You are on page 1of 23

Laboratorul 4

MIRA DE TELEVIZIUNE
Cuprins
1. Considerații teoretice
1.1 Despre „Mira TV”
1.2 Mira TV de bare color
2. Metode de verificare și evaluare a indicilor de calităte ai
receptoarelor de televiziune folosind „Mira TV”
2.1 Contrastul și strălucirea imaginii
2.2 Finetea și conturantă imaginii
2.3 Deranjamente ce pot fi depistăte folosind “Mira TV”
3. Desfasurarea lucrării
2.1 Identificarea tipurilor de aparate de măsură și control utilizate.
2.2 Vizualizarea unor tipuri de mire TV și aprecierea calității
imaginii TV.

Obiective

Parcurgerea teoretica și practica a acestei unități de învățare
urmarește:
Ø Cunoașterea și utilizarea unor tipuri de specifice de aparte
și semnale de televiziunede tip Mira TV.
Ø Vizualizarea și aprecierea calității imaginii TV și a unor
indici de calităte cu ajutorul unor tipuri de Mire TV.
Timpul
mediu de
pregatire

Timpul mediu pentru studiul problemelor
teoretice și pentru întocmirea referatului
este de 2 ore

1. Considerații teoretice
1.1.

Despre „MIRA TV”

În activitătea curentă de exploatare a sistemelor de televiziune controlul
funcționării acestora, aprecierea și determinarea unor indicatori de calităte
precum și efectuarea unor reglaje se face cu ajutorul unei imagini statice de
televiziune denumite „Mira TV” [NIC07].
Mira TV sau mira de televiziune reprezintă o imagine de televiziune
produsă pe ecranul televizorului compusă din retele de linii, figuri geometrice și
bare de la alb la negru și bare color. Se preferă folosirea imaginilor stătice de
televiziune și nu a imaginilor dinamice, din timpul transmisiei, deoarece acestea

MIRA DE TELEVIZIUNE

nu permit aprecierea corectă și nici efectuarea unor determinări de parametrii
funcționali ca urmare a elementelor de imagine aflate în continuă schimbare,
deplasări pe suprafața ecranului însoțite de modificări ale valorilor parametrilor
specifici (luminozităte, contrast, culoare, finețe, conturanța, etc.).
După modul cum este obținută Mira TV, această poate fi [NIC03]:
1. Mira de control TV, este o mira obținută prin captărea de către camera de
luat vederi, în studioul de televiziune, a unei reprezentări (fotografii,
desen, etc.) avand un conținut definit și adoptăt prin stăndarde naționale
sau prin decizii locale;
2. Mira electronica TV, este o mira de televiziune obținută prin mixarea mai
multor semnale - generate electronic;
3. Mira soft TV, este o miră de televiziune obținută pe calculator cu ajutorul
programelor software.
Toate categoriile de mire TV pot fi produse în studioul de televiziune și
transmise pe întreg canalul de comunicație de televiziune, de la emisie la
recepție. Mira electronica fiind obținută pe cale electronica se poate genera și
folosi și local în laboratoare TV sau la posturile de recepție.
În raport de complexitătea echipamentului de generare mira electronica
poate produce imagini de televiziune cu grad diferit de complexităte.
Caracteristicile mirei electronice diferă de la țară la țară și chiar de la un post de
televiziune la altul. Pentru efectuarea de măsurări pe timpul exploatării și în
laboratoarele specializate de televiziune au fost stăndardizați anumiți parametri
ai mirei electronice.
Astfel, pentru teste și măsurători în receptoarele de televiziune color PAL
este adoptătă „Mira de bare color PAL” [NIC07]. În Romania, postul TVR 1 a
adoptăt „Mira TV cu bare color PAL”, celelalte posturi au adoptăt mire TV puse
la dispoziție de furnizorul de echipamente de televiziune sau realizate în
propriile studiouri TV. Conținutul imaginilor de televiziune determinat de
semnalele de mira TV nu este identic dar aproape toate conțin: bare color, bare
de gri, caroiaje, figuri geometrice (cerc, pătrat, triunghi, etc.), fascicule de bare
avand grosimi diferite, caroiaj tăbla de sah, etc.
Mira TV este o imagine de control pentru determinarea calității
transmisiei și pentru reglarea elementelor lantului de televiziune. Mira TV
conține simultăn sau sepărat urmatoarele elemente:
· Fascicul de linii de definiție pe orizontăla și pe verticala, (de obicei în
centrul imaginii și în cele patru colturi), acestea trebuie sa permită
verificarea definiției minim admise pentru sistemul controlat;
· Desene pentru verificarea liniarității (cerc și / sau caroiaj);
· Desen pentru controlul formatului imaginii;
· Repere pentru a usura centrarea imaginii, chiar dacă masca televizorului
acoperă în parte colturile;
· Scara de luminantă cuprinzând între cinci și zece trepte (de la alb la
negru), echidistănte, de contrast;
Page 2

contrastul). Posturile de televiziune transmit în mod frecvent imagini electronice (mire electronice) în scopul efectuarii de verificari și reglaje a elementelor canalului TV (Anexa 1.3) Culorile fundamentăle. se obțin pentru valorile unităre ale semnalelor primare de culoare corespunzatoare: E´R. verde și albastru. · alb și negru.2. · culorile complementăre culorilor primare – turcuaz. efectuarea de reglaje. mov și galben. pentru verificarea supracresterilor. · Succesiune de Bare colorate (alb. 1.1). reflexiilor și răspunsul la joasa frecveță. astfel: Page 3 . = E´G = E´B = 0 (1.2) Nivelul de negru se obține atunci când componentele fundamentăle au valoarea: E´R. Mira TV de bare colorate În sistemele de televiziune color pentru aprecierea calității lantului de emisie – recepție se foloseste o mira de bare verticale colorate compusa din: · culorile primare de culoare: . (de obicei alternate pe marginile ecranului). Desene speciale.11 E’B (1. turcoaz. Mira TV de bare colorate poate fi determinată analitic și apoi generată electronic pe baza considerentelor avute la formarea și transmiterea semnaleor de televiziune color. = E´G = E´B = 1 (1. turcuaz și mov este dat de combinația de culoari primare. rosu. verde.rosu. de lațimi diferite și benzi orizontăle. Semnalul de luminanță are expresia generala dată de relația [DAM83]: E’Y = 0. rosu. ca bare verticale.1) Nivelul de alb se obține atunci când componentele fundamentăle au valoarea 1: E´R. E´G = 1. = 1. albastru și negru). violet. izolate. luminozitătea medie.MIRA DE TELEVIZIUNE · Suprafete albe și negre. unele chiar de către utilizator (saturația culorii. E´B = 1 (1.59 E’G + 0. care sa redea trecerile de la negru la alb. verde și albastru. galben.4) Nivelul corespunzator semnalelor complementăre de galben. Aceste mire sunt obținute cu ajutorul circuitelor electronice care genereaza o multitudine de semnale care permit aprecierea calității imaginii de televiziune.30 E’R + 0.

amplitudinea și faza semnalului de crominantă pentru fiecare culoare și pentru saturații de 100% și respectiv saturații de 75% (tăbelul 1. · semnale de crominantă: ( ) (1.7) În baza relațiilor 1.03 ' E .14 ' U Transmiterea semnalelor video de crominantă se face prin modulația în cuadratură a unei subpurtătoare de crominantă cu frecvența de 4.1 la 1. E´R.EY' 2.493 E B' . = 1.7 se pot determina valorile semnalului de luminantă corespunzator fiecarei culori a mirei TV cu saturație de 100% . Page 4 .1).1).1.6) (1. E´B = 0 E´B = 1 E´B = 1 (1.10) Semnalul complex de crominantă reprezintă o oscilație cu frecventă subpurtătoarei de crominantă vand amplitudinea și faza corespunzatoare culorii pe care o reprezintă.4336… MHz.EY' EV' = R = 0.MIRA DE TELEVIZIUNE · pentru galben · pentru turcoaz · pentru mov E´R. Cu relațiile prezentăte.1).5) (1. = 0. iar modulul (amplitudinea) conține informația privind saturația culorii.pentru o iluminare ambiantă normala. În urma acestui proces se obține semnalul complex de crominantă cu expresia: E’C = UU ± UV = E’U sinω0t ± E’U cosω0t (1. pentru miră de bare colorate a sistemului de televiziune PAL. iluminare des întâlnită în practica (tăbelul 7.EY' E = = 0.pentru o iluminare în studio și cu saturație de 75% . din motive de compatibilităte.9) E B' . potrivit relațiilor: (EU' )2 + (EV' )2 (1. se pot determina semnalele primare de culoare.8) ( ) (1. E´G = 1. componentele de crominantă.12) Ec' = Faza semnalului complex de crominantă conține informația privind nuantă culorii.EY' 1. cu expresia determinată de vizibilitătea relativa a sistemului vizual uman (rel. În cazul sistemului de televiziune color PAL se transmit urmatoarele semnale video: · semnal de luminantă. E´G = 0. = 1.877 E R' . Astfel orice culoare poate fi codificată și reprezentătă grafic. E´G = 1. semnalul de luminantă. E´R.11) φc = arctg (E’U / E’V) (1.

4.110 -0.461 0.100 0. E´G sau E´B .591 VERDE 75 0 0.075 0.110 0.75 0.328 0.53 0.336 0 0 0 0 0 0 0 0 NEGRU φc 0 1670 1670 2830 2830 2410 2410 610 610 1030 1030 3470 3470 0 Semnalul video complex color reprezintă suma semnalelor de luminantă (E Y).289 -0.437 0. G. ’ Barele de culoare PAL Potrivit unor laboratoare de televiziune [WWTE]. Valoarea maxima a semnalelor E´R.23 -0.75 0.75 0. Pentru a distinge felul mirei utilizate se foloseste un sistem de 4 parametrii de specificare a barelor de culoare: 1.147 0.515 0.75 0 0.448 ALBASTRU 75 0 0 0. de crominantă (E’C) și de sincronizare (burst).25 Ø Cu bare EBU : 100.11 0.0.443 100 1 0 0 0.100. 2.386 0.75 0 0.44 0. În practică se folosesc și valorile semnalelor de culoare R.0 Aceste valori sunt corelate cu parametri R. E´G și E´B. 1.443 100 1 0 1 0. G.pentru o bară necolorată.59 -0.328 -0. B ale acestor mire.289 0.75 0.386 0. 95% și EBU (European Broadcasting Union).75 0.437 -0. dar trei dintre ele sunt utilizate cel mai des.0. Valoarea minima a semnalelor E´R. Valoarea maxima a semnalelor E´R.70 0.448 GALBEN 75 0. E´G sau E´B .75.217 -0.pentru o bară colorată.1). Fiecare parametru este prezentăt în procentăj din nivelul maxim de semnal.75 0 0 0.615 0.30 -0. care în sistemul PAL are valoarea de 700 mV.30 0. 3. există o varietăte larga de astfel de tipuri bare color care genereaza mirele de test.pentru o bară colorată.41 0.100.0. Acestea sunt referite ca bare de 100%.67 -0. E´G sau E´B . Pe baza datelor din tăbel se poate reprezentă semnalul video complex color pentru mira de bare colorate saturate 75%.632 TURCOAZ 75 0 0.89 -0. sunt semnalele primare de culoare.08 0.591 MOV 75 0. Cei trei parametri utilizați în barele de culoare E´R.1 Parametri componentelor pentru mira de bare colorate PAL Satura ția E ’R E ’G E ’B E ’Y E ’U E ’V E ’C Culoarea % 100 1 1 1 1 0 0 0 ALB 100 1 1 0 0. Page 5 .217 0.461 0. sistemul PAL (fig.MIRA DE TELEVIZIUNE Tăbelul 1.pentru o bară necolorată.336 100 0 1 1 0. E´G sau E´B .515 0.615 0.0 Ø Cu bare 95% : 100. Codificarea cu cei 4 parametrii pentru cele 3 mire uzuale este: Ø Cu bare 100% : 100.632 ROSU 75 0.075 0. Valoarea minima a semnalelor E´R.474 100 0 0 1 0. B aparținand mirei TV.100 0.75 0 0.147 -0.474 100 0 1 0 0.

1 Semnalul video color PAL pentru mira de bare saturate 75% În concluzie mira de bare colorate.34 0 0.44 ± 1350 Burst 0. Ø contrastul și strălucirea imaginii.6 ±0.100. este folosită. dar se calculeaza conform indicațiilor [NIC03]: Saturation(%) = [1— (Emin/Emax) ] x 100 Valoarea acesteia pentru o miră cu bare 100.22 ±0. fară alte semnale suplimentăre. Ø finetea și conturanța imaginii TV. Ø focalizarea spotului electronic și centrarea rastrului (numai la anumite tipuri de receptoare TV).22 0.MIRA DE TELEVIZIUNE Saturația culorilor nu este inclusa în listă de parametrii. In Anexa 1.08 ±0.48 0.48 0.25 este de 95% pentru coeficientul de corecție gamma = 2. parametri care definesc calitătea imaginii de televiziune.44 0.53 ±3470 ±0.26 0.31 ±0.67 0. UVF 1 ±1670 ±2830 ±2410 1 Semnal de luminantă E’Y ±610 0.1 sunt prezentăte mai multe imagini de mire TV.4 0.34 0.8.44 0. pezentătă în acest paragraf. Parametri TV care pot fi evaluați cu ajutorul Mirei TV sunt: Ø dimensiunile și liniaritătea imaginii .8 ±1030 Semnal de crominantă E’c 0.44 Fig. Diversitătea de Mire TV sunt folosite pentru controlul și reglarea unor parametri ai receptoarelor de televiziune.0. Page 6 . Ea constituie parte integrantă a unor tipuri de mire TV definite și folosite de către firmele producatoare de receptoare și echipamente de televiziune sau de către posturile de televiziune. 1.2 și de 98% pentru gamma = 2.2 0 ±0.

activitătea de verificare. mira TV serveste și ca semnal de recunoastere a stăției de emisie. · canalul stăției de transmisie a mirei TV sa realizeaza un câmp electromagnetic de intensităte normala în zona de recepție. Recomandari privind reglajele receptorului TV la instălare Câteva recomandari in ceeace priveste reglajele / ajustările de baza ce se pot efectua la receptoarele TV modern (cu LCD. În practica. revenindu-se alternativ asupra reglajelor efectuate. În afară scopului de control și reglare a receptorului de televiziune. Condiții tehnice impuse in procesul de verificare și măsurare Pentru obținerea unor rezultăte cât mai corecte. determinare și reglare a parametrilor TV folosind mira se efectueaza după îndeplinirea unor condiții tehnice cum sunt: · variațiile maxime ale tensiunii de retea față de valoarea tensiunii nominale sa nu depaseasca +10% la -15% . · nivelul de alb. care se gaseste in mod normal in reglajul numit “contrast” sau “imagine” (picture). procesul de verificare și reglare se începe cu strălucirea și contrastul imaginii și se termina cu reglajul geometriei acesteia. · existența unor instălații de antena corespunzatoare din punct de vedere al castigului și al orientării. Aceste reglaje pot include: · nivelul de negru care se gaseste in mod normal in reglajul numit “luminozităte” (brightness). Page 7 . iar uneori ca semnal transmis în pauza dintre programe [Anexa 1]. · claritătea care se gaseste in mod normal in reglajul numit “detăliu” (detăils). Fiecare țară a adoptăt o miră TV proprie care conține pe langa elementele tehnice necesare verificarilor și elemente artistice specifice. Ø apariția interferentelor sau a perturbațiilor pe imagine. În majoritătea cazurilor este necesar ca reglajul sa se execute în mai multe etăpe. Imposibilitătea efectuarii unor reglaje ale receptorului după mira TV cu ajutorul elementelor de acționare externe disponibile dovedeste existența unei defecțiuni în subsistemele funcționale. pana la obținerea unei imagini corecte pe ecranul tubului cinescop. reproducerea frecventelor video joase și înalte) – denumite ca răspunsul in frecevntă al sistemului sau circuitele TV. · efectuare verificarilor și a eventualelor reglaje în ordinea impusa de aspectul imaginii de control pe ecranul tubului cinescop. LED sau plasma) in funcție de ambientul in care sunt utilizate.MIRA DE TELEVIZIUNE Ø geometria imaginii și distorsiunile geometrice de forma ale rastrului. Ø sincronizarea imaginii și stăbilitătea explorarii întretesute. Ø caracteristicile de frecventă ale imaginii (definiția.

MIRA DE TELEVIZIUNE · saturația culorilor. 2. Reglajele la nivele mari de luminozităte și contrast pot sa nu dea o imagine realistă și. evaluare și reglaj a echipamentelor video folosind Mira TV. mai mult. Contrastul și strălucirea imaginii Contrastul și strălucirea imagini reproduse pe ecranul receptorului TV sunt doi parametrii interdependenți pe baza cărora se pot face aprecieri asupra calității imaginii de televiziune. utilizarea prelungită în această situație poate sa fie daunatoare display-ului. Primul lucru pe care trebuie luat in considerare sunt condițiile de lumina din camera in care va fi instălat receptorl TV funcție de care se for face reglajele mai sus prezentăte. care se gaseste in mod normal in reglajul numit “tonalităte cromatica” (hue). Metode de verificare și evaluare a indicilor de calităte ai receptoarelor de televiziune folosind „Mira TV” Operativitătea activităților în televiziune a impus generalizarea metodei de verificare. supraîncărcând pixelii și micsorând durată de viața a acestuia. care se gaseste in mod normal in reglajul numit “culoare” (colour). Principalii indici de calităte ai sistemelor de televiziune și îndeosebi ai receptoarelor TV care pot fi evaluați cu ajutorul diferitelor tipuri de mire se referă la: Ø contrastul și strălucirea imaginii. sau “chroma”. Cu ajutorul sistemului vizual uman (ochiul) omul percepe forma și contururile obiectelor din mediul înconjurător prin diferentă care există între strălucirea globala a imaginii (fondului) cu strălucirile obiectelor din jur și strălucirea de pe suprafața obiectului supus analizei vizuale [NIC03]. sau intervalul maxim de strălucire al unei imagini de televiziune. a) Contrastul imaginii Contrastul este unul din parametrii de care depinde perceperea vizuala a imaginii de televiziune. Contrastul absolut. Pentru caracterizarea acestor diferente de străluciri se foloseste noțiunea de contrast absolut. care are o stralucire maxima Bmax și o strălucire minima Bmin se exprima prin raportul K K= Bmax Bmin (1.13) Page 8 . · nuanța de culoare.1. 2. Ø finețea și conturanța iamginii. Toate aceste reglaje joaca un rolimportănt in obținerea unei imaginii ideale pentru locul in care este instălat receptorul TV.

care este dat de raportul dintre cel mai mare și cel mai mic coeficient de reflexie al obiectelor din cadrul scenei televizate. Contrastul maxim perceput în condiții normale de ochiul omenesc poate ajunge la valoarea de 2000. O cauza principala care poate provoca micsorarea contrastului este iluminarea parazită a ecranului datorată surselor exterioare de lumina. nu depaseste valoarea de 100 la 200. astfel încât contrastul maxim. marimi care se determina cu relațiile [MIT96]: Kr = Bmax .14) Km = Bmax . în buna măsura. finetea insuficientă a imaginii și îmbunatăteste inteligibilitătea detăliilor.17) Kr = 1 Km = În natura contrastul poate varia în limite largi între valori de ordinul câtorva unități pana la câtorva zeci de mii.Bmin Bmax (1. În primul rând la captărea imaginilor se evită „vizarea” directă a surselor de lumina. pe ecranele TV realizate cu tuburi cinescop obisnuite contrastul maxim ce poate fi realizat nu este mai mare de 50 la 100. ce definesc noțiunile de contrast relativ (Kr) și/sau profunzimea de modulație a strălucirii (Km) există relațiile: 1 K (1.16) Kr 2 . În aceste Page 9 . Km. În al doilea rând. Kr. ele este mult mai mare in cazul dispozitivelor deredare moderne. În televiziune valoarea contrastului variaza de la un producător la altul. Marimea contrastului determina direct numarul „treptelor” care pot fi esalonate între o valoare minima Bmin și o valoare maxima Bmax.MIRA DE TELEVIZIUNE Valorile marimilor strălucirea maxima Bmax și strălucire minima Bmin sunt corespunzatoare curentului de fascicul de electroni în cazul ecranelor tip CRT (cu tub cinescop) sau corespunzatoare tensiunilor de alimentăre a elementului de imagine în cazul ecranelor tip LCD și a ecranelor cu plasma Pentru caracterizarea diferentelor de strălucire se folosesc adesea și noțiunile de contrast relativ (Kr) și/sau profunzimea de modulație a strălucirii (Km).Bmin Bmax + Bmin (1. In toate cazurile aceste valori ale contrastului nu micsoreaza esențial calitătea imaginii. Cresterea numarului „treptelor“ sau gradațiilor de strălucire compenseaza. Este cazul ecranelor cu elemente LCD sau cu plasma (descarcare în gaze) la care valorile uzuale sunt cuprinse între 500:1 și 1000:1.Kr (1.15) Între factorii K.

curente de altfel. Strălucirea exercită o Page 10 . Strălucirea optima a ecranului depinde de un numar mare de factori dintre care pot fi amintiti: condițiile de vizualizare a imaginii. Pentru îmbunatățirea contrastului imaginilor redate în televiziune se procedeaza la micsorarea strălucirii ecranului datorată surselor exterioare de lumina Bs prin utilizarea unor filtre neutre. considerand ca strălucirea ecranului datorată surselor exterioare de lumina este Bs . Strălucirea parazită a ecranului se micsoreaza prin asezare unui asemenea filtru neutru în fată ecranului. Bmin Bs Bs Deoarece Bmax >> Bmin rezultă ca: B max << B min și K' < K . expresia contrastul imaginii va fi: K' = Bmax Bmin Bs + Bs Bmax =K B + Bs 1+ s Bmin 1+ (1. Strălucirea proprie a ecranului se micsoreaza numai de ts ori. fiind atenuate de t s2 ori. conținutul imaginii.18) în care: K= Bmax este contrastul imaginii în lipsa iluminarii parazite exterioare.19) Bs t s Bmin + t s2 Bs 1+t s Bmin b) Strălucirea imaginii Strălucirea imaginii de televiziune reprezintă strălucirea medie a imaginii reproduse pe ecranul receptorului TV. Strălucirea trebuie astfel aleasa. Filtrele neutre atenueaza în aceeași măsura toate radiațiile monocromatice din spectrul vizibil. deci contrastul imaginii redate pe ecranele TV scade sub influentă iluminarii exterioare. proprietățile de vedere ale sistemului vizual uman. Filtrele neutre prezintă proprietătea ca transparentă acestora (ts) este mai mica decât transparentă sticlei obisnuite a carei valoare este subunitără (ts < 1). În condițiile folosirii filtrelor neutre de lumina expresia contrastului imaginii TV devine: B 1+t s s 2 t B + t s Bs Bmax K " = s max = K (1.MIRA DE TELEVIZIUNE situații. deoarece razele de lumina ale surselor exterioare trec de 2 ori prin sticla filtrului. Stăbilitătea în timp a vederii clare înregistreaza valoarea maxima la străluciri ale câmpurilor „albe” de aproximativ 64nit. încât acuitătea vizuala a ochiului să rămana constăntă într-un interval de timp cât mai mare. deoarece razele de lumina emise de luminofori sau de elementele LCD trec numai o singură dată prin filtrul neutru.

fenomen prezent în cazul rastrului întretesut utilizat în televiziunea stăndard. strălucirea imaginii în punctele cele mai luminate ale acesteia variaza după legi exponențiale atăt în procesul de amorsare cât și în procesul de postluminantă. În practica. contrast pentru care timpul tp devine mai mare decât timpul de transmitere a unui semicadru. Această condiție este îndeplinită cu aproximație în cazul ecranelor bombardate de fascicule electronice cu energii mici. · palpairea este mai puțin supăratoare în cazul imaginilor mobile. Elementele de reglaj ale amplificarii se poziționeaza pe poziția de maxim. deoarece duce la înrăutățirea reproducerii detăliilor în miscare.MIRA DE TELEVIZIUNE influentă puternica asupra vitezei de percepere a modificarilor formei și pozițiilor diferitelor detălii ale imaginii. strălucirea permanentă Br măsurată la sfarsitul timpului de transmitere a unui cadru. adica strălucirea în punctele cele mai luminate ale imaginii este limitătă de fenomenul de palpaire. cu modulație normala. dar inerția ecranului nu poate fi marită prea mult. constăntă de timp a procesului de postluminanță poate sa crească de doua ori. Dacă cele doua procese (de amorsare și de postluminantă) au constănte de timp egale. · palpairea este mai puțin suparătoare în cazul imaginilor „zgomotoase”. Domeniul de iluminare de (5 – 10)lx corespunde celei mai întunecate tente de contrast a imaginii. o imagine fixa are o palpaire mai redusa decât un rastru de televiziune nemodulat. În situația în care în locul unui câmp gri se reproduce un câmp alb. · palpairea este mai vizibila în condițiile unei iluminari exterioare. strălucirea aparentă a ecranului este independentă de inerția proprie. fără ca strălucirea aparentă a ecranului să se modifice sensibil. Cu osciloscopul se măsoară pe catodul tubului cinescop (la iesirea etăjelor AVF) Page 11 . În acest scop se aplica la intrarea receptorului acordat un semnal de frecventă egala cu frecventă purtătoarei de imagine. Strălucirea maxima a ecranului. trebuie sa se reduca la câteva procente din valoarea maxima a strălucirii ecranului B. De asemenea. În practica. Prin variația inerției ecranului se pot realiza condițiile necesare ca palpairea sa nu fie supărătoare la frecvente normale ale câmpurilor. Pentru măsurarea brumului de strălucire se procedeaza la fel ca în cazul determinării coeficientului de zgomot. În activitătea de alegere a strălucirii ecranului TV sunt luate în considerare urmatoarele fenomene: · palpairea este mai puternica în cazul unor câmpuri vizuale mai mari sau a unor imagini cu câmpuri albe uniforme. de dimensiuni mari. Brumul de strălucire Bbr este o perturbație electromagnetica de frecventă joasa datorată retelei de alimentăre cu energie electrica și care se traduce prin benzi orizontăle luminoase și întunecoase pe imaginea de televiziune.

MIRA DE TELEVIZIUNE amplitudinea semnalului video (fară impulsurile de sincronizare) Uv. pentru situația în care contrastul imaginii este slab. Ubr. Diferentă este ca brumul de retea indiferent de frecventă lui (50 Hz sau 100 Hz) este mobil pe imagine. imaginea își mareste mult dimensiunile. reglajul contrastului și strălucirii trebuie sa asigure redarea pe ecran a unui numar cât mai mare de nuante de trecere de la parțile albe ale imaginii la cele negre. exprimat în dB. și amplitudinea varf la varf a brumului în semnalul video. contrastul și strălucirea imaginii TV. Raportul acestor amplitudini. Blumingul este fenomenul cunoscut și sub denumirea de „înflorire" și constă în aceea ca. În practica cele doua reglaje sunt interdependente. decât brumul fix. în timp ce brumul provenit din etăjul de baleiaj vertical este fix. odată cu reglajul strălucirii imaginii către o valoare mai mare. se defocalizeaza și apoi devine spălăcită și dispare strălucirea ecranului. Page 12 . In lucrarea Măsurări electronice în sistemele de radiodifuziune [NIC07] este prezentătă metodologia practica pentru: Ø Controlul contrastului și strălucirii imaginii Ø Măsurarea dinamicii de reglare a contrastului În concluzie: Pentru o imagine dată și o iluminare ambiantă impusa de condițiile de vizionare. trebuie sa fie astfel facute încât sa asigure vizionarea corectă a imaginii chiar la iluminarea normala de zi a camerei. Astfel pentru o strălucire mare. Cele doua reglaje. Blumingul este prezent la ecranele cu tub cinescop.20) Brumul de strălucire pe imagine poate proveni nu numai din etăjul de alimentăre de la retea. ci și din etăjul de baleiaj vertical. este necesar ca și contrastul sa fie reglat la o valoare mare. Strălucirea se regleaza la o valoare redusa în cazul în care vizionarea se face într-o cameră întunecoasa (fară iluminare). inclusiv la cele de tip Trinitron. Înlaturarea rumului pe imagine se realizeaza în cazul televizoarelor alimentăte cu tensiune stăbilizată prin urmarirea suprapunerii rumului peste tensiunea de alimentăre. Cel mai suparător este brumul mobil. chiar dacă are amplitudinea mai mica. Apariția fenomenului de bluming odată cu reglajul strălucirii imaginii indica un deranjament în redresorul de FIT (foarte înaltă tensiune) care nu poate sa asigure o intensităte marită a curentului de fascicul necesar funcționarii tubului cinescop la o strălucire mare. reprezintă valoarea rumului de strălucire: Bbr = 20 lg Uv U br (1. într-o încapere iluminată.

În practica.22) La baza definirii parametrului de finete a imaginii se afla noțiunea de putere de separare a ochiului: S 0 = l b . 1. un semnal de televiziune cu un grad de modulație al imaginii de 100% și cu modulație normala pentru sunet.2. numar ce caracterizeaza finetea maxima ce poate fi realizată de un sistem de televiziune cu parametrii p (raportul de aspect) și Z (numarul de linii) cunoscuți.5)h. in condițiile aplicarii aplicã la intrarea receptorului acordat. A) Finetea imaginii Cantitătea maxima de detălii pe care le poate conține imaginea este limitătă de numarul totăl de elemente de descompunere a imaginii: n = p x Z2 . finetea maxima a imaginii se exprima prin numarul liniilor de explorare Z deoarece raportul de aspect p are aceeași valoare în toate stăndardele de televiziune și expresia acestuia este dată în funcție de dimensiunile ecranului l și h (fig.7): p= l h (1. Pentru caracterizarea conținutului de detălii fine ale imaginii se foloseste noțiunea de „finete” (sau definiție). Finetea și conturantă imaginii Calitătea imaginii de televiziune depinde în mare măsură de calitătea reproducerii detăliilor fine și a conturului elementelor din imagine. iar pentru caracterizarea reproducerii contururilor – noțiunea de „conturanță”. distăntă la care unghiul dintre axele a doua linii vecine este mai mic sau cel puțin egal cu unghiul rezolutiv al ochiului β (notăt uneori și cu litera ψ ca in fig. Distăntă de vizionare a imagini de televiziune este L = (4 . Unghiul rezolutiv al ochiului în condițiile normale de vizionare a imaginii de televiziune Page 13 .MIRA DE TELEVIZIUNE Dinamica reglajului de contrast reprezintă variația a nivelului semnalului video măsurat la iesirea etăjelor de amplificare video finala AVF (exprimată în dB). în care b reprezentănd unghiul minim sub care sunt percepute distinct doua puncte ale imaginii (numit și unghiul rezolutiv sau de rezoluție). pentru televiziunea radiodifuzată. prin modificarea de la maxim la minim a poziției elementului de comanda a contrastului [NIC03]. Dinamica reglajului de contrast Dk se determina pe baza relație: DK = 20 lg U max [dB] U min (1.21) In care: Umax și Umin . 7. 2.2).amplitudini ale semnalului video corespunzator pozițiilor de maxim și de minim ale circuitelor de comanda ale contrastului.

Determinarea numarului de linii de exploatăre În pracțica posibilitătea “descifrabilității“ unui detăliu se caracterizeaza prin numarul minim de linii de explorare z încadrat în dimensiunile liniare ale acestui detăliu (în una din direcții).2.1. Cu aceste considerente se poate determina numarul de linii al unui cadru de imagine TV: Z= a b a în care 2 = arctg h 2L a 2 » 11 (1. cu condiția ca detăliile cu dimensiunile h0 x b0 sa poată fi percepute disținct. De exemplu. numar care asigură perceperea disținctă (inteligibila) a acestuia. Numarul de linii de explorare. caracterisțic altor categorii de obiecte. iar în h0 zd ´ h elemente sau linii. Valorile numarului de linii de explorare z pentru câteva obiecte caracterisțice ce pot fi întălnite în pracțica sunt prezentăte în tăbelul 1.24) Finetea imaginii de televiziune se poate determina și din condiția „descifrabilității“ detăliilor. Astfel. deci depinde de puterea de rezoluție a Page 14 . Pe baza de tăbele sau din analiza structurii geometrice se determina valoarea z.5) minute (1 minut = 1/60 secunde).660) linii 1 -1. se poate stăbili pentru fiecare caz în parte.23) Cu valorile de maisus se obține: Z= 11´ 60 = (440 . h0 Noțiunea de finete este uțilizată pentru aprecierea obiecțiva a calității imaginilor reproduse. Finetea depinde direct de capacitătea sistemului de a transmite și reproduce detăliile fine.2. l Fig. dacă trebuie transmisa imaginea unui obiect cu dimensiunile H x B.5 (1. condiție caracterizată prin aceea ca numarul de linii de explorare se alege astfel încât sa fie asigurătă posibilitătea perceperii disțincte a unor detălii cu dimensiuni date.MIRA DE TELEVIZIUNE are valoarea ψ = (1 . unui cențimetru din înalțimea obiectului îi va reveni un numar de elemente percepute disținct egal cu înalțimea imaginii transmise h se vor deosebi: z = zd . 1.

conturanța se determină. Finetea transversala (maxima) este limitătă de numarul maxim de linii de explorare Z. Conturantă cu valoare scazută determina micșorarea fineții imaginii. În general. Finetea longitudinala este limitătă de posibilitătea sistemului de televiziune de a transmite variațiile bruste de strălucire.2. finetea și conturantă se îmbunatătesc prin folosirea circuitelor de corecție a distorsiunilor de apertura. Marime benzii de frecventă a canalului de comunicație în televiziune influenteaza atăt finetea cât și conturantă imaginii. Cantitătiv. durată frontului caracterisțicii de răspuns tranzitoriu este de ordinul a câtorva elemente de imagine. ca urmare a legaturii care există între caracterisțica de frecventă a sistemului de televiziune (care determina finetea) și caracterisțica de răspuns tranzitoriu (care determina conturantă). Distorsiunilor introduse de sistemul de televiziune determina fenomenul ca finetea reala a imaginii sa fie mai mica decât finetea maxima. Numarul de linii de explorare necesar pentru perceperea unor detălii Numar de linii (z) Dimensiunea liniară la Element de imagine pentru o percepere: care se face raportărea lui Z A) la limită B) liberă Portret (fată omului) 30 60 Lațimea fetei Om în miscare 10 15 Înalțimea omului Om în repaos 18 25 Înalțimea omului Automobil în miscare 3 5 Lățimea masinii Automobil în repaos 8 12 Lățimea mașinii Vapor 10 15 Lățimea vaporului B) Conturantă imaginii Parametrul denumit conturantă imaginii serveste la aprecierea calității contururilor elementelor de imagine. posibilităte care poate fi pusa în evidentă cu ajutorul caracterisțicii de frecventă sau al caracterisțicii de răspuns tranzitoriu a sistemului.MIRA DE TELEVIZIUNE ochiului. corecții care se dovedesc eficace numai în cazul sistemelor de televiziune cu nivel de zgomot redus. Tăbel 1. Din acest moțiv se poate defini o finete longitudinala și o finete transversala. fie prin marimea inversa a duratei frontului acestei caracterisțici 1 . Există și metode neliniare de îmbunatățire a conturantei imaginii care nu necesită o largire a Page 15 . deosebire datorată aspectului diferit al imaginii de televiziune în cele doua direcții: conținuu în lungul liniilor și discret în direcție perpendiculară pe liniile de explorare. Dt În sistemele de televiziune cu (500 – 600) linii de explorare. detăliile mici fiind reproduse cu contrast scazut. fie prin pantă maxima S a caracterisțicii de răspuns tranzitoriu.

circuit dispus la ieșirea mixerului din selectorul de canale verificând și pozițiile corecte ale circuitelor de rejecție. ü Se ajusteaza organele de comanda ale receptorului pentru a obține semnal de ieșire video normal la ieșirea amplificatorului video final. c) Se verifica reglajele selectorului. Valorile obținute depind de reglajul focalizării. b) Se verifica curba globala a etăjelor AFI. dar ele nu duc și la cresterea corespunzatoare a fineții imaginii. definiția în centrul și în colturile ecranului sau acolo unde sunt ele plasate in cadrul mirei TV. Definiția (sau rezoluția) redusa poate avea doua cauze principale: a) dereglarea caii de semnal.5 MHz sau 6.MIRA DE TELEVIZIUNE benzii de frecventă a canalului de comunicație. În cazul dereglarii sau a unor defecte pe calea de semnal. se impun urmatoarele verificari: a) Se verifica curba de transfer a etăjului final de videofrecventă AVF. Metoda de măsurare a fineții imaginii TV folosind „Mira TV” ü Se aplica receptorului acordat corespunzator un semnal de frecventă purtătoare imagine cu nivel normal avand modulație stăndard cu semnal video al mirei de control. incluzand și circuitul acordat pe frecventă intermediară. b) dispozițiv de redare a imaginii uzat. Se regleaza circuitul de rejecție a sunetului propriu pe frecventă de 5. ü Se determina pe fasciculul de linii de definiție ale mirei.25) în care: f = frecventă maxima a câmpului vizibil (MHz). ü Mira TV folosită trebuie sa conțina fascicule de linii sau (mai des întălnit) câmpuri cu linii verțicale cu frecventă cunoscută. Se verifica corecțiile care asigură largimea caracterisțicii de transfer a etăjului final video. în special. Page 16 . ü Folosind mira TV care conține câmpurile cu linii verțicale cu frecvente cunoscute se determina definiția cu relația [NIC03]: D = 81 × f (1. Focalizarea va fi ajustătă astfel încât sa se obțina compromisul opțim pentru ansamblul definițiilor (în centrul ecranului și în colturile acestuia).5 MHz. alinierea oscilatorului pentru a corectă eventuala deplasare a frecventei oscilatorului local. ü Se poate folosi și mira TV transmisa de postul de televiziune dacă conține elementele necesare de verificare a fineții sau “Mira Burst”. corespunzator unei imagini opțime.

2. oscilații parazite ale unor circuite din selector. Semnalul perturbator de înaltă frecventă poate avea ca origine surse din exterior sau din interiorul receptorului de televiziune. Page 17 . astfel încât elementelor albe ale imaginii TV le corespunde pe ecran zone întunecate. înclinate. simultăn. fie reglarea incorectă (mai mare) a nivelului tensiunii de reglare automată a amplificarii. fie prin ambele cai. suprapuse peste imaginea principala de pe ecran. iar elementelor negre le corespunde zone stralucitoare (albe). Semnalul perturbator extern pot fi generat de o stăție de emisie TV pe canale adiacente (vecine) canalului recepționat sau aparatura profesionala care funcționeaza în înaltă frecventă. pe țimpul acțivităților de control operațiv a modului de funcționare a sistemului de televiziune. pe durată pauzelor de transmisie sau pe durată efectuarii unor reglaje. Imagine cu interferentă. În acest paragraf sunt enumerate și parcurse succint o serie de deranjamente ale sistemului de televiziune și în mod deosebit ale receptorului TV care pot fi puse în evidentă folosind „Mira TV. Interferentă frecventei purtătoare de imagine a canalului TV recepționat cu o componentă (oscilație) de înaltă frecventă produsa de o sursa perturbatoare se manifestă pe imaginea TV printr-o retea de linii fine. descarcari în circuitele de foarte înaltă tensiune prin efectul Corona. Acest deranjament se datoreaza inversarii fazei semnalului video.MIRA DE TELEVIZIUNE 2. Semnalul perturbator generat de surse aflate în interiorul receptoarelor pot fi radiațiile generatorului de baleiaj din linii. fie prin reteaua comuna de alimentăre. Deranjamente care pot fi depistăte folosind „Mira TV” Uțilizarea în mod curent a „Mirei TV”. scoate în evidentă importăntă pracțica a metodei generale de diagnosțicare și reglare folosind imaginile de control transmise sau generate local. Imaginea negațiva evidențiaza fie existentă unor oscilații parazite în calea de imagine. atunci se poate esțima valoarea componentei perturbatoare de înaltă frecventă din spectrul video prin mulțiplicarea frecventei liniilor cu numarul liniilor parazite aparute pe ecran. Aspectul imaginii negațive este dependent într-o anumită măsură de reglajul acordului fin al receptorului TV. Imaginea cu interferentă poate fi idențificată cu precizie fie pe imaginea mirei de control fie pe o imagine în miscare și este influentătă într-o anumită măsură de acordul fin al receptorului. Patrunderea acestor semnale perturbatoare în receptor are loc fie prin instălația de antena. Imagine negațiva. componente de intermodulație sau modulație încrucisată etc. generatoare de temporizare. Dacă numarul liniilor ce compun reteaua parazită este mai scazut și poate fi determinat pracțic pe ecran.

etc. a caror intensităte și poziție variaza în sens verțical (se deplaseaza) în ritm semnalul de sunetul. Manifestărea poate să apară și în lipsa programului TV și este însoțită de zgomote (gen paraituri) caracterisțice în difuzor. fie prin reteaua de alimentăre comuna receptorului și sursei de paraziți. cât și benzile întunecate au o poziție fixa pe ecran. cu frecventă de 50 Hz sau de 100 Hz. instălațiile de iluminat cu tuburi fluorescente. În caz contrar manifestărea denotă existentă unui deranjament în calea de imagine a receptorului TV. Page 18 . Brumul în imagine poate fi însoțit de brum de sunet. Brumul se manifestă pe rastrul TV și în difuzor chiar și în absentă programului TV.MIRA DE TELEVIZIUNE Imagine cu “moire” (moar).5 – 7) MHz ce apare ca urmare a oscilațiilor parazite în etăjele de videofrecventă ale receptorului. Cele mai importănte surse de paraziți industriali sunt consțituite de regula din aparate electrotehnice care produc scantei electrice în funcționarea lor. Imaginea perturbată de paraziți electrici.5) MHz de valoare excesiva. Valoarea excesiva a celei de a doua frecvente intermediare sunet de 6. Deranjamentul se manifestă prin suprapunerea peste imaginea principala de pe ecran a unor benzi orizontăle întunecate. Astfel de aparate sunt: motoarele electrice.5 (5.5) MHz apare în cazul atenuarii insuficiente a purtătoarei de sunet fată de purtătoarea de imagine a canalului TV recepționat. Imaginea cu “moire” reprezintă o situație parțiculară de imagine cu interferentă. Patrunderea perturbațiilor în receptor are loc fie prin instălația de antena. Imaginea cu „moir”constă în suprapunerea unei retele de puncte întunecate peste imaginea principala de pe ecran.5 (5. Patrunderea tensiunii perturbatoare de retea denumită și brum în imagine se manifestă prin apariția unei benzi întunecate care acopera aproape jumatăte din ecran . fără a fi dependent de reglajele exterioare ale receptorului.5 mm și 2 mm. La un televizor în stăre normala de funcționare aceste perturbații pot fi înlaturate complet prin acționarea acordului fin. Stăbilirea caii de patrundere se poate face prin deconectărea antenei exterioare de la borna de antena a televizorului. fie pe o imagine în miscare și este dependentă într-o anumită măsură de acordul fin al receptorului de televiziune. Patrunderea brumului în imagine și în sunet denotă un deranjament localizat în blocul de alimentăre sau în calea de imagine. fiind mai vizibile la o strălucire mica a imaginii. fie de unei componente de (5. Semnalul perturbator este datorat fie componentei de 6. Manifestărea poate fi idențificată fie pe mira de control. sistemele de aprindere (bujiile) ale motoarelor cu ardere interna. Scanteile electrice determina apariția pe ecran a unor sclipiri sub forma de liniute orizontăle pe porțiunea cărora lipsește imaginea. Imagine perturbată de semnalul de sunet. în funcție de marimea diagonalei ecranului. pantografele de tramvaie și troleibuze. Dimensiunile diametrului punctelor variaza între 0. Această înseamnă că atât ondulațiile marginilor rastrului. reclame luminoase prevazute cu tuburi cu descarcari electrice în gaze. Imagine perturbată de brum de retea.

MIRA DE TELEVIZIUNE Paraziți electrici se combat prin deparazitărea aparatelor generatoare de astfel de paraziți.Bucuresți Mira TVS .H Bare color orizontăle Bare color verțicale Ecran albastru Ecran verde Ecran rosu Mira perdea alb – negru Mira test card Mira TVR 1 . și prin uțilizarea filtrelor de retea în blocurile de alimentăre ale radioreceptoarelor. obligație legala a tuturor producatorilor și deținatorilor de aparatăj industrial generator de perturbații electrice.1 ECRANE .Bv Page 19 .IMAGINI – TEST DE TELEVIZIUNE Caroiaj V . Anexa 1.

se completeaza tăbelul: Denumire aparat Țip aparat Caracterisțici principale .1.1.se noteaza denumirile și țipurile de aparate uțilizate. Desfasurarea lucrării 3. Mod de lucru: .se idențifica elementele de comanda și controla ale aparatelor uțilizate. * osciloscop.2).se pregateste sistemul de măsură și control pentru studiul SVC conform schemei de mai jos (fig. * elemente de conecțica. . * receptor TV de control. · Studiul presupune analiza structurii semnaleleo video din Mira TV vizualizat cu osciloscopul și aspectul imaginii TV corespunzator acestor semnale corelat cu indicii de calităte TV. · De la panoul frontăl se vor selectă țipurile de semnale TV de control din componentă Mirei TV pentru stăbilirea de observații și concluzii. Page 20 .MIRA DE TELEVIZIUNE 3. in funcție de aparatura disponibila. . Idențificarea țipurilor de aparate de măsură și control uțilizate pentru generarea și vizualizarea semnalelor de televiziune Aparate și materiale necesare: * generator de semnale TV țip Mira. Pentru interconectărea generatorului de „Mira TV” se procedeaza: · Osciloscopul se conecteaza la ieșire BNC dispusa frontăl la generatorul de „Mira TV” · Receptorul TV se conecteaza la ieșirea euroscart dispusa la panoul din spate al generatorul de „Mira TV”.

se va proceda la determinarea fineții imaginii TV folosind „Mira TV țip Burst” după metodologia de la paragraful 2.MIRA DE TELEVIZIUNE Osciloscop Generator de “Mira TV” Semna Video Semna Video Receptor TV Fig. reținand datele sub forma de tăble.2. .2.2. Ø Mira țip sah. imagine captăte) formele de semnale de test și imaginile TV corespunzatoare pentru urmatoarele țipuri de Mira (in funcție de posibilitățile generatorului folosit): Ø Mira cu forme geometrice. Ø Mira burst. Page 21 .se urmareste pe osciloscop și pe receptorul TV forma semnalului și țipul de imagine obținut.se observa fenomenele și se fac aprecieri asupra posibilităților de apreciere a calității imaginilor și parametrilor sistemului de televiziune. 1. .se rețin (desen. după modelul de mai jos.se comută succesiv țipurile de semnale de control TV (țip mira) de la Generatorul de mira TV. Vizualizarea unor țipuri de “Mira TV” Mod de lucru: Se aplica de la ieșirile genaratorului TV la osciloscop și la receptorul TV semnale țip Mira TV pentru a urmari țipul semnalului video și imaginea TV (țiul de Mira) obținută pe ecranul TV. Ø Mira bare verțical color. . . Schema sistemului de studiu a semnalelor tip “Mira TV” 3. .

MIRA DE TELEVIZIUNE Tăble cu rezultăte ale studiului folosind Mira TV Semnal vizualizat la osciloscop * Imaginea TV ** *Semnale preluate de la osciloscopul digităl cu calculatorul sau imagini foto. Parametri TV ce pot fi apreciați **Imagini preluate foto Page 22 .

220 pagini.răspuns la întrebarile: 1.problemele studiate și la fiecare după caz: · schema bloc a sistemului de măsură adoptăt. Chișinau. Parametri ce pot fi verificați cu ajutorul Mirei TV ? Bibliografie [1] [NIC07] George Nicolae. Cluj Napoca.MIRA DE TELEVIZIUNE 4. ISBN 973635-264-1. [3] [VLA93] Vlaicu. .țitlul. . 1993 Page 23 . [2] [NIC03] Nicolae George. diagrame spectrale și reprezentări spectrale ale transmitătoarelor de televiziune terestră cu acoperire locala. 2007. Măsurări electronice în sistemele de radiodifuziune. Editura Tehnica-Info. Brașov. Editura Universității “Transilvania”. 2003. ISBN 978-9975-63-0443.concluzii asupra vizualizării semnalelor și determinărilor efectuate. Oltean Ioan. scopul lucrării. țipul aparatelor de măsură. A. Conținutul referatului .: Televiziune alb-negru și color. Ce elemente poate conține o Mira TV ? 2. Caracterisțici și indici de calităte ai receptoarelor de radio și de televiziune. . · tăbele cu rezultătul măsurărilor. Metode de măsurare. Radiocomunicații. Editura Comprex.