You are on page 1of 46

PROIECT PROIECTARE

ANTISEISMICA BAZATA PE
PERFORMANTA

Student ,

An II, ADSCS

1. PREZENTAREA STRUCTURII

Prin tema de proiect s-a cerut dimensionarea si calculul structural al unui cadru
seismic (de fronton) al unei structurii cu patru nivele, situata in Timisoara. Cadrul studiat
fiind un cadru contravantuit excentric cu contravantuiri de tip V inversat. Clasa de ductilitate
dorita este cea medie .
Cadrele intermediare sunt articulate, fiind capabile sa preia doar incarcarile
gravitationale. Cadrele de fronton sunt rigide si sunt capabile sa preia atat incarcarile
gravitationale cat si pe cele laterale din vant si seism.
Principalele caracteristici ale structurii sunt:
- deschiderea L = 8 m (nr. deschideri 3)
- traveea B = 7 m (nr. travei 4)
- inaltimea unui nivel h1 = h2 = 3.8 m (nr. nivele 4)
- material otel S355

Vedere in plan

Cadru fronton

2. BREVIAR DE CALCUL
2.1. EVALUAREA NCRCRILOR
2.1.1. NCRCAREA PERMANENT

Cadru metalic PC luat in calcul de program


ncrcarea permanent din planee: gk,planseu = 5 kN/m2
8
pt grinzile secundare : 2,5 4 =46,7 [ kN ]
2

Pardoseli etaje curente

Greutat
e
[kN/mp]

Greutate permanenta plansee

5,0
[kN/mp]

ncrcarea permanent din pereii exteriori gk,perete = 1 kN/m2


pt directia xz:
1 3,8=3,8 [ kN /m ]
pt directia yz :
8
1 3,8 =8.6 [ kN ]
2

2.1.2. NCRCAREA UTIL


S-a stabilit ca ncrcarea util s se distribuie atat pe nivelele intermediare cat i pe acoperi .
utila plansee : 3,0 [ kN /m 2 ]
pt grinzile secundare :

28,1 [ kN ]

2.1.3. NCRCAREA DIN VNT, conform NP-082-04


Locatie: Timisoara , zona urbana dens construita
w ( z )=q ref C e ( z ) C p
C e ( z )=1,8 din grafic functie de inaltime (h=15,2m) si zona (zona urbana dens construita)
m2
- Brasov
kN /
q ref =0,6
h = 3,8 *4=15,2 [m]
b =8*3=24 [m]

INCARCAREA PE PERETE:

e = min (b,2h) = min (24 ; 2*15,2) = 24 [m]


d = 3*8 = 24 [m]
h/d = 15,2/24 = 0,633

m2
kN /
Zona D : C pe ,10 =0,8
w ( z )=0,6 1,8 0,8=0,576
m
Incarcarea pe stalp:
kN /
0,576 7 2=6,72
m2
kN /
Zona E : C pe ,10=0,3
w ( z )=0,6 1,8 (0,3 ) =0,3
m
Incarcarea pe stalp:
kN /
0,3 7 2=4,2

2.1.4. CALCULUL MASELOR

Masele aduse de ncrcrile permanente, ncrcrile utile i ncrcare din zpad


corespunztoare unei jumti din lungimea cldirii, afectate de un coeficient
concentra n nodurile cadrului.
Gk 2,i Qk (S k )

2,i 0.4

2 ,i

, se vor

- pentru aciuni din zpad i aciuni datorate exploatrii

2.1.5. CALCULUL INCARCARII SEISMICE


Parametrii aciunii seismice pentru Timisoara: ag = 0.20g , Tc=0,7s
Clasa de ductilitate M (medie)

Spectrul normalizat de rspuns elastic


7

Factorul de comportare q, exprima capacitatea structurii de disipare a energiei. Clasa de


ductilitate structural dorita este cea medie (M) factorul de comportare fiind astfel egal cu
q 4 (tab. 6.3 P100-1/2013, cap.6), in consecinta sectiunile elementelor structurale trebuie sa
fie de clasa 1 sau 2 (tab. 6.4, P100-1/2013, cap.6).

Tabelul 6.3.

Factorii de comportare maximi q

Tabelul 6.4. Relaia dintre clasa de seciune i factorul de comportare q al structurii.


Clasa de ductilitate
H
M
L

pentru 0 T T B
0
1
q
S d ( T ) =a g 1 +
T
TB

pentru T >T B
(T )
S d ( T ) =a g
q

Cadru contravantuit:
q=4

Factorul de comportare q

Clasa de seciune

q > 4,0

clasa 1

2,0 < q 4,0

clasa 2 sau 1

q = 1,0

clasa 3, 2 sau 1

[ ]

2.1.6. CALCULUL IMPERFECTIUNILOR GLOBALE , conform EC3-1-1/2006


= 0 h m
1
0=
200
2
2
h= =
=0,513
h 15,2
2
2
< 1 =
3 h h 3
1
1
m= 0,5 1+ = 0,5 1+ =0,791
m
4
m numarul de stalpi dintr-un cadru
1 2
=
0,791=0,00263
200 3
Modelarea imperfectiunilor s-a facut prin inclinarea structurii.

( )

( )

2.2. COMBINATII DE INCARCARI


Gruparea fundamentala
9

Stare limita ultima SLU:


Nume
Combinatie
SLUF 1
1,35 ( PC + PP+ PE ) +1,5 U
SLUF 2
1,35 ( PC + PP+ PE ) +1,5 V
SLUF 3
1,35 ( PC + PP+ PE ) +1,5 U +1,05 V
SLUF 4
1,35 ( PC + PP+ PE ) +1,5 V +1,05 U
Stare limita de serviciu SLS:
Nume
Combinatie
SLSF 1
( PC + PP+ PE )+ U
SLSF 2
( PC + PP+ PE )+ V
SLSF 3
( PC + PP + PE )+ U +0,7 V
SLSF 4
( PC +PP+PE )+0,7 U +V
Gruparea seismica
Stare limita ultima SLU:
Nume
Combinatie
S-disipativ
( PC + PP+ PE )+ 0,4 U + S
( PC + PP+ PE )+ 0,4 U +1,1 OV S
S-nedisipativ
1,1 OV =2,0 - cadru contravantuit
( PC+ PP+ PE )+ 0,4 U +c q S
c coeficient de amplificare al deplasrilor (anexa E)
S-SLU drift
T
1 c 3 2.5 2
Tc
Stare limita ultima SLS:
Nume
Combinatie
( PC+ PP + PE )+ 0,4 U + q S
- factor de reducere, ine cont de clasa de importan a cldirii
S-SLS drift
= 0.5 pentru clasa de importan III
2.3. CALCULUL STRUCTURAL
2.3.1. METODA DE CALCUL
Desi cadrul luat in calcul este unul contravantuit, este necesar calculul de stabilitate sub
efectul incarcarilor gravitationale, pentru a se putea stabili daca este un cadru cu noduri fixe sau
cu noduri deplasabile. Acest calcul s-a realizat cu programul SAP2000, printr-o analiza de tip
BUCKLE, in care pentru jumatate din lungimea structurii incarcarile permanente s-au majorat
cu 1.35, iar cele utile s-au majorat cu 1.5. In urma analizei coeficientul de multiplicare al
incarcarilor de calcul pentru a provoca instabilitatea elastica a structurii a rezultat ca fiind egal
cu cr = 65,572>10, ceea ce inseamna ca este un cadru cu noduri fixe.
Conform normei SR EN 1993-1-1:2006, analiza elastica de ordinul intai a structurii
poate fii utilizata daca deformatiile au o influenta neglijabila asupra cresterii solicitarilor sau
asupra comportamentului structural. Aceasta conditie este indeplinita daca cr >10. In urma
analizei din Sap a rezultat un cr = 65,572>10 fiind astfel aleasa ca metoda de calcul a cadrului
analiza elastica de ordinul I.

2.3.2. DIAGRAME DE EFORTURI


Din gruparea fundamentala SLU 3 :

Din aceasta combinatie a rezultat sectiunile grinzilor articulate.


10

Diagrama de moment incovoietor

Din gruparea seismica S-disipativ :


Din aceasta combinatie a rezultat sectiunile linkului
-

Diagrama de moment incovoietor

Din gruparea seismica S-nedisipativ :


Din aceasta combinatie a rezultat sectiunile stalpilor si a contavantuirilor
-

Diagrama de moment incovoietor

11

Diagrama de forta axiala

2.3.3. MODURI PROPRII DE VIBRATIE


Cadrul reprezinta un sistem cu mai multe grade de libertate dinamica. Din analiza modala
efectuata cu programul SAP se poate observa ca in primul mod propriu de vibratie (modul
fundamental de vibratie, deoarece ii corespunde perioada cea mai mare) cele doua mase de
12

nivel se deplaseaza in acelasi sens, iar in cel de-al doilea mod propriu de vibratie au sensuri
opuse.

Modul 1 - T=0,717

Modul 2 - T=0,26
TABLE: Modal Participating
Mass Ratios
Output StepT StepN Perio
Case
ype
um
d

UX

Sum
UX
13

Text

Unitles
s

MODAL

Mode

MODAL

Mode

MODAL

Mode

Text

Sec
0.7175
07
0.2602
6
0.1557
5

Unitles
s
0.8337
3
0.1282
6
0.0270
8

Unitle
ss
0.833
73
0.962
0.989
08

2.4. VERIFICAREA STRUCTURII


2.4.1. Verificarea elementelor la SLU/SLS in situaia de proiectare fundamental

Faptul ca acele grinzi sunt rosii este dintr-o eroare de program care le considera clasa4,
ambele sectiuni fiind clasa 1 conform tabelului de profile Arcelor Group.
14

2.4.2. Verificarea elementelor la SLU in situaia seismic de proiectare


Componente disipative :

Pentru LINKURI caci ele sunt elementele disipative mai avem urmatoarele verificari
suplimentare:

T =1,5 ovT
- verificarea raportului T
IPE 400
266
1=
=1,51
176,16
266
2=
=1,47
181
208
3=
=1,50
139
175
4 =
=1,83
134,95
T =2,75

dif . de 19,58 < 25


M

i =max i =1,83
1,1 OV =1,11,251,83=2,42<q=4= 1,1 OV =2.42

Componente nedisipative SLU nedisipativ :

15

Efectele de ordinul doi pot fi considerate nesemnificative daca la toate


nivelurile este indeplinita conditia :

Ptot d r
0,10
V tot h

coeficientul de sensibilitate al deplasarii relative de nivel


Ptot incarcarea verticala totala la nivelul considerat, in ipoteza de calcul
seismic
d r deplasarea relativa de nivel
V tot forta taietoare totala de etaj
Nivel
4(h=11,4
)
3(h=7,6)
2(h=3,8)
1(h=0)

F.taietoar
e
296

Inc.Vert.

dr

<0,1

486.6

10

3800

0.005

ok

591.7
887.56
1088.6

1148.6
1838.8
2516.5

12.3
12.7
11

3800
3800
3800

0.007
0.008
0.009

Ok
Ok
ok

2.4.3. Verificarea deplasarilor laterale la SLS in situaia de proiectare seismic


SLS
d SLS
r =q d d r ,a

16

SLS

d r , a =0,005 h=0,0053800=19[mm]
=0,5
q=4
d SLS
r =12,5[mm]
SLS
SLS
d r =12,5<17,5=d r , a
2.4.4. Verificarea deplasarilor laterale la SLU in situaia de proiectare seismic
SLU
SLU
d r =cq d d r , a

17

d SLU
r , a =0,025 h=0,0253800=95[mm]
0,715
1 c=32,5
=0.435 2
0,7
T =0,715 s ; T C =0,7 s c=0.435
q=4
d SLU
=26[mm]
r
SLU
SLU
d r =26<95=d r , a

3. Metode de calcul - importana efectelor de ordinul II


Comportarea reala a unei structuri este neliniara, aceasta se datoreaza: efectelor de ordinul
II (influenta geometrica a formei deformate), a proprietatilor imbinarilor si a comportarii
neliniare a materialelor (raspunsul in domeniul plastic).
Efectele de ordinul II sunt efectele care apar datorita considerarii fortelor aplicate pe o
structura deformat, ele exista intotdeauna intr-o structura reala. Efectul lor insa poate fi
important sau nu in anumite cazuri.
Exista mai multe metode de calcul folosite in cazul incarcarilor statice:
1. Calcul elastic de ordinul I
2. Calcul elastic de ordinul II
3. Calcul plastic de ordinul I
4. Calcul plastic de ordinul II
5. Calcul rigid-plastic de ordinul I
6. Calcul rigid-plastic de ordinul II
Mai jos sunt prezentate primele doua , cele care intereseaza :
Analizele elastice de ordiunul I si II presupune o comportare infinit elastica la nivel de
material, sectiune, element, raspunsul structurii fiind si el unul infinit elastic. Insa echilibrul
este formulat pe structura nedeformata pentru analiza elastica de ordinul I iar pentru analiza
elastica de ordinul II echilibrul este formulat pe structura deformata.
Modelul structurii si modelul actiunilor este acelasi pentru ambele analize, se schimba
doar modul de calcul.
In tema de proiect s-a specificat ca doar cadrele fronton ale structurii sunt capabile sa
preia incarcarile gravitationale si laterale, cadrele intermediare fiind capabile sa preia doar
incarcarile gravitationale. Astfel ca incarcarile verticale aplicate cadrelor gravitaionale
contribuie la efectele de ordinul II la cadrele pentru preluarea incarcarilor laterale. Avand in
vedere ca s-a lucrat cu un model plan al structurii, la calculul cadrului pentru preluarea
incarcarilor laterale trebuie luate in considerare incarcarile verticale aplicate cadrelor
gravitationale. Aceasta cerinta se indeplineste prin introducerea unui stalp fictiv, pe care il
supunem la fortele gravitationale de pe jumatate din lungimea structurii. Acesta este prins de
cadru prin includerea nodurilor de la stalp in diafragmele din cadru, deoarece nu se doreste ca
el sa contribuie la rigiditatea structurii.

Calculul incarcarilor pentru stalpul fictiv


Incarcarea permanenta:
g kplanseu ( B B / 2) (2 L1 L2 ) 2 g kperete h ( B B / 2)

640kN
Incarcarea utila:
q k ( B B / 2) ( 2 L1 L2 ) 430kN
Combinatia de incarcari pentru ambele analize este:
1.35 cr P 1.5 cr U 1.05 cr V
Unde cr = 65,72 a rezultat in urma unei analize Buckle pentru cadrul cu stalpul fictiv

atasat, fiind calculat din combinatia: 1.35 P 1.5 U


Asa cum am specificat si mai sus in analiza de ordinul I nu am luat in considerare
actiuniile pe deformata structurii, in schimb pentru analiza elastica de ordinul II am
considerat actiuniile pe deformata structurii prin introducerea in analiza a efectelor de ordinul
II (P si P plus Large Displacements).
Forta critica de flambaj am calculat-o ca fiind suma reactiunilor rezultate din
combinatia 1.35 P 1.5 U 1.05 V dupa axa Z, inmultite cu coeficientul de multiplicare al
incarcarilor de calcul cr .

Fcr 281924,8kN
70
60
50
40

Coeficientul de multiplicare, cr30


20
10
0
0.30
0.00

Deplasarea la Varf, m

1000000.00
900000.00
800000.00
700000.00
600000.00
500000.00

Forta verticala la baza, kN

400000.00
300000.00
200000.00
100000.00
0.00
0.60
-0.40

Deplasarea la Varf, m

3.1. CONCLUZII
Analiza elastica de ordinul I
Se poate observa din grafice ca pentru aceasta analiza raspunsul structurii este unul infinit
elastic, deplasarile structurii fiind foarte mici.
Analiza elastica de ordinul II
Din grafic se observa pana la o forta de aproximativ 600000kN raspunsul structurii
este unul elastic, dupa atingerea acestei forte apare o comportare plastica iar deplasarile
structurii devin din ce in ce mai mari fortele tinzand sa se aproprie de forta critica de flambaj
(relatie asimptotica). Aceasta comportare se datoreaza neliniaritatii geometrice ce exprima
influenta deformatei reala a structurii asupra distribuirii fortelor interne.
Forta critica de flambaj reprezinta practic forta maxima la care rezista cadrul fara ca
materialul sa intre in curgere.
Analizand graficele de mai sus putem concluziona ca pentru forte mai mari de
600000kN sau un cr 5 , este necesar sa se faca o analiza elastica de ordinul II.
Putem observa astfel un conservatorism din partea Eurocodului unde este necesar un
cr 10 pentru a se lua in considerare efectele de ordinul II.

4. Evaluarea performanei seismice a structurii


4.1. OBIECTIVE DE PERFORMANTA
Proiectarea antiseismica bazata pe performanta (PABP) ofera inginerilor posibilitatea de a
proiecta intr-un mod fiabil structuri cu un nivel de performanta dat. In acelasi timp, conceptul
de PBP permite proprietarilor sa cuantifice financiar (sau altfel) riscul la care sunt supuse
proprietatile lor si sa aleaga un nivel de performanta in concordanta cu nevoile acestora,
mentinand un nivel minim de siguranta.
Proiectarea bazata pe performanta incepe prin selectarea unor criterii de proiectare,
denumite obiective de performanta.
Un obiectiv de performanta reprezinta un risc acceptabil de producere a unui nivel specific
de avariere (cu pierderile aferente) la un anumit nivel al hazardului seismic. In general,
obiectivele de performanta sunt selectate de catre o echipa de reprezentanti interesati:
proprietar, proiectanti, oficialitati.
Problemele de baza in stabilirea obiectivelor de performanta sunt:
- stabilirea evenimentelor (cutremurelor) anticipate
- nivelul acceptabil al pierderilor (materiale) / avarierilor / pierderilor de vieti
- frecventa cu care se pot produce evenimentele
Pentru ca o cladire sa indeplineasca un obiectiv de performanta este necesara
satisfacerea unui nivel de performanta seismica a cladirii asociat unui nivel al hazardului
seismic.
Nivelele de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca structura sunt:
ocuparea imediata (SLS), presupune:
- avarii structurale foarte limitate
- sistemul de preluare al incarcarilor verticale, laterale isi pastreaza aproape in intregime
rigiditatea si rezistenta initiala
- riscul de pierdere a vietilor sau de ranire este foarte scazut
- pot fi necesare unele reparatii structurale minore.
siguranta vietii (SLU), presupune:
- avarii semnificative dar pentru care ramane o anumit marja de siguranta fata de
prabusirea totala sau partiala
- riscul general de pierdere de vieti scazut
- constructia ramane reparabila; repararea constructiei poate sa nu fie uneori indicata din
ratiuni economice
- cladirea avariata ramane stabila; ca o masura de precautie pot fi prevazute sprijiniri si
unele reparatii structurale de urgent
prevenirea colapsului (CP), presupune:
- structura este in pragul prabusirii partiale sau totale.
- o degradare semnificativa a rigiditatii si rezistentei la forte laterale, deformatii
remanente importante, dar o degradare limitata a rezistentei la incarcari verticale.
- riscul de ranire este semnificativ.
- structura nu poate fi practic reparata si nu permite reocuparea ei pentru ca eventualele
replici seismice pot produce prabusirea acesteia.
- deoarece structura isi pastreaza stabilitatea, pierderile mari de vieti pot fi evitate
- pierderea completa a valorii economice
Nivelul hazardului seismic poate fi caracterizat prin intervalul mediu de recurenta (IMR)
a valorii de varf a acceleratiei orizontale a terenului, exprimat in ani, sau prin probabilitatea de
depasire in ani. Nivelul de baza al hazardului seismic este cel asociat nivelului de performanta
de siguranta a vietii in P100-1/2013: interval mediu de recuren de 225 de ani.

IMR
40ani
225ani
475ani

Probabilitatea de depasire
a valorii de varf a acceleratiei
terenului in 50 de ani
70%
30%
20%

OI
(SLS)

SV
(SLU)

*
*

Conversia ag de la
PC IMR=100 ani la
alte IMR-uri
0.5
1
*
1.5

ag
0.1g
0.2g
0.3g

4.2. CALCULUL STATIC NELINIAR


4.2.1. Modelarea comportrii inelastice
Pentru cadrele contravantuite elementele disipative sunt reprezentate de linkuri.
Zonele plastice potentiale ale linkurilor se afla in zona de moment incovoietor maxim,
aproape de capetele acestora. Conform prevederilor din normativul P100-1/2013, se accepta
formarea articulatiilor plastice la baza stalpilor si la partea superioara a stalpilor de la ultimul
nivel.
Linkurile cedeaza din moment incovoietor, fiind linkuri medii(in SAP acest lucru va fi
specificat prin alegerea modului de cedare a linkului , M3).
Contravantuirile cedeaza din forta axiala, in consecinta si articulatiile plastice vor fi de
forta axiala (in SAP acest lucru va fi specificat prin alegera modului de cedare a
contravantuirii, forta P).
Stalpi cedeaza din forte axiale si din momente incovoietoare, ceea ce duce la formarea
unor articulatii de tip incovoiere cu efort axial (in SAP acest lucru va fi specificat prin
alegerea modului de cedare a stalpului , interactiune P-M3).

Evaluarea articulatiilor plastice din elemente s-a facut conform cu prevederile din
FEMA 356. Astfel stalp, contravantuire si link s-au calculat parametrii de modelare si
criteriile de performanata.

a ... y
b ... y
c ...

Parametrii de modelare
a rotirea plastica (rad)
b rotirea plastica pana la E (rad)
c rezistenta reziduala

IO ... y
LS ... y
CP ... y

Criterii de performanta
IO ocuparea imediata
LS siguranta vietii
CP prevenirea colapsului

4.2.2. Procedura de calcul static neliniar (Pushover)


Metoda Pushover determina capacitatea structurii, si nu furnizeaza direct raspunsul
structurii la un anumit nivel al aciunii seismice. Ea se bazeaza pe ipoteza ca raspunsul
structurii este dictat de un singur mod de vibratie, si ca acesta ramane constant pe parcursul
miscarii seismice. Prin intermediul acestei metode se poate determina ordinea de formare a
articulatiilor plastice in structura, precum si mecanismul de cedare.
Procedeul pushover presupune:
1. Aplicare pe structura a incarcarilor gravitationale in control de forta, aceste incarcari
corespunzatoare incarcarii seismice de calcul 1 P 0.4 U raman constante.
2. Aplicarea pe structura deformata a incarcarilor laterale in control de deplasare impunem
deplasarea pe care o dorim (de obicei la ultimul nivel), in functie de obiectivul de performanta
cerut, aceste incarcari cresc monoton.
Alegem vectorul , ca reprezentand o deformatie impusa structurii (deformata trebuie s
fie normalizat astfel ca deplasarea la varful structurii s fie unitar). Determinam distribuia
forelor laterale F =[m] =m i . Distributia lor se va considera de doua tipuri, invers
i

triunghiulara si uniform distribuita. Astfel in cazul distributiei invers triunghiulare forta


laterala este masa nivelului inmultita cu 1 pentru ultimul nivel, pentru nivelul 3 0.75 , pentru
nivelul 2 0.50 si pentru primul nivel 0.25. In cazul distributiei uniforme masele se inmultesc
pentru fiecare nivel cu 1.

4.2.3. Rezultate calcul static neliniar distributie invers triunghiulara


Curba FORTA-DEPLASARE (curba PUSHOVER)

PO
12
10
8

PO

6
4
2
0
0

0.02 0.04 0.06 0.08

0.1

0.12 0.14 0.16 0.18

0.2

Distributie triunghiulara

Tipul mecanismului plastic


Mecanismul plastic al structurii este unul global. Acest tip de mecanism asigura obtinerea
unei ductilitati globale corespunzatoare, prin formarea unui numar maxim de zone plastice si
o solicitare uniforma a acestora.

Distributie triunghiulara
Raportul u/ 1 (Redundanta)
Raportul u/ 1 corespunde redundantei, aceasta indica faptul ca factorul de comportare
q depinde nu doar de ductilitatea structurii ci si de redundanta acesteia (capacitatea de
redistribuire eforturilor in structura ca urmare a plasticizarii succesive a unor zone din
structura).

1 - coeficient de multiplicare al fortei seismice orizontale care corespunde aparitiei primei


articulatii plastice
u - coeficient de multiplicare al fortei seismice orizontale care corespunde formarii unui
mecanism plastic
In urma analizei pushover raportul u/ 1, este egal cu raportul dintre forta orizontala
maxima la care s-a format mecanismul plastic si forta orizontala la care a aparut prima
articulatie plastica.

u Fmax 5038,651

2,591
1
F1
1944,755
- Distributie triunghiulara
4.2.3.1.

Determinarea deplasrilor int folosind metoda N2

Metoda N2 este folosita pentru determinarea cerintei de deformatie a cladirilor la diferite


intensitati ale actiunii seismice.
Principiul metodei:
1. Datele iniiale
Proprietile structurii (geometrie, elemente, incarcari, masele pentru fiecare nivel etc)
Spectrul elastic de pseudo-acceleraie Sae
2. Determinarea spectrelor in format AD pentru valori constante ale ductiliti (necesare doar
daca se dorete reprezentarea grafic a metodei)
3. Calcul static neliniar
Alegem vectorul , ca reprezentand o deformatie impusa structurii (deformata
trebuie s fie normalizat astfel ca deplasarea la varful structurii s fie unitar)
Determinam distribuia forelor laterale F =[m] =m i

i
i
Efectuam calcul static neliniar i determinam relaia for-deplasare V-Dt
4. Transformarea intr-un sistem SGLD(determinarea cerinei de deplasare a unui sistem
SGLD echivalent modului propriu considerat)
Se determina masa echivalenta a sistemului SGLD, m* si factorul de participare
modal, pentru transformarea sistemului MGLD intr-un sistem SGLD echivalent()

Transformam mrimile sistemului MGLD in cele ale sistemului SGLD echivalent


F*=F/, D*=D/
Determinam relatia biliniara F* - D* prin echivalarea ariei de sub cele dou curbe
corespunztor deplasrii la care se formeaz mecanismul plastic (D*m)
Determinam forta de curgere F*y (forta la care se formeaza mecanismul plastic),
deplasarea de curgere D*y si perioada proprie de vibratie
5.Cerinta seismica a sistemului SGLD
Determinam factorul de reducere R
Determinam cerinta de deplasare Sd = D*
6.Cerinta seismica globala a sistemului MGLD
Transformam cerinta de deplasare a sistemului SGLD in cerinta de deplasare la varful
structurii a sistemului MGLD: Dt = Sd

IMR
40
225
475

Sae(T
*)

Sde(T
*)
Ru
u
Sd
Dt
0.032
0.349
0.038
0.043
2.28
8
6
0.312
4
8
0.065
0.649
0.075
0.083
4.55
5
2
0.797
38
7
0.098
0.974
0.974 0.105
0.131
6.83
3
5
5
4
1

Pentru o mai buna relevanta se va folosi inca o iteratie pentru fiecare IMR in parte
- IMR 40 ani

IMR 225 ani

IMR 475 ani

4.2.3.2. Evaluarea performanei seismice

Ocupare imediata (SLS)(IMR=40 ani)

Observatii:
Nu sa format nici o articulatie plastica.
Conditia de ocupare imediata este indeplinita, deoarece structura inca se afla in
domeniul elastic.
Siguranta vietii (SLU)(IMR=225 ani)

Observatii:
S-au format 6 articulatii plastice in linkurile de la primele 3 niveluri .

Conditia de siguranta a vietii este indeplinita, avem inca un sistem de preluare a


fortelor laterale asigurat de contravantuirii intinse si comprimate si rigiditatea
celorlalte elemente.

Prevenirea colapsului (PC)(IMR=475 ani)

Observatii:
Analiza se opreste brusc in momentul in care o contravantuire trece de CP.
Conditia de prevenire a colapsului este indeplinita, avem inca un sistem de preluare a
fortelor laterale asigurat de contravantuirile intinse si rigiditatea celorlalte elemente.
4.2.4. Rezultate calcul static neliniar distributie uniform distribuita
Curba FORTA-DEPLASARE (curba PUSHOVER)

6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

Distributie uniforma

Tipul mecanismului plastic


Mecanismul plastic al structurii este unul global. Acest tip de mecanism asigura obtinerea
unei ductilitati globale corespunzatoare, prin formarea unui numar maxim de zone plastice si
o solicitare uniforma a acestora.

Distributie uniforma
Raportul u/ 1 (Redundanta)
u Fmax
5453,9

2.45
1
F1
2234,41
- Distributie uniforma
4.2.4.1.

IMR

Determinarea deplasrilor int folosind metoda N2

Sae(T
*)

Sde(T
*)

Ru

Sd

Dt

40

2.04

225

4.09

475

6.12

0.036
6
0.073
3
0.073
3

0.322
6

0.388

0.645

0.692

0.967

1.012

0.043
7
0.062
4
0.089
0

0.04
0.073
3
0.11

Pentru o mai buna relevanta se va folosi inca o iteratie pentru fiecare IMR in parte
- IMR 40 ani

IMR 225 ani

IMR 475 ani

4.2.4.2. Evaluarea performanei seismice

Ocupare imediata (SLS)(IMR=40 ani)

Observatii:
Nu s-a format nicio articulatie plastica. (step7)
Conditia de ocupare imediata este indeplinita, deoarece structura inca se afla in
domeniul elastic.
Siguranta vietii (SLU)(IMR=225 ani)

Observatii:
S-au format 2 articulatii plastice in IO la linkul de la primul nivel, o articulatie plastica
in linkul de la al doilea nivel in faza incipienta, la fel si la o contravantuire la primul
nivel.
Conditia de siguranta a vietii este indeplinita, avem inca un sistem de preluare a
fortelor laterale asigurat de linkurile de la nivelurile superioare, celelalte contravantuiri
sirigiditatea celorlalte elemente
Prevenirea colapsului (PC)(IMR=475 ani)

Observatii:
Apare o articulatie plastica intr-o contravantuire ce depaseste CP, dar si la baza
stalpilor de la parter, inaintea cedarii linkurilor.
Conditia de prevenire a colapsului este indeplinita, deoarece este permisa aparitia
articulatilor plastice la baza stalpilor de la primul nivel.

4.3. CALCULUL DINAMIC NELINIAR

4.3.1. Modelarea aciunii seismice


Calculul dinamic neliniar ofera raspunsul in timp al structurii. Modelul actiunii
seismice este reprezentat de accelerograma digitizata Vrancea 77. Datorita incertitudinilor
legate de caracterizarea miscarii seismice, intr-un calcul dinamic trebuie folosite mai multe
accelerograme.

12
10
8
6
4
2
0
0

10

12

Accelerograma corespunde cerintei de la starea limita ultima urmand ca pentru


celalalte doua nivele de performanta corepunzatoare starii limita de serviciu si prevenirii
colapsului, valorile aceastei accelerograma sa se inmulteasca cu un 0.5 respecttiv 1.5
IMR
40ani
225ani
475ani

Probabilitatea de depasire
a valorii de varf a acceleratiei
terenului in 50 de ani
70%
30%
20%

OI
SV
(SLS) (SLU)
*
*

Conversia ag de la
PC IMR=100 ani la
alte IMR-uri
0.5
1
*
1.5

ag
0.10g
0.20g
0.30g

4.3.2. Rezultate si evaluarea performanei seismice prin calcul dinamic neliniar


Evaluarea performanei seismice

Ocupare imediata (SLS)(IMR=40 ani)

Siguranta vietii (SLU)(IMR=225 ani)

Prevenirea colapsului (PC)(IMR=475 ani)

Prima articulatie plastic(0,7)

Colaps(2,3)

-Prima articulatie plastica in link

-Articulatia plastica in link la SLU

-Articulatia plastica in link la CP

-Articulatia plastica in link la colaps

-Articulatia plastica in contravantuire la SLU

-Articulatia plastica in contravantuire la CP

-Articulatia plastica in stalp laCP

-Articulatia plastica in stalp la colaps

4.4. CONCLUZII
Din cele prezentate putem trage concluzia ca structura are o comportare buna in cazul unei
analize de tip pushover, dar in cazul unei analize dinamice neliniare nu putem evalua corect
obiectivele de performanta la aceste tipuri de cadre contravantuite cu contravantuiri excentrice
de tip V inversat deoarece accelerogramele artrificiale nu au functionat si am folosit Vrancea
77 inregistrata la INCRC Bucuresti, desi structura a fost proiectata pentru Timisoara.