You are on page 1of 101

ROLUL CITOLOGIEI IN

DEPISTAREA LEZIUNILOR
INTRAEPITELIALE DE COL
UTERIN
Dr.Teodora Vladescu
medic primar anatomo-patolog
Sef Serviciu Anatomie Patologica
Spitalul Clinic de Urgenta Sf.
Pantelimon

Structura cursului
1. Evolutia citologiei si a clasificarilor
leziunilor de col uterin
2. Tehnici moderne de prelucrare si
colorare ale celulelor
3.Sistemul de raportare Bethesda si
principalele leziuni intraepiteliale
4. Locul citologiei in screeningul
cancerului de col uterin

Studierea celulelor
Citologia studiza detaliile morfologice
ce permit identificarea aspectelor
normale si fiziologice celulare
Citopatologia studiaza modificarile
celulare ce stau la baza leziunilor si
tumorilor si reprezinta primul pas dintro succesiune de schimbari vizibile cu
ajutorul microscopului: modificari
benigne , premaligne sau maligne

Frotiul citologic normal

Celule epiteliale scuamoase


-Superficiale
-Intermediare
-Parabazale
-Bazale
Celule glandulare endocervicale ( normale si
metaplazice)
Celule glandulare endometriale
Celule inflamatorii:
granulocite, histiocite, macrofage,
microorganisme: Bacterii,,Paraziti, Fungi, Virusuri:
Trichomonas, Gardnerella, Candida, Clamidii, HSV etc)

Celule S si I

Celule PB si B

Cel endocervicale normale

Cel endometriale

Metaplazie imatura (fara


atipii)
Proces fiziologic
normal de inlocuire
al celulelor
glandulare cu celule
scuamoase
Citoplasma devine
mai densa si celulele
se rotunjesc iar rap
n/c creste
Prezenta lor este
dovada unei bune
prelevari a
frotiului(din z sc-cil)

Inflamatie nespecifica

TV,GV,CA,HSV

Ce sunt LEZIUNILE INTRAEPITELIALE


DE COL UTERIN(SIL si AGC , AIS) si
care este ROLUL CITOLOGIEI IN
DEPISTAREA ACESTORA

Evolutia citologiei si a clasificarilor leziunilor de


col uterin

Contributia romaneasca la aparitia si


dezvoltarea citologiei cervico-vaginale
AUREL BABES
Un nume de referinta in citologia
romaneasca

Contributia lui AUREL BABES


1927-Aurel Babes prezinta in ianuarie si apoi in
aprilie, in Societatea de Ginecologie impreuna cu
Prof. Constantin Daniel, observatii privitoare la
posibilitatea diagnosticarii cancerului de col pe
frotiuri citologice iar in 1928 publica in jurnalul
francez Presse Medicale articolul: Diagnostic du
Cancer du Col Uterin par les Frottis in care descrie
cu acuratete celulele din carcinomul scuamos.
1951-J.E.Ayre face referire la tehnica lui Babes in
atlasul sau Cancer Cytology of the Uterus
Babes nu avea nici o idee despre screeningul la
femeia asimptomatica , acest lucru va revolutiona
citologia abea 20 de ani mai tarziu

Contributia lui PAPANICOLAOU


Publica primele observatii despre aspectul frotiului
in cancerul de col in ianuarie 1928.(Battle CreekMichigan)
Este sustinut financiar de catre Dr. John Harvey
Kelogg care promova medicina preventiva si modul
de viata biologic
In 1941 impreuna cu Traut publica in American
Journal of Obstetrics and Gynecology articolul: The
Diagnostic Value of Vaginal Smears in Carcinoma of
the Uterus.
1943 publica monografia: Diagnosis of Uterin
Cancer by the Vaginal Smear -cu desene foarte
expresive ale celulelor si tesuturilor, acesta
reprezentand momentul de consacrare a lui
Papanicolaou.
coloratia Papanicolaou revolutioneaza citologia
datorita detaliilor celulare oferite.

Notorietatea Papanicolaou vs
Babes
Publicarea observatiilor stiintifice in
engleza
Sustinerea financeara de-a lungul
intregii activitati stiintifice
Punerea la punct a unei coloratii
extrem de valoroase care evidentiaza
cu mare acuratete detaliile celulelor
scuamoase: coloratia Papanicolaou

Tehnica utilizata de Babes


Celulele erau obtinute cu anse de
platina cu ajutorul careia materialul
recoltat se transfera pe lama.
Uscare in aer
Colorare cu colorant Giemsa

FROTIURI CITOLOGICE

COLORATIE
PAPANICOLAOU

COLORATIE GIEMSA

Detalii citologice ilustrative pentru


coloratia Papanicolaou

COLORATIA PAPANICOLAOU
UTILIZEAZA TREI COLORANTI:
1.

HEMATOXILINA HARRIS
(colorant nuclear)
2. ORANGE G (colorant
citoplasmatic)
3. E.A. 50 (colorant
citoplasmatic)
Alcooluri in concentratii
diferite si toluen

ESTE O COLORATIE CARE


NECESITA FIXARE INITIALA IN
ALCOOL SAU ALT FIXATOR
CITOLOGIC
Se poate realiza manual sau
automat

EVOLUTIA CLASIFICARILOR LEZIUNILOR


PRENEOPLAZICE ALE COLULUI UTERIN
1943 CLASIFICAREA PAPANICOLAOU
5 CLASE
C I -absenta celulelor atipice sau anormale
C II -atipii usoare
C III -atipii sugestive pentru malignitate
C IV -celule foarte suspecte pt. malignitate
C V -celule maligne

LIMITELE CLASIFICARII
PAPANICOLAOU
Prima clasificare utilizata (1943)
Se face in frotiurile colorate Giemsa
Nu stabileste nici o corelatie intre imaginile
citologice si cele histologice
C II inglobeaza toate inflamatiile fara sa
distinga leziunile specifice ex. cele virale:
HPV
CIII- declara ca atipii modificari nucleare
care au aspect inflamator ex.TV,GV,etc. deci
alerteaza inutil femeile amestecind leziuni
benigne cu leziuni maligne.

CLASIFICAREA HISTOPATOLOGICA REAGAN


(1953)
Propune termenul de hiperplazie atipica si
apoi pe cel de displazie pentru a descrie
atipiile mai putin marcate decat cele din
carcinomul in situ
Displazia=leziune alcatuita din celule atipice
situate intr-un epiteliu care mai pastreaza un
grad de stratificare celulara spre suprafata lui .
Introduce termenul de carcinom in situ ca
precursor al cancerului invaziv
Afirma ca displazia contine leziuni cu evolutie
IMPREVIZIBILA.
Stabileste o corelatie intre leziunile citologice si
cele histologice

CLASIFICAREA REAGAN
Distinge 3 tipuri de displazie:
1. usoara
2. medie
3. severa
Limite:
Prognosticul bazat pe aceste caracteristici
nu este fiabil iar evaluarea are un caracter
subiectiv pretind la interpretari diferite ale
aceleiasi leziuni

DISPLAZIA USOARA

DISPLAZIA MODERATA

Moderata spre severa koilocite


inca prezente

DISPLAZIA SEVERA

CLASIFICAREA RICHARD (1967)

introduce termenul de neoplazie


cervicala intraepiteliala: CIN incluzind
toate leziunile intraepiteliale si insistind
asupra potentialului lor invaziv si a
caracterului lor evolutiv imprevizibil.
Initial le imparte in 3 tipuri: I, II,
III(concordant cu gradele displaziei).
1990 revine si le imparte in 2 tipuri:
1.
CIN de grad jos
2.
CIN de grad inalt

CIN-urile
Reprezinta o proliferare anormala a celulelor parabazale imature ce se
poate extinde spre stratul intermediar si spre stratul superficial.
De asemenea, ele prezinta si o maturare anormala cu pierderea polaritatii si
dezorganizare celulara, gradul maturitatii fiind invers proportional cu
severitatea.
CIN-urile sunt separate conform recomandarilor grupului de la Bethesda in:
CIN-uri de grad jos:
L-SIL: CIN 1si Efect HPV (koilocitoza)-condiloame
CIN-uri de grad inalt
H-SIL:CIN 2 , CIN 3 si carcinom in situ
Leziunile CIN pot fi multifocale si pot fi separate de zone de epiteliu
normal pe aceeasi sectiune histologica putand exista toate tipurile
de leziuni intraepiteliale de la CIN 1 pana la carcinom invaziv.

CIN de grad jos si condiloma /LSIL


CIN 1: Zone de epiteliu scuamos pluristratificat nativ
sau metaplazic alcatuite din celulele nediferentiate
atipice care inlocuiesc 1/3 din grosimea stratului
epitelial, cu prezenta de koilocite in straturile
superficiale (care pot fi identificate in frotiuri)
Condiloame: formatuni tumorale virale alcatuite din
axe conjunctivo-vasculare tapetate de epiteliu
pavimentos pluristratificat, fara dezorganizarea
straturilor bazale epiteliale si cu prezenta koilocitelor in
straturile superficiale. (care pot fi identificate in frotiuri)
Este necesara confirmarea biopsica sub ghidaj
colposcopic

CIN de grad jos

CIN de grad inalt

Sistemul Bethesda (1988)


Un grup de experti propune un sistem in
care:
sa existe o buna comunicare intre
citopatolog si clinician
Sa existe o buna corelare intre citologie
si histopatologie
Sa existe o terminologie unica care stea
la baza unor statistici fiabile si
reproductibile

Sistemul Bethesda 1988


Introduce o apreciere asupra calitatii
frotiului si solicita clinicianului detalii clinice
semnificative
Tine cont de modificarile induse de inflamatii.
Utilizeaza termenii:
ASCUS, AGUS, L-SIL, H-SIL, CI
Include si o evaluare hormonala a frotiului

SISTEMUL BETHESDA 2001


Utilizeaza termeni diagnostici :ASC US,
ASC-H, L-SIL, H-SIL, CI ,AGC, AIS, AK.
Specifica daca prelucrarea frotiului este
conventionala sau in mediu lichid
Elimina conditia obligatorie de prezenta
a celulelor endocervicale pe frotiu
pentru validarea frotiului ca interpretabil
Elimina aprecierea hormonala a frotiului
Recomandarile devin facultative

Formularea unui diagnostic


citologic conform sistemului
Bethesda

Negativ pentru leziuni intraepiteliale sau


maligne
aici se precizeaza
Frotiurile inflamatorii nespecifice sau specifice
TV, GV, CA, HSV
Aspectele atrofice: incipienta ,intermediara ,
tardiva.
Modificari celulare : postiradiere, la purtatoarele
de sterilet

Formularea unui diagnostic


citologic pozitiv conform
sistemului Bethesda

ASC-US ( celule scuamoase cu atipii usoare )


ASC-H ( celule scuamoase cu atipii in celulele mici,
nediferentiate)
L-SIL (leziune intraepiteliala de grad jos)
H-SIL (leziune intraepiteliala de grad inalt)
H-SIL ce nu exclude invazia
CI (carcinom invaziv scuamos)
AGC (cel glandulare atipice) cu variantele:
endocervicale, endometriale, NOS.
AIS (adenocarcinom in situ)
AK (adenocarcinom): endocervical, endometrial, NOS

ASC-US (celule scuamoase atipice


cu atipii usoare in celulele S si I)
Celule mari, poligonalece
prezinta nuclei usor
hipercromi, mariti de
volum (de 2-3 ori volumul
nucleilor celulelor
intermediare normale) cu
cromatina dispusa fin
granular si margini
nucleare nete
Pot apare si celule
binucleate
O parte din aceste
modificari pot fi reactive
la inflamatiile
cervicovaginale
O parte pot ascunde
leziuni de tip L-SIL si H-SIL

ASC-H (celule scuamoase atipice


cu celule mici nediferentiate)
Include :
lambouri epiteliale tridimensionale cu atipii
nucleare
metaplazie atipica
reparatie atipica
cel izolate cu raport n/c crescut
nuclei neregulati hipercromatici
Diagnosticul diferential se face cu H-SIL
Pot ascunde leziuni de tip H-SIL

ASC-H

Metaplazia glandulara
atipica
Reprezinta o minoritate a
metaplaziilor caracterizata
prin atipii nucleare ale
celulelor metaplazice,
hipercromazie nucleara,
margini nucleare
neregulate
Este incadrata in
categoria CIN urilor (de
grad jos sau inalt) si
reprezinta o leziune
intraepiteliala cu potential
de malignizare.

CIN de grad inalt/H-SIL


Corespund :
CIN gr 2
CIN gr 3 si carcinom in situ
CIN 2: celulele nediferentiate atipice ocupa 2/3 din
grosimea epiteliului si prezinta koilocite in suprafata
CIN 3: celulele nediferentiate atipice cuprind intreaga
grosime a epiteliului cu rare koilocite sau chiar cu
disparitia koilocitelor
Carcinomul in situ: aspectele sunt ca in CIN 3 dar
atipiile nucleare sunt si mai pregnante

L-SIL
Celule mari, poligonale, cu nuclei
mariti de volum (de 3-4 ori mai
mari decat nucleii celulelor
intermediare normale)
hipercromi, cu cromatina
neomogen repartizata si margini
nucleare neregulate.
Celulele pot fi uneori si binucleate
Prezinta unui halou perinuclear
relativ mare cu marginatie
citoplasmatica a nucleilor cu
margini nucleare neregulate si
cromatina dispusa neomogen le
identifica ca fiind koilocite
Koilocitele oglindesc prezenta HPVului la nivelul nucleului si efectul
citopatic determinat de acesta
ele putand fi izolate sau
grupate.

L-SIL
Corespunde unui
condilom cu
Koilocite

L-SIL cu koilocite

L-SIL

H-SIL
Celule mici de tip parabazal
sau bazal cu nucleii intens
hipercromi, cu raport N/C
mult crescut, cu cromatina
dispusa neomogen si
margini nucleare neregulate,
cu putina citoplasma in jur,
grupare sau izolate
Prezenta infiltratului
inflamator limfocitic si
histiocitar si a
detritusurilor celulare fac
uneori imposibila
diferentierea pe frotiul
citologic a H-SIL de
carcinomul invaziv.

H-SIL

H-SIL ce nu exclude invazia

CI scuamos non-keratinizant

Caracteristicile citologice sunt


asemanatoare cu cele din H-SIL
dar

Hipercromazia si patern-ul de
distributie al cromatinei cu
aglomerari cromatiniene este mai
evident
Variatii ale ale formei nucleului
mari(pleomorfism)
Prezenta macronucleolilor si a
nucleolilor multipli
Mitoze atipice
Forme celulare bizare: elongate,
caudate, neregulate
Colorarea citoplasmei orange in
cancerele keratinizante si albastru
in cancerele non-keratinizante
Prezenta tumor diathesis
(detritusuri celulare) ce reprezinta
raspunsul gazdei la prezenta
celulelor maligne

CI scuamos Keratinizant

AGC (celule glandulare


atipice)
De tip
endocervical:

AGC

AGC endometriale

AIS (adenocarcinom in situ)

2. Tehnici moderne de prelucrare si


colorare ale celulelor
Prelucrarea si
colorarea clasica
(conventionala) a
frotiurilor citologice
Prelucrarea in
mediu lichid: CML
(monostrat)

Frotiul citolgic clasic


Prelevare :
Din zona scuamo-cilindrica
Cu ajutorul Cervex brush: varful colecteaza celulele
endocervicale partile laterale celulele exocervicale
Suficienta o singura lama
Variante : 2 lame una cu celule endocervicale alta
cu celule exocervicale (mai incomoda, mai
scumpa)
Intinderea produsului recoltat pe lame

Frotiul citolgic clasic


Fixarea cu fixativ citologic (spray fixativ de par) sau
scufundarea lamei in alcool 95
Uscarea frotiului
Ambalarea lamelor in suporturi de plastic, carton etc pt
a fi trimise laboratorului de citologie. Datele pacientei
pe cutia de transport (nume ) si numar de identificare
pe fiecare lama.
Buletin cu datele personale si clinice esentiale (nume,
CNP, data ultimei menstruatii in raport cu data recoltarii
frotiului, antecedente in patologia colului, teste Pap
efectuate anterior si rezultatele lor, date clinice utile:
sangerare la recoltare, sangerare la contact sexual,
leziuni ale colului vizibile, aspecte colposcopice
sugestive pentru leziuni intraepiteliale, etc.

Frotiul citolgic clasic


Tehnica clasica de prelucrare (manuala sau
automata) presupune utilizarea coloratiei
Papanicolaou care are ca scop evidentierea
detaliilor nucleare , citoplasmatice si de
transparenta ale placardelor celulare pt .
depistarea leziunilor timpurii premaligne.
Frotiul colorat se pastreaza in citoteca si poate fi
revazut si revizuit oricand.
Diagnosticul citologic va avea o parte descriptiva
si o parte finala care trebuie sa fie concisa:
Negativ pt LIE si M

Sau una din leziunile intraepiteliale:


ASC-US, ASC-H, L-SIL, H-SIL, AGC, AIS sau
leziunile invazive: CI scuamos, AK.

Frotiul citologic prelucrat prin metoda


citologiei in mediu lichid (CML)
Metoda include:
Recoltarea celulelor de la nivelul z sccilindrice cu Cervexbrush
Introducerea varfului periutei tip
Cervexbrush intr-un flacon cu fixativ special
Centrifugarea produsului
Separarea celulelor in functie de densitatea
acestora cu ajutorul unui aparat de triere
celulara
Aplicarea produsului pe o lama sub forma
unui spot rotund ce contine celule dispuse in
monostrat care va fi citit la microscop

CML

CML

Frotiuri conventionale si in
monostrat (CML)

Avantaje ale frotiului prelucrat


clasic (conventional)
Evidentiaza bine modificarile celulelor
epiteliale
In conditiile in care prelevarea frotiului
este corecta: frotiu intins in strat
subtire, fara exces de sange sau
inflamatie, corect fixat si corect
colorat.diagnosticul este usor de facut.
Antrenamentul si experienta
citopatologului in aceasta tehnica.
Este ieftin

Avantaje prelucrare prin


tehnica CML
Este mai usor de evaluat frotiul (spf mai mica
de citire, dispunerea in monostrat)
Indeparteaza excesul de hematii si granulocite
Creste procentul de frotiuri satisfacatoare
pentru evaluare.
Testul poate fi repetat deoarece in flacon
ramane o rezerva de celule
Se poate utiliza pentru tipaj viral,
imunocitochimie si alte tehnici de biologie
moleculara.

Corelatii cito-histopatologice in
leziunile intraepiteliale si maligne
cervicale
Diagnosticul citologic trebuie sa fie
urmat de examen histopatologic
care confirma , infirma sau upgradeaza diagnosticul citologic
Prelevarea materialului biopsic
trebuie ghidata colposcopic

L-SIL/condilom

L-SIL/CIN 1 cu koilocite

H-SIL/CIN 3
H-SIL

Carcinomas invaziv/Carcinom invaziv


nonkeratinizant

ASC-H/CIN intraglandular

AIS/AIS
AIS
(adenocarcinom in
situ)

H-SIL/carcinom scuamos invaziv


Nonkeratinizant

CI nonk dezv pe metaplazie


atipica

H-SIL/carcinom invaziv
Keratinizant

H-SIL ce nu exclude invazia/CI cu


celula mica
Celule mici cu
nuclei hipercromi
atipici si infiltrat
inflamator
abundent

AGC/adenocarcinom in situ
AIS

Corelatii cito-histopatologice in
leziunile invazive
AGC/AK de endocol

IMUNOCITOCHIMIA si cancerul de
col uterin
Markeri specifici

IMUNOCITOCHIMIA si cancerul de
col uterin
P63 (celula nediferentiata
metaplazica si atipica)
P16 INK4a (DD SIL de reactiv)
Ki 67(index de proliferare) si DD
cu atrofia
CK7 si CK 20
T31(HPV 16) si T16 (HPV HR)
Ciclina E (creste in CIN si CI)
Ciclina D1(scade in CIN si CI)

IMUNOCITOCHIMIA si cancerul de
col uterin
Mcm2 (ProEx C)
TOP2A(pt. identificarea fazeiS
aberante)
CEA(DD cu CI)
CK 17(progresie)
C-myc(creste in SIL-HR)
Bcl-2(instabilitate genica)
IL beta( raspuns imun)
Cromogranin si sinaptophisin(CIN 3 cu
trasaturi neuroendocrine)

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI
CITOLOGIC IN SISTEM BETHESDA-2001
TIPUL SPECIMENULUI RECOLTAT:
FROTIU CITOLOGIC CONVENTIONAL (COLORATIE PAPANICOLAU)
TEHNICA IN MEDIU LICHID
ADECVAREA FROTIULUI:
SATISFACATOR PENTRU EVALUARE
Se descrie prezenta sau absenta celulelor endocervicale, a celor din zona de
transformare (celule endocervicale metaplazice)
Se indica excesul de hematii si granulocite
NESATISFACATOR PENTRU EVALUARE (se specifica motivul)
Nu se poate procesa (se specifica motivul)
Se proceseaza si se examineaza dar nu se pot aprecia modificarile celulelor
epiteliale (se specifica motivul)
Excesul de hematii si granulocite ce acopera peste 75% din suprafata frotiului

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI
CITOLOGIC IN SISTEM BETHESDA-2001
A) NEGATIV PENTRU LEZIUNE INTRAEPITELIALA SAU MALIGNITATE
1.

MICROORGANISME PREZENTE PE FROTIU


Trichomonas vaginalis
Fungi morphologic sugestivi pentru Candida
Modificarea florei sugestive pentru vaginoza bacteriala(gardnerella vaginalis)
Modificari sugestive pentru actinomicoza
Modificari celulare datorate virusului herpes simplex

2.

ALTE MODIFICARI NON NEOPLAZICE


Modificari celulare reactive asociate cu:

Inflamatia (inclusiv reparatia tipica)

Radioterapia

Prezenta steriletului (IUD)


Atrofia
Celule glandulare posthisterectomie

B) ALTELE
prezenta pe frotiu a celulelor endometriale la femeile de peste 40 de ani (se specifica daca frotiul este
negativ pentru leziune intraepiteliala scuamoasa)

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI
CITOLOGIC IN SISTEM BETHESDA-2001
C) MODIFICARILE CELULELOR EPITELIALE
1. SCUAMOASE :

Celule scuamoase atipice (ASC)

(ASC-US)

Leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut (L-SIL)

cu semnificatie nedeterminata
care nu pot exclude H-SIL (ASC-H)
CIN 1 (displazie usoara)
HPV

Leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt (H-SIL)


CIN 2 (displazie moderata)

CIN 3 (displazie severa si CIS)

H-SIL cu trasaturi ce suspicioneaza invazia

Carcinom cu celule scuamoase

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI CITOLOGIC


IN SISTEM BETHESDA-2001
2. GLANDULARE:
- Celule atipice endocervicale (NOS = No Other Specification)
- Celule atipice endometriale (NOS)
- Celule atipice glandulare (NOS)
- Celule atipice endocervicale in favoarea neoplaziei
- Celule atipice glandulare in favoarea neoplaziei
- Adenocarcinom endocervical in situ (AIS)
- Adenocarcinom - endocervical
- endometrial
- extrauterin
- NOS

D. ALTE NEOPLASME MALIGNE (se specifica)


TESTARI ANTERIOARE
RECOMANDARI (facultative)

Atitudinea in fata LIE va tine


cont de:

Regresie spontana frecventa:


CIN 1 60%
CIN 2 40%
CIN 3 30%
Evolutie lenta (7-10 ani)

Infectiile cu HPV

Frecvente (peste 50%-80% din femei)


Inaparente in general
Tranzitorii (regresie spontana frecventa)
Durata medie a infectiei: 6-12 luni
CIN apar la aprox 5-10% din femeile
infectate
Regresia CIN apare in grade diferite
Cancerul invaziv este o complicatie a
infectiei cu HPV persistente

Factori care conditioneaza evolutia


L-SIL (Cartier-2005)

Varsta
Timpul
Intinderea leziunii
Tutunul
Tipul de HPV
Tipul de HLA (DRB1*13)-regresia
lez L-SIL
Imunitatea

Ce trebuie sa contina un buletin de diagnostic citopatologic


Date care sa fie transmise de catre cel care preleveaza

catre citopatolog

Date personale: nume, CNP, data efectuarii


testului si numarul buletinului.
Date din patologia anterioara sau prezenta
a colului uterin ( leziuni de col evidentiate
si/sau cauterizate, colposcopii si tratamente
efectuate, data ultimei menstruatii)
Daca a mai facut un test Pap, cand si
rezultatul acestuia
Tratament contraceptiv, IUD, iradieri

Ce trebuie sa contina raspunsul


citopatologului
O descriere a leziunilor evidentiate
microscopic si a inflamatiilor existente
Un diagnostic pozitiv care sa fie una
dintre variantele:
ASC-US, ASC-H, L-SIL, H-SIL, CI , AK,
AIS , AGC
Sau
Negativ pentru leziuni intraepiteliale
sau maligne

Important
Interpretarea unui frotiu citologic in
terminologia sistemului Bethesda nu se poate
face decat daca se utilizeaza coloratia
Papanicolaou pentru realizarea frotiului
Nu se face nici o corelare intre cele 5 clase
ale clasificarii Papanicolaou (C1-C5) si
sistemul Bethesda
Coloratia Giemsa este improprie pentru
detectarea SIL

Notiuni de screening in cancerul


de col uterin
Testarea populatiei in stare de sanatate
aparenta prin stabilirea unor criterii de
eligibilitate, la un anumit interval de timp (1-3
ani) pentru testare Pap
Tehnica de recoltare si prelucrare standardizate
(col Pap, Sistem Bethesda)
Examenul colposcopic
Confirmarea biopsica a leziunilor
Monitorizarea cazurilor pozitive: registru al LIE
Tratamentul LIE: de catre ginecologi

Notiuni de screening in cancerul


de col uterin
Presupune implicarea medicului de familie:
invitatii catre femeile de pe listele acestora
Instruirea acestuia sau a unei asistente
pentru recoltarea corecta a frotiurilor sau
trimiterea catre unitati specializate
Trimiterea pacientelor cu SIL catre medicul
ginecolog care va institui tratamentul
adecvat.
Urmarirea pacientelor expuse infectiei cu
HPV oncogene si a celor cu SIL depistate.

Notiuni de screening in cancerul


de col uterin
Varsta de supraveghere prin screening : este
o problema de politica sanitara si de costuri
(1-3 ani)
Atitudinea in prezenta SIL (protocoale)
Instituirea unui registru al SIL pentru raportare
Logistica: computere, microscoape,
reactivi,aparatura pentru tipaj viral.
Pregatirea personalului implicat: citopatologi,
histopatologi , colposcopisti, medici de
laborator, biologi, citotehnicieni, medici de
familie, epidemiologi.

Screeningul canceruliui de col


uterin
Absolut necesar pentru scaderea incidentei si mortalitatii
prin cancer de col uterin deocamdata
Pentru generatia actuala: supraveghere cito-colpobiopsica.
Pentru generatiile viitoare (pentru fetitele de 9-11 ani
inainte de debutul vietii sexuale) : vaccinarea preventiva
are rezultate incurajatoare.
Vaccinarea este utila si pentru femeile cu viata sexuala
care nu au venit in contact cu HPV16 si/sau18
Vaccinarea nu influentiaza leziunile intraepiteliale
constituite
Supravegherea prin frotiuri citologice si colposcopie va
avea un rol important si in viitor alaturi de vaccinare.

Va multumesc