You are on page 1of 37

Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Monografia municipiului
Constanța

Student : Erimia Bianca-Laura
Specializare : Geografie
Grupa : 102

Cuprins
 Partea I
o Introducere
 Partea a II –a
o Date geografice generale
o Relieful și structura geologică
o Hidrografie
o Climă
o Soluri
o Vegetație
 Partea a III –a
o Populația
o Evoluția teritorială
o Industria
o Agricultura
o Transporturile
o Comerțul
o Economia
o Turismul
o Fenomenul cultural
 Partea a IV –a
o Concluzii

Partea I

Nume și prenume : Erimia Bianca-Laura
Data și locul nașterii : 22.10.1994, Constanța
Părinți : Erimia Liviu și Erimia Delia Brîndușa
Studii :
 2001 – 2009 : Școala Generala Nr. 12 “ B. P. Hașdeu“,
Constanța;
 2009 – 2013 : Liceul Teoretic “Decebal“, Constanța;
 2013 – : Universitatea București, Facultatea de Geografie,
Specializarea Geografie;
Am ales să studiez la Faculatatea de Geografie din pasiunea
pe care o am pentru cunoaștere, calatorie .Toată această
poveste a început în urma cu 5 ani, înca din școala generală,
când am realizat că ceea ce mă caracterizează într-un totul o
reprezintă GEOGRAFIA. Prin cuvintele : dinamică, mereu în
schimbare și în curs de evoluție, plină de mister pot spune că
mă regasesc.
Lucrarea mea se intitulează Monografia Orașului Constanța,
acesta fiind locul meu natal. Scopul lucrării este sublinierea
actualelor schimbări prin care a trecut orașul Constanța în
ultimele decenii.
Această lucrare este structurată pe patru părți, fiecare parte
analizând alți parametrii geografici. Prima parte reprezintă o
mică introducere în studiul monografic, aici axându-mă mai
mult pe date introductive. În partea a II –a a lucrării am luat
fiecare parametru geografic în parte (date geografice generale,
climă, hidrografie, etc) punând accentul pe elementele
esenţiale. În cea de a III-a parte am vorbit despre populaţie
(date statistice), industrie, agricultură și comerţ , ca în ultima
parte să fac o mică concluzionare a celor amintite în lucrare.

4”. în nord . avand coordonatele: 44. orașul cuprinde atât limite naturale bine conturate în partea sa răsăriteana. care unește stațiunea Mamaia. cat si din cauza Marii Negre.și cartierul”Km. stațiunea Mamaia. la est de Marea Neagră.” Km. Este un important centru turistic al Romaniei. Limita naturală a orașului Constantă este trasată de țărmul Mării Negra. municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari.De aici spre sud și sud-vest. atat din punct de vedere al istoriei sale. în partea de sud-est a României. deluroasă la nord și în partea centrală. și de câmpie la sud și vest. 4”. 280 39`. reședință a județului cu același nume și cel mai mare oraș al regiunii de dezvoltare Sud-Est. limita este dată de o linie sinuoasa. precum și cartierele” Viile Noi”. 1 Locul ocupat de orașul Constanța. la tarmul Marii Negre.wikipedia.longitudine estica.org/wiki/Constanta . limita o formează complexul industrial Palas. la nord-vest de hotarele localităților 1 http://ro. Constanța se află practic pe o insulă.în sud . dar de asemenea am fost și pe teren. în regiunea istorică Dobrogea. până la intersectarea căii ferate ConstantaTulcea și șoseaua națională Medgidia-Constanta.0 11`. Constanța se află în județul cu același nume.latitudine nordica. site-uri web). În perimetrul actual. în celelalte direcții. într-o zonă lagunară la est. în partea de sud-est a României. cât și zona teritorială din apropierea sa a constituit o vatră foarte veche de așezare omenească ale căror limite au suferit schimbări importante de-a lungul timpurilor. Limitat la est de Marea Neagră.Parte a II – a o Date geografice generale Constanța este un municipiu aflat pe coasta Mării Negre.În realizarea lucrării am adunat date din mai multe surse bibliografice (cărţi. inclusiv cartierele Anadalchioi și Coiciu.Spre vest. iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră.din dreptul lacului Siutghiol. Municipiul Constanta este asezat in judetul Constanta in extremitatea de sud-est a Romaniei. Se situează pe coasta Mării Negre. multe din fotografiile prezentate în monografie fiind realizate de către mine. cât și limite convenționale variabile. Constanța este alături de Cluj Napoca unul din orașele cu cel mai ridicat standard de viață din România.

ro/ 4 Beonone Zota. Zona continentală ocupa o suprafață mult mai mare decât prima. 1995 .4 2 Beonone Zota.iar dintr-o anumită măsură și din punct de vedere economico-geografic. având o formă boltită. Relieful pe care este situat orașul Constantă îl constituie țărmul Mării Negre și înălțimile reduse ale podișului Dobrogean. dealurile reprezintă treaptă de relief cea mai întinsă. cu o pantă ușor înclinată spre mare și care se încheie cu o faleză înaltă și abruptă ca rezultat al interacțiunii între apă și uscat. Zona peninsulară a orașului se caracterizează printr-un relief fragmentat. trăsătura principală a reliefului o formează partea terminală a platformei continentale.2 o Relieful și structura geologică Sub raportul reliefului.650 ha.3 Vatra orașului s-a extins pe teritoriul acestor două unități naturale (peninsulara și continentala). 1995 3 www. zonă geografică a orașului Constantă face parte din unitatea naturală a Dobrogei de sud.Dintre componentele geografice ale acestei regiuni. În zona de țărm.terminat printr-o faleză cu înălțimi mai mari în partea de nordvest și ceva mai reduse în sud-est. care în acest sector prezintă un relief puternic fragmentat.Geografia municipilui Constanța. .Geografia municipilui Constanța. cu dealuri aproape imperceptibile ce ating în unele puncte înălțimi de peste 70m. . care din punct de vedere fizico-geografic. întreg teritoriul municipiului Constantă cuprinde o suprafață de circa 12. București. se deosebesc între ele împărțind orașul în două unități geografice distincte. București. Din zona continentală s-a dezvoltat o peninsulă de formă alungită pe suprafața căreia au luat ființă primele așezări.primaria-constanta.Mamaia și Palazul Mare.

6 5 Tufescu V. cât și în evoluția geografică a teritoriului dobrogean. București. Acad. se întâlnesc fenomene de alunecare. reflectă destul de fidel alcătuirea substratului sau geologic. 1960 .Orașul Constanța cu regiunea să înconjurătoare. precum și la tendința apelor de a modela scoarța terestră. unde relieful prezintă ușoare ondulațiuni și o pantă cu o înclinare puțin accentuată. 1966 6 Petrila Tiberiu. Constantă și zona limitrofă reprezintă un ansamblu de factori naturali ale căror elemente se influențează reciproc și generează trăsături specific. -Constanța și împrejurimile ei. Marea și uscatul au avut aici un rol hotărâtor atât în dezvoltarea orașului. ca urmare a acțiunii agenților externi. relieful intravilanului și împrejurimile sale constituie o expresie a modelarii externe fizico-geografice a acestui substrat. Pe suprafața acestui relief. anumite denivelări care duc la accidentarea terenurilor. . RSR – București.5 Partea continentală a orașului Constanța o formează limita estică a podișului dobrogean.Modelarea naturala a reliefului și eroziunea accelerata – Ed. În acest context.

care prin condițiile de precipitații și cele de relief. în general.1 – Crochiu de hartă o Hidrografia Constanța. prezintă câteva trăsături importante atât în distribuția apelor subterane cât și a celor superficiale. împreună cu regiunea să înconjurătoare. Un rol deosebit în evoluția regimului hidrologic îl au factorii climatici și geomorfologici. iar atunci .Fig. fac că rețeaua hidrografică să aibă. o scurgere intermitentă.

1995 8 Frangopol D. unde loessul atinge cele mai mari grosimi. 1923 9 Băcăuanu V.când râurile au o scurgere permanenta. în schimb pe terenurile aluvionare (terase.În zona orașului Constantă pânza freatică se află între 6-20 de metri adâncime. I. izvoarele naturale apar mai rar. fie sub forma unor pânze de adâncimi limitate de două strate impermeabile. ele se caracterizează cu un debit foarte mic de apă.Geografia municipilui Constanța. tomul IX.9 Fig. prezintă un schimb un debit de apă natural redus. Cuza. De aceea. care sunt răspândite în jurul Constantei și mai ales la sud de ea. Astfel. București.8 Apa subterană este de natură vadoasa și se prezintă sub forma unor pânze freatice la baza loessului sau la baza unor terase aluvionare. – Particularitățile unor lacuri sărate de pe litoralul Mării Negre – Analele Dobrogei nr. 1963 . – Câteva obsrvații geomorfologice si hidrologice – Analele St. Adâncimea pânzei freatice variază în funcție de grosimea materialului sedimentat.1. pe interfluvii. Al. se găsesc numeroase izvoare carstice provenite din pânză calcarului sarmatic. de natură fluviomaritima. Unvers. nivelul piezometric (freatic) poate să ajungă până la 70 de metri. În nordul orașului însă. conuri de dejecție) nivelul freatic se afla la adâncimi cu mult mai mici. de 5-10 metri. în schimb hidrografia superficială este suplinita prin cele mai frumoase lacuri. . 2– Portul Tomis 7 Beonone Zota. iar atunci când le întâlnim la baza falezei. Acestea alimentează lacul Siutghiol și în parte orașul Constanța.7 Deși orașul Constanța este lipsit de vecinătatea unei ape curgătoare.

la Constantă temperatura medie a lunii iulie atinge 22. iar cea mai mică de 9. Acest lucru se resimte în special iarnă. în raport cu zona centrală a Câmpiei Romane. Uneori aceasta poate cuprinde 10 Beonone Zota. că luna a anotimpului de toamnă. – Clima țărmul românesc al Mării Negre – Analele Dobrogei nr.5oC (10 iulie 1927). Temperatura medie anuală a orașului Constanța în cei 100 de ani de observație este de 11. Apele Mării Negre prin regimul lor caloric modifică în bună măsură elasticitatea și termicitatea maselor de aer care trec pe deasupra să. ca urmare a încălzirii puternice a părții continentale. Această trăsătură a climatului pune în evidență prezența unei temperaturi medii anuale de 11oC și a unei umidități foarte reduse. București. Variațiile multianuale nu depășesc 4oC. în jur de 400 mm anual. Comparativ cu temperaturile maxime și minime pe țara (respectiv 44.4oC (1936 și 1937-ani foarte călduroși). iar octombrie.5oC. În anotimpul de vară. De valoarea și repartiția presiunii sunt indisolubili legate viteza și direcția vântului. în 1886).3oC. Așa se face că iarna temperatura aerului pe litoralul Mării Negre este cu 3o-4oC mai ridicată. considerată luna cea mai specifică de primăvară. se observă o diferență apreciabilă. prezintă importanță foarte mare în ansamblul proceselor climatologice. de circa 13oC pentru valorile minime și de circa 6oC pentru cele maxime.8oC în 1938.5oC la Constanța. iar cea mai mică de 19.o Clima Orașul Constanța se caracterizează printr-un climat temperat cu nuanța excesivă. presiunea atinge 1015-1018mb. climatul temperat continental prezintă o influență maritimă. ajunge la o temperatură medie de 13.1920 . periodice și diurne. temperaturile medii oscilează în jurul valorilor de 14o-15oC. Iarna când litoralul Marii Negre se află sub influența ariei anticiclonate. indică un climat blând apropiat celui submediteranean din zona Rjeka-Opotija-Pola (Iugoslavia).4 .2oC. când are loc schimbul de căldură rezultat din diferență de temperatură ce se crează între cele două medii active: marea și uscatul. atinge o medie termică lunară de 9. Astfel cea mai ridicată medie anuală la Constantă a fost de 12. La aceasta se poate adăuga și faptul că în zona litorală. 1995 11 Hepites St.5oC și -38.5oC. Luna aprilie. prin variațiile ei anuale.2oC (cea mai mare medie lunară a fost de 24.10 Maximă termică absolută la Constanța a fost de 38. . Amplitudinea termică absolută de 63.5oC). Aceasta ne arată prezența unui climat mai moderat pe litoralul Marii Negre. iar temperatura minimă a atins -25oC (10 februarie 1929).5oC (1933).Geografia municipilui Constanța.11 Presiunea atmosferică. Primăvara și toamna.

București. Dacă ne referim la situația lunară. Cea mai timpurie ninsoare a avut loc la începutul lunii decembrie. iar cea mai întârziată la sfârșitul lunii martie. iar observațiile și datele extrase. cea mai mare parte cade în anotimpul de toamnă și aceasta în luna octombrie. 1928 .4 .12 Precipitațiile atmosferice au fost analizate în perioada 1886-1915 și 19211994. – Clima țărmul românesc al Mării Negre – Analele Dobrogei nr. când stratul de zăpadă atinge o grosime medie de 8. – Contribuții la climatologia litoralului Mării Negre – Bul.7 cm. Meteor nr. 13 Din cantitatea anuală de precipitații. București.1920 14 Dissescu A. În general în această zonă se caracterizează printr-un climat secetos și prin prezența unui număr mic de zile cu precipitații.C. Zăpadă cade în cantități mici. Cele mă multe zile cu ninsoare s-au observat în luna ianuarie. și grindină. în medie 60-75 de zile pe an. În creșterile sau scăderile presiunilor atmosferice de la o zi la alta nu ating valori mai mari de 5 mb. în comparativ cu celelalte regiuni ale țării și durează în medie 23 de zile. unde anual formează un strat a acriu grosime atinge 370 mm. rezultă că cea mai mare cantitate de apa cade sub formă de ploaie.8. amplitudinea presiunii este mai redusă. Valorile presiunii atmosferice se schimbă de la zi la alta și în decursul anotimpurilor. zăpadă. iar în perioada august-octombrie nu avem mai mult de 3 zile ploioase.C.8. constatăm că nu se întâlnesc mai mult de 5 zile ploioase. Meteor nr. iar cea mai mică cantitate cade în lunile de iarnă și anume în februarie.valori și mai mari. 1928 13 Hepites St.14 12 Dissescu A. – Contribuții la climatologia litoralului Mării Negre – Bul. În timpul verii.

De asemenea. pentru care au fost preconizate importante lucrări de plantare. 1921 . în apropierea lacului Tăbăcăriei să amenajat un parc de 88 de ha. această zonă geografică caracterizează prin prezența unor specii. zona verde amenajată ocupă o suprafață de 34 de hectare. acesta nu poseda un spațiu verde corespunzător. adaptate condițiilor climatice de umiditate redusă și cu un indice ridicat de ariditate. în prezent lipsită de zonă verde. Lipsa spatiilor verzi este suplinită în orașul Constanța prin prezenta curenților care provoacă deplasarea aerului dinspre mare spre uscat și invers alimentând permanent zona orașului cu aer proaspăt. . Dat fiind rolul important pe care îl joacă barierele de vegetație în purificarea aerului urban. În intravilan.o Vegetatie Din punct de vedere floristic. Dacă ne referim la spațiile verzi din orașul Constanța.Constanța și împrejurimile ei.15 15 Petrila Tiberiu. s-a trecut la extinderea parcurilor Constanței pentru partea de sud a orașului. fiind insuficientă fata de solicitările și numărul crescut al populației din perioada de vară dintr-un calcul sumar ar rezulta un necesar de 240 hectare de spații verzi). București. putem constata că fata de climatul local care oferă condiții optime dezvoltării vegetației.

alături de unele petice care apar cu cernoziomuri ciocolatii și cernoziomuri levigate. 1921 . Totuși. Pentru pășunat sunt rezervate suprafețe foarte mici. În anii cu precipitații bogate și căzute la timp. cultivarea nerațională a acestor soluri. Aceste soluri au o fertilitate ridicată. prin măsuri agrotehnice raționale. etc. în acest caz este necesar în primul rând să se aplice măsuri ca să mărească reținerea apei în sol. prin plantarea perdelelor de protecție. irigații. coboară fertilitatea lor efectivă. cernoziomurile sunt extrem de productive. prin reținerea zăpezii pe câmp. București.o Soluri În Constanța. cernoziomul castaniu ocupă cea mai mare parte. . De aceea. fiind folosite pe scară largă în cultura plantelor agricole.16 16 Petrila Tiberiu. În anii secetoși.Constanța și împrejurimile ei. recoltele de pe aceste suprafețe sunt în general necorespunzătoare.

unitariana. majoritara fiind de naționalitate romana alături de care întâlnim minoritățile turcă. bulgara. greacă. musulmană etc. armeana. romano-catolică. rroma.471 persoane.ro/ . tătara. greco-catolica. ucraineană. adepți ai religiilor ortodoxă.primaria-constanta. rusă. reformata. germana.PARTEA a III-a o Populația Populația Municipiului Constanța depășește 310.17 17 www. maghiara.

ro/ . astfel. Iașului și Constanței de asemenea se schimbă. municipiul avea 310. populația crește vertiginos odată cu numărul turiștilor. reformați-calvini. Datele legate de populația Timișoarei.471 de locuitori [. procentul Românilor (din care aproximativ 10% sunt Aromâni) se ridică la 92. În anul 2009. Astăzi. fiind depășit de către București. penticostali. romano-catolici.Evolutia demografica la recensaminte Conform recensământului din 2002.Fig. Vara. baptiști și adventiști de Ziua a Șaptea.primaria-constanta. unitarieni.2% dintre Constănțeni. greco-catolici. Cluj-Napocăi. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Constanța există următoarele confesiuni: ortodocși.3 .040 de locuitori. Constanța era cel de-al cincilea oraș al României după numărul de locuitori. De asemenea un procent mic de persoane s-au declarat fără religie sau atei. Timișoara și Cluj-Napoca. având 302. Iași.18 18 www. este imposibil de precizat care municipiu deține în realitate locul 2 după numărul locuitorilor până la recensământul din 2011.

4 – Structura etnică a populației Fig.Evolutia demografica la Fig.Populatia orasului Constanta pe sexe recensaminte . 5 .

din zona centrală către periferia orașului. Portul s-a extins în partea de sud. Zona centrală formează orașul vechi. formând orașul. Din punct de vedere urbanistic. a permis ca aceasta să aibă o evoluție teritorială axată pe două direcții: una pe linia urbanistica și alta pe linia portuară.19 Străzile zonei centrale se intersectează în piața Ovidiu. magazine și restaurant.6 . vest și sud-vest. Constanța 1993 . modul de grupare al clădirilor se realizează sub formă a patru inele aproape concentrice. Această zonă reprezintă partea monumentală a orașului. încadrată de clădiri vechi și noi.Structura populatiei in functie de religie o Evoluția teritorială Configurația reliefului și a țărmului. clădirile sunt concentrate și sunt prezente construcții înalte și dese. unde sunt instalate instituții publice. lipite unele de altele cu numeroase magazine și instituții publice. Zona imediat următoare. iar orașul spre partea de nord. sub forma unui arc de cerc.Fig. precum și funcția comercială a orașului Constanța. înconjoară zona centrală. Configurația orașului a creat aici târguri sau 19 Ciorbea Valentin – Portul Constanța de la antichitate la mileniul III.

1921 .Harta orașului Constanța Constanța face parte din categoria orașelor care au apărut și s-au dezvoltat datorită activității comerciale. Bucureşti : Universala Alcalay. Nicolae Filipescu.Constanța și împrejurimile ei. s. . Constanţa pitorească cu imprejurimile ei. fapt ce a făcut ca în decursul secolelor orașul să realizeze progrese urbanistice din ce în ce mai evidente. Această funcție a stat la baza relațiilor sale economice. București. Intensificarea schimburilor comerciale a fost favorizată de contactele directe stabilite din cele mai îndepărtate timpuri cu diferite țări și popoare.mici piețe de aprovizionare cu alimente și îmbrăcăminte (piața Grivița. IOAN. Ahile Mihail) Zona periferică a orașului Constanța. Legătură cu marile drumuri maritime a favorizat atât apariția portului. care atinseseră un grad înalt de civilizație și progres economic. are construcțiile mai distanțate între ele și prezintă o structură mai răsfirata. așezată sub formă de semicerc.7 . care cuprinde clădiri spațioase destinate magazinelor și depozitelor de fabrici. Acest inel include spre sud.21 20 ADAM.a 21 Petrila Tiberiu. cât și creșterea schimburilor de mărfuri și a comerțului de tranzit. zona industrială Palas.. spațiile verzi sunt mai frecvente.20 Fig.

formând zona antrepozitelor si industriilor. . Hageanoff Câmpeanu. iar mai târziu apar sub formă insulará si in celelalte părti. Colombia. Zona antrepozitelor dispunea de mărfuri destinate exportului (cereale.mai intai sunt amplasate in partea de sud a orasului. Unirea. incep să apară noi sa apara noi intreprinderi industria luând locul unitătilor mestesugăresti. atât pe plan intern cât si pe plan extern.Harta orașului Constanța realizată în QGIS o Industria La începutul secolului al XX-lea.8 . fiind împărtită intre diferite sociatăti: Astra Română. Acestea. petrol) si se intindea in cartierul Palas pe o suprafată de 140 de care hectare. ca urmare a dezvoltării relatiilor capitaliste. cherestea. Steaua Română.Fig.

în cea mai mare parte .  Industria mobila  Industria alimentară  Industria textile specifice: ciment. textile. 22 Noua industrie constănteană s-a sprijinit la inceput pe materiile prime locale. partial. Unul din exemplele cele mai concludente il oferă industria chimică.ro/ . produse semifinite. tesaturi. poliester. proiectare. placi o Agricultura Necesitatea unor mari și variate cantități de produse agricole pentru populație și industrie a generat dezvoltarea unei agriculturi intensive bazate în primul rând pe culturile legumicole.primaria-constanta.Concordia Româno. inginerie navală. a industriei lemnului. – Portul Constanța. etc.este obligată să apeleze la o aprovizionare din import pentru unele materii prime.ce foloseste pentru prima oara in tara noastră paiele în fabricarea hârtiei si celulozei sau piritele cuprifere în productia acidului sulfuric. gaze lichefiate. pe 22 Christodorescu G. mori. a materialelor de constructii si. care au favorizat aparitia industriei alimentare. precum : fabric de ulei. chimice. Industria metalurgică însă. conversii. Industria materialelor de construcții: - asigura elementele necesare compozite. adezivi. Mișcarea comercială și maritimă. În interiorul orasului existau câteva unităti industrial-comerciale aranjate dispersat. echipamente navale electrice și electronice. pe creșterea animalelor de lapte. prefabricate. Industria chimică: -  asigura prelucrarea a peste a milioane de tone de petrol și produse petroliere pentru a obține combustibili.23 Cele mai representative industrii pentru orașul Constanța sunt:  Industria energiei electrice și termice  Industria constructoare de mașini și de prelucrare a metalelor: -  Șantierele navale existente în Constantă pot construi nave noi și pot efectua lucrări de reparații. 23 www. subansamble si piese de schimb.Americană. reparatiimotoare. hidrocarburi aromatice. lungiri. scurtări nave.

