You are on page 1of 26

'

fiSk9

N. IORGA

CE A FOST SI CE ESTE
L.ro

CONSTITUTIA
Isms

ROM ANIEI
..1

c-

tt

;'::

t.e

=EN

"1/11/11
AA

BUCOVINA

I.

E. TOROUTIU
BUCURESTI

www.dacoromanica.ro
0

N. IORGA
.1vaLJa
;

'444.

oti

CE A FOST SI CE ESTE

CONSTI TUT IA
ROM ANIEI

kUCOVINA.
TOROUTIU
E.
I.
BUCURESTI

www.dacoromanica.ro

\taidayEck

Can:11A

LAERSITARi

iSi. N.

plinSTECA
i

rta ...... ;
v entar .

Mak
.....

.........

'e

r,

CBUCOVINA>>, I. E. TOROUTIU

1938

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

LOT
4c,De,,E,
niPPuLatO

CONSTITUTIA...
Un om politic care nu are pe lume nicio
legatura sufleteasca declara cu o convingere
adanca la orice prilej, ca iube#e Constitutia
si cif

e in stare s duca pentru &Ansa, cu

orice risc, o lupta pana in panzele albe.


Casul acestui pasionat orn politic, care a
facut din Constitutie Dulcineia sa, e cu atat

mai curios, cu _cat, and s'a facut revisia


pactului fundamental", nu numai ea s'a de .
clarat contra lui, dar n'a vrut macar sa iea

parte la discutii i a lipsit din Camera in


tot timpul cat s'a lucrat la legea fundamen.
tali. N'a gasit macar formula care sii per:
mita a ajunge la putere, de i era contra
Constitutiei, i a trebuit sa gasesc eu mij,
locul de ai impaca i dorinta de a guverna
i nerecunoa#erea acestui act legislativ.
www.dacoromanica.ro

Dar, fiindca e vorba astzi, in circum=


stante cu totul neobinuite, and oricine are
sa aleaga intre o instabilitate politic im=

piedecfind orice munca i orice inaintare i


o noted alcatuire, facuta in orice conditii,

prin care sa se redea -Weil linitea, gustul de


lucru, placerea de a trai i sa se taie drumul
conspiratiilor i aventurilor, nu mai e vorba
de a discuta ce poate s publice sau s stre=
coare pe ascuns cutare om politic, amenin=

tat s0i piardA tot rolul indat ce se in=

chide era demagogiilor de riispAntie i intri=

gilor de club. Ci trebuie s se puic, cinstit


ii curagios, pe bhsa logicei neinfrante i a
experientei politice, plin de invatiiturg,
problema insAsi a Constitutiei de azi, din=
colo de care e altceva cleat stafia unui des=
potism de sigur intolerabil.
I

11

Ideia unei Constitutii ca intaie necesitate


in State le romineti a aparut, supt influenta
Franciei revolutionare i a alatuirilor con=
stitutionale.ale Imperiului napoleonian, abia
dup micarea greceasca i aceia a lui Tu=
dor Vladimirescu, in 1821-2.
www.dacoromanica.ro

0 cereau cativa boieri, cei mari de o parte,


cei mici de alta, cari intelegeau, prin imi=

tatie, sa intemeieze Statul european. In


ceia ce au presintat ei ca proiecte nu e ni=
mic care sa plece de la trecutul rOmnesc,

care nu cunoaste cleat Sfatul din jurul


Domnului i, la ceasurile mari, pentru ma=

suri de indreptare, Adunarea tuturor sari:


lor populatiei.

Dupa multe incercari s'a ajuns, cu o re=


visuire din partea Rusiei protectoare", la
acea Constitutie, in care nedibacia, naivita:
tea si spiritul biurocratic au ingramadit tot:
gi principii si legi speciale i regulamente
de cele mai mici amanunte, care, din causa
temerii regimului tarist fata de cuvntul in,
susi de Constitutie, s'a chemat Regulamen=
tul Organic.
Am trait supt dnsul i dupa rdzboiul
Crimeei, caci ce au adaus noile ocrotitoare,
Puterile garante, biruitoare asupra Rusilor,
nu e decit desvoltarea i indreptarea unora
din pdrtile acestui Regulament pe care ju=
rau Domnii. E asa.numita Conventie.
Cuza.Voda n'a putut guverna intre pie:
decile ei, si, printr'un act de curagioasa ho=
tarire domneasca, el a pus in loc, urmnd
pe Victor=Emanuel, care a impus legea fun,
www.dacoromanica.ro

damentala Italiei creat pe numele

situ,

Statutul.
La rasturnarea lui, liberalismul celor de la
1848 a creat in graba Constitutia de la 1866.
III

cum se repet
Domnia de sapie ani
a lui Cuzalloda, om inteligent,
istoria !
energic, demn, plin de spiritul sacrificiului

stapnit de inAltimea misiunii sale, a fost


o dureroasa tragedie, un adevrat martiriu.
A doua zi dupd ovatiunile cu care fusese
i

primit actul din Ianuar 1859 el a fost rAu


servit de ministrii pe cari a fost silit s=i
schimbe pentru ca nu corespundeau impre=
jurarilor, dusmdnit de aceia pe cari nui
chema sau de cari trebuise sd se despart,
incunjurat de intrigi i urmarit de uneltiri,
prit intregii Europe, invidiat pentru un
nefiind
tron asa de putin sigur, la care,
marturisit
sau as,
Inca un partid republican
rAvniau vre,o treizeci de preten,
cuns
denti, tagaduit i insultat in ciuda unei
popularitti pe care singur o avea i o me,
rita.
Lovitura de Stat din Maiu 1860 era pen,
tru dansul de mult o necesitate de neinla,
turat i un singur om se gAsi ca si iea rase
.

www.dacoromanica.ro

punderea, cel mai inzestrat din generatia


sa, Kogalniceanu, urmarit apoi de o ura
oarba pant la sfirsitul zilelor sale.
Statutul" care se impuse astfel era, fata
de Conventia care venia din mai multe iz.
voare strdine, ruso.turco.europene, peste
proiectul moldo.muntean, o gandire politic5

romneascg, o potrivire la nevoile vremii


cum se inatisau la noi, un mijloc de auto=
ritate i un instrument de guvernamnt.
Liberalismul de nota 1848 a inlocuit din
causa actului tiranic" boierimea invinsa,
in lupta contra Domnului. Lege si Domn
trebuiau sa mid si in locul lor sa se aseze
suveranitatea partidelor necontenit Indus.
mAnite intre dansele.
IV

Actul de la 1866 a fost criticat pentru


graba i usurinta cu care a fost redactat,
inteo noapte", uitandu.se Ca intr'o alc
tuire ceia ce hotaraste nu e timpul de pu .
nere in scris, ci intreaga gandire din care
vine; s'a adus impotriva lui caracterul vAdit

imprumutat de aiurea, fart sa se tie sama


ca, de la actul constitutional din Cadiz al
revolutii spaniole inainte, toate aceste
www.dacoromanica.ro

pacturi fundamentale" se copiaza unul pe


altul.

Dar ceia ce trebuie sa se observe mai ales,


ceia ce intereseaza cu deosebire in momen:

tul, de sigur revolutionar, de astazi e alt:


ceva.

Cei cari au volt Constitutia de la 1866 se

rgsbunau pe spornica dictaturse a lui

CuzazVod. Ei luptau contra umbrei temute


a acestuia. Cautau sa opreasca pentru toate

timpurile aparitia tiranului" care sa tie in


frau individualitatile tulburatoare, clanurile
oamenilor de cas, dinastiile de politiciani
cu anexele lor, cluburile carbonarismului"
rosu. Era un frau i o zabala pentru oricine
va mai domni, o unealta de impiedecare i
de hatuire a lui.
Noul Domn trebuia sa fie strain, ca sa nu
cunoasca multa vreme tara si poporul, ca sa
n'aiba nicio radacina decat cea constitutio:,
nala si nicio prietenie cleat cea impusa de
voturile unei oligarhii politice. De la ince
put el trebuia sa se declare supus faral nicio

reserva unor condiii constitutionale la a


caror stabilire n'avuse niciun vot si in care
nu era nimic din propria sa gandire, cum nu

era nimic nici din traditia tarii, nici din


vointa milioanelor care o represintau in
acel moment.

www.dacoromanica.ro

Actul redactat la 1866 pentru ca sI ga:


seascd in fata Carol hiu n'are deci in el ni .
mic care sa plece de la acest popor in mo .
mentul din desvoltarea sa la care ajunsese
i cu traditiile i obisnuintile de spirit care
erau in el.
E Inca una din manifestatiile umilitoarei
slugarnicii fata de strdinAtatea apusean,
care deosebete o intreagA perioada in care
cu totul ni.am uitat de noi i am adoptat
totul de la altii, traiti i traind in alte im .
prejurari: o art cu care am pocit vechile
noastre cldiri, o limba care a nimicit pen,
tru viitor scriitorii de talent, filed a socoti
acea predomnire a unei limbi francese in
relatiile sociale i chiar in scrisorile cele
mai intime ale celor mai nationali" oarneni
o tendint spre destArare in
de atunci
locurile mult iubite.
A fost un ton fals in desvoltarea pAna

atunci, and eram liberi a lucra noi Inine


pentru noi, a gandirii noastre politice care
se poate urmari din veac in veac si dintr'o
provincie in alta. 0 cArpAceal pripit i
plina de lacune i de contraziceri.
Astfel, afirmarea principiului sacrosanct
pentru Franta filosofic" i revolutionat
www.dacoromanica.ro

10

ca toate puterile yin de la natiune", dar un


Domn din gratia (sic) lui Dumnezeu i din
vointa national" tot odatA. Un Domn al
Rominier i nu, ceia ce nu admiteau,
de altfel, Puterile , al Romnilor", singu
rul care putea sA vie din suveranitatea na
tional. 0 separatie a puterilor, cum o cerea
crezul lui Montesquieu, dar suprefecti cari
judecau pe impricinatii din circumscriptia
lor.

Haina altui trup, hain care nici macar


nu ne imbrAca stingaciu, ci era numai arum
cat pe umerii goliciunii noastre.

VI

Constitutia inaintea cAreia bat mAtAnii


cAtiva dintre cei mai caracteristici represiw
tanti ai ipocrisiei politice a dat ea insai o
lunga i testa perioadA de actiuni i atitw
dini profund i conrupAtor ipocrite.
,

Pornind de la acel principiu cA toate puteo-

rile pleaca de la natiune, ea &Idea de fapt


dreptul de vot, nu natiunii insei, in forma
tiunile ei organice, natiunii ca natiune, ci
unei gloate de indivizi rzleti, scoi din
toate legaturile vietii lor reale. Nici macar
aa nu participa la rostul de a hotAri soarta
www.dacoromanica.ro

11

trii cea mai mare parte dintre locuitorii ei.


In adevar, alegatorii fiind impartiti dup
cens i titlu, care snt semne exterioare, ne .
avnd a face cu exercitiul unei functiuni nao
tionale, care singur imprim un caracter
sufletesc unui grup de oameni, Colegiul al
IV4ea, unit apoi cu al III4ea, cuprindea pe
delegatii taranilor sAraci i netiutori de
carte, mentinuti para.' anume in saracie gi
intunerecul mintii. i, de atAtea ori, candi
dat popular la acest colegiu, am vazut pe

aceti bieti oameni adui de jandarmi in

trenuri speciale, oprite departe de gari pen .


tru a evita orice contact, apoi inchii ca in
trun tare in vreo curte pzit de baionete,
pe cand, in frtmte, agentii beti insultau i
amenintau pe candidatul oposant, pentru
ca, dup votul incontientei lor, s' li se dea
rAsplata, dijmuit de aceiai agenti: o pane
douzeci de lei.
Alaturi, la toate colegiile conruptia ratiO
a hrtiilor de banca, din care jumAtate se
ddea dup vot, iretenia suveicii de verio

ficare a votarii secrete".


Toate puterile vin de la natiune".
.

www.dacoromanica.ro

12

VII

De fapt, supt aceasta Constitutie, frau si


piedeca pentru Suveranul din vointa na .
tionalr, stapanii tarii au fost aceia cari, pro
clarnand o ideologie in care credeau fanaticii

si de care se folosiau fabricantii de intru .


niri si de alegeri, au fost, ca in mice regim
revolutionar
i acesta era, inchis, per .
manent, un astfel de regim , care se spri .
jina pe o indrgzneafa" minoritate steam or=

ganisat contra unei majoritgti care nu se


poate organisa: cluburile.
Aceste cluburi invocau ideia liberala 5i

national, dar ele erau de fapt clientela


catorva din oarnenii de la 1848, aceia asupra
carora realitatea avuse mai putina influenta.
Nu era macar, ca in Parisul marii Revolutii,

un club opus altor cluburi. Aceia cari se


vor numi pe urma conservatori nu se pu .
teau strange intr'o astfel de cetatuie, ori .
and gata de actiune. Erau printre dnii
pretendenti la
poate i viitori
fosti
tron, ca beizadeaua Dimitrie Ghica, mari
proprietari moldoveni, odata atinsi i ei de
spiritul veacului, ca Lascar Catargiu, spirite
solide, din aceiasi Moldova, formati in dis .

ciplina germana, ea Manolachi Costachi,


www.dacoromanica.ro

13

ofiteri de cariera, ca generalul Florescu. Ce


puteau ei face fatal de clubul rosu, exclusiv

muntean si strict bucurestean, gata sa lu=

creze dupa imprejurari, cu miscarea de


stradil, ca la 1859, ca la 1865, sau cu conspi=
ratia, ca la 1866 si ca la 1870 !
Atunci, pe vremea razboiului franco=pru=

sian, cum Carol hiu cutezase a instala, pe


mai multi ani de zile, o guvernare a acestor
conservatori, se cauta, prin incercarea or=
ganisat de Carada si care se mrgeni la
lovitura neizbutit de la Ploesti, republica,
tinta ultima a clubului rosu.
Cad acesta, care=si facuse Constitutia
pentru a guverna fr intrerupere, nu se
rasa detronat.
VIII

Pus intr'o astfel de situatie, legat de for=


mule constitutionale care=i lAsau doar drep=

tul de a=si numi ministrii pe cari, daca nu


cum au facut=o aproape per=
recurgeau,

manent , la falsificatia electoral, ii as=


tepta, cnd erau luati din alte cercuri, dis
trugatoarea dusmAnie a cluburilor organi=
sate ca o armat, in plin progres de tehnica,
www.dacoromanica.ro

14

noul Suveran a incercat, ca i Cuza, s In


temeieze, fail a ie0 la iveal, un alt partid,
pe care sa se poat sprijini. A avut curajul
s numeasca" i sa mentie timp de cinci ani
de zile un guvern aa.zis conservator", in
care erau toate nuantele, de la pretendent
la doctrinar, de la mo0er la general, de la
ruralul primitiv la intelectualul junimist.
Cfind insA a fost vorba de a risca totul in
razboiul pentru indenpendent, el a crezut
ca nu o poate face fail a se intoarce la clw
bitii cari se aratau dispui a trimete la ino
chisoare prin sentint a Casatiei pe aceia
carii permiseser sA usurpe o putere ce li
se cuvenia numai lor. Adaugirea lui Kogal .
niceanu, care n'avea cine s4 sustie, a fost
numai o incercare de a impiedeca o como
plea' ingenunchere.
Acest ingenunchere ins a primit.o, pe
unsprezece ani, Regele, instalnd un regim
de Mare Vizir", care i se paru ca" are dou
avantagii: unul CA se poate lucra 0, al doi
lea, ca" atotputernicul ef de guvern, rapede
despArtit de habotnicul Rosetti, se va des

parti i de club 0 va ciluta s stringa in


jurul lui pe oricine pentru a se mentinea
ceia ce s'a i intAmplat.
personal,
www.dacoromanica.ro

15

Ix
In ultimii ani ai guvernarii sale sub.moo
narhice, dar cu infiltisAri de autonomie mi.

nisterial, I. C. Bratianu pArea deci a se


desparte de acel regim al clubului, creator
i

inoitor, fireste i exploatator de Constitu .

tie, regim al carui sacru mister democra...


tic" W. pastrat 'Aria la capt neinduplecatul
fanatism al lui C. A. Rosetti. Atragand ele
mente conservatoare vechi i neoconserva.,
toare, junimiste, el inaugura un fel de tota

litarism pentru a 'Astra arma pe viat.


Aceasta insA nu pe basa unor idei nou, ci
prin avantagiile ce oferia colaboratorilor,
si de aici toleranta i coruptia.
Carol Mu, monarhul infrnt de Consti.$
tutia care i se impusese, a putut vedea cu
o ascunsA multamire, pe ling procesele i
condamnarile pentru malversatii ale unui
ministru de RAzboiu, ale unui director al
vmilor, plus doi coloneli, eascoala de stra.
d. Arma se intorsese contra acelora cari
o fAuriser, avnd.o la indeminA and nu
ajungea Constitutia.
Atunci cel d'intAiu rege al Romniei, in
_

coronat de stApanirea ciubitior, putu s


exercite puterile sale in voie, supt acoperi.,.
www.dacoromanica.ro

16

ul acestei Constitutii facute pentru a:1


margeni. Ridica apoi din neant pe junimiti
ca sa impiedece rasbunarea conservatoriso
mului traditional, ingadui pe vechii consio
lieri, imbtraniti acuma, dintre acetia, lucra
dibaciu la filurirea partidului al doilea, preo
gati succesiunile ministeriale cu un sistem
de linitit bascul, avand siguranta ea orio
cine va fi numit va lua alegerile.
In astfel de conditii supra:constitutionale,

in sensul obinuit al cuvntului se ispriivi


marea domnie.
X

Prima schimbare adusa supt regele Ferdio


nand, de la care nu pornise nicio initiativa,
blandul Suveran acceptnd sistemul, moteo
nit, al bascularii celor dou partide consao
crate, n'a pornit de la cererea imperioasii
a natiei, de la o nevoie a desvoltdrii ei oro
ganice, cum va fi fr indoiala cu Constio
tutia din Februar 1938.
A fost opera celui de al doilea Ion Brao
tianu, facuta pentru dnsul,pentru &anal!

personal mai mult deck pentru un partid


pe careol domina despotic , i trebuind sa
se intoarca in contra lui.

www.dacoromanica.ro

17

Avuse in Bulgaria visiunea taranului st:


pan pe bucata lui de pamant, taranului care
intindea mana generalilor navalirii noastre,
si el se gandise la putinta de a=si castiga,

pastra, insusi pe taranul improprietarit al


vechii Romanii prin dreptul lui de a vota
de o potriv cu acei oameni de la orase cari

aratau de la o bucata de vreme ingrijord:


toare porniri de a nu mai alege nici dupa
ordin, nici pentru o rasplatire despretuita.
Astfel trebuiau create dou realitati de:
cretate, mai presus si de toate formele pen:
tru o noud Constitutie, de bunul plac al
atotputernicului ministru: exproprierea far
gospodArie, votul obOesc fAr cultufa.
Incremenit de neizbanda razboiului, al cd:

rui resultat trebuia sa fie al treilea sprijin


pentru dictatura fara termen a lui si a par:
tidului, Bratianu sovai inaintea reformelor
fagaduite si indrumate: atunci, urmand alte
sfaturi, regele Ferdinand, din recunostinta
fata de ostasii sai, le impuse.
XI

Schimbata in cloud puncte esentiale, in:


vechita Constitutie de la 1866 se gasi, dupa
drama razboiului, inaintea altei lumi poli:
LA LoVERSITARA
pia 1OTEC.ik
www.dacoromanica.ro
EL

tIIInTc

/1 sfl.

18

tice i supt alt raport cleat al schimbarii

basei sociale a politicii in Regatul de pang.


atunci.
Se crea prin jertfele noastre i prin fa .
voarea unui ceas unic o mai larga Romanie,
cuprinzand, pe lang elemente de alt sange,
de care nu putea sa nu se tie sama in defi .
nirea caracterului insui al Statului, i mi .
iioane de Romani crescuti in alt mediu i
avand un alt fel de a vedea lucrurile. Adaug
ca acest fel de a vedea nu era in legatura cu
.

inaintarea, peste hotarele nedrepte, a na .


tiei insesi, nu era o desvoltare a stravechiu.

lui obiceiu al pamantului", ci un eflux al


ideilor de care era stapanita societatea ace:
lora cari dominau, une ori de veacuri, pe ai
noWi, i, ca, totusi, fr ai da sama de
acest hotaritor defect si a cauta sa inlature
cat mai rapede i mai deplin amintirea unui

trecut care nu putea s inspire cleat un


.

sentiment de apasare i umilinta, unele spi


rite formate juridic la Universittile straine
ale domnilor de pana atunci erau incredin .
tati c noua viata publica din tara unitatii
romaneti trebuie sa se inspire tocmai de la
aceste institutii, acum decazute.

Poate in asteptarea unei liberari" de

supt ocupatia" romaneasca nationalitatile

nu luptara niciodata pentru schimbarea


www.dacoromanica.ro

19

Constitutiei Statului in care intraserii. Ba


chiar Saii publicar o intreaga expunere in
romnete care arata cele mai bune dispo
sitii de a colabora cu elementul romanesc.

In acel moment de mare entusiasm, un


alt guvern decit cel de partid trebuia s5
deie, i ca un omagiu pentru regele desroz

bitor, care nu reclama acest drept, noua


Constitutie.
XII

Fara nicio cerinta din partea mediului


politic i social, fail nicio ideie nou sau o
noua interpretare a principiilor care nu pu
teau cleat sa rAmAie neschimbate, dar mai
ales fArd atmosfera de entusiasm, de incre .
dere reciproca, de frAtie nationala i de
bune legaturi cu nationalitatile, al caror spi.
nit fusese acum stricat prin pactele electo .
rale ale partidelor, atotputernicul Ion BrA"
tianu, indumnit la cutite cu adversarii sai
politici, can nui suferiau autoritatea, Im.
bracat in forme arogante, hotAri, astfel, sa
hick' a se vota o nou Constitutie.
Insui caracterul Adunarii chemate a in=
deplini aceasta opera a fost supus indoie=
lilor. Din sanul acestor Camere pe care opo=
www.dacoromanica.ro

20

sitia le considera ca obisnuite, deci fara


dreptul de a fixa noi puncte constitutionale,
nu s'a ales solemn o comisiune care sa lu,
creze rabdtor la schimbarile ce s'ar gasi de
cuviinta. 0 astfel de comisiune, si nu numai

dintre membrii partidului de la caring, se


formase pentru adaugirea punctelor privi
toare la expropriere si la sufragiul universal,

de si comisiunea n'a fost lasata s lucreze


atunci, dar la Iasi discutiile au fost reluate
supt presidentia Mitropolitului Moldovei si
conduse cu toata seriositatea, nu fara lupte
pasionate. Acuma, un om cu totul vestejit
si ru judecat de opinia publica a fost sin
durul insarcinat sa elaboreze un act de o
astfel de importanta, i totul s'a facut cu
usile inchise, ca pentru o conspiratie.
Am participat la desbaterile din Camera
Deputatilor cu privire la noua Constitutie,

Fara macar ca ambele corpuri sa fi fost


reunite. Opositia national.taranista era in
strada si spAnzura sobolani la clubul din
Ca lea Victoriei, iar in Adunare se trimetea

un preot din Teleorman care ne trata cu


gaze asfixiante. Se vorbia despre noua lege
fundamentala in aceleasi conditii ca si cum
s'ar fi tratat despre cine stie ce mici masuri

de oportunitate. Pe cnd un Maniu o de=


clara inexistent", nu se cauta nici forma
www.dacoromanica.ro

21

solemna pentru a se aduce inaintea natiei


acest produs miser i furiat. Nu s'au cerut
juraminte pe &Ansa.
Vom vedea, la capgt, ce a intocmit,"pen::
tru a da Statului soliditate i Coroanei pre.=

sfigiu, Carol al II:lea, cu insgrcinarea unui


eminent jurisconsult, d. Micescu, 1 cu con%

lucrarea celor mai cu experient dintre


oamenii politici i ce a primit fati5, contra
intrigantilor deposedati, natia.
XIII

Prin actul constitutional al lui-;Ion

I.

Bratianu nimic nu se schimbase in tesatura


insasi a vietii politice. Nu i:a urmat niciun
avant al natiei. Pe cand exproprierea ducea
la o improprietarire grabita, in ciuda agro,
nomilor i tuturor pricepatorilor, dar in fo,
losul impartitorilor de parnant demagogici,
carora ii vor urma apoi impartitorii de isla,
zuri i predicatorii exproprierii urbane, supt
masca unui antisemitism nesincer, vechile
moravuri continuau, garantand instabilita,
tea, in salbateca intrecere a celor mai des,
matate fagaduieli.
Coroana trebuia s se supuie la hotaririle
unor aa,zise consultatii populare i sa se
se din vio,
trudeasca a descurca tot ce
csuOTE0
www.dacoromanica.ro

f 4(.DLIEI
An.

22

lenta lor haotica. 0 mare parte din natie,


cea mai vrednica de atentie, statea deoo
parte desgustat sau ingrozit.
Se lasa tot terenul grupurilor organisate
pentru luarea i exploatarea acelora pe cari
mintea clara a unui A. C. Cuza Ii intitula
ai notri", arAtnd tot ce se aduna, ca stri=
caciune i minciuna, supt acest nume.
-

Erau vechile cluburi fAr ideologia onesta

de la 1848, far viata curat a unui C. A.


Rosetti, fara puterea de a infaptui a unui
I. C. Bratianu, vechile cluburi puse pe jaf
creind o intreaga clasa de sus, care avea ca
principiu evitarea muncii i ca nestrAmw
tata hotarire refusarea nu numai a sacrifi
ciului, dar 0 a oricarui serviciu real Orli din
a aril vlaga se tineau. Erau disidentele cu
planuri ispititoare, gata ins a se intoarce
la meek' dacA era mai folositor, dar dupii
ce trecusera prin toate promiscuitAtile. Si
era salbateca amenintare de a rasturna to
tul in folosul dementilor ambitio0, a incul
tilor brutali, cari adaugiau o noua ipocrisie:
aceia a misticismului religios.
-

XIV

Ce era de nevoie in aceste imprejurki,


and societatea romaneascA se afla in con
www.dacoromanica.ro

23

firma fierbere, orice guvern putand fi ame:


nintat de conspiratia continua a politicia:
nilor de meserie, organisati in bande, ca ale
cluburilor revolutionare ale Franciei de la
1791-3, sau rapus in alegeri de explosiile
unui fanatism de superstitii primitive, cu

facatorii de minuni in frunte, ocrotiti de


sfintii lor protectori ? 0 reactiune energicii
si imediat5 pentru a se aduce neap5rat5 in=
frfinare.

Neorganisata pentru resistenta, partea


serioasa

cuminte, intelegatoare

in:

struita a natiei n'o putea face. Cu ce sa


biruie pe efii sectoarelor electorale i pe
profetii revolverului ?
Ramnea Regele i oamenii in cari Carol
al IMea insui i regele Ferdinand ii puse:
sera increderea i cari erau capabili sa uite
tot pentru a4 incunjura in opera de marl:
tuire national.
Din buna sfatuire a tuturor a ieit noua
Constitutie, ale carii linii sint acestea:
Datoria muncii disciplinate i asculthrii.
Glorificarea ostenelilor pentru folosul na%
tiei si al tArii.

Sprijinirea vietii politice intregi nu pe


omul din gr5mad5, confus aleggtor, gata s

se vfind5 ori obisnuit s5 se sperie, ci pe


www.dacoromanica.ro

24

categoria sa economia, pe felul ski de


muncg.

Intarirea autorifatii regale, far atingerea


liberfatilor, i acuma consacrate, i far in=

raturarea continuei sigtuiri cu adevgratii


represintanti ai natiei.
Plebiscitul, corespunzator

vechilor

noastre traditii, a primit acest act. El w


teapt4, acuma i consfintirea prin truda
bucuroas a. a tuturora.
0
ACO
4.40D

PIItt

1/

4e3

PULA

111

A. 0tf
N

LZJ

CL.

4
VERIFICAT
1987

www.dacoromanica.ro

44

PRETUL 20 LEI
www.dacoromanica.ro