www.dacoromanica.

ro

ARHIMANDRITUL I. SCRIBAN

SFANTA EVANGHELIE

CELE 4 EVANGHELII

IN UNA SINGURA
CU SCURTE INSEMNARI LAMURITOARE SI TALCUIRI

EDITURA ANGORA", BUCURE$T1

STRADA EMIGRATULUI No. 8

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PREF ATA
Dupes cum se stie, Sfintele Euanghelii poves-

tesc viata Domnului nostru lisus Hristos. De

toate, ele sunt 4 si fiecare din ele ne infatiseaza
aceiasi viata, !Amite-dual si fapte ale Mantuitorului nostru. Cu toate acestea, nu fiecare wan-

ghelie in parte ne da acelas sir al povestirii si

nici aceleasi fapte, ci ele se Intregesc una pe alta.

Fiecare Stant Euanghelist nu urmareste unul

$i

acelas lucru. Unul scrie pentru Eurei, altul pentru

pagani, si de aceia ei isi aleg, din viata Domnului, acele cuvinte i acele fapte care le trebuie
pentru ajungerea tintei, fapte care, fard doar $1
poate, trebuiau povestite. Asa, de pilda, niciunul

nu poate sari povestirea despre Cina cea de

Taind, despre Patima Domnului i altele. Deci,
cand privim peste tot scrisul evanghelistilor, get-

sim c ei au o parte, si care e cea mai mare,

in care se aseamana anal cu altul, iar alta in
care se deosebesc. La unii, precum la Stantul
Marcu, partea de deosebire e foarte mica, la
altii, precum Sfantul loan, partea deosebitoare
e cu mult mai mare. In adevar, Sfantul loan ii
are, Mire tintele urmarite cu scrisul sau, i pe
www.dacoromanica.ro

aceia, de a nu mai scrie ceiace altii au scris

odatd, ci de a adauga fapte noud. De aci urmeazd c, citind cineva Sfintele Evanghelii, va
citi de mai multe ori una i aceiasi povestire.
Din aceastei pricind, multi scriitori crestini s'au
chibzuit cd oare n'ar fi mai bine ca, in loc de
4 euanghelii, sa se intocmeascei o singurd evanghelie, in care sd se cuprinda toate cele pavestite de euanghelisti, dar fare: a spune, de mai
matte ori, unul i acelas lucru ? Bine inteles, nu

e vorba de a inlocid cele 4 euanghelii, ci de a

face, aldturea de ele, alta care sa se pored citi
mai usor. Temeiul uor fi totdeauna cele 4 evanghelii, dar pentru cree final coplesit de multe treburi, ua fi o mare usurare, dacd i se va da o
singurd carte in loc de patru. In aceasta, el va
avea tot ce cuprind cele patru, dar putdndu-se
citi in mai scurtd vreme.
Gdndul de a intocmi o evanghelie in fetal
acesta a misdate de mult in Bisericd. Cel Mufti
care a intocmit o astfel de carte a fost scriitorul
bisericesc Tatian Asirianul, pe la anal 180
dupd Hristos. In vremea noastrd, s'au scris yi
se scriu parte multe evanghelii In felul acesta.
Chiar si in romemeste sunt scrieri lucrate in asemenea chip. Cea mai noud este Mica Bib lie 9,

in prefata cdreia se face pomenire si de alte

scrieri tipdrite in romtineste cu o astfel de intocmire. Chiar in scoald, tinerii inucifei viata
Domnului, nu dupd cele patru euanghelii, ci dupd
1. leant' In a 111-a tipAritura In
Calea Weloriei 27, 1925.

twirls Universals , Buturepti,

www.dacoromanica.ro

ceirti in care ea e pouestitei intr'un singur sir. Totusi acestea nu sunt euanghelii feicute din 4 una,

in acele carti povestirea e fOrced cu

vorbele scriitorului, pe clad. In evanghelia din
4 una, se pdstreazd fara schimbare, intocmai si
deplin insusi felul de pouestire al evangheliei.
(Unclad

Asa este aceastd lucrare, pe care noi voim

acum sa o Intoned. cititorilor romani. Singura
noastrd parte este ca insirdm, pe cat ne putem
chibzui mai bine, tot cuprinsul Sfintelor Evanghelii. Dar fiecare bucatei, pusd In lungul insirrii, este luatei Intocmai din una din cele 4
evanghelii si pima la sirul curgator al povestirii.
Ne silim I/ma a face si ceva mai mult deceit
ateita, dar fOrd a atinge graiul Cdrtii Sfinte, ci
numai lOnzurindu-1. Aceasta o facem fusel nu in
PIMP bucata hazed din cele patru evanghelii, ci
in scurte addogdri si insemairi pentru lamurirea
intelesulut Pe acestea le asezeim in josul fetei
tiparite, si cu slime mai mici.
Socotim c facem o faptei band iesind la Weald

cu un astfel de lucru i credem cd Cumin. lui

Dumnezeu, care este insusi graiul din aceste
cdrti sfinte, se va rdspeindi mai usor in chipul
acesta.
Bucurevti, 24 lanuarle 1926.

Arhim. SCRIBAN.

www.dacoromanica.ro

SFANTA EVANGHELIE
A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS DUPA

--

CEI 4 EVANGHELIVI.

PARTEA

DELA INCEPUTUL POVESTIRII PANA LA ESIREA

DOMNULUI LA LUCRUL PROPOVEDUIRII.
CAPITULUL I

Povestirea Evangheliei Inainte de Nasterea

Domnului.
1. Inceputul Evangheliei.
(Marcu 1,

Luca 1, n).

Inceperea Evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui

Dumnezeu.

De vreme ce multi s'au apucat a alcatui povestire despre lucrurile cele ce au fost adeverite
intre noi, asa dupa cum au dat noua ceice dintru
inceput au lost singuri vazatori i slujitori cuvantului, parutu-mi-s'a si mie, urmand toate dintaiu cu deamaruntul, a scrie lie, pe rand, Pu-

www.dacoromanica.ro

10

ternice Teofile 1), ca sa cunosti intarirea cuvintelor de care te-ai invalat.

2. lisus, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu, mai
nainte de veci, ca a doua Fati a Dumnezeirii
in Slant. Treime. Intruparea Cuvintului.
(loan

1.

La inceput era Cuvantul 2), si Cuvantul era la

i Dumnezeu era Cuvantul. Acesta

Dumnezeu,

era intru inceput la Dumnezeu. Toate printr'insul

s'au facut i fara de dansulnimic nu s'a facut ce
s'a facut. Intru dansul viata era, si viata era lumina oamenilor. Si lumina intru intunerec lumineaza, i intunerecul pe dansa nu o a cuprins.

Fost-a om times dela Dumnezeu ; numele lui

(era) loan. Acesta a venit spre marturie, ca sa

marturiseasca de Lumina, ca toti sa creada prin
el. Nu era acela Lumina, ci ca sa marturiseasca
de Lumina. Era Lumina cea adevarata, care lumineaza pe tot omul ce vine in lume. In lume
era, i lumea printeinsul s'a facut, i lumea pe
dansul nu I-a cunoscut. Intru ale sale a venit,
si ai sai pe dansul nu I-au primit. far cap I-au
primit pe dansul, le-a dat lor stapanire ca sa se
faca fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred intru nu1.

Sf. Evanghelist Luca lel indreaplA Evanghella sa eitre un

birbat pe care-1 numeate Teofil. Acesta trebuie sI fI fest wall

dintre eel dIntfti creatinl, pe care St. Luca nett sA-I IntereaseA In

Invneturile creetineni. El trebule sA fi fest un birbat de natal,.

poate un mare dregAtor In slujba Impiratiel Romanilor, cAci S.
Luca II numnte Puternice. Tactile. Tot citre el eerie Sf. Luca el a
doua carte a sa, Faptels Apostoltior.
2 PrIn Cutwintul, se Intelege Piul lui Dumnezeu In vista sa mai
nainte de veci. An II numeate Sf. Evangbellat loan.

www.dacoromanica.ro

11

mele lui. Cari nu din sange, nici din pond trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci dela Durnnezeu s'au nascut. $i Cuvantul trup s'a facut ')
si s'a sldsluit intru noi, (si am vazut slava lui,
slava ca a unuia nascut din Tata!, plin de dar
si de adevar). loan marturisea pentru dansul si
striga graind: Acesta era pentru care am zis :
Celce dupa mine vine, mai nainte de mine s'au
facut, ca mai intai de mine a lost". $i din plinirea lui noi toti am luat i dar pentru dar 2). Ca
legea prin Moisi s'a dat, iar darul i adevdrul
prin lisus Hristos s'a facut. Pe Dumnezeu nimenea nu 1-a vazut niciodinioara ; Fiul, cel unulnascut, carele este in sanul Tatalui, acela a spus.
3. Neatens Sfantului loan 13otezAtorul.
(Luca

1,

md.

Post-a in zilele lui Trod, imparatul Iudeei, un

preot oarecare, anume Zaharia, din randul preotiei lui Avia, l femeia lui din fetele lui Aaron.

numele ei Elisaveta. $i erau drepti amandoi

inaintea lui Dumnezeu, umbland intru toate posi

runcile i indreptarile Domnului, fara prihana. $i

n'aveau ei feciori, pentruca Elisaveta era stearpa

si amandoi erau batrani in zilele lor. $i a lost,
cand a slujit el, in randul saptamanii sale, Inaintea lui Dumnezeu, dupa obiceiul preotiei, i s'a
intamplat a tamaia, intrand in biserica Dom1. Prin Cutaintui truss s'a Meat, Intelegem d nous, Viol tut
Dumnezeu, s'a Intranet ea era, prin !lepers& din Fecioara Maria.
2. Mai bine ar fi zis: dar peat dar, &lied dupi unele daruri,
Intl i alte daruri.

www.dacoromanica.ro

12

toata multimea norodului era rugandu-se afara In vremea tamaierii. $i i s'a

aratat lui ingerul Domnului, stand deadreapta
altarului tamaierii. $i s'a spaimantat Zaharia vazandu-1 i frica a cazut peste dansul. Iar ingerul
a zis catre dansul : ,,Nu te teme, Zahario I ca s'a
auzit rugaciunea ta, i femeia ta Elisabeta va
naste tie fiu i vei chema numele lui: loan. $i
va fi tie bucurie i veselie i multi de nasterea
lui se vor bucura. Ca va fi mare inaintea Domnului i yin i sichera ') nu va bea, si se va umnului

Si

plea de Duh Sfant Inca din pantecele maicii sale,

si pe multi din fiii lui Israil va intoarce la Dom-

nul Dumnezeul bor. $i el va merge inaintea lui

cu duhul 1 cu puterea lui Ilie '2), ca sa intoarca
inimile parintilor spre fii i pe cei neascultatori
intru intelepciunea dreptilor, sa gateasca Domnului norod mai nainte gatit. $1 a zis Zaharia
catre Inger : Din ce voi cunoaste aceasta, ca eu
sunt batran i femeia mea trecuta in zilele sale ?"
$i raspunzand ingerul, a zis lui : Eu sunt Gavriil, celce stau inaintea lui Dumnezeu, i sunt
trimis a grai catre tine si a vesti tie acestea. $i
iata, vei fi Wand i neputand a grai, pana in
ziva cand vor fi acestea, pentruca n'ai crezut cuvintelor mele, care se vor implini la vremea tor".
$i astepta norodul pe Zaharia si se mirau cd
1. Prin sicherd se tutelage o bAuturA spirtoasA, care se facet
din ferberea zmochinelor.
2. Va merge inamlea lui cu dultul 0 cu puterea lui The InseamnA

c Sf. loan Botezatorul va ayes /melee fel de viati Infranata si in

pustie l aceias infatieare aprigA ca a Sfentulul Ilia el deal el,oare
va fi ea un nou Ille, va ti celce va deschide calea pentru lucrul
lul listls.

www.dacoromanica.ro

13

zabovea el in biserica. $i esind el, nu putea sa

graiasca lor. $i au cunoscut ei ca vedere a vdzut 1)
in biserica, ca le facea semn cu mana, $i a rAmas-

mut. Si a lost, duct s'au implinit zilele slujbei

lui, s'a dus la casa sa. Iar dupa zilele acelea,
s'a ingreunat Elisaveta, femela lui, i s'a tainuit
pe sine in cinci luni, zicdnd Asa a facut mie
Domnul in zilele in care a socotit s ia ocara
mea dintre oameni".

4. Bunavestire.
(Luca

1, 26-$8).

Iar in luna a sasea,

trimes a lost ingerul Gavriil dela Dumnezeu, in
cetatea Galileiei, al carei
nume era Nazaret, la o
fecioara logodita cu bar-

bat, al carui nume era

Iosif, din casa lui David,
iar numele fecioarei Mariam. Si intrand ingerul

la dansa, a zis : Bucu-

ra-te, ceiace esti plina de

dar I Domnul este cu tine, binecuvdntatd esti tu

intre femei". lar ea, vazand, s'a spaimantat de
cuvantul lui i cugeta : in ce chip va fi inchi-

narea aceasta? $i i-a zis ingerul Nu te teme,

:

Mariam, caci ai aflat dar la Dumnezeu. $i iat

vei zarnisli In pantece i vei naste fiu si vei
1. A vcizut vedere inseamrid ca

s'a ROUE aeva neobisnuit.

www.dacoromanica.ro

14

chema numele lui : /isus. Acesta va fi mare si

Fiul Celui de Sus se va chema, si-i va da lui

Dornnul Dumnezeu scaunul lui David, fatal lui

Si va imparati peste casa lui Iacov 2) in veci si

impara(iei lui nu-i va fi sfarsit".
Si a zis Mariam catre inger : Cum va fi aceasta, de vreme ce de barbat nu stiu ?"
Si raspunzand ingerul, a zis ei : Duhul Stint
se va pogora peste tine si puterea Celui de Sus
te va umbri. Pentru aceasta l Slantul ce se va
naste din tine se va chema Fiul lui Dumnezeu.
Si lath, Elisaveta rudenia ta, i aceia zamislit a fiu
la batranetele ei, si a sasea lima este ei aceasta,

celeia ce se cheama stearpa. Ca la Dumnezeu

niciun cuvant 3) nu este cu neputinta".
Si a zis Mariam : lata roaba Domnului ; fie
mie dupa cuvantul tau !" 4).
$i s'a dus dela dansa ingerul.
I. David este Mal id lints in (steles/II ci, dupA cum David a
mare peste !argil, tot ape liens, hind tot din neamul lui

foot rego

David, va fi mare stipAnitor pease popoare. Deci hans este incitenitor din neamul lui David pi va ayes tot ehemnrea de a ImpArdSi.
De mein, In !steles mai bug, David este ca liii tati felt de Deus.
2. Daci Ingerul zice et Daus va impitrilti peate rasa lui Iacov, a
ceasta nu Inset( tune ot Daus vs stilpAnt numai pests neamul ovreiesc,
pests unnspli liii fancy dupd trup, ei pi pests urmaMi lui in credinSd.
Acestia Iasi vor fi tori ceice primes() pe Daus In Bullets]. lor pi se
&tem a urma lui. Deal impliraSia lui hums este pentru toi cement(
pi In ea vor intra t osi cei care int/A In ea prin credit/SA l botez.
8. Vorbirea ci nictun etisdne nu este cu neputinja loseamna ad
flier) fapta, niciun lucru nu este cu neputund Asa era felul vor
birii erre iegti M aceasta s'a plat!. i In treerea el pe graiul cel
rnmanese.
4. Despirtirea Ingerului de Maria ne aratA clipa cAnd bumps ta na
Intruparii. Cdnd Maria a ale Fie mie dupa curdraul tau ! pi loge.
rul a placer, atunca Dolled EtAra s'a pogora( asupra Mariel ci a In-

ceput zimislirca trupului omeneso al lui Daus In annul Mariei.

www.dacoromanica.ro

15

5. Santa Fecioard Maria se duce la Elisabeth.

(Luca I, -).

Si sculandu-se Maria in zilele acelea, mers-a la

munte degraba in cetatea ludei. $i a intrat in
casa Zahariei i s'a inchinat Elisavetei. $i a fost,
cand a auzit Elisaveta inchinaciunea Mariei, sal-

tat-a pruncul in pantecele ei. $i s'a umplut de

Duh Sfant Elisaveta. $i a strigat cu glas mare si
a zis : Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau I $1 de uncle mie

aceasta ca sa vie maica Domnului meu la mine?

Ca iata, cum fu glasul inchinarii tale intru urechile mele, saltat-a pruncul cu bucurie in pantecele meu. $i fericita este ceiace a crezut ca va
fi savarsire celor zise ei dela Domnul.
$i a zis Maria :
Mareste suflete al meu pe Domnul, i s'a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu.
Ca a cautat spre smerenia roabei sale, ca iata,
de acum ma vor ferici toate neamurile. Ca mi-a
facut mie marire Cel puternic i sfant este numele
lui. $i mila lui in neam si in neam '), spre ceice se
tern de el. Facut-a tarie cu bratul sau, risipit-a pe
cei mandri cu cugetul inimii lor. Pogorat-a pe

puternici de pe scaune si a inaltat pe cei

smeriti. Pe cei flamanzi i-a umplut de bunatati
cei

si pe cei bogati i-a scos afara deserti. Luat-a pe

Israil, sluga sa, ca sa pomeneasca mita

; precum

I. Cuvintele Oman lui in >team 0 in >team tneeami ci mita lui

Dumnezeu se reverse poste neamuri i neamuri de cement.
2. Luat-a pe frail, ea Ha porneneasea ratta inseamtli en It Imbriau drai,oste pe poporul lui lentil, ea GA educe mar aminte de

it

mile pe care a mai itlelirro en e).

www.dacoromanica.ro

16

a gait catre parintii nostri, lui Avraam i seminPei lui pana in veac".
5i a Minas Maria impreuna cu dansa ca la trei
luni,

i s'a intors la ,casa sa.

6. Nflterea Sffintului loan Botezatoru

(Luca 1, 3.- ),

I ar Elisavetei i s'a implinit vremea sa nasca, si

a nascut fiu. $i au auzit ceice locuiau imprejur si
rudeniile ei, c a marit Domnul mila sa cu dansa,
si se bucurau impreuna cu dansa.
51 a fost in ziva a opta, au venit sa taie-imprejur pruncul 1). Si-1 chemau pe numele tatalui Jul
Zaharia. $i raspunzand mama lui, a zis :

Nu, ci se va chema loan,

$i au zis catre dansa :
Dar nimeni nu este intru rudenia ta ca sa
se cheme cu numele acesta...
$i au facut semn tatalui, cum ar vrea sacheme pe dansul ? $1 cerand el panahida (adica
o tames de scris), a scris zicand : Ioan va fi
numele lui l" $i s'au mirat toti.
$i i s'a deschis gura lui indata I limba lui si
graia, laudand pe Dumnezeu. $i s'a facut frica
peste toti ceice locuiau imprejurul lor, i intru
loata laturea de prin muntii Iudei s'au vestit toate
cuvintele acestea. $i au pus toti ceice auzeau in
inima lor 2) zicand : Oare ce va sa fie pruncul
acesta ?" $i mana Domnului era cu dansul. $i
1. Taierea-Imprejur era la Evrei o lujbA In care e dtidea nume
eopilului In a opta al dela nastere, atta c m este la noi botezul. Botezul ereflineec a Inlocuit talerea Imprejur evreia cu.
2. Au p ts in minus lor inseamna : a z curadat in nintea lor.

www.dacoromanica.ro

17

Zaharia tatal lui, s'a umplut de Duh Slant i a

proorocit zicand

Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Israil, ca a cercetat i a facut rascumparare norodului sail L), i a ridicat noul corn de mantuire
In casa lui David, sluga sa ; precum a graft prin
gura sfintilor celor din veac, prooroci ai lui...
mantuire de vrajmaii notri i din mAna tuturor celor ce ne urasc pe noi ; ca sa faca mild cu
pArintii notri i sa-i aduca aminte de legatura
lui cea sfanta, de juramantul care s'a jurat Mitre
Avraam, parintele nostru, i sa ne dea noir/ ca,
izbavindu-ne din mange vrajmailor notri, sa-i
slujim fard de trice, intru sfintenie i dreptate
inaintea lui, in toate zilele vietii noastre.
$i tu, pruncule, prooroc Celui Prea Inalt te vei
chema, c vei merge inaintea fetei Domnului, ca
sa gateti cane lui, sa dai cunotinta mantuirii norodului lui, intru iertarea pacatelor,
lor, pentru milostivirea milli Dumnezeului nostru, in care ne-a
cercetat pe noi Rasaritul din inaltime ), ca s
lumineze celor ce edeau intru intunerec i in
1. Venirea Mentuitorului til toate cite avesu s'o Insoteasca n'a
foot cave care a venit peneacleptate, el a fest vestitA cu mull inainte,
prin prooroci. De stein Evreii se atiteptau la aceasta. Pentru Zaha-

Ha, lucrurile pe care le vede aunt solitude prin care cunciaete et

cote MgAdulte de Dumnezeu aunt gate a se Indeplini. El se humid
de scents, laudi pe Dumnezeu i socotelate cA Dumnezeu IntAreate
acum In chip dame. pe poporul flu, eel multA vreme apAsat de
vriljmad. Di ape ar If lost deed Evreii primeau restive* Domnului
viler II ImbrAtleat tut MAntuitor al lor l apoi pi al altor neamuri.
Dar ei s'au lesAdat, el apa poporul evreiesc nu s'a putut face Otte; al [Ariel celei vestite aid de Preotul Zaharia.
2. Deoareee soarele vine dela Riisiclit, Zaharia numeate venires
Domnului Rdsdritul eel din incilfinte, tiindoi El este ea un soare
al sufletelor.

www.dacoromanica.ro

18

umbra mortii '), sa indrepteze picioarele lor in

calea Whit.
lar pruncul crestea si se inthrea cu duhul, si a
fost in pustie pans in ziva arAtarii lui catre Israil.

7. Strmosii Domnului Hristos dupA trup.

(Matei 1.

,-)

Cartea neamului lui lisus Hristos, Fiul lui David

Fiul lui Avraam.

Avraam a nascut pe Isaac, iar Isaac a nascut

pe lacov, iar Iacov a nascut pe Iuda i pe fratii

lui, iar luda a nascut pe Fares si pe Zara din

Tamar, iar Fares a nascut pe Esrom, iar Esrom
a nascut pe Aram, iar Aram a nascut pe Aminadav, iar Aminadav a nascut pe Naason, iar
Naason a nascut pe. Salmon, iar Salmon a nascut

pe Vooz din Rahav, iar Vooz a nascut pe Ovid

din Rut, iar Ovid a nascut pe lese, iar lese a
nascut pe David imparatul ), iar David imparatul a nascut pe Solomon din femeia lui Urie, iar
Solomon a nascut pe Rovoam, iar Rovoam a nas1. Ceice Mouthful

In laturea si In umbra merIll aunt toll onmenii

pack* gi care Wien In nestire deapre toate Inutile lul Dunine-

zeu. Mantuitorul /i va lumina pe tali acestea.

2. liens Hriatos se trage din Imparatul David pe 2 cal: fle prin
Solomon, cum gisim la evangbelistul Metal, fie prin alt fiu al lui
David, Hagan, cum avem la Sfintul Luca. Sirul de nagteri prin
Solomon ne duce pant la foal!, logodnicul Sfintei Fecioare. Prin el
avem sirul neamului dupa lege, (Ended Iona nu era tatl lui Daus.
Dar fiind logodnicul gi apoi aqui Sfintei Fecioare, trace drept
tatA al lui Deus In puterea legit evreiegti. Prin urmare avem la Stantul Matei neamul lui liens dela David dupA rAnduialalegit. La Siantul Luca, avem neamul lui Hans dela David dupa silage. Clot acolo
ni se da nearnul Sfintei Fecioare Maria, care si ea era din tulpina
hal David. Deci amandoud Evangbelile ne due la meal. capat si

la ace* dovedire.

www.dacoromanica.ro

19

cut pe Avia, iar Avia a nscut pe Asa, iar Asa

a nascut pe Iosafat, iar losafat a nascut pe Ioram 1), iar foram a nascut pe Ozia, iar Ozia a
nascut pe Ioatam, iar Ioatam a nascut pe Ahaz,
iar Ahaz a nascut pe Ezechia, iar Ezechia a nascut pa Manasi, iar Manasi a nascut pe Amon,
iar Amon a nascut pe losia, iar losia a nascut
pe Iehonia j pe fratii lui, la mutarea in Vavilon.
Iar dupa mutarea in Vavilon, lehonia a nascut
pe Salatiil, iar Salatiil a nascut pe Zorovavel, iar
Zorovavel a nscut pe Aviud, iar Aviud a nascut pe
Eliachim, iar Eliachim a nascut pe Azor, iar Azor a

nascut pe Sadoc, iar Sadoc a nascut pe Ahim,

iar Ahim a nascut pe Eliud, iar Eliud a nascut
a nascut pe Eleazar, iar Eleazar a nascut pe
Matan, iar Matan a nascut pe lacov, iar lacov
a nascut pe losif, barbatul Mariei, din care s'a
nascut lisus, ce se zice Hristos. Deci toate neamurile dela Avraam pana la David, neamuri 14 9;

si dela David pana la mutarea in Vavilon, neamuri 14 ; si dela mutarea in Vavilon pana la
Hristos, neamuri 14.
I. Dela Ioram pang la Orin lipseac 3 veilsi din girul neamului gi
anume : Ohonas, Ions qi Amasias. Evanglielistul I-a eters din girul
neamului, pentru nelegmirile lor, ca nevrednici de a face parte din

girul neamului lui Wain. Aga se 'mantes la Errol, ai :male ;bleats.

Matt pe om din feta lui Dumnezeu pini In al patrulea neam. Aga
face M evangheliatul ad; dela foram sere tocrnal la mirk a patra.
I. Mei cineva numiri cele trel giruri de cite 14, pomenite de
SI1. Matei, trebuie si numere Intr'un anumit chip, pentruca si-i
lima 14, gi anume: dela Avraam la David, aocotind gi pe David.
14; dela Solomon la Iehonia, Impreuni I en acesta, alte 14 ; iar
apoi dela lehonia, care e fiul celuilalt, ou acelag nume, pini la Daus
Hristos, alti 14.

www.dacoromanica.ro

20
CAPITULUL II

Viata Domnului Hristos pan& la Inceputul

propoveduirii Sale.

8. Nasterea Domnului Nostru lisus Hristos

; Luca 2,

(Matei, 1,

1-21)

ar Nasterea lui lisus Hristos asa a fost : ca

logodita Hind Maria, mama lui, cu losif, mai na-

inte de a se aduna ei 1), s'a aflat avAnd in pantece din Duhul Slant. Iar losif, barbatul ei, drept
Hind si nevrand
19 r
s'o vadeascA pe
ea, a vrut pe ascuns s'o lase pe
dansa. $i acestea gAndind el,
J-T4

iatA ingerul Dom-

nului in vis s'a

nr,

arAtat lui, graind : osife, fiul

kst.lt-4t`t_"

'tr

4trii

.T

uyvn

.5
t

lui David, nu te

teme a lua pe
Maria femeia ta,
cA ce s'a zAmislit

I r"

inteinsa, din Du-

hul SfAnt este. $i

va naste fiu vei
chema numele lui : //sue), ca acesta va mAntui pe
1'1

d'rl .4

ira:11.1:

1.

I. Athol mai afore de a 'long el impreuni.

2. Numele haus ineeemni Dumneseu mdninie. De area Ingeruf
flee: .Vei enema numele lui haus, a scam vs mantui . In adevdr,
camel. lei Deus. insomnia aceasta, trite toemai care va ii che.
=area ea, tidied cea de Mintnitor.

www.dacoromanica.ro

21

Iar acestea toate s'au

facut ca sa se plineasca ceiace s'a zis dela Domnul prin proorocul ce zice : lath., fecioara in pannorodul sari de pacatele lord.

tece va avea si va naste fiu si vor chema numele lui : Emanuil, ce se talcueste: cu nol Darnnezeu". *i sculandu-se losif din somn, a facut
precum i-a poruncit lui ingerul Domnului, si a

luat pe femeia sa. $i nu o a cunoscut pe ea, 1)

pana ce a nascut pe fiul sau cel intai-nascut,

si a chemat numele lui: lisus, (Matei 1, 1824)*

a lost in zilele ace/ea, iesit-a porunca dela
i

Chesarul August, sa se scrie toata lumea. Aceasta

1. Nu a a cunoacul pa ea Income. ai n'a avut eu ea legitura
trapeze* ci au trait fa :melee! coif aurati ea festal., au flora.

www.dacoromanica.ro

22

scrisoare intaia s'a facut domnind In Siria Chi-

rineu. $i mergeau toti

se scrie, fiecare in cetatea sa. $i s'a suit 9

losif din Galileia, din
cetatea Nazaret, la ludeia, in cetatea lui David,
care se cheama Vitleem, pentruca era el din casa
si din semintia Jul David ; sa se scrie cu Mariam,
cea logodita lui
sa
i

femeie, fiind grea.

$i a lost, cand

4;

erau ei acolo, s'au

implinit zilele-ca

r1,1

sa nasca ea. $i
a nascut pe fiul
7(Ceih.
i

su cel intai-nas-

cut i l-a infasat

pe dansul i l-a
culcat in iesle,

pentruca nu aveau ei loc la

,

aci .1 A--

:Jr*

gazda. $i pastori
erau intr ' aCeia*
lature, petrecand

i pazind strap de
noapte imprejurul turmei lor. $i iata, ingerul Domnului a statut inaintea lor, i slava Domnului a siftlucit imprejurul lor, i s'au infricosat cu frica mare.
$i le-a zis lor ingerul : Nu va temeti, ca iata,

vestesc voua bucurie mare, care va fi la tot norodul I Ca s'a nascut voua astazi Mantuitor, care
I. In multi:101e, pretutindenea uncle se Torbegte de Jargon
la lerusalim se sloe ruire la Ierusalem, pentruei Ierusalimul era
gent pe manta l cute yens& la dinsul tabula aft uree.

www.dacoromanica.ro

23

--

este Hristos Domnul, in cetatea lui David 9. Si

acesta va fi voua semn : afla-veti un prunc infasat, culcat in iesle. Si indata s'a facut impreund cu ingerul, multime de oaste cereasca,
laudand pe Dumnezeu i zicand : Slava lui Dumnezeu intru cei de
;Me
sus si pe !Mutant

c:F\ 71-1/4c:7-47

pace, intre oameni

burivoire".Si a fost,
daca s'au dus dela
dansii ingerii la cer,
si pastorii au zis unii
catre altii : Sa mergem dar !liana la
Vitleem i sa yedem cuvantul a cesta ce s'a facut,

care Domnul a aratat noua I

Si au venit de-

.;

graba si au aflat pe

r.-

Mv411431f3EMMrat 4ICS
Mariam si pe Josh
si pruncul culcat in iesle. $i vazand, au spus
pentru 2) cuvantul

ce se

graise

lor de pruncul

1. Betleemul e north Cetatea lui David, pentruci In seen ores

locuiee ruse, teal lui David. Davi evanghelia II numeete celeste, xi
se gtie el ea aga amen. UN tate crania, flindel In veoblme tone
omens erau !tiaras' au siduri, ea online. loaned.. e numit gi
el Sfrinta Cetate, (dilate era lacunjurat cu tided I nu puteai intra

In el cleat win porti.

2. Pentru, In loeul acesta, Insomnia dears. A. se saris to velimb/ romineasa. Acolo undo nal am elea asi dupes, aronicarii rootlet ecriu pentru. Deal arldecitcori se gentile scoot* Inahem

www.dacoromanica.ro

24

acesta. Si toti ceice au auzit s'au rnirat de cele

ce,s'au zis de pAstori catre dansii. lar Mariam
pazea toate cuvintele acelea, punandu-le intru
inima sa. $i s'au in=

-_-rtsre:4tiffpodiat,
-7rN

de toate cele ce au

A.,!.

auzit i au vazut, precum s ' au zis catre

'CtiA
Jae

tors pastorii, slavind i

lAudand pe Dumnezeu

dans%

$i cAnd s'au impli-

nit opt zile, ca sA-I

taie pe el imprejur 1),

s'a chemat numele lui :
.

Atl:

iisus, cu care s'a numit de inger, mai nainte de a se zamisli el

!Ogliriti.F44-14

in p antece. (Luca

'` 9. Aducerea lui lisus in biserici. Intampinarea Lui de catre Simeon ai Ana.
(Luca 2,

Si and s'au umplut zilele

curatirii

ei dupa

legea lui Moisi. 1-au suit pe el in lerusalim, ca

sA-I puie inaintea Domnului. Precum este scris
trebuintare, se se Inteleogi despre din rim' do azi. In loci!. despra
task noi, eei de sal, deseori greeim :Mind manes. Astfel b o aude
zieindu-se, de pildi: cutore a vorbit asupra neaten" lui loan Botezitorul , In loc de a pune despre nasterea ml loan... Introbuintoree eu meddle Thad In &Gael de bootie. e ivatA dupi frantuacute el nu e bunA de Intrebuintat In graiul nostru de azi.
I. Ce este tdierea-ImpreJur, am drat. cAnd am vorbit despre
nasterea Sfintului loan BotezAtorui, ie t,

6.

www.dacoromanica.ro

25

in legea Domnului : toata partea barbateasca

ce
deschide pantecele, slant Domnului se va cherna'),

si ca sa dea jertfa, dupa ceeace s'a zis in legea

Domnului : o pareche de turturele sau doi pui
de porumb. $i WA, era un om in lerusalim,
anume &neon, i omul acela era drept i temator de Dumnezeu, asteptand mangaierea lui
Israil i Duh Slant era peste dansul. $i era lui
fagaduit dela Duhul Slant sa nu vada moartea
pana ce nu va vedea pe Hristosul Domnului. $i
a venit cu Duhul in biserica, cAnd au adus mauntru parintii pe lisus, Pruncul, ca sa faca ei

dupa obiceiul legii pentru El. $i acela 1-a luat

pe dansul in bratele sale si a binecuvantat pe
Dumnezeu si a zis : Acum slobozesti pe robut
tau, Stapane, dupa cuvantul tau, in pace, ca
vazura ochii mei mantuirea Ta, care o ai gatit
inaintea fetei tuturor noroadelor ; lumina spre
descoperirea neamurilor i slava norodului tau
Israil". $i era losil si mama Lui mirandu-se de
I. Slant Domnului se va theme Inseemng et tot eel intaiinliscut,

din orice (Ronnie, nu era al parintilor lui, ci al tut Dumnezen gi

trebuia a Sea slujba la templu. Parinpi that) TI puteau rearms
pare, si ape au /taut in aceesta Imprejurere limit di Maria. Lucre.
rile moisten erau ordnduite netted In legea lui Moiei, dupu cum citim
In cartel EOM 13, 2.52-IS ei la Numerii 8, 18-18. Preps] [locumpArarli era de 6 Men, dupt cum eitim la Numerii Is, 18. Scum,
win venirea lui basil gi a Minitel Fecioare la templu, nu era de Indeplinit numai [manta, ci l jertfa pentru curdjire, care se mimosa la
40 de zile, cand era ntecut un billet ei la 80 de site, and era vorba
de a Ital. Despre emerge eitim In Levitia 12. Jertfa care se educe*

era un miel ei clout turturele pentru Mott, iar eel siren( aduceau
numai dont turturele, cum cities et a adue St. Feeloart. Se tutelage
et SI. Fecioardi nu avea trebuinti et educt lertti, Mudd' nasterea
ei a lost pros curial pi tart pribant. Dar a tient measta Uri teebuintA, Mudd' an pommel legea pentru mice nestere.

www.dacoromanica.ro

26

cele ce se graiau pentru Dansul. Si i-a binecuvantat pe dansii Simeon, si a zis catre Mariam,
mama lui : Iata, acesta este pus spre caderea si
scularea =atom intru Israil i spre semnul
caruia se va zice impotriva 1). $i prin issue sufletul tau va trece sabie, ca sa descopere dela
multe inimi cugetele". 51 era acolo si Ana proorocita, fata lui Fanuil, din neamul lui Asir. Aceasta
imbatranise in zile multe, care traise cu barbatul
sail sapte ani din fecioaria sa. Si aceasta a fost
vaduva ca la 84 de ani, care nu se departa dela

biserica, cu posturi

cu rugaciuni, slujind lui

Dumnezeu ziva i noaptea. $i aceasta, venind

inteacel ceas, se marturisea Domnului i graia
pentru Dansul tuturor celor ce asteptau mantuire
in Ierusalim.
$i dupa ce au savarsit ei toate dupa legea
Domnului, s'au intors in Galileia, in cetatea lor,

Nazaret. lar Pruncul crestea

si se

intaria cu

Duhul, umpiandu-se de Intelepciune i darul lui

Dumnezeu era peste dansul.

10. Magii dela Resent

(Matei 2-)

lar dna s'a nascut Iisus in Vitleemul Iudeei,

I. Cuvintele diemnul clrula se va slice fropotrivaz nu aunt prea
limpezi In Intelesul tor. 'IMMO ;meat Inteles va ieei Infos Ia IvealS,

Mind ne vont gandi at lime Hristos esto ea un soars nou, despre

care se va vorb) malt, tar unii vor vorbi chiar Impotriva lui, dupi
cum a el fest. Heel el vs ft ea un semn Impotriva canna se vor
scull, multe vrilmipil ale oamenilor. Va fi ea un some al vremuMier lama, !mar/Hint de unit, pentru care va ft semnul lor, se vor

usemna eu semnul ltd, adia crucea; iar de allii va fi Urfjt ei

unit, al attests' va ft en saran al Wain lor pdatoase.

www.dacoromanica.ro

27

in zilele lui Irod impAratul, iatA Magii dela RAsarit au venit in Ierusalim, zicand : Unde este
imparatul ludeilor celce s'a nAscut ? CA am vA-

zut steaua lui la liasarit si am venit sA ne Inchinam lui". $i auzind !rod impAratul, s'a turburat si tot lerusalimul cu dansul '). $i adunand
pe toti arhiereii si cArturarii norodului, i-a intrebat :

Unde este sA se nascA Hristos ?" Iar ei au zis

lui : In Vitleemul Iudeei, cA asa s'a scris prin

proorocul : $i tu, Vitleeme, pAmantul Iudei, nici-

decum nu esti mai mic intre domnii ludei, cA

dintru tine va iesi PovAtuitor, carele va paste pe
norodul meu Israil" 2). Atunci Irod, intru ascuns
chemAnd pe magi, a cercat cu deamanuntul dela
1. Intelegem el a trebutt al se turbure trod, Model, autInd de
un rege nou, /01 puts, erode tronul ameninpit. Dar de co au trebutt al se turbure oi locultorti Ierusalimului 7 Din pricing a trod
era !eerie crud oi silbatee el de mice Minis e lui !mean a se tome
el el.