Organizarea teritoriului agricol în zona preorășeneasca este o problemă de mare actualitate pentru municipiul Constantă.9 – Piata Griviței. s-a pus un accent deosebit pe asigurarea unor produse agricole proaspete care să ajungă pe piețele orașului în cel mai scurt timp și care să furnizeze totodată materia primă atât de necesarul industriei alimentare. impune un consum mare de produse agricole. întrucât creșterea considerabilă a populației stabile și sezoniere. Condițiile naturale favorabile însoțite de o rețea deasă de unități agrotehnice ce pot oferi largi posibilități de irigare. . Constanța o Transporturi 24 Beonone Zota. prezența unor întinse24 Fig. Aceasta a făcut să se delimiteze o zonă preorășenească.Geografia municipilui Constanța. 1995 . De asemenea. București. care asigură aprovizionarea cu produse agricole.cultura pomilor fructiferi și a viței de vie.

peisaje și natură. feroviar.  Transporturi rutiere Transporturile rutiere beneficiază de o rețea de străzi și bulevarde foarte bine pusă la punct și de curând asfaltate integral. Ca în multe alte orașe costiere din lume. chiar dacă numărul mașinilor a crescut vertiginos de la an la an. 6 sau 8 benzi fac posibil accesul rapid din oricare intrare spre centrul orașului.fluvial și aerian. Cele mai mari și costisitoare lucrări vor conecta cele două autostrăzi. E60 (Constanța-aeroportul Kogălniceanu) și E87(ConstanțaMangalia). Autostrada Soarelui (tronsonul Cernavodă-Constanța) și Autostrada de Centură Constanța (Ovidiu-Agigea) care vor avea un nod de intersectare la intrarea vestică a orașului. Lapușneanu  Transportul în comun . Constanța fiind și din acest punct de vedere pe locul doi după București în privința numărului de mașini noi înmatriculate în primele 8 luni din anul 2007. Fig. dar spre satisfacția mult mai numeroșilor adepți ai automobilului și ai vitezei. o parte din faleză va deveni deasemenea un drum express. de Delta Dunării. spre disperarea amatorilor de estetică.Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de transport. adăugându-se celorlalte două drumuri express existente. maritim. respectiv rutier. Bulevardele lungi și late cu câte 4. mai departe.10 – Bd. Construcția acestui drum express de nord va lega centrul Constanței de Mamaia și.

Rețeaua de transport a RATC este formată în prezent numai din linii de autobuz. cea mai importantă dintre ele fiind Grup Media Sud.11 – Autobuzele constănțene  Transporturi feroviare . În plus. dispăruseră în anii 1960). Fig. și contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa. Pe linia 41. Anul 1906 semnifică și înființarea stațiunii Mamaia. Acestea au circulat pănă când au fost retrase din circulație în octombrie 2008. pe lângă RATC. fără etaj. în anul 2004 începe la Constanța declinul programat al transportului electric în favoarea transportului consumator de carburanți. Gara Constanța-Mamaia au fost introduse autobuze noi supraetajate descoperite (ultimele autobuze descoperite. În ciuda directivelor europene. Tramcarele deserveau centrul și făceau legătura între localitățile Constanța și Techirghiol. Tramvaiul constănțean a fost înființat în 1905: era o linie de tramvaie trase de cai numite și tramcare. există si firme de microbuze (maxi-taxi) private. transmise în România prin Ministerul Mediului.Principala companie este Regia Autonomă de Transport Constanța (RATC). În anul are 1943 loc electrificarea tramvaielor și înființarea troleibuzelor în Constanța.

mereu amânată dat fiind că majoritatea traficului se efectuează acum pe șosea. Buzău și alte localități din țară. chiar dacă. doar o treime dintre ele sunt imediat funcționale și deaceea se pot observa în larg nave ancorate în așteptarea accesului la danale echipate corespunzător încărcăturii lor. a fost desființat și proiectul de relansare din anii 1990. pentru a permite circulația trenurilor cu viteza de 160 km/h.926 ha. care va avea aspectul unei galerii comerciale (engleză mall). din care 1. Municipiul Constanța mai este deservit de o mică gară de călători. săli de cinema tip Multiplex. Palas Constanța. o linie dublă electrificată spre portul Constanța Nord. Constanța Mărfuri. restaurante. Față de traficul existent azi (2010) acest ansamblu este supradimensionat.Prin intermediul magistralei 800 Constanța are legături directe pe calea ferată cu București. călătoria durează în jur de patru ore. acestea împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța. De asemenea orașul este străbătut de o rețea complexă de cale ferată. care ar merita o modernizare. cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. prin intermediul operatorului național. având în componență magazine. rafinăria Petromidia. abandonat. o altă linie dublă electrificată spre portul Constanța Sud și linia simplă spre Mangalia și portul Mangalia. pe câteva tronsoane. care a funcționat în prima parte a secolului XX. se întinde pe o lungime de aproape 30 km și acoperă o suprafață totală de 3. Iași. situat în est-sud-estul orașului. Pitorescul tren turistic cu aburi Centru-Mamaia. din păcate nefolosit. În anul 2010 se continuă lucările de modernizare a căii ferate București–Constanța. și din acest motiv nu există investiții pentru a echipa funcțional toate danele. Eurogara Constanța va fi o clădire ridicată pe 3 nivele.313 ha . situată în vestul orașului. La sfârșitul lunii iulie 2009 va fi finalizată noua eurogară feroviară.  Transporturi maritime Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud. portul Midia și cariera de piatră Sitorman. Portul Constanța. în număr de 156 . scurtând durata călătoriei între cele două orașe la mai puțin de două ore. trenurile pot atinge viteza maximă de 140 km/h. o linie dublă în nordul orașului spre Năvodari. CFR Călători și a operatorului privat Regiotrans. cafenele și ceainării. amplasată pe locul Gării CFR Constanța. precum și de o gară de mărfuri. Tulcea. În portul Constanța Sud există un terminal ferry-boat la Marea Neagră. câtă vreme aceste lucrări nu vor fi terminate.

Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia. au împreună 14 km lungime. pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.12 – Nava maritima  Transporturi fluviale Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial. are adâncimi cuprinse între 7 și 19 metri. permit acostarea oricărui tip de navă fluvială. mai departe pe fluviul Dunărea. ultima linie maritimă înființată fiind Shanghai . Zilnic. aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Facilitățile oferite de Portul Constanța SudFluvial. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara orașului.Constanța. care fac din Portul Constanța un port sigur pentru navigație. digul de nord și digul de sud. mai mult de 200 nave fluviale se află în port pentru operațiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în așteptare pentru a fi operate. punctul terminus fiind portul Rotterdam.613 ha apă. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru .uscat și 2. Fig.  Transporturi aeriene Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Cele două diguri de larg. Portul Constanța are legături cu toate porturile importante din lume.5 km în totalitate betonată și o instalație de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo . Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3. aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța.

Cea mai mare parte din produsele cerealiere erau exportate în Italia în (19. Evoluția exportului de cu lemn și cherestea prezintă o linie continuă ascendentă.26 25 http://ro. Grecia (19%). în mod deosebit.9%).Descrieri geografice – București. Anglia (14.wikipedia. cheresteaua ocupă o pondere însemnată ins în cadrul traficului de mărfuri al portului Constantă.aterizarea elicopterelor.. 25 Comerțul Activitatea cea mai intensă a portului Constantă în provin exportului de cereale are loc. Alături de petrol și de cereale.org/wiki/Constan%C8%9Ba#Transporturi 26 Vâlsan G.8%). atât pe aerodrom cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de noapte. Dispunând de balizaje luminoase. 1964 .1%). 6 luni pe an (septembrie .I Pe martie). Germania (18. Belgia (108%) sca Franța (5.4%).

. datorită plasării în apropierea localităților turistice.144 de firme noi. București.27 27 Beonone Zota. Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor. 1995 . Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I. În prima jumătate a anului 2008 în Constanța și localitățile vecine au fost înființate 3. Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al patrulea al Europei în cadrul căruia funcționează șantierul naval. unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate. mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș.Geografia municipilui Constanța.Economie Constanța este un centru industrial. comercial și turistic de importanță națională. după municipiul București și județul Cluj. acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale. Constanța este un centru al comerțului și educației. De asemenea. plasând județul pe poziția a treia la nivel național. Totuși.

al recreerii și al balneoterapiei este pusă în evidență de Varietatea cadrului natural. București. fac din coasta Marii Negre un punct de mare atracție pentru turismul romanesc sau străin. de numeroase și inseminate obiective cu caracter cultural arheologic. se dezvolta o adevărată zona de agreement și odihnă. fapt ce i-a permis să stabilească legături comerciale. cu popoare situate în diferite părți ale globului. Importanță economică a turismului O ramură economică nouă pentru municipiul Constantă. Zona litoralului romanesc se afla pe aceleași coordonate geografice cu localități europene precum Split. Nice. I. orașul Constantă. orașul Constantă a beneficiat încă din cele mai îndepărtate timpuri de avantajul transporturilor maritime. care se conturează la începutul secolului nostru ca formă de activitate economică mai organizată. favorizând apariția unor așezări urbane cu linie modernă și cu un profil aproape exclusiv turistic. încât pentru orașul Constantă turismul formează o adevărată ramură economică. primul loc în ceea ce privește dinamica și numărul de turiști. vestigiile antice și dotările moderne.28 În sudul orașului Constantă. pe calea apelor. care cu timpul se transformă într-o importantă zona de agreement și odihnă. 1926 . Deși de dată mai recentă și cu un caracter sezonier. dezvoltată mai ales in ultimele decenii.I. Avignon. Importanta pe care o reprezintă litoralul Marii Negre din punct de vedere al turismului. Rimini. turismul din zona țărmului maritim se dezvolta cu o mare rapiditate. prin 28 Cotovu Virgil – Portul Constanța. Odată cu apariția primelor stațiuni balneoclimaterice începe să se dezvolte o nouă ramură economica-turismul. iar în ultimele decenii turismul din zona litorală a Constantei să reprezinte una din direcțiile principale în dezvoltarea multilaterala a economiei din această regiune. San Remo. Îmbinarea intre factorii naturali (calitățile curative ale marii si ale lacurilor terapeutice). care cu timpul se transformă într-o importantă zona turistică. Funcția portuară a orașului Prin așezarea sa la Marea Neagră. în acest sens. Monaco. precum și de înaltul grad de dotare și confort care îl conferă noul sistem de conștienți din stațiuni în comparație cu alte zone turistice din țară. concentrând aproape 45% din capacitatea de cazare a României. Progresul înregistrat de la un an la altul a făcut ca acesta noua funcție să ocupe o pondere din ce în ce mai însemnată în viața economică a orașului. Activitatea turistică de pe litoral ocupa. în punctual numit “La Vii”.În aceste condiții. este turismul. adică un aflux foarte puternic în perioada de vară (iulie-septembrie).

însoțită de o extindere și o diversificare a schimburilor comerciale. adică la 1000 m. Se pot practica sporturi cum ar fi scufundările și zborul cu parapanta din luna mai până în octombrie. legăturile orașului Constantă s-au aflat în strânsă concordanță cu relațiile de producție caracteristice pentru orânduirea respectivă. în măsura în care circulația maritimă a sprijinit producția și schimbul de mărfuri. care se întinde pe o distanță de șapte kilometri. barurile și cluburile de noapte oferă distracții în fiecare seară. Epoca Veche. în ultimele două decenii. Curbă de 10 m se afla la circa 1500 m. 29 Iorga N. face că acesta să aibă o importanță din ce în ce mai mare în viața comercială internațională.București. ceva mai la sud izobata aceasta este mai apropiată de mal. cel mai mare port al țării noastre pentru flota maritime comercială.I. În Constantă.În râdă portului adâncimea crește treptat de la țărm spre larg. în același timp însă. Prin portul Constantă se realizează peste trei pătrimi din totalul mărfurilor transportate pe calea apelor și circa 65% din volumul total al comerțului nostru exterior. activitatea comercială a crescut. cu toate acestea însă. Constantă reprezintă. Restaurantele. portul este construit pe selful sau platforma continentală. Constantă a devenit una din cele mai importante” porți” prin care se desfășoară traficul nostru maritim. prin dezvoltarea pe care a luat-o. iar perfecțiunea mijloacelor de transport au permis contactul și schimbul între diferite țări și popoare. cu peste 100 de țări ale lumii. Funcția de transport și cea portuara a căpătat o amploare deosebită în măsura în care a servit interesele clasei dominante.30 o Turismul Principala stațiune aflată la nord de Constanta este Mamaia.org/wiki/Constanța .29 Activitatea portuară înseamnă pentru orașul Constantă funcția sa de bază.wikipedia.funcția sa comercială. 1937 30 ro. a căpătat un rol important în viața economică a țării noastre. – Istoria comerțului românesc vol. Este cunoscut faptul că pe fiecare treaptă de dezvoltare a societății.Ca urmare a dezvoltării rapide a economiei noastre naționale. Întrucât cel mai mare procent al traficului maritim se efectuează prin portul Constantă. Istoria dezvoltării orașului ne arată că viața lui economică și culturală a cunoscut mari oscilații. care se prelungește sub apă mării până la izobata de 150-400 m.

Chiar în fața Cazinoului se afla Acvariu din Constantă. și oferă turiștilor o fascinantă incursiune în lumea marină. reprezentând singurul element al stilului "art nouveau". Pot fi admirate diverse specii de pești atât de apă dulce cât și de apă sărată. vulpea de mare. pești exotici. Fenomenul cultural Cazinoul Cazinoul din Constantă reprezintă un punct de reper pe harta turistică a Litoralului. ci şi celor care vor să se relaxeze. prin importantele sale efecte sociale economice. Acesta a fost construit în 1909 după proiectul arhitectului Daniel Renard.Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale. . turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaționale Posibilitățile de agrement pe litoralul romanesc sunt multiple și variate. care a fost inaugurat în 1958. mentală şi spirituala datorită acestui fapt în ultimele decenii. pisica de mare. Să-şi regăsească vitalitatea şi o bună condiţie fizică.

ro/Machete/Macheta2.php/ro/ 32 http://www. peștele dragon.32 31 http://www. se organizează demonstraţii cu delfini şi lei de mare.aspx? machetaID=2&paginaID=62&detaliuID=39&lang=ro .ro/index. cu toate speciile din Marea Neagră și nenumărate specii de nevertebrate.căluțul de mare. 13 –Cazinoul din Portul Tomis Delfinariul din Constanţa Delfinariul din Constanţa şi-a început activitatea la 1 iunie 1972. Planetariul din Constanţa a fost primul obiectiv din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii în actuala locaţie. în apropierea staţiunii Mamaia.primaria-constanta. luând ființa în anul în care omul a reuşit să "atingă" pentru prima dată cu piciorul Luna (1969).constanta-turistica. peștele scorpion. constituind prima formă muzeistică de acest gen din ţară şi prima din sud-estul Europei la acea dată. În amfiteatrul cu piscină şi în bazinul acoperit. 31 Fig. Primul obiectiv public de acest gen din ţara. Planetariul destăinuie şi azi misterele greu de pătruns ale cerului. o colecție de sturioni.

php/ro/ .constanta-turistica. În apropiată vecinătate se afla o serie de obiective turistice care sporesc gradul de atractivitate: Piața Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu. Constanța Portul Tomis Portul Tomis se integrează armonios în arhitectura urbanistică a orașului Constantă. 33 33 http://www.ro/index.14 – Delfianriul. Muzeul de Arheologie. Cazinoul. Farul Genovez. Acvariul. Mozaicul Roman cu vestigiile antice ale vechiului Tomis. Accesul din oraș în port este deosebit de facil. putând fi realizat atât cu mijloace auto cât și pietonal. reprezentând o prelungire a falezei Cazinoului și realizează o trecere echilibrată la plaja orașului.Fig.

Surplusul de apă este deversat din lacul Tăbăcărie în mare printr-un stăvilar situat în punctul “Pescărie”.16 – Biserica “Sf. lacul Tăbăcărie are o adâncime care variază între 1.constanta-turistica. împreună cu lacul Siutghiol.15 – Portul Constanța Lacul Tăbăcărie Lacul Tăbăcărie este situat la nord de municipiul Constantă și formează un complex lacustru.php/ro/ . în sfârşit.5 m și 4. Lacul Tăbăcărie ocupa o suprafață de cca 99 ha. fiind dependent de aportul de apă din lacul Siutghiol.34 Fig. ca mărime.php/ro/ 35 http://www. perioadă ce poate fi împărţită în trei mari etape: perioada 1878 – 1957 – cea mai tulbure.35 Muzeul Marinei Române 34 http://www.ro/index.ro/index.4 m. MUZEUL DE ISTORIE NAȚIONALĂ ȘI ARHEOLOGIE din Constanta este unul dintre cele mai bogate muzee din România și a doua instituție de profil. după Muzeul Național de Istorie al României din București.constanta-turistica. din 1977 până în prezent. apoi.Fig. Relativ izolat de sursele naturale. 1957 – 1977 şi. Mina”de pe malul Lacului Tăbăcarie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa are o istorie de peste o sută de ani.

în timpul verii. "Uniforme și accesorii De uniforme". "Numismatică".36 Sătul de Vacanţă „Satul de Vacanţă” este un loc pitoresc care găzduieşte 31 de restaurante tradiţionale romaneşti. parcul de distracţii Aqua Magic şi telegondola.ro/index.php/ro/ .ro/index. Muzeul are un număr total de 37 800 piese. engleză. "Manuale. În satul de vacanța găsești cele mai frumoase suveniruri din scoici făcute manual. Aceste suveniruri sunt lucrate manual din scoici adunate iarma de pe malul mării. "Navomodele". germană şi rusă) în toate staţiunile de pe coasta românească a Mării Negre. Cele mai valoroase bunuri culturale sunt incluse în colecțiile "Arme de foc". "Manuscrise și scrisori". 33 de colecții din care 22 colecții muzeu. 37 36 http://www. Fototeca. "Ordine și medalii". 8 fond documentar și 3 diverse. franceză. Radio Vacanţa este postul de radio al staţiunii. care emite în fiecare an din mai pană în octombrie. Pinacoteca. începând cu anul 1966 în cinci limbi (romană. Principalele atracţii ale Mamaiei sunt Sătul de Vacanţă. Micii tarabagii din satul de vacanța muncesc iarnă din greu că vara să ofere mici cadouri de o valoare foarte mare. în această staţiune se desfăşoară Festivalul muzicii uşoare de la Mamaia.constanta-turistica. În fiecare an.constanta-turistica. colecții din fondul de carte: "Carte veche".php/ro/ 37 http://www. "Plachete și insigne". decorate în stil rustic.Muzeul Marinei Române este organizat pe criteriu tematico-cronologic și are mai multe secții prezentate în 30 de săli cu o suprafață de 10 775 m2. conform regiunii pe care o reprezintă fiecare. "Ancore". cursuri și instrucțiuni de marină" ? I "Presă de marină".

întregul Traseu fiind parcurs în şapte minute. 17 – Satul de Vacanță “Luna Park” Telegondola Inaugurată la 16 iulie 2004.38 38 http://www. pe un traseu de 2.5 milioane €. Deplasarea se face la o înălțime de 50 m.primaria-constanta. telegondola Este un teleferic modern care face legătura între Cazino şi Hotelul Perla.Fig.2 km. după o investiţie de aproximativ 3.ro/Machete/Macheta2.aspx? machetaID=2&paginaID=62&detaliuID=39&lang=ro . cu o viteză de 5 metri pe secundă.

Fig.ro/index. piscinele pentru adulţi şi copii.18 – Telegondola deasupra Hotelului Parc Aqua Magic Aqua Magic este cel mai modern parc acvatic de pe litoralul Mării Negre. bazinele. ce se întinde pe o suprafaţă de 2 hectare. fast-food-urile şi magazinele de suveniruri transformă parcul într-una dintre cele mai vizitate zone de agrement din România.constanta-turistica. restaurantele. barurile.php/ro/ . Toboganele. căderile de apă.39 Partea a IV –a o Concluzii 39 http://www.

cu diverse posibilități de agrement. ineditului peisajelor naturale și zonelor de agrement. de unde se deschid orizonturi de apă catre toate colturile lumii. este o importantă zona turistică a Romaniei. tezaurului arheologic. Constanța reprezintă Romania pe malul Mării Neagre. .Din punctual meu de vedere Constanța este unul dintre cele mai importante orașe ca valoare turistică a Romaniei. poeti în cautare de muzee. Constanța își are originile în lumea fantastică a antichitații grecești. cu legende misterioase. Al treilea oraș al Romaniei și cel mai mare port la Marea Neagră. Constanța este exact centrul cosmopolit de care e nevoie pentru a petrece o vacanță perfectă la țărmul mării. având în sezonul estival un numărul mare de turiști români și străini care își petrec zilele de vacanță în acest loc. eroi și zeități. datorita litoralului Mării Negre.

Beonone Zota. www.primaria-constanta. Al. 1966 13. 1960 12. 1926 7. .ro/index. . Meteor nr. IOAN. Frangopol D. Mișcarea comercială și maritimă. 5.primaria. http://www.. 1963 3. – Istoria comerțului românesc vol. Constanța 1993 6.4 – 1920 10. Christodorescu G..Bibliografie 1.Modelarea naturala a reliefului și eroziunea accelerata – Ed. Băcăuanu V. București.aspx? machetaID=2&paginaID=62&detaliuID=39&lang=ro 18. București. http://ro. – Portul Constanța. Ciorbea Valentin – Portul Constanța de la antichitate la mileniul III.8.1. . Dissescu A. http://www.org/wiki/Constanta 17. Unvers.ro/ . București.C. Constanţa pitorească cu imprejurimile ei. 1937 11. – Particularitățile unor lacuri sărate de pe litoralul Mării Negre – Analele Dobrogei nr. Cotovu Virgil – Portul Constanța. RSR – București. București. Iorga N. 1928 8.a 2. 1964 14. – Câteva obsrvații geomorfologice si hidrologice – Analele St.wikipedia. http://ro. 1995 4. Acad.Geografia municipilui Constanța.Descrieri geografice – București. tomul IX. Cuza. Hepites St. Epoca VecheBucurești.php/ro/ 15. ADAM. – Clima țărmul românesc al Mării Negre – Analele Dobrogei nr. Vâlsan G.I.ro/Machete/Macheta2.org/wiki/Constan%C8%9Ba#Transporturi 16.Constanța și împrejurimile ei. Tufescu V. Petrila Tiberiu.constanta.constanta-turistica. s. Bucureşti : Universala Alcalay. 1923 9.wikipedia. – Contribuții la climatologia litoralului Mării Negre – Bul. I.