a: slupoare episod, coma hepatic iminent, ence
fc, hepstoporate “Dest inline teat
poate li rewisil in hipertensiunes "ported extahep
Hepatic sci, insaicenga cardial grav, tntxtea
Simptomitelogia encetalopatct portale poate fi
ta in Seategort de simpiomes PP
i simpiome neurologice
2 simpiame psihiatree
5 tulburart de constins
Simptematelogia pathics se coracterizesx8 prin sta
apatie $i adinamte, snxelate depresie, cre de Tobie, I
ifitate? ientonre gaihcs: Talourorie' de consling? so
inslala brug, cu slarea de obmubilare a constinje: cero
tare: tulburri de memorie $1 incoerenfa etait
“fulburdre psinice din insutetents hepatica sint
de tulburgrite etabotice de a nivel nedrontior fa
strat anatomic, mouiichile hstologice ind multe 3
Sense
PPancreatia acuta. este o mare urgenta med
al exstind mat putine releriae asapra. tuba
Wice’ fn pling eres” reacfla pihicd este de able! vil
fu anslette,nelinighe psihomotorie 9h agile, cu srt
Fucionste, uneort eu eepect stuporos. tn pancreattele
Biizate Sint descrise tulburéel de personalitae, tendin
Bleoolism, apetenta pentra droguri snalgetice
intaen individu rele fae pte
yitaten, reactvit
aaa gy capeciates de favre afectiviaten gt moti
ne me url de ndings we mma
SHE Jagie din ume). 1B. Pavlov, la Congresol de endo-
Sl am i Gear sake
Sree ats cee ie nia plop pall
2 ier
PE al ene eee ll Puhon
ae ma cene wine sot importante lantelt
coring in lorarea personalitatiumene, dar st 2 strc:
siinase ane ermal
inch pene’ tale Moore T pints sat
Ce ee a etek Saas
Ses es ene tie neaaen
Heer dead Satine clei he, personal
co geronee inee moc 2 ree
See eer cate eat sopecaat
ante geet Cathonc
Sholabel Hips tompeiamental emotional ete
copltron, dest inteligenta este normala. Sa descrls uncer,
Shinai Spree pe aparece inte
a
Tn insullenta.iptizara.(oala Iai Simonds) sit
corte eae ea ttt tee epee ant
Stabl's suchble plc, Sungnd feces hnconale
Fn dues corte ice raha
motte
odie psiice i bole epi. 1, Paron puble
oa tw at a Prt ome petice se Spo
atta Roatan ad toe
ailizetteatamenad ta peinoca:mantaco-depresivl asotath
Chipset
Nisin pie fn bile toe. Tid ese glanda
seamat tncnbanatl fy vgieres Satan pabce ge
aera tea Buty etd hep ante
‘cher Se Ronmonal tion Selenes nltes
settitatae at teeta trator elt ond
Haare saate a (anaes
ASPECTE PSIHOLOGICE
ALE BOLNAVULUI CU AFECTIUNI
ALEIGLANDELOR ENDOCRINE
Sree ae SS ca ickena eel snes ocr sce suns decane
40 4“In hipertiroldie se mentioneaea tulburdri_ de camporta-
ment, Halnavit basedowien! a mare eensibilitste le sock
fmotive, ajungind uyor Ta. irascbitate gt start coleroase,
Gifcultiy' de relate cu anturajul. Prezinta Trecvent ansic:
fate, insecuritate, atigabilitale, emolivitate, Iabilitate ec
ivi! eu acceleraren procesclor psihice. Hipertlroidia. poate
favorita aparfie sindromalut obarive thie
Tn hipotioidie si mixedem se noteard o seAdere a ritmo
lui de gindire so disporifie depresiva. La copit se rcmar
ited emotivitatea, istabiitatea. La adult se poate ajun
In'psihoza. ‘Se. desert start psihastenic,
in hiperlizaidille operate. (Uroidectomi) s-ru descris
stir de exctabiitate crescula s! depres, accentulndase
‘modificdrile earacterile.
Modified psihice tab
tan{a metabolismiy eae
feunoseatiy far nivel caleiul ae
imulft facto
sorbfia intestinala care depinde de tulburdsile fan
ona fe aba set
ee
-Rlandelor paratioide. Impor
Zo'serie de_glande endocrine si mai ales paratiroidele
Lipoe calcula interescars. 9 alnapen "neuronusculort
toni de caleu Intervin tw Toate tiurile de trensmiste snap
Ae, elle, ganglion vegeta fd In mod dean
stimulate de iont de cate
ia hipoparairoidie apar (ulburiri afective gf neurologee
(gocteniy eampe dpe abate ented)
i caracet depres anxion, atsciri de panied 3!
‘tes taint had ute
fn hinerparairoidie se vorbeste de 0, anereie mint
stir de aslenie, somofen’y aloposte, rer uifure
‘ular 91 soa, tulburart gastroltestinale.
Moditiesrtpsthice in bolle timusulal- Legaturite dni
Sate timusa st Clburrile psi sat mat yin ue
‘eae, In hiperfunetie-apar personalitali puerile cu investi
Sewiale, delet de atenic sau a copactit de cried. 1?
hipoiunctie se vorbeste de astenle st repuls
roar
Dalle importante ste sed
‘iat carteteriatce erizcle
fe) Seprarenale, pentra
ailate, grelurl, spree. verte
‘mn botla Tul Addison se-desria forme psi
Simplomele pace ‘cele. mal. freevente sin instil
hit, i
iliate emotiva). Apar erze
aja de efor
‘Medilicar! psihice Iw bolle glandelor suprarenale. Feo
ie
Snxietate, celalee, hpertenstune arerialaparoxisticd, ne"
bllttes, egoismul, perioade de euforie, stiri depresive,
i, ilar, negaivism:; inteleciusl apare o scadere, ¢
ae, sedderea sre preocupa lo.
In hipercorticism, depresia este cel mal (mportant. simp
lind urmat de anxiciale, apolapar start functional,
jee de activitate, uneort reat shee
Sin sinaromaladiposo:
ie psihice
fatamen(ul cu crtizon yi ACTH In peviouds
false corticoteraptelapare o stare'de euler. Nogorce,
fate creseuas apts In ltt fasay par biearerte te
Snervowsa, reac mailaco-depresve, del de Suid
F1_psihice tn bolle pancreas. Insulin are
fluenis supra Metabolism face ex In deresls
gecrelil si apard uncle manifest psibopatologie
cigslniamal se Gsorele unr str eresive 3
fr fete insulare: din poncreas. Simpicmcle hipogice:
fasemanate cu sadile neste, ncepiod ce ms
subleciy afetve st vogettive, pint a acidcn
Site (psiice 9 neufologise). Kéathie parostice
ioe a ogee
‘ni lertea_ prin ranspira
tremuratort i ins
inferesarit scooret cerbrale caracterizat_prin
jr iulburdrt de vedere eelate, uncot stari fon
tahicarde,
ai subcoricalo-tencetalice carctr
lie