2. Aeeasta era promote lut Waal& 5, 2-4.

www.dacoromanica.ro

28

dansii de vremea intru care s'a aratat steaua. $i

trimitandu-i pe ei in Vitleem, le-a zis : Mergand,
cercetati cu amanuntul pentru Prune, i daca ii
veil afla, sa-mi vestiti 1 mie, ca si eu venind, sa
ma inchin Lui. lar ei, ascultand pe imparatul, s'au
dus. $i iata, steaua pe care o vazusera la rasarit,
mergea inaintea lor, pana a venit si a statut dea-

supra unde era Pruncul. lar ei, vazand steaua,

s'au bucurat cu bucurie mare foarte. $i intrand in

casa, au vazut Pruncul, cu Maria, mama lui, si

cazand, s'au inchinat lui, 1 deschizandu-si vistieriile lor, au adus lui daruri : aur si tamale i
smirnd
$i luand instiintare prin vis sa nu se
intoarca la Irod, pe alta cale s'au dus lajtara lor.
lar dupa ce s'au dus ei, iata ingerul Domnului in
vis se arata lui losif, zicand : Sculandu-te, ia Pruncul si pe mama lui si fugi in Egipet, si fii acolo pAnd

voi zice tie, ca va hod sa caute Pruncul sd-I

pearda pe elk.
11. Fuga in Egipt. Uciderea pruncilor.
(Matei 2, .)
tar el sculdndu-se, a luat Pruncul si pe mama
Lui noaptea si s'au dus in Egipet. $i a fost acolo
pand la moartea lui trod, ca sa se plineasca
ceiace s'a zis de Domnul, prin procrocul ce zice:
din Egipet am chemat pe Fiul meu 2). Atunci Irod,

vazand ca s'a batjocorit de Magi, s'a maniat

I. Aur bau adus ca unui !warn, tamale ea unui Dumnezeu gt
mime ea until muritor sortit pentru chin si durere, (Ruda. smirna
se Intrebuinja Intro mirezmele Cu mire oe ungeau trupurile monitor.
2. Aga a zis Proorooul Osie II. 2.

www.dacoromanica.ro

29

foarte ; si trimitand, a omordt pe top pruncii care

erau in Vitleem si intru toate hotarele lui, de doi

ani si mai mici, clued vremea care cercase dela

magi. Atunci s'a plinit ceiace s'a zis de Ieremia
proorocul ce zice : Glas in Rama s'a auzit, plangere si tanguire si tipet mult ; Rahil plangdnd pe
fiii sai, si nu vrea sl se mAngdie, pentruca nu

:"scrIC

i
1

n.

it

A Ai

rtls 4., _t

"7'j

IC
r

:A
e

"a.

A
. (L
-.4 rf

-PCtit

-I

10-?

a'

II

ii---: .

'

16siiistr., 4,,etekiitk,eirriTitilf

-.A

sunt'. lar dup ce a murit Trod, iata ingerul

Domnului in vis se arata lui Iosif in Egipet zicdnd : Sculndu-te, ia Pruncul si pe mama Lui,
si mergi in pamantul lui Israil '), cd au murit ceice cautau sufletul Pruncului 1". lar el, sculandu-se,

a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit in pamantul lui Israil. lar auzind cd Arhelau 2) imp&
I. Pamlintul lui lend Immune Tara Sand Wrong& nu aural
nit ors odati regatta lul Israil.
2. Arlielau era fiul lui Irod. El donne.' peste fuchsia Samaria si

www.dacoromanica.ro

30

rateste in Iudeia, in locul lui Irod, tatal sau, s'a

temut sa mearga acolo. Iar Wand porunca in vis,
s'a dus in !Agile Galileei. $i venind, a locuit in
cetatea ce se numeste Nazaret, ca sa se plineasca
ceiace s'a zis prin prooroci ca : Nazarinean se
va chema.

12. lisus la varsta de 12 ani

in lerusalim.

(Luca 2, 4r 2)

$i se duceau parintii
lui in fiecare an in lentsalim, la praznicul Pastilor 1). $i cand a lost de

12 ani, ) suindu-se ei in
Ierusalim, dupa obiceiul
praznicului, i slarsind zicand s'au intors
lele,

ei, lisus Pruncul a ramas in lerusalim, i n'au

stiut losif si mama lui.
$i socotind ca este el
cu alti soti, au venit cale

de o zi i 1-au cautat pe
lads, iar pelts celelalto pdrli ale Orli tatalni

situ domneau cei

lui Irod, precum hod Ant 4,17 poste Gelded. ei Perot.,
Irod Fip peste Deeapoll t allele. Alta. n'a domnit mutt, el a
Irma fil

at

foal acne din domnle de Romani, Medea era print crud, el sure lung
In Gallia, unde a i rn rit. In locul lui, Remand n'au mai pus dontnitori, ci numai procurator( care staring do c rmuitorol Siriei.
1. Loges evreiasci Indatora pe once EN reu care locale In PaInane de a se duce de term psi pe an la lerusaiim: la Pesti, 1a
Rimini ip Ia irbitoarea Corturilor (Veal Epees 2, 14-17; 31,24 ;
A dot's Lego 16,10 i allele). Form. nu erau datoare ed le duel.
Local yedera cd e dues ei Sf. Fecioard, e 0 dovadd dospre cucernide ea pentru villa dada.
2. La 12 ani, Coplul evreu Mace. gi el dater a Implinl porta-

elle legit.

caps

eei mai In fleets ea I.

www.dacoromanica.ro

31

el prin rudenii si prin cunoscuti. $i neallAnclu-1, s'au

intors in lerusalim, chutAndu-1; pe el. $i a fost
dupa 3 zile, 1-au aflat in biserica 9, seznd in
mijlocul dascalilor, ascultandu-i si intrebandu-i
pe ei. $i se minunau toti, cei ce-1 auziau pe
Dansul, de priceperea i .de raspunsurile lui. $i
vazandu-1 pe el, s'au spaimantat 2). $i a zis catre

tit

.rveo

S.
'

s.

.1

Kt'

;Pr
r

sro

ILO
el mama lui :

-520399;...

Fiule, dece ai facut noua asa ?

I. Dada 1-au ghat In biserici , nu Immune CA I-au glen In Innull templul, ci In una din clidirile alAturate touiplului. In care
Preen! ii ineau adun5nie tior.
5. Asa rice Babas mamma. s'au spilimAntat . Dar nu a bine
tradus Ar trebui dat pe rotolneste ou: Watt uhnit orl s'au minunat orl s'au mast fonds . Acosta eine tnielesul euvintului
unloose exeplaghtaan pa care-I glum In greceote oi pe oars toti
tradue torsi II data 'n IIrnbite lor cu lieu rninunat , flu au s'au
eptimantat.. Dee, &coats e until din locuriic care, pa viitor, Irebine =Henna In Ibblia remit:eased.

www.dacoromanica.ro

32

lath tatal tau i eu, dorindu-te, te cautam.. Si a

zis catre dansii. oDe ce ma cautati ? Au n'ati stiut

ca intru cele ce sunt ale Tatalui meu se cade

mie sa fiu ? Si ei n'au inteles graiul care a grait
bor. Si s'a pogorit impreuna cu dansii, i a venit
in Nazaret, si era supunandu-se lor 9. Iar mama
lui pazea toate graiurile acestea in inima sa. $i
lisus sporea cu inlelepciunea si cu varsta i cu
Darul 2) la Dumnezeu si la oameni :
Multe Inca i altele binevestea norodului mangaindu-I.

1. Tot timpul cat a trait fa caaa parin1iIor ail, line a due vlaja

Ulna si &a Neat al

ee vorbeasea deapre El. Era ecultator al

tudeplinea luerul goapodiriei el al meeteeugului pe care-1 BA-

vargea dreptul Irma.

2 Dad eitim ca liana aporea cc Intelepciunea I cu abate qi
ou darul, trebuie BA Intelegem aceetea deepre crepterea trupulul
tau onieneee. El urma creeterea lire:mei a orlearul copil, iar da-

rurile celelalte omeau Ia iveal treptat-treptat, pe minim treeterii trupeeti. Cu toate 'wastes, din Mind tia clod, se vedea nuterea ea deosebitA, cum a lost la vArsta de 19 aril, clod a uimit
pe Invitatil Legii dela lerusalito.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

VIATA LUI IISUS, DELA PMIREA LA LUCRAREA OBSTEASCA, PANA LA FLORII,

CAPITULUL III

Inaintea propoveduirii Mntuitorului. Lucrarea Sfntului loan Botezatorul.

13. Propoveduirea Sfantului
loan 13otezAtorul.
(Matei 3, rit ; Marcu 1-, ; Luca 3, 1-18).

In anul al 15-lea al Impratiei lui Tiberie Chedin Pont In Iudeia i

sarul I), domnind Pilat
Irod ) stapanind tinutul Oalileei, iar Filip 4), fraI. Tiberiu a ford al doilea Imparat al Romanilor, dela anul In

37

dupi Hr. Cel Intiii a fest Octavian August, In timpul eiruia sin
nascut Domnul Hristos. Sub Tiberiu a Cost flatignit,
2. Pala a lost al defence procurator al ludeel, dupi ce Arbelau
a fast scos din domnie de Romani gi Tn locul lui s'au pus procuratori. Col lilted a fost Coponous. Sub Pilat s'au petrecut psalms,
moartea al invitee Domnului.
3. trod @testa era fiul lui trod care ucisese pruncii gi Irate en
Arbelau. El se numea Irod Antipa. Tot el a omorilt pe Sf. loan

BotezAtorul.
4. %rest rump e si el fiul lui Irod, ucigsaul pruncilor, gi trawler
lui Arbelau pi Antipa. Era eel mai )lAnd 'mime fill lui trod al
aingurul care a intuit pa scaunul domniei.
3

www.dacoromanica.ro

34

tele lui, stapanind tinutul Ituriei i laturea Trahoniel, i Lisanie stapanind tinutul Aviliniei 1),
in zilele Arhiereilor Ana si Caiafa, fost-a cuvantul
lui Dumnezeu catre loan, fiul Zahariei, in pustie.
$i a venit el in pustia Iudeei 9 si in toata laturea

lordanului, botezand i propoveduind botezul pocaintei, intru iertarea pacatelor, i ziand : Pocaiti-va, ca s'a apropiat Impdreifia cerurilor /u

Atunci s'a implinit ce s'a scris de Proorocul de

ce zice: IatA, eu trimit pe ingerul meu inaintea
fetei tale, care va gti calea ta inaintea ta" 4).
Cad acesta este cel despre care a scris Proorocul
Isaia, ziand : Glasul relui ce striga in pustie : 5)
Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile lui ).
Toata valea se va umplea si tot muntele i ma-

gura se vor smeri, i vor fi cele strdmbe drepte

i va vedea tot
pi cele colturoase cal netede ;
trupul mantuirea lui Dumnezeu".
I ia era un tinut mai sus de Palestina i spre Oath-Rai ei.
2. Pustia ludeei era un Ilnut neloc lit care ae 'standee dealungul
Mari Moistly spre Apus.
E. Botezul poothntei era numai botez care Rita dorul euratirli de

1. A

pleat* la coke se boteza. Era o nifirturieire vazutt a pociiinlei

der nu Imbrece pe cel Potent cu pulerea de sus, In fetid nettle

d'n urand a to t numai botezul lut Deus, care boteza cu Dub Stunt
gi

cu toe.

et Meats cuvinte tautest spuse do Proorocul Mala) ia 8, 1 1 aunt

pomenite aei numai de even heir tul Marou, pe cAnd S . Mater m
Luca ponienose numai de cuvintele de mai la vale din lease.

5. 6lasul rein? cc (raga npite nu Inseamml glasul aelut ee

strigi In zadar, cum ni se pare stout azi, ei glasul

In We olefin.

coital ce

strirrl

6. In veehime, clad regii b Imparatil pleeau In alitorie siei

vadA tara, slu ile stapinirii piece i mai inainte sit ledrepte drumurile pe uncle flan sa tread alaiul. t inda el Hristos e mptrat,
ni se spune st indrepttm drumunle ImpirAtiei In care are al vie,
adbet sa gitim suIletele noastre.

www.dacoromanica.ro

35 -$i acest Joan avea imbrdcdmintea lui din peri

de carnita i bran de curea imprejuxul mijlocului
lui, iar hrana lui era lacuste i miere salbateca
Atunci ieseau la clausal Ierusalimitenii i toatd
Iudeia i stoat@ laturea dimprejurul lordanului si

se botezau toti dela dansul in riul Iordanului,

marturisindu-si pacatele lor. S vazand pe multi
din Farisei si din Saduchei 2) venind catre botezul lui, le-a zis : Pui de naparci, cine via aratat

voila ca sd fugiti de mania ce va s fie ? Faceti

dar roduri vrednice de pocainta si nu socotiti a
zice intre voi : Fannie avem pe Avraam, c zic
voud, cd Duinnezeu si din petrele acestea poate
sd ridice fii lui Avraam. Ca laid, i securea la itclacina pomilor zace ; deci tot pomul care nu face

roada buna se taie si in foc se arunca".

5i-I intrebau pe el noroadele, zicandu-i : Dar
ce vom face ? $i el, raspunzand, le zicea : Cel
ce are cloud haine, sa dea celui ce n'are ; si cel
ce are bucate, asemenea s faca f" 5i au venit
si vamesii sa se boteze dela dansul, si au zis
catre el : Invatatorule, ce vom face ?" lar el a zis
cdtre dansii : Nimic mai mult decal este randuit
voud, sa nu faceti I" 5i-I intrebau i ostasii, zicand : 5i noi ce vom face ?" 5! a zis catre dansii :
1. hi RA Met, era Intrebuinpitii nafinearee licuetolor. Li se rupeau

pieloarele, aripile, erau In:prate pe aIA, se wean el age erau berm

de malacca. Micros silbeteca era repine deice, zaharoasi, care se
aeurgee din Cortja unor cop Ile, sau mere. ennui de albino BObati e In erapateri de stanei.
. Farieeil ei bedecked erau tnvataii Evreilor In luoredie vie1ii
debovniceeli. Cei dintai erau venni care inolpau eu andinun1ime
deepre legea dumnezelasea ; cei din urnia erau preoti. l unii gi
still au fast vrannegii Mantultorului.

www.dacoromanica.ro

36

,Pe nimeni si nu asupriti, nici si clevetiti, i s

vi indestulati cu lefile voastre I"
lar asteptand norodul i cugetand toti In inimile lor, de loan, ca nu cumva el sa fie Hristos ;
rdspuns-a loan tuturor, zicand : Eu vi botez pe
voi cu apa spre pocaiMd, dar cel ce vine dupi
mine, mai tare cleat mine este, cdruia nu stint
vrednic, plecandu-mi, si-i dezleg cureaua Inca).
timintelor lui 2). Acesta va va boteza pe voi cu
Duhul Slant i cu feet), a cirui lopati este in
maim hi, i va curati aria sa, i va aduna grant
in jitnita sa, iar
nestins".

plevele le va arde cu focul

14. Botezul lui lisus. $irul neamului sgu

dung Sfntul Luca.

(Matei 3, - ; Marcu 1, 9.,; Luca 3, -, ).

In zilele acelea, clan s'a botezat tot norodul,

a venit lisus din Gatileia cutre loan la lordan,
ca si se boteze dela dansul. lar loan il oprea pe el,

zicand : Eu am trebuinfi sa ma botez de tine,

i tu vii la mine ?" S raspunzand lisus, a zis
I Plink& poporul se aetepts MS vie Sinaloa, eAni vents. vre.
mea 01 taste semnele se Implinisere, orice miseere mai vie In ju
rail opine i ivirea orimli mai deeethit punts pa ENrei pe glianuri

el nen BS se Intrebe Elsa nu corny. mein e Hriatou

2. Acensta era nna din slujhtle pe care mobil le facean In ea.

(tele ettiplinilor lor. Pe stand se purtau so, dale, atria nIte alp'
legate de picior en eurele. Pe aceotea le dea)egau rob I loan Bo_
tesitorul se ancoteate atat de n ic fala de liriatoe, lurk Mean cA
plat aceasta lo'be nu e yreclnie si ho redo.
S. Ma numeete loan Polerilloral boterul lui IlrMles, edict( e

eu milt mai malt decal al On, care a numai boles eu spa epee
pocainti.

www.dacoromanica.ro

37

catre el: Lasa acum, ca asa este cu cuviinta

noua, ca sa plinim toata dreptatea I" 9 Atunci
1-a lasat pe el.
Si botezandu-se lisus, indata a esit din apa.
Si botezandu-se i rugandu-se el, iata, i s'au
deschis lui cerurile, si a vazut pe Duhul lui Dum-

nezeu cu chip trupesc, ca un porumb, pogorandu-se i venind peste dansul. Si iata, glas din

cer s'a Mout, zicand : Tu esti Fiul meu cel iubit,

intru tine am binevoit".

$i acest lisus era ca de 30 de ani incepand,

bind (precum se socotea), fiul lui losif 2), al lui
Ili, al lui Matat, al lui Levi, al lui Melhi, al lui
lana, al lui losil, al lui Matatia, al lui Amos, al
lui Naum, al lui Esti, al lui Nanghe, al lui Maat,
al lui Matatia, al lui Semei, al lui losif, al lui
luda, al lui loana, al lui Risa, al lui Zorovavel,
I. Asa este au otaninld cram, on sa pinion Matti dreptatea

In-

seamna et, deal tu, loan, trebuse ea primeati botezul dela mine,
dar Ream este verbs do always. Eu nu am placate de isplait. Dar
rinduiala este ea eu cia mattul pe om de paeatele Iui. Deal dad
eu lea aeupra mea pioatele oamenilor, n,A bows ea Intalizator al
pacatelor omenirii. Mt aunt randuite marimba at se fact zi de
seem Mobutu era implimm tweet lueru.

v. meet Nene era roams] dupa cum se ecieetea flu al lui keit,
Intru eit lima era Bowl legit= al Martel, dar dupa adevar liana
era unnaa al altui MI de neamuri Care, dela Mail, merge prin III.
Aeon Ili Net nu eats altul deaf Triathlon eau Ettachtm, tatal Stint& Fecloare Marla. Clei numele de it este o 'cornice sourtati din
dupe Cum nob teem eel In romeneete
BALI Elisebim, s
Tache In loo de Dumaru. Erin urmare Orel de neamuri dot aid
de SI. Luca este neamul Stinted Feoloare Maria.
Dela Ili pint la David, nisi avem la SI. Luca alt air de neamuri
loaelinn

cleat eel dela Sf. Matei. /somata din prieina ell Oral dela Matei
merge prin Solomon, fiul lid David, iar la Lucia Yirul merge prin
Natan, care a lost alt flu al list David. Dela David la Avraam that,
este acelez zir la amandol eyangbeliztif. Dela Avraam, Sf. Mate(
se opreate, pe and St. Luca merge InaWte pant la Adam.

www.dacoromanica.ro

38

al lui Salatiil, al lui Niri, al lui Melhi, al lui Adi,

al lui Cosan, al lui Elmodam, al lui Ir, al lui losi,
al lui Eliezer, al lui lorim, al lui Matat, al lui
Levi, al lui Simeon, al lui luda, al lui Iosif, al
lui Ionan, al lui Eliachim, al lui Melea, al lui
Matata, al lui Natan, al lui David, al lui Iese, al
lui Ovid, al lui Vooz, al lui Salmon, al lui Naason, al lui Aminadav, al lui Aram, al lui Esrom,
al lui Fares, al lui Iuda, al lui Iacov, al lui Isaac,
al lui Avraam, al lui Tara, al lui Nahor, al lui
Saruh, al lui Ragav, al lui Falec, al lui Ever, al
lui Sala, al lui Cainan, al lui Arfaxad, al lui Sim,
al lui Noe, al lui Lameh, al lui Matusala, al lui
Enoh, al lui Iared, al lui Maleleil, al lui Cainan,
al lui Enos, al lui Sit, al lui Adam, al lui Dumnezeu.

15. Postul #i ispitirea lui lisus.

(Matei 4, CIL

Marcu 1, -; Luca 4, ,-)

lisus, plin de Duhul Slant, s'a intors dela Jordan l s'a dus de Duhul in pustie, ca sa se ispiteasa de diavolul 9. Si era acolo in pustie 40
de zile, ispitindu-se de Satana, si era cu fiarele,
si ingerii slujeau lui. $i n'a mancat nimic in zilele acelea. $i sfarsindu-se ele, postind 40 de
zile *i 40 de nopti, dupd aceia a flamanzit.
51 venind la dansul ispititorul, i-a zis: De
esti Fiul lui Dumnezeu, zi ca petrele acestea sa
1. Nu vi miratI, rice St. GrIgorie, ci nous se Iasi (BONI et due
de diarolul. Nu a'a Meat et a ti riatiguSt de Eltrel, elude Satan& Y
(citat dupi Arnaud).

www.dacoromanica.ro

39

se fact' pani !" lar el rAspunzand, a zis : Scris

este : Nu numai cu pane va trAi omul, ci cu tot
graiul ce iese din gura lui Dumnezeu" 1). Atunci

dus pe el diavolul in Sfanta Cetate i 1-a

pus pe el pe aripa bisericii i i-a zis lui : De
1-a

esti Fiul lui Dumnezeu, aruncA-te pe sineti jos,

ca scris este : Ingerilor sai va porunci pentru

tine si pe mani te vor ridica, ca nu cumva s

impedici de peatrA piciorul tau 2). $i a zis Iisus
lui : larasi scris este : SA nu ispitesti pe Domnul
Dumnezeul tau!" 3). Apoi I-a dus pe dansul diavolul inteun munte inalt foarte, i i-a arAtat lui
toate imparatiile lumii si slava lor, inteo clipeald

de vreme. Si i-a zis lui : Tie voi da stapanirea

aceasta toata si slava lor, CA mie este data si
oricaruia voiesc o dau pe ea. Deci tu, de te vei

inchina mie, cazand inaintea mea, va fi a ta

toata". Si raspunzand Iisus, i-a zis: Mergi inapoia mea Satano, CA scris este: Domnului Dumnezeului tau sa te inchini i lui unuia sA-i slujesti !" 4). Si sfarsind diavolul toatA ispita, a fugit
dela dansul i 1-a lasat pe el panA la o vreme.
$i lata, ingerii au venit la dansul si-i slujeau lui.

16. Noua marturisire a lui loan despre lisus,

inaintea solilor Evreilor din lerusalim.
(loan I, -,4)

Aceasta este mArturia lui loan, and Iudeii din

1. Aceate cuvinte aunt din A doua Lege s, 3.
2. Ptutimul 90, 11-12.

3. A doua Lege 6, 16.

4. A doua Lege 6, 13.

www.dacoromanica.ro

40

Ierusalim air trimes preoti i leviti ca sa-I intrebe

pe dansul : Tu cine esti ?

Si a marturisit loan si n'a tagaduit : Nu sunt

eu Hristosul".

$i I-au intrebat pe dansul: Ce dar ? Ilie esti

tu 'Pc ')

$i a raspuns : Nu".
Deci au zis lui : Cine esti ? ca sa dam raspuns

celor ce ne-au trimes pe noi... Ce zici insuti

pentru sineti 7

El a zis : Eu sunt glasul celui ce striga in

pustie: Indreptati calea Domnului l" precum a zis
Isaia proorocul.,
$i trimesii erau din farisei. $1 I-au intrebat pe
dansul i i-au zis lui : Pentruce, dar, botezi, daca
nu esti Hristosul, nici tile, nici Proorocul?" 2):

Raspuns-a lor loan, graind Eu botez cu apa,

iar i mijlocul vostru sta cel pe care voi nu-I
stiti. Acela este celce vine dupa mine, carele

mai nainte de mine s'a Mut, caruia nu sunt

vrednic sa-i dezleg cureaua incaltamintei luia.

Acestea s'au facut in Vitavara, de ceia parte

de lordan, unde era loan botezand.
1. Evreii Introbau dad( nu cumin loan e Hie, fiindet Way din
proorocia lui Malahia 4, 5 ci, mai nainte de a veni Hristos, se va
nate Ilie. Acest Ike era Inst found loan Botezaterul, Hinder' el a
venit cu Infatiaarea lui Ike. Acton* ne.e apune Innis% Domnul
Hristos la Motel 11. lc
2. Fria proorocul, Evreil lupin aid pe Uremia, Waded se sputie& tu cartes a dons a Macabeilor 2, 1-12 at Uremia a gamine stele
Mute ale templului la venirea Babilonenilor asupra lerusalimului

el a nu ocean a 11 scram, dealt atunci clod ayes al se arate din

non slava Domnului, adici la venirea lui Meals. De acela, clod
Dooms! Haste@ 1ntreabi pe apostolii all eine spun oamenii ei a
El, unii an [define: leramia. (reel Hetet 18, 14).

www.dacoromanica.ro

41

A doua zi vede loan pe Iisus venind catre

dansul i zice : lata mielul lui Dumnezeu care

ridica pdcatul lumii. Acesta este pentru care eu

am zis: Dupe mine vine barbat care inainte de
mine s'a Mut, cd mai fatal de mine a lost. $1
eu nu 1-am stiut pe el 9, ci ca sa se arate lui Is-

rail, pentru aceasta am venit eu cu apd botezand". $i a mdrturisit loan zicand : Am vazut
Duhul ca un porumb pogorandu-se din cer si a
rdmas peste dansul. $i eu nu 1-am stiut pe El 2),

ci cela ce m'a trimis pe mine sa botez cu

apd,

acela mi-a zis mie : peste care vei vedea Duhul

pogordndu-se i ramaind peste dansul, acela este
care boteaza cu Duh SIAM.) $i eu am vazut si
am marturisit ca acesta este Fiul lui Dumnezeu.

17. Cei dicta; ucenici ai lui lisus.

(loan 1, ..)
Si a doua zi, iari sta loan si din ucenicii lui
doi ; i cautand 4) la lisus, care umbla, zice : Iata
1. De ce loan spune aft n'a stiut pe Haus, and era rudd cu El ?
Din pricinA cA a Mit de mult In pustie l Deus era In Nazaret, iar
el In ludota.
2. loan ',pima ch nu 1-a gtiut pe lisus. Deed Insi la bates II
oprea zicand cA el loan, are trebuinpl de !settee& Jul Haus, ei nu
haus de al lui loan, Inseam:A cif el a cunoseut pe liens eine elite.

Aceasta md dovedegte cif el a avut o deacoperire de sus, prin

care a cunoscut nine este Deus, In clips and acesta s'a Infatigat
Inaintea lui. L-a putat cunoaste de mutt as rudd, tint nu Ca !dealt.
8. Duhul SfAnt pogorfit la botez sl glasul TatAlnl, fapte vizute
al &hilts de multi, aveau sa Ile IncredIntarea deplind peatru tot',
ad Efristoe e Multi.
A. Unii din ucenicli Domnului R11 foot mai !MAI ucenicii lui
loan.

S. Cduland la liens loseamni : privind spry liana.

www.dacoromanica.ro

42

Mielul lui Dumnezeu ja $i I-au auzit pe el cei

doi ucenici graind, si au mers dupa lisus. lar intorcandu-se lisus i vazandu-i pe ei mergand

dupa el, a zis lor : Ce cautati ?" lar ei au zis

Lui : Ravi (ceiace, talcuindu-se, se zice Inv&
tatorule) 1), unde locuiesti ? A zis lor :
eniti
si vedeti Au venit si au %tut unde locuieste si au ramas a el in ziva aceia, si era
I

ca la zecelea ceas 9. $i era Andrei, fratele lui

Simon Petru, unul din cei doi, care auzise dela
loan i mersese dupa dansul 9. A aflat acesta
intai pe Simon, fratele su, i i-a zis lui : Am
aflat pe Mesia", ce se talcuieste Hristos 4). $i I-a
adus pe dansul catre lisus. $i cautand la el,
Iisus, a zis : Tu esti Simon, feciorul lui Iona ;
tu te vei chema Chifa 5), ce se talcuieste, Petru".
lar a doua zi a vrut lisus sa mearga in Galilelia,
si a aflat pe Filip, si a zis lui : Wino dupa mine I".

$i era Filip din Betsaida 9, orasul lui Andrei si

al lui Petru. A aflat Petru pe Natanail i zise lui :
1. Cuvintele ceiace, tdleuindu-se, se nee Inveljatorule, Macao:mit

pe grain! de azi : estate, talcuIndu-se, inseantna !flea faterule.

2. Al :miles coma, dupi nu:Darken-ea de atunci, era nasal a
clupli amiazi din women nominal. Atunci ceaeurile es numirau
dela 6 dimineapt i mergeau 12 ceasuri dela 6 dimineala pima la

6 seam

a. Menton mantis venieeril din Galileia rand au auzit l ei de

mares maul au propoveduirea lui loan. Mai 1-a plait Nana mai
Intr.',
4. Outran/al Merle e anemia el Inseam:el tel tine, edict trimeanj
Domnultd e true ou unidelemn allot pentru Elul. cent..
Henna e tot &mental Meaia, pe Veneer, Nol 1-am putea aide
pe romtneete Uncut Drannului. Deci cuvintele Meal*, cc ee tillcuieste Hristos. vor el rice : .Iderda, ce !miasma. Neaten.
6 Cuvlintul Chita a evreleee i Ineerana pecarcr.
6. Betsaida

era way In partea de sue I ririi Stints, pe malul la-

*mini Obenlearet.

www.dacoromanica.ro

43 -Am aflat pe cel despre care a scris Moisi in

lege si prooroci, pe Iisus fiul lui losif, care este,
din Nazaret". Si a zis Natanail lui : Din Nazaret poate fi ceva bun r ') Zice Filip lui : Vino
pi vezi l" A vazut Iisus pe Natanail 4) venind

catre Dansul, si a zis pentru dansul : Iata cu adevarat Israilitean intru care viclesug nu este".
Zis-a Natanail lui : De unde ma cunosti ?" Raspuns-a Iisus i i-a zis lui : Mai nainte, pAnd a
nu te chema pe tine Filip, fiind tu sub zmochin,
te-am vazur. Raspuns-a Natanail i i-a zis lui :
Ravi, tu esti Fiul lui Dumnezeu, tu esti Imparatul lui Israil". Raspuns-a lisus i i-a zis lui:
Pentru c am zis lie c te-am vazut sub zmochin, crezi ? Mai mari decat acestea vei vedea".
Si i-a zis lui : Amin, amin, graiesc voua, de acum yeti vedea cerul deschizandu-se i pe ingerii
lui Dumnezeu suindu-se i pogorandu-se peste
Fiul Omului".
18. Nunta din Cana Galileei.
(loan 2,

1..12

Si a treia zi, 3) nunta s'a facut in Cana Galiled ; si era mama lui lisus acolo. Si a fost chemat
1. Din pricinil a Nazaretul era In Collide, undo neatnul enelose era amestecat au alte neamuri, eel din Iudeia se ultau de atm
la ei si skean a nu poate cal neva bun dints's) Sari uncle Evreil
aunt emeatecep cu
I, .12 n oo era tot trufia Earellor ci aunt
Evrei ai cif alpu nu mai aunt ea rd.
2. Natanail este apostolul pe care, tn mite pomelnice de apostollf
II gisfm ou unreels de Varloiornet.
3. A train i dela data oAnd a ohemat pe eel dintil apostoll.
Ca sA to duel din ludein In GaIllein, earn Oita trebuin, vivo 8 Ale
la drumul Pe jos.

www.dacoromanica.ro

44

j ucenicii lui la nunta. 5i sMrsindu-se

vinul, zise mama lui lisus catre Dansul: Vin nu
au". Zice ei Iisus : Ce este mie i tie, femeie ?
Inca n'a venit ceasul meu". Zice mama lui slu-

i Iisus

gilor : Orice va zice voila, faceti l" 51 erau acolo

sase vase de peatra, puse dupa curatenia ludeilor 1), care luau 2) cafe data sau trei vedre 3).
Zice lor Iisus : Umpleti vasele cu apa". $i le-au
umplut pana sus. $i zice lor : Scoateti acum si
aduceti nunului l" 51 i-au adus. $i dupa ce a
gustat nunul apa ce se facuse vin, si nu oia de
unde este ; (iar slugile cari scoasera apa, stiau) ;
striga nunul pe mire si zice lui : ,,Tot omul, pune
intai vinul cel bun, si daca se imbata, atunci pe cel
mai prost ; tu insa ai tinut vinul cel bun pana
acum". Cu aceasta a facut Iisus incepatura minunilor in Cana Galileei, si si-a aratat slava sa ; si
au crezut intru el ucenicii lui. Dupa aceasta s'au
pogorat in Capernaum, 4) el si mama Lui i fratii
Lui i ucenicii Lui ; si acolo au sezut nu multe zile.
1. Ouvintul &mete, eu etre Ilene riispunde flIintei Fastest*, nu
trebuie Eul se ia ca un cnvfint Ube's, pentrucA atunci se Poisebuinia au multi( cinste. Domnul Hristos 11 mai IntrebuinpiazA pi
In alte Imprepwari au pont InIeles. Clue doreate limurin mai
fungi In privints aceasta, et olteitect In cartes roes Apararea Medi
BMW, Bucureeti 1913.

it. Puss dupd curolcnia furl. co Inseamnt puma dupa oleic/du/

pe care if aveau Erns de a se retrOfii.

B.

Vase!,

2 vedre.

Luau ea, 2 a vedre inseamni cacuprindeau ate

4. Capernanmul era tot In Galileia, pe tAn,iul laculni Ohenisaret,

mai jos de Betsaida. Acesta e oraeul In care de multe ori s'a

oprit Domnul !trifles In eurgerea Ipropoveduirilor Lui, Modal
aiel u.s Petru swig Dace evangbelistul spune ei Domnul Hrietos
s'a pogorAt dela Cana la Capernaum, aceasta din pricing cA oragml
Cana era mai sus, iar Capernaumul mai jos, laugh apt

www.dacoromanica.ro

45

CAPITULUL IV

Intend Pa.lte al Domnului.

19. Alungarea vinzAtorilor din bisericd.

(Ioan

2, -).

Si era aproape Paste le Iudeilor, i s'a suit Iisus

in lerusalim. 5i a aflat in bisericd pe ceice vindeau boi i oi i porumbi '), i pe schimbdtorii

de bani 2) sezand. $i Maud biciu din streanguri,
pe toti i-a scos din biserica, oile i boii ; i schimbtorilor a vrsat banii, i mesele le-a rdsturnat.

celor ce vindeau porumbi, le-a zis : Luati

acestea de aici ; i nu faceti casa Tatalui meu
$i

casd de negutatorie I" $i si-au adus aminte uce-

nicii lui cd este

scris :

/Mona casei tale m'a

mine& pe mines). lidspuns-au Iudeii i i-au zis lui:

Ce semn arti noud, cd faci acestea 74)" Haspuns-a lisus si a zis lor : Stricati biserica aceasta,

si in 3 zile o voi ridica". $i au zis Iudeii : In

46 de ani s'a zidit biserica aceasta, i tu in 3
I. Din prl-ind di Is Evrei se adueeau la templu jertfe singeroute, In prenjma lui se glaeau dobitoaceaduse pentru cumpArare.
Domnul Hrietoe nu le-a glint chine in templu, ea aeolo nu puteau
intra cleat preojii, dar Ie-a Disk In CUT0113 templului, care, de
fapt, fleeau parte, din eladirile templulul, ci emu Ineunjurate cu
ziduri ei etelpi
2. Shimbatori de bani ge aflau acolo, pentruel la temple nu
se primeau bani cu chip de rege strain pe el. De aceia anima
veneau de departe i avegu bani strain', trebuiau ea geltimbe.
De aici ',Unfree achinabatorilor In looul unde se aflau Di aftnzatorii
de dobitoacte.
3. Aceete cuvinte aunt din pealmul GS, 11.

4. Attica: prin no soma oral! ca ai dreptul sa fact sonata.

www.dacoromanica.ro

46

zile o vei ridica? 9" lar el zicea pentru biserica

trupului sail. Pentru aceasta, cand s'a sculat din
morti, si-au adus aminte ucenicii lui ca aceasta
zicea for, si au crezut Scripturii i cuvantufui,
care zisese lisus. $i cand era in Ierusalim la
praznicul Pastilor, multi au crezut intru numele

lui, vazand semnele lui, cele ce Ikea. lar insus

lisus nu se incredinta pe sine lor 1, pentruca el
stia pe toti. $i n'avea trebuinta ca cineva sa
marturiseasca pentru om, ca el stia ce era in om.

20. Vorbirea lui lisus cu Nicodim.

(loan, 3-21).

era un om din farisei, Nicodim numele

lui, boier al ludeilor. Acesta a venit dire lisus
noaptea si i-a zis lui : Ravi, stim ca dela Dumnezeu ai venit invatator, c nimeni nu poate sa
lace aceste semne pe care tu le faci, de nu va
Si

fi Dumnezeu cu dansul" ). Raspuns-a lisus si i-a

zis lui : Amin, amin, graiesc tie, de nu se va
naste cineva de sus, nu va putea vedea imparatia
lui Dumnezeu". Zice catre el Nicodim : Cum
poate omul sa se nasca fiind batran ? Au doara
poate a doua oara sa intre in pantecele maicii
1. Templul acela era sidit de Irod, ucigtutul pro, niter. In vremea MAntuitorului nu se ispravise de richt In toate
^tele
lui, cu toate zidartile mArete pe care le eves in jun. Deaceia Evreii
spun di s'a zidit in 46 de gni. Nu s'a isprivit cleat cu a ani
Inainte de a fi daramat cumplit de Romani.

2. Adieu : nu se Inenedea tn ei.

it. Fartaeli erau element fAtarnici, cum Ii mutant MAntuitorul

deacon'. Dar se mai gases Intro ei et elite un cuget drept, cum
era Nicodem, El a Tanta taptele Domnului ei a Icicles cil acestea
nu le poate face decat numai cineva care are puterea lui Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

47

sale, si sa se nasca ?" '). RAspuns-a Iisus : Amin,

amin, graiesc tie, de nu se va naste cineva din

apa si din Duh, nu va putea sa intre Intru imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trup,
trup este ; i ce este nascut din Duh, duh este.
Nu te mira ca am zis tie : se cade voua a va
naste de sus 2). Vantul unde voieste sufla, si
glasul lui auzi,

3)

dar nu stii de unde vine si

unde merge : asa este tot care este nascut din

Duhul" '). Raspuns-a Nicodim i i-a zis lui : Cum
pot sa fie acestea r. Raspuns-a Iisus i i-a zis

lui : Tu esti invatatorul lui Israil, i acestea nu

le stii ? Amin, amin, graiesc tie : Noi ce stim
graim, i ce am vazut marturisim, i marturia
noastra nu o primiti. Daca cele pamantesti am
spus voua, si nu credeti, cum yeti crede de voi
spune voila cele ceresti ? i nimeni nu s'a suit
in cer, fara numai celce s'a pogorit din cer.
i precum Moise a inaltat sarpele in pustie, asa
1. Grey se subs omul cu cugetul la cole dullovnicepti. Nicodem
era Int/Stator de Month stinte i eu toMe &testes el in spuscie
Domnului in Inhales [stipule. thus II vorbea despre naetereacu
eutietul, else gandra la coa cu trupul, ad chic& te-ai unseat odatd,
nu te mai poti mane a does cart. i mai Wale vote vedea, In
even hells Sfantului loan, ot Evreii Inteleg gren amino Inv5111turd a Domnalul eau dee deapre manearee tropului siu.
2. Omul trebuie sill preface apuciturile sale pimanteptt prin
Impirtupires puterli dela Dumnereu.
S. In Mane ovanghellei vechi romfinepti, se eerie Dubul stela .
No e bine Mad. Intelesul e at vantui stifle pi nu ptii de undevine.
Mate traduced].) altora pun aici vtin1u1, el nu Dahia.
4. Mdntuitorul face aid o asendinare. Dupi cum viintul aunt WA
et DM de unde vine et Incotro se duce, dar lucrarea lui e vie pi
adevintii, ace pi luerarea Dubului. Fart sill del !impede seams
CUM Morena, ea load !anima pi educe 0 odevirati prefacere in
Mote omului.

www.dacoromanica.ro

48

se cade a se inalta Fiul omului '). Ca tot celce

crede intru el, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica !). Ca asa a lubit Dumnezeu lumea, Inc&
si pe Flu stilt, cel unul-ndscut, I-a dat, ca tot

celce crede Intru el sd nu piar,

ci sd ailed

uiatd oesnicd. Cd n'a trimis Dumnezeu pe Fiul

sift, In lame ca sd judece lumea ; ci ca sei se
mantuiascd lumea prin el 3). Cela ce crede intru
el nu se judeca ; iar cela ce nu crede, iata
este judecat, ca n'a crezut intru numele celui
unuia-nascut, Fiul lui Dumnezeu. Iar aceasta este
judecata, ca lumina a venit in lume i oamenii au
iubit mai mull intunerecul decat lumina, ca erau faptele lor rele. Ca tot cela ce face rele urine lumina,

si nu vine la lumina, ca O. nu se vadeasca lucrurile lui. Iar cela ce face adevrul, vine la
lumina, ca sa se arate lucrurile lui, ca intru Dumnezeu sunt lucrate.

21. loan gi ucenicii ail.

(loan 3,

-).

pupa acestea a venit lisus i ucenicii lui in pamantul Iudeei, 4) i acolo petrecea cu ei, i boteza.
J. Pen numirea de Fiul Omuluf se Intelege totdeauna lisus
Hrislos. Acesta e numele cu care singer se numeete. Cu unfits
El se militarises augur drept Mesta, Medal Proorcanal Daniel numeitte pe Meals Flu RI Omului sou Fiu Ornonese . Zicendu-se
.Fiul Omului , en tot una cu a spune cli e Meals.
2. Rostul venini Mantuitorului este et dea nate adevi rata omului.

Avert(' numal vista pimenteasee, scents nu e depilate, Medea

se ispraveete. Umblend base dupe vials veanici, prin scents se
curate ei so Rutile ei con pilmAnteseci.
3. 0! Mari al cutremuritoare cuvinte, asa de deosebite de adsalute eamenilor! Cid el Mena dupa aver. el putere, iar MAntuitorul spune cA n'a venit pentru mita, ci pentruca al uprose lumea.
4. Dela locutions'', MAnItutorul a venit In pantie uncle boteza
loan, 'Wick In preajma lordanulul.

www.dacoromanica.ro

49

$i era 0 loan botezand in Erion, aproape de

Salim, Ca erau acolo ape multe ; i veniau 0 se
botezau. Ca Inca nu era loan inchis in temnita.
$i a lost intrebare de ucenicii lui loan cu Iudeii
pentru curatenie. $i au venit catre loan, i i-au
zis lui : Ravi, ceice era cu tine de ceia parte

de lordan, pentru care tu ai marturisit, lath, el

boteaza, i toti merg catre Dansur. Raspuns-a
loan 0 a zis: Nu poate omul lua nimic, de nu
va fi dat lui din cer. Voi iniv marturisiti pentru
mine, ca am zis : nu sunt eu Hristosul, ci cum
ca sunt trimis inaintea aceluia 1). Cela ce are
mireasd, mire este ; iar prietenul mirelui, care sta
0-1 asculta pe el, cu bucurie se bucura de glasul
mirelui ; deci aceasta bucurie a mea s'a umplut 2).
Aceluia se cade a creste, iar mie a ma micsora 3).
1. Ucenioli lui loan erau indurersti el mai multi mergeau dupi
Haus cleat dupt Invattltorul lor loan. Delicate se due la acesta pi se
piing. I. an Inca Ii mangdie i le spline ea nu e nimic de intrietat
eel, (Ueda lupe trebuie sia se NM Iple. %ice cA luaus el le.a anus
PA rostul lul a fest de a Ott mitre pentru haus Deci Elect ileum
lames merge dupe el, cu atilt mai bine. Este formai implinireeeelor
ce

trebuiau ea De.

2 loan s priveste ca un prieten al until mire. Mirele este Hristos,

animal:la este noun ImpArape pe care a venit s'o Intemeieze. Erie.
tenul se bunural de buna luerare a mirelati. Deci race loan : lett,
Itemised bucurte a mea s'a implinit !
9. Uimitoare can into acesten ale lui I oa n , cu totul eine! de cum
eugetA oamend In ithemenee ImpradurAti ! (act ei totdeauna se socotesc mai moat dealt sunr, isu fart ethers dreptul alma, tree
inainte undo nu tenni. Dude este Imola tore aft spuie : Nu, nu mi
se outing rule enemata n'am sates Insusiri cke ar trebui pentru
o esemenea maltA situ IA I E departe sonata de faptuirea obisquad a oamenalor. Cu tests arealea the face Sf. loan. De Joe nu se
:theta de numele pe care pi I

;)

Incur, de treceres mare de care se bar

cure In fate poporallui, ci, In feta lui lions, thi eunoaste lipsa se si
*Henri eu umilintA: Se code aceluia sa creasca, iar mie a ma mic4

www.dacoromanica.ro

50

Celce vine de sus, deasupra tuturor este ; celce

este de pe pamant, pamantesc este si de pe

pamant graieste ; celce vine din cer, deasupra
tuturor este. $i ce a vazut si a auzit, aceia marturiseste ; i marturia lui nimeni nu o primeste.

Cela ce primeste marturia lui, a pecetluit, cA

Dumnezeu adevarat este. Ca pe care a trimes
Dumnezeu, cuvintele lui Dumnezeu grAieste ; ca
nu cu masura da Dumnezeu Duhul. Tatal iubeste
pe Fiul, i toate le-a dat in mana lui. Cela ce
crede intru Fiul, are viata vesnica; iar cela ce nu
asculta pe Fiul nu va vedea viata ; ci mania lui
Dumnezeu va ramanea peste el 1).

22. Intemnitarea lui loan.

Matet 4,

12

14, 3-4

Marcu 1, 14

; 6, 17'18 ;

Luca 3,

rn.

Irod 2), cel a patra parte stapanitor 3), mustrat

fiind de loan, pentru Irodiada, femeia lui Filip,

fratele sau, cad o luase pe dansa femeie, i pentru
fora. Ce Oda fara seamAn, de gash numai undo luareazi mvAntul
lui Dumnezeu!

I. Cea mai bunk cale de n credo In Dumnezeu qi a te apropi de

El este areas pe care a deschis o haus Hriatos Instml. A umbla pe
alti cale cleat a lui Ilristos, este a greql. Deaceia chile credinlei

aunt acele In care avem pe Haus de Invalitor Celce nu [multi

pe Fiul nu 'mate eves viol vegnicil.
2. Irod,

care a /acids pe loan Botezdtoral, e trod Anhpa, fiul lul

Irod cel dela nagterea lui haus gi fratele lui Irod Filip, dupi tati.
El fusem cAslitorit mai lutat cu files regelui Arelas al Arable!, pe
care, IMAnd-o a lust apol In cAsAtorie pe femeia fratelui eAu Filip.
FAciind aceasta, el fAptuia doul pleate: mai Will, lua In cAsAtorie
pe cumnata so, iar, al doilea, areastil curanala II era ql nepoati,
Waded era fhea frateluI sAu Artstobul. De amain loan HotezAtoral
II mustra.

3. A patra parte stipiditer, siding alpines a patra parte din co

fusese Imparatia UMW eau : stag:linen GaIlleia qi Parole.

www.dacoromanica.ro

51

toate relele pe care le-a Mcut, ca zicea loan lui

hod : Nu ti se cuvine sa ai pe femeia fratelui
tau 1"a adaos i aceasta peste toate, ea, trimethud, a prins pe loan i 1-a legat pe el in ternnita '). lar Irodiada II ura i vrea sA-1 omoare
i nu putea. Ca Irod se temea de loan, tiindu-I
om drept i slant i II socotea 2) pe el ; i ascultandu-1 pe dansul, multe facea i cu dragoste II
asculta pe el 3).

23. Vorbirea lui lisus cu Samarineanca.

(Matei 4, 1, ; Marcu

1,

loan 4,

Dupa ce a lost prins loan, daca a inteles

Domnul ca au auzit Fariseii cd lisus mai multi
ucenici face i boteazd cleat loan (macar ca nu
insui Iisus boteza, ci ucenicii lui), a lasat Iudeia 4),
I. trod a [noble pe loan In temnita din Maherronte, un caste al
flu la rataAritul Mani Moult! in Perela, nuclei loan propovedula
gi dincolo de lordan, edict In ludeia, der al de salmi parte, aprindi
dial In Perela, care era Linutul lui hod, acesta a putot
pe piimanturile domniel sale pi sA-1 inclAcIA. In vremea aceia, Irod

se afla oi el la castelul flu din acele tinuturi gi aett IndatA a putut

trImete el prindi pe loan gi sa-1 Indult:1ft chiar In temnitele ovatelului.

sulfa 11 avert In einste, linen swami de el.

3, hod a lost tin domnitor flu. Pentru mutilate nioi n's isprivit
ou bine. Dogi a domnit destul de mult, lock 11 gasim In domnie
gi la Patima Domnului, cu toate acestea a lost seas de Romani din
acaunul eau, urmAnd soarta izguniril din tare ea, caul fratele sAn
Arbelau ou multi ani !manta. Dar ou toate eB ayes astfel de pAante, sfintenia lui loan It outremura l Iniuntrul flu area cinste
pentru el. Ba 11 gi asculta l Meta lucruri bune dupti cuvAntul lui
loan. A ascultat lama al pis femeia, care pusese stApfiniro paste
inutt sa, l atunci a flout ran. CAt de mult patimile !Mimed% gi
Impedeci buna lucrare a efaturilor care te calfitneso bine!
4. lisus a Stash ludeia, iiindcA a auzit cA loan a fost prins (veal
2. II socotea,

Metal 4, 12 gi fancied fariseil IneepuserA sA bage-de-aeamA lucrerea Sa gi I.ar II turburat. Deal l un fapt gi altul i-ar fi Cost pedied yi de acela s'a due In Linutul unde putea CI mai pupil supfirat.

www.dacoromanica.ro

52

1 s'a dus iarasi In Galileia.

j trebuia sa treaca
el prin Samaria 1). Deci a venit in cetatea Samariei, care se chiama Sihar, aproape de locul
pe care 1-a dat Iacov lui Iosif, fiul sau. Si era
acolo putul lui Iacov, iar Iisus, ostenit fiind de
calatorie, sedea asa, la put ; si era ca la al 6-lea
ceas 2). A venit o femeie din Samaria sa ia apa
si i-a zis ei Iisus : Da-mi sa beau!" Ca ucenicii
Iui se dusesera in cetate sa cumpere hrana. Deci
a zis lui femeia Samarineanca: Cum tu, Iudeu
fiind, ceri dela'mine sa bei, femeie Samarineanca
fiind eu ? Ca nu se amesteca Iudeii cu Samarinenii"

Raspuns-a lisus

i-a zis ei : De ai fi

stiut darul lui Dumnezeu i cine este celce zice

tie : da-mi sa beau, tu ai cerut dela dansul,

si

ti-ar fi dat tie apa vie". Zis-a lui femeia :

,,Doamne, nici, ciutura ai, si putul este adanc ;

de unde dar ai apa cea vie? Au doara tu mai

mare esti decal Iacov, parintele nostru, care ne-a
dat nova putul acesta 4), si el teasel dintrinsul
a Mut, i fiii lui l dobitoacele lui ?a Mamma
lisus i i-a zis ei: ,,Tot celce va bea din apa
1. Da al trearl din Iudela spre Darnels, putea face on ocol pe
la ristrit prin Perela. Atm ISceau Evreii, ea al nu treacA prIn Samaria, al arid locuitori erau socoliti epurcati Model nn erau
Evrei. Alt drum, ei ina mai ecnrt, era nestle prin Berretta, care
duces deadreptul Dine meezi-nosple, firS ocol. Donintil a pornit
pe meta, Mufti nu avea vederile ',mate ale Evreilor Di loft
oamenii Ii erau scampi, ea (Actor ale lui Dumnezen.
2. Al neaten cone era untold 12 al nostril dela ameazi.
8. Gralul Samarinencli mArturlemste el Snail 0 Orient' In mare
tereali de a area area legeturli ...marine.. De ale! 51 Intrareh
el grA Domnul Ilrietoe MA de vorbA cu ea.

4. lacov ee uprise in Bente 1inuturi In furs lurspre Mesopotamia la uncblul silt Laban. Act avusese el vieul eel veMit, cu ingerit
mare se euiau gi se pogorau pe scat% lane preen! Mom.

www.dacoromanica.ro

53

aceasta, va inseta iarasi ; iar celce va bea din

apa, pe care eu voi da lui, nu va inseta in veac.;

ci apa, pe care eu voi da lui, se va face infra

dansul izvor de apa saltatoare intru viata vesnice. Zis-a catre dansul femeia : Doamne, da-mi
aceasta apa, ca sa nu mai insetez, nici sa mai
yin aici sa scot )". Zis-a ei Iisus : ,Mergi si
cheama pe barbatul tau, si vino aid I" Raspuns-a
femeia i i-a zis lui : N'am barbar. Zis-a ei lisus:
Bine ai zis ca n'ai barbat ; a cinci barbati ai avut,
si pe care ai acum nu-ti este tie barbat ; aceasta
adevarat ai grail". Zis-a lui femeia : Doamne, vad
ca prooroc esti tu. Parintii nostri in muntele acesta s'au inchinat ; si voi ziceti, ca in lerusalim

este locul unde se cade a se inchina". Zis-a ei

lisus : Femeie, crede mie, va veni vremea, cand
nici in muntele acesta, nici in lerusalim va yeti
inchina Tatalui. Voi va inchinati caruia nu stiti ;
noi ne inchinam caruia stim ; ca mantuirea din
Iudei este. Ci va veni vremea, si acum este, cand
inchinatorii cei adevarati se vor inchina Tatalui
cu Duhul si cu adevarul ; cd Tatal acest fel cauta
sa fie ceice se inchina lui. Duh este Dumnezeu,
i ceice se inchina lui, cu Duhul si cu adevarul
se cade sa se inchine. 2)" Zis-a lui femeia : tiu
I. Femme eamerloeancl n'a priceput inaotro bates cuvAntul
Mentuttorului. Ea n'a price lnteleaul duhovumeac el cuvintelor Lut,
ca nu era vorbe de ape de baut, ci de Malta lnvAlAturl cereascl,
cea malt mai protocol decAt lucrurile cu care umblim,
2. MAntaitorul Invaja lucruri de mare pre; dultovniceec. El nu
land Incldnarea Mare Dumnezeu de lucruri el Rood, al de zborul
autlatulut. Oriunde vA puteD Inching, rice el, nu numai In muntele
aceeta.

Amin lucrurile aunt arta, dar va vent vremea BA ee echimbe.

Sutletul a elobod et de oriunde polite pluti citre Dumnezeu. Prin

urmare creetinii oriunde 19. vor putea clad( locapurt de Inchluare.

www.dacoromanica.ro

54

ca va veni Mesia, care se chiama Hristos ; and

va veni acela, va spune noua toate". Zis-a ei
Iisus : Eu sunt, celce graiesc cu tine". Si atunci
au venit ucenicii lui, si se mirau ea cu femeia
graia; insa nimeni nu i-a zis : ce cauti? sau : ce
graiesti cu dansa ? lar femeia a lasat ciutura sa,
si a mers In cetate, si a zis oamenilor : Veniti
de vedeti om, care mi-a spus mie toate cafe am
facut ; nu cumva acesta e Hristos?" Deci au iesit
din cetate, i veneau catre dansul. lar intre acestea II rugau pe dansul ucenicii, graind : Ravi,

mandna". Iar el a zis lor : Eu mdncare am a

mnca, pe care voi nu o stiti". Iar ucenicii graiau
intre (latish : Nu cumva i-a adus lui cineva sA
manance ?" Zis-a lor Iisus : Mancarea mea este

sa fac voia celui ce m'a trimis pe mine si sa

savarsesc lucrul lui 1. Au nu voi zice(i : cA Inca
4 luni sunt i secerisul va veni ? Tata, zic voud:
ridicati ochii vostri, i vedeti holdele, ca sunt
albe spre seceri acum 2). $i celace secera plata
ia,

l aduna roada in viata vesnica ; ca sa se

bucure impreuna i celce seamana,

i celce secert. Eu v'am trimes pe voi sa secerati unde voi

1. Dupl cum hrana trupului tine viata omulul, tot age nate au.
fletului este a face voia lul Dumnezeu. Mantuitorul se alujeteite de
mancrarea pe care au adusto ucenicii, pentruca, din prilejul aceata,
sA le verbena qi de cealalti hrani.
2. lircenicil vorbieera Intro el deapre treburile eimpulul el pp.
meniserA de !weeny. Mintuitorul se sprijina acum pe aceasti vorbi
mi, aflandu se In gamaria, tidied In annul unui popor cu multe In.

vitaturi granite, le spune r ce camp gate este acum nest. pentru

merle! De& secerieul scene aria Samarinenii, In sanul gannet
trebuia lucrat cu euvAntul evangheliel.

www.dacoromanica.ro

55

nu v'ati ostenit 1) ; altii s'au ostenit, i voi ati

intrat intru osteneala lord.
lar din cetatea aceia multi din Samarineni au
crezut intr'insul pentru cuvantul femeiei, care
marturisea : Ca mi-a spus mie toate cate am
facut". Deci dupa ce au venit la dansul Samarinenii, II rugau pe el ca sa ramaie la dansii, si a
ramas acolo 2 zile. $i mult mai multi au crezut
pentru cuvantul lui. $i femeiei ziceau : Nu mai
credem pentru vorba ta ; ca insine am auzit si
stim, ca acesta este cu adevarat Hristos, Mantuitorul lumii.
24. Noua intoarcere a lui lisus in Galileia.
Vindecarea slujitorului imparatesc.

(Matei4, - ; Marcu

1, - ;

Luca 4,

; loan 4,

-j.

pupa doua zile, a iesit Iisus de acolo i s'a

intors in Galileia, cu puterea Duhului, si a iesit
vestea despre.el in toata laturea aceia. $i el in%Tata in sinagogile lor, hind slavit de toti.

$i cand a venit in Galileia, 1-au primit pe

dansul Galileenii, fiindca au vazut toate cate a
facut in Ierusalim la praznic, n i ei venisera la
praznic. Si lisus propoveduia evanghelia imparatiei lui Dumnezeu i zicea : Ca s'a plinit vremea i s'a apropiat imparatia lui Dumnezeu ; pocaiti-va i credeti in evanghelie I
1. Apoatolli an ea vie la II/craze In camellia pregatIte ae Mantuitorea pentra aettel de lueru. Vorbtrea ea Samarineanca fusoec
1nceperea unui aettel de lueru. Acolo venieera scum locuitori din
tot &aqui recin i lett cu &remits evanghelizaroa Inceputi. In
cihnpul mitt& pregialt au al vie apoetolii.

www.dacoromanica.ro

56

$i a venit lisus iarasi in Cana Galileei, unde a

Mut apa yin. $i era un ont imparatesc

1),

al

carui fiu era bolnav in Capernaum. Acesta, au-

zind ca fisus a venit din Iudeia fn Galileia, a

mers la el si-I ruga pe dansul, ca sa se pogoare
si sa tamdduiasca pe fiul lui, ca vrea sa moard.
Iar fisus a zis catre el: De nu veti vedea semne
i minuni, nu yeti crede 9". Zis-a catre el omul
cel 1mpardtesc Doamne, pogoara-te 3), mai nainte, paean nu muri fiul meu I" Zis-a lisus lui
Mergil fiul tau viu este". $i a crezut omul cuvantului care a zis lisus lui, i s'a dus. $i iata,
pogorandu-se el, slugile lui 1-au intampinat pe
el si i-au spus, zicand : Fiul tau este viu", Deci
ii intreba pe ei de ceasul intru care i-a fost mai
bine. $i i-au zis lui, cd ieri in ceasul al saptelea 4)
1-au lasat frigurile. Deci a cunoscut tatal c in
ceasul acela a fost, in care a zis Iisus lui : Fiul
tau viu este" ; si a crezut el si casa lui toata.
Acesta Mean al doilea semn a flout lisus venind
din ludeia in Galileia.
1. In vremea Mantultorulul, Palestina se ails sub atipanirea Ito.
mallet% Omul Impiratese trebuie eh fi lost capetorda unei tabere
de Went care vor fi locuit la Capernaum. Acesta thee era pagan.
Totuel, Iota et et pigAnii alearga la ajutorul Domnului. Ei au +/taut
puterea Sa el tared ca este trimes dela Dumnezeu el are ptttere
de sue.
2. Sluptorol Imperatesc even credinfa, dar nu sea cum trebuia
eh fie dupe socotinIa Mantuitorului. El vole dorsal puternice, dupt
cum lei Inchipula el oh trebuie MI fie ele. Dar Dumnezeu nu are a
lucre dupe cum credo omul, In acessta, credinja slujitorului era
Inch gubreda.
B. Indrumirea slabi a credinfel sale se vede Inch ei de scale cd
el credea de trebuinva ea Mantuttoral sa fie numal dealt de fall
la full eau pentruca ah-1 polite vindeca. Mantuitorul lash l-a via:feat de departe, dupe Cum grata povestirce mai la vale
4. Ceasul al eaptelea la Caret e ceasul 3 dupt ameaul la noi.

www.dacoromanica.ro

57

25. Venirea lui lisus dela Nazaret la

Capernaum

(Matei 4. -,, ; Luca 4, tem-1

Si apoi a venit Iisus In Nazaret '), uncle era

crescut, si a intrat, chip obiceiul sat', in sinagoga in ziva Sambetei, si s'a sculat sa citeasca.
$i i s'a dat lui cartea Proorocului Isaia. $i des-

chizand cartea, a aflat locul unde era scris :

Duhul Domnului peste mine, pentru care 2) m'a
uns ; a binevesti saracilor m'a times; a tamadui
pe cei zdrobiti la inima ; a propovedui robilor
iertare i orbilor vedere ; a slobozi pe cei slaramati, intru usurare ; a vesti anul primit al Domnului". $i inchizand cartea, a dat-o slugii si a
sezut, i ochii tuturor din sinagoga erau privind
: Asspre el. $i a inceput a zice cAtre
tazi s'a implinit Scriptura aceasta intru urechile
voastre". $i toti ii marturiseau pe el si se mirau
de cuvintele darului care eseau din gura lui, si
ziceau ,Au nu este acesta feciorul lui basil ?" $i
a zis catre ei : Cu adevarat yeti zice mie pilda
aceasta : Doftorule, vindeca-te pe tine insuti 1
Cate am auzit ca s'au facut in Capernaum, fa si
aid, in patria ta I" $i a zis : Amin graiesc voua
1. Dela Cana, liens a venit In Nazaret. Cove mai nainte, dupi
nunta din Cana, s'a dos la Cspernaum, iar de aeolo la lerusallm,
undo a alungat pe schimblitori din templu.
'2. E cludata edllitinea romilnesset a Noului Testament din 1922.

Locum care erau

bine In ediliunea din lela, au toot strieate In

aceasta din unni: Un astIel de loc este aoi. In loc de pentru care
WO tots, receipts: