_ SERB BAG Ps ELM, Poctie programatica ee Plum” des ‘Birt unas de tigada, cc) ial interesant gi mai important poct suubolist din noastra literatura. Yin Gacovia, poezia inceweazd sh dezvaluic o realitate objectiva, exterourd, accent picand pe universul interior, pe wiirile unice si inconfundabile ale unui of binwuit d , terorizel de anxietiti, bulversat de emotit gi sufoeat de singurftate Lumeu este deci rezultatul proicctiei stirilor sale de spirit, o lune wistf, lipsit Je orizont, « lume pustiitd, monotond §i disperat&, in care individul sc-sime clauswat si lipsit & perspeonva ediverarit : “Plumb” vorbeste cu maximum de sinceritate despre sensibilitea biza.d, slunic, ¢ ot doprimat si damnat, al edrui destin ecie cu desivargire magic, un poet usre-si Step inutil, inu-o tonatitate elegiacd, nefericirea gi solitudinea, Cele doud strafe, cate nunsira poezia, corespund celor dou planuri ale vealitatii: ec exterior ( avou”) §i cea interior, ce sugeroaz’ iubises si mieuriee, Titlel este extrem de sugestiv, c&ci plumbul, metal greu, rece, de culoars cenusie, se idemtificd cu stares intima a lui Bacovia, de nevroz si spaimi aedisimulat: de maar. Sonoritatza insgi a cuvantului, format dinu-o singuri silab’ conjimind cinvi-canete, ince consoane 51 0 unici vacald situata imtcrconsonantic si simesie, sugercazt 0 cxistenpi veaugie gf Tipsiid de orice posibi *Koalitatea este asimilata aici stirior sufletesti gi se reduce doar a licie, eulosre, re, subliniind corespondenja dintre universul exterior gi cel interier, specific litte simboliste Atmisfera poeziei este tulburatoere, coplegitoure, conti n.omal vat de uve tain} cheie arcat musicalitates except sfirgitul primus $1 alu cea ec accentucazi impresia de claustrare, de ermei De asemenea, discursul poetic al ambelor strofe ineepe cu verbul ronalilates minor a imperfectului, cea ce, stitistic, im jrelungita We: netecininarea actiunii. Swoli | se afld sub semaul zeului ‘Thanatos; poctel se simte iy se de oriunde +! dev sue: sin de stare din ce in ee mai violena, agresindusi exis Realitates morjii este daté de prezenja substantivelar "sicne”, “cave”, “funcrar vesmant”, cofoane ae plumb’, din acceasi sterd semanuicd, care ar putce szyea i eceieyt inp unpresia de claustare foryatfi a poetului tuer-o lume insuporabild, ba Ma: mull si ai inca,» neoarinl univers darinat Bacula isi simie in chp fatal so‘iiudines in faja moni (“stam singur f relat ino i dramatic in scrofa ¢ Ta: “stam singur lang mublli Gaia Ia plus, he studitle dard Ge fig” i surat devenit ¢ amosfers sumbri vant ~ plum! sitofa 1 ve vin” in swora &.Fz “Aripile de plumb” amintese de aripile albatrosului baudelairian si , fa noi, de “aripile moi” blagiene, eu aceeasi impresie de tristefe desivargita ce-si lasd amprenta pe suflete nefeericite si caplesite de disperare. Poezia vorbeste de © triire existential unic’ in lirica nosstra, de 6 solitudine gi @ disperare paroxistice, izvordte dint-un suflet deprimat si condamnat Ja prabusirea in propriul univers. Discursul poetic este sustinut de precizia punctuatici, ingiruirea ideii find adeseori intrerupti, in ambele strofe, fie de linia de pauza, fie de punctele dé suspensie, cea ce accentueaz impresia de impietrire si de meditatie obsesiv3 asupra propriifor stari sufletesti. te ’ Poezia “Plumb”, “ars poetica’ bacoviand, rimane una dintre cele mai interesante si originale creaii litice ale intregului seris romnesc gi, categoric, cea mai insemnata dintre operele acestui poet blestemat la nbfericire vesnica