete multicolore. La ce se gândeşte? La nimic. zise.Însă socoteşte că unchiu-a orbit: Căci fără-ndoială nu putea crede Ca buna sa rudă să-l fi ocolit. Cine trânti poarta? . peste toate au nins anii mulţi şi grei. Se scarpină-n cap.Dar intr-o iarna geroasa.Tată-moşule. şi nici voi să-l ştiu.dar acest lucru nu la oprit sa nu-si mai aminteasca de el.Si cand bradul s-a uscat s-a facut din el foc . N-am astfel de rude. o. zise fetiţa.. Se uită-n fundul grădinii.Dupa care la dus in casa lui. roşii şi bucălai. Ca să-i facă bine.Fincă au aripi.Si bradul era foarte venerat de toti si lui ii placea mult acest lucru..Cand veni ziua sa-l inpodobeasca toata familia era bucuroasa." BRADUTUL A fost o data un brad frumos si cu o culoare intepatoare..SI acestia doi au facut multe lucruri in preuna.. al doamnei vaci fiu." .

Bătrânul coprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat..Bine. Şi copii o şi dăspicară. .Biiine. Şi zâmbi pe sub mustăţi.Dacă ţi-o creşte ţie aripi.Tată-moşule.. Copiii bat în palme..Pe din două. o. începu lauda.Ţie două şi mie două.Mustaţa mea e mai lungă. şi d-ta.. Bătrânul o mângâie şi zise băiatului: .În ţara cocorilor? . Şi iar începu râsul.Dar rândunelile un'se duc când se duc? . da' cocorii un' se duc când se duc? . Se osteni bunicul. Bunicul le cântă "Măi cazace.Fireşte.Lăsaţi pe copii să vie la mine! .I. O femeie uscăţivă intră pe poartă cu două doniţi de apă. poi ce fel. Femeia intră în casă..În ţara rândunelilor. o să ţi să suie în cap. a mea! La barbă se-ncurcară. lui două şi mie una. şopti moşul ca şi cum ar fi mustrat pe cineva... . ce caţi noaptea prin argele". . . Din vorbă în vorbă. . că ochii lui erau numai lumină şi binecuvântare. . şi pe altul. iar îi răzgâi. .În ţara rândunelilor? . nu e-aşa. Şi după ce o împărţiră frăţeşte. ..Partea asta este a mea.. cam repede. Copiii începură să-l mângâie. hâ. Băiatul: .Da.. hâ. începu: . zicându-le: . şi jocul. şi sărută în creştetul capului şi pe unul. a mea! .Şi jumătate mie. căzăcele. tată-moşule? întrebă băiatul cu mândrie.. Bunicul ridică mâna în sus.Jumătate mie. . .În ţara cocorilor. voinicii moşului!..Mustaţa asta este a mea.O... zise băiatul netezindu-i barba. biiine. zise fata.. tată.Da. să prinzi şi pentru ea. Ce fericiţi sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi şi fata pe altul.Şi partea asta. . dar pe jos. şi mie? Fata se întristă.Să-i bată norocul şi sănătatea.Da. să prinzi şi pentru tine.. . tată-moşule? . că bătrânul strânse din ochi.Zboară. până în slava cerului. dar ştii. tată. aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot. Cum îl văzu. Copii tăcură din râs şi bunicul din cântec. şi cântecul. ţie două. .... zise băiatul. Stătu din joc... . E muma lor şi fata lui. ... şi-i privi cu atâta dragoste.Tată-moşule.. aducând deştele ca un preot care binecuvintează.. . copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.. şi zise prelung: . Bunicul îi joacă.Cum de nu?! Mie un scatiu. bată-i focul de copii!.Şi asta... . Bunicul îi împăcă. .. mie să-mi prinzi o presură şi un sticlete.Vrei şi tu.

Ba a mea.Ba a mea.Ba a mea. . sărută partea lui. răspunse fie-sei: . trase o palmă în partea fetei. vermi neadormiţi! Obrajii bunicului erau roşii şi calzi. Băiatul. şi fata.Ba a mea! Şi băiatul. .Ba a mea! .Ş-a mea. ş-a lui! La obraji cearta se aprinse mai tare. . că e mai caldă! .Ce e asta. Pe bunic îl trecură lacrâmile. cu lacrâmile în ochi.Lăsaţi pe copii să vie la mine! . că are un ochi mai verde! .Ş-a mea. se repezi şi trase o palmă în partea băiatului. Şi surâzând fericit. sări de pe genuchiul bătrânului. Fata ţipă. ba a lui. înfuriindu-se.Ba a mea.Partea mea e mai frumoasă. suspinând pe a ei. că e mai albă! Bunicul zâmbi. dar tăcu şi-i împăcă zicându-le: . .Ba a mea. că e mai dulce! .Ba a mea e mai lungă! Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta. .Amândouă sunt deopotrivă. că are un ochi şi mai verde! Bunicul abia se ţinea de râs. că nu e ca a ta! . ba a ei să fie mai lungă. Mama lor ieşi pe uşe şi întrebă rastit: .Fata: . ş-a ei! .Ba a mea.