You are on page 1of 5

1

TEHNOLOGIA DE CULTURA
Capsunul este o planta perena, cu o durata de viata de 3-5 ani, in care poate da 2-4 recolte de fructe dar
s-a demonstrat ca este rentabila si cultura anuala ca si cea multianuala. In sistemul de cultura anuala,
capsunul se planteaza vara, in iunie-iulie utilizand stoloni refrigerati.
In primavara anului urmator (mai iunie) plantele rodesc abundent dupa care se defriseaza.
Capsunul da fructele cele mai mari la prima, si eventual a doua fructificare.
Apoi greutatea medie a fructelor se reduce considerabil. Pe masura ce imbatranesc plantele devin mai
sensibile la atacul bolilor si daunatorilor iar terenul este invadat de buruieni dintre care pir, palamida,
volbura.
De aceea, reinnoirea plantatiilor de capsun la intervale mai scurte de timp contribuie la lichidarea
focarelor de infectie precum si la mentinerea potentialului biologic si productiv al plantelor la un nivel
ridicat.
Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate
cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsune a unui hectar
de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri.
Pana la infiintarea culturii anuale de capsun in iunie-iulie, terenul se foloseste pentru o alta cultura.
Pe randuri, distanta de plantare este de 15-20 cm.
Daca se aplica irigarea prin aspersiune,
plantarea se face in benzi de cate doua randuri distantate intre ele la 25-30 cm, iar distanta intre benzi este
de 75-80 cm, daca nu se planteaza in randuri simple la 75-80 cm distanta intre randuri si 15-20 cm intre
plante.
Capsunul se poate planta manual, cu plantatorul, situatie in care se face in prealabil marcarea
randurilor cu marcatorul( la culturile de gradina cu doi tarusi si o sfoara de lungimea rindului).
In momentul plantarii solul trebuie sa fie suficient de umed, irigat in prealabil. Acest lucru se
realizeaza perfect daca aveti o instalatie de irigat cu picatura : daca se iriga terenul cu doua ore inainte se
realizeaza astfel si marcarea locurilor de plantat prin umezire.
Stolonii se fasoneaza nu si cei refrigerati care au trecut deja prin aceasta operatie. Urmeaza mocirlirea care
se face cu un amestec de pamant galben, balega de bovine si apa, bine omogenizate pana la consistenta unei
smantani, care se fixeaza bine pe radacini. (Se introduc stolonii individual nu mai multi odata, cu radacinile
in mocirla pregatita). Eventual, in amestecul de mocirlire se va introduce si un fungicid. Se va evita
atingerea frunzelor si a mugurelui cu mocirla. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul
si prin continutul ei in substante hormonale favorizeaza cresterea radacinilor. De asemenea, ea reprezinta si
un aport de azot de care planta va beneficia imediat dupa plantare
grija ca mugurele central sa ramana neacoperit cu mocirla. Nu este bine ca stolonii sa fie insirati pe rand pe
o distanta mare deoarece se usuca mocirla de pe radacini, ceea ce ingreuneaza plantarea si prinderea
stolonilor. Se va avea grija la adancimea de plantare astfel incat sa nu se acopere cu pamant mugurele
central. In caz contrar, rozetele chiar daca se prind nu pornesc in crestere sau vegeteaza anevoios. Daca din
contra, rozetele sunt plantate prea sus, ele sufera din cauza secetei.
Dupa plantare, la 2-3 zile are loc verificarea si completarea golurilor, acolo unde stolonii nu s-au prins.
Cu cat procentul de goluri este mai mare, cu atat productia va fi diminuata. Procentul de goluri din plantatie
nu trebuie sa depasesca 1%. De aceea se pastreaza cativa stoloni stratificati, adica se pun la distante mai
mici intr-un loc special de unde ii vom scoate si vom completa eventualele goluri.
Alte lucrari importante sunt prasilele, care se executa mecanic (cu sapa) sau cu ajutorul unor erbicide
administrate in solutie, cu ajutorul pompelor de stropit si irigarea (udarea culturii).
Cultura multianuala a capsunului dureaza de obicei 3 ani, fiind introdusa intr-un asolament de
7-8 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomanda aplicarea a
30-40 t/ha gunoi de grajd.
Plantatiile multianuale de capsun pot fi infiintate toamna, primavara sau vara.
Plantarea de toamna - din a doua decada a lunii august pana la mijlocul lui octombrie - da rezultate
bune in zonele cu ploi suficiente, precum si in conditii de irigare.
Pana la sfarsitul toamnei plantutele reusesc sa inradacineze bine si sa isi dezvolte rozeta de frunze
dar de regula nu formeaza muguri florali. Datorita acestui fapt, anul urmator plantarii este fara rod, sau
cu productie nesemnificativa (1-2 t/ha).

2
Plantarile efectuate toamna tarziu, dupa 15 octombrie, dau de regula rezultate negative intrucat
plantele nu se dezvolta suficient, iar radacinile lor raman la suprafata spre sfarsitul iernii.
Plantarea de primavara, in martie aprilie, este indicata in zonele nordice cu primaveri umede si
toamne secetoase, precum si in zonele unde stratul de zapada nu se mentine pe sol decat un interval scurt
de timp. In anul plantarii, nu se obtin fructe. Se recomanda chiar ca eventualele inflorescente care apar sa
fie suprimate, pentru a nu stanjeni dezvoltarea plantelor influentand negativ recolta anului urmator.
Plantarea de vara, intre 15 iulie si 15 august, cu stoloni refrigerati sau recoltati direct din camp da
rezultatele cele mai bune si in cultura multianuala intrucat plantele se dezvolta bine pana toamna,
diferentiaza suficient mugurii floriferi si dau o recolta mare inca de anul urmator. Astfel, se pot obtine in
decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Plantarea de vara impune efectuarea irigarii si o asigurare
a materialului saditor de calitate.
SFATURI
Dupa fiecare fertilizare solul se iriga.
Faceti indepartarea stolonilor de 4 ori pe an, pentru a preveni epuizarea plantelor si scaderea
productiilor.
Boli si daunatori la capsun
Viroze
Sunt multe viroze la capsun, unele se transmit prin intermediul cicadelor, afidelor sau al nematozilor,
altele se gasesc in stare latenta, cum este cazul patarii frunzelor - Strawberry motley virus, de aceea se
recomanda utilizarea de stoloni liberi de virusuri si arderea materialului infectat.
Alte viroze sunt patarea inelara, mozaicul arabic, rasucirea frunzelor, incretirea frunzelor, etc..
Micoze
- Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. In Romania bola a fost descoperita de E. Docea in naul
1958, intr-o cultura langa Bucuresti. Ataca frunzele, florile si fructele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai
frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii.
Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara, care capata pete rosiatice. Fungicide: Karathan 0,1%,
Topsin 0,07%, Benlate 0,06%, etc.
- Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala foarte periculoasa. Plantele pierd din
vigurozitate, frunzele de la baza raman ofilite. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice.
Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Plantele se ofilesc total si se usuca.
- Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Ataca rizomul la nivelul coletului, pedunculii
si caliciul florii, dar mai ales fructele. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei.
Fructele atacate prezinta pete brunii, iar pulpa se intareste si devine amaruie. La suprafata fructului se
dezvolta un miceliu fin. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate.
- Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Frunzele prezinta pete rosii violacee care
cresc in diametru pana la 2 cm. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Este
o boala mai rar intalnita.
- Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Este cea mai raspandita boala a
capsunului, desi exista soiuri rezistente. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia
pe frunze a unor pete mici, rosiatice spre violaceu, care capata un contur cenusiu inchis. Ciuperca poate
ierna in resturile infectate.
- Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae, Fabrea earliana si
Diplocarpon earliana. Ataca limbul foliolelor, pedunculii si caliciul florilor. Pe frunze apar pete mici
circulare sau neregulate, de culoare rosu-violacee. Petele cu timpul se maresc si se unesc, iar culoarea lor
devine negricioasa. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate.
- Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme
umeda, si poate distruge 80% din recolta. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Fructele atacate se
brunifica si putrezesc. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate.
- Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ea ataca radacinile groase
si coletul care se brunifica. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Boala progreseaza rapid ducand in scurt

3
timp la uscarea plantelor. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi
infectate timp de 7-8 ani. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza
aparitia bolii.
Carabusul de mai - Melolontha melolontha
Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol, unde rod radacinile plantelor.
Viermele sarma - Agriotes vestulatus
Traieste in sol si roade radacinile plantelor.
Masuri de prevenire si combatere
Masurile culturale: Controlul solului, inca de la infiintarea plantatiei, privitor la existenta larvelor de
carabus de mai, a rozatoarelor, coropisnitelor si nematozilor.
Masurile fizico-mecanice: Eliminarea si arderea plantelor infectate. La terminarea recoltarii, este bine
sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o
infectie tardiva. Frunzele cosite vor fi arse.
Masuri chimice: In luna aprilie, de la inceputul vegetatiei, se vor face 2-3 tratamente pentru
prevenirea fainarii, patarii albe si a putregaiului. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice,
la nevoie sau profilactic.
Recoltarea capsunelor
La capsune maturarea este esalonata prin urmare recoltarea acestora se face in mai multe reprize.
Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact in stadiul in care au fost culese.
Datorita continutului mare in apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu
umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri.
Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din
plastic.
Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se
indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate.

Lucrari infiintare cultura.


nr
Denumire lucrare
1
Arat
2
Maruntit aratura
3
Mocirlit stolonii
4
Plantat stolonii
Lucrari in anul plantarii
5
Irigat de 4- 7 ori
6
Prasit
7
Indepartarea florilor si
filamentelor de cate ori
apar
8
Tratamente
3-4

Perioada executie
VI, sau IX
III,sauVI ,sau ,IX
III sau VI sau IX
III sau VI sau IX
III-X ( de la plantare pana in octombrie )
La 2 saptamani de la plantare
In 1-2 sau 3 reprize
Primul cu zeama bordeleza 0,5% cand
apar 3-4 frunzulite iar urmatoarele la
avertizare

Aratura.
Terenul trebuie sa fie nivelat pentru a evita baltirea apei (se imbolnavesc plantele)
Fertilizarea inainte de aratura pentru a asigura elementele nutritive 40 to/ha gunoi de
grajd, 200kg/ha superfosfat si 200 kg sare potasica. Ingrasamintele se imprastie inainte de
a face aratura .

4
Daca terenul contine viermi albi, viermi sarma trebuie combatuti cu Heclotox3 2575kg/ha sau Lindatox 3,idem. Daca nu-i starpiti riscati sa pierdeti cultura.
Adancimea araturii 28-30cm.
Maruntirea se face gradinareste si este foarte importanta.
Mocirlirea stolonilor asigura prinderea stolonilor fara goluri. Consta in inmuierea
radacinilor fiecarei plante intr-o mocirla consistenta facuta din apa, balega de vaca
proaspata si pamant lutos. Mocirla este cea care stimuleaza emiterea de radacini noi si
asigura substantele necesare hranirii plantei la inceput. Stolonii mocirliti se duc cu o
ladita la locul de plantare. Nu trebuie lasati la soare sau in vant.
Plantarea.
Cea mai buna prindere se realizeaza primavara si vara. Se va respecta adancimea, coletul
stolonului sa fie la nivelul solului. Daca plantati mai la suprafata, plantele vor suferii de
seceta vara si ger iarna. Daca plantati prea adanc poate putrezi mugurele.
Atentie la pozitia radacinilor: sa fie perfect verticala si dreapta(sa nu fie indoite).
Operatia de plantare
1 -se face cu un plantator gropita;
2- se introduce stolonul in groapa cu plantatorul
3- se strang radacinile pe intreaga lor lungime( adica sa vina
in contact cu pamintul nu numai la suprafata). Altfel planta se va usca.
LUCRARI EXECUTATE IN AN ROD.
Primavara foarte devreme se face greblarea energica a culturii resturile vegetale
fiind scoase din cultura si arzandu-se.
Fertilizarea suplimentara traditionala cu 300kg/ha azotat de amoniu 2/3
primavara foarte devreme si 1/3 dupa recoltare.
Mobilizare sol pe intervalul dintre randuri si pe rand cu sapa sau harletul.. Se face
erbicidare sau se scot buruienile.
Combatere boli si daunatori.
Se face un tratament cu zeama bordeleza dupa greblare si cand au aparut primele
frunzulite. Alte tratamente se fac la avertizare.
Mulcirea cu paie se face cand florile se detaseaza de planta si au inaltimea de
10 cm.
Este obligatorie si necesara pentru a avea fructe curate. Paiele se aseaza sub plante
sub forma unui strat continuu. La 1ha sunt necesare 8to paie.
Cosirea plantelor se executa imediat dupa recoltare. Resturile vegetale se scot din
cultura si se ard.
Irigarea capsunariei se face pana in partea a doua a verii chiar si dupa cosire. In
cazuri de seceta chiar si in timpul recoltarii.
Recomandam tehnologia Kemira cu ingrasaminte Ferticare care au un continut
ridicat de elemnete nutritive, microelemente usor asimilabile, nivel scazut de saruri, cu o
structura cristalina, obtinute din materii prime ecologice.
Fiind 100% solubile in apa le puteti folosii si pentru fertirigare si la fertilizari
foliare. Elementele nutritive se asimileaza foarte usor prin radacini si foliajul plantelor.
Mentin curate instalatiile de udare evitand infundarea lor. Obs la pregatirea
solutiilor se incepe intotdeauna cu dizolvarea ingrasamintelor Ferticare.

5
Ferticare I face parte din familia ingrasamintelor cu continut cresc rezistenta plantelor,
stimuleaza cresterea vegetativa, imbunatatesc legarea, ritmul de coacere si rezistenta la
pastrare. Au nivel scazut de saruri (o concentratie ridicata saruri dauneaza plantelor).
Exista mai multe retete recomandate de tehnologia Kemira.cu fertilizari de pornire
si fertirigari.
Tehnologie fertilizare capsun ( cu rezultate f. bune pe un teren cu instalatie picurare
in anul de rod) pentru un sol mediu aprovizionat.
Perioadele critice in aprovizionarea cu elemente nutritive sunt:
inradacinarea si formarea inflorescentelor cand planta e incarcata deja cu fructe.
Atunci trebuie ajutata .
-Ferticare I
0,15% - o data pe saptamana la inflorit;
-Ferticare II 0,1% - o data pe saptamana pana la legare fructe;
-Azotat de Ca 0,1% - o data pe saptamana;
-Ferticare III 0,08% - pana la recoltare o data pe saptamana;
-Azotat de Ca 0,06% - o data pe saptamana .
Aceasta reteta asigura formarea unor inflorescente puternice o buna legare, o cultura
uniforma, bine incheiata si rezistenta, un echilibru intre vegetativ si generativ pe tot
parcursul perioadei de vegetatie.
O schema de fertilizare in an infiintare cultura ( teren cu instalatie picurare) .
Suprafata - 1500 mp.
Ferticare I 12 zile, 2 kg/zi
Se asigura o inradacinare puternica a plantelor.