UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FILOSOFIE CATEDRA DE FILOSOFIE TEORETICĂ ŞI LOGICĂ

Argumentare şi gândire critică
Curs obligatoriu pentru modulul Studii Europene, anul I, 2009-2010 Descrierea cursului: Cursul reprezintă o prezentare introductivă a principalelor concepte şi tehnici utilizate în formularea de argumente şi analiza critică a acestora. Obiective: Studenţii care urmează acest curs îşi vor îmbunătăţi abilităţile de comunicare şi argumentare şi îşi vor forma abilităţi şi deprinderi de gândire noi, grupate de obicei sub titulatura de gândire critică. La încheierea activităţilor din acest semestru, studenţii ar trebui, în principiu, să fie capabili să analizeze şi evalueze critic texte argumentative, să redacteze un text argumentativ, scriind clar şi bine structurat, să îşi apere propriile păreri cu argumente convingătoare şi să ridice obiecţii pertinente faţă de alte păreri într-o discuţie liberă. Teme: 1) Logică /vs./ Teoria argumentării; Retorică /vs./ Teoria argumentării 2) Enunţuri, opinii, temeiuri; texte argumentative /vs./ texte nonargumentative; situaţii în care nu e nevoie de argumentare. 3) Raţionament – structură şi funcţii; a raţiona /vs./ a argumenta; demonstraţie /vs./ argumentare. 4) Argumentarea ca activitate. Tipuri de argumentare. Structura argumentativă 5) Analiza argumentelor. Diagrame Beardsley-Thomas 6) Tehnici de argumentare 7) Limbajul şi argumentarea; ambiguitate, vaguitate, sens/nonsens, relevanţă; argumentare şi persuasiune. 8) Raţionamente deductive; inferenţe imediate, silogisme, scheme de raţionare ale logicii propoziţiilor, raţionamente bazate pe relaţii. 9) Raţionamente inductive; raţionamente cauzale; raţionamente bazate pe probabilităţi. 10) Predicţii, explicaţii, confirmarea ipotezelor. 11) Definiţii şi clasificări. Contraexemple. 12) Evaluarea şi critica argumentelor. Formularea de contraargumente. 13) Erori de argumentare. Teoria sofismelor. Bibliografie: Drăgan Stoianovici, Argumentare şi gândire critică, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005. Merrilee H. Salmon, Introduction to Logic and Critical Thinking, Harcourt Brace Jovanovich, New York - London – Tokyo, 1989. Modalitatea de evaluare: Doar studenţii care au promovat seminarul, obţinând o notă de seminar de cel puţin 5, fără a considera rotunjirile, au dreptul să participe la examen. Pentru a putea promova seminarul, studenţii trebuie să fie prezenti la cel puţin jumătate din întâlniri. Absenţele de la activităţile de seminar pot fi suplinite prin activităţi individuale suplimentare. Nota de seminar se obţine pe baza unei note pentru un eseu scris, la care se pot adăuga 1-3 puncte, rezultate in urma evaluarii activităţii de seminar. Eseul reprezinta un exerciţiu argumentativ realizat in limita a patru pagini. Nota finală va reprezenta media aritmetica dintre nota de seminar şi nota obţinută în cadrul unui examen final scris, la care se poate adăuga o rotunjire de cel mult jumătate de punct.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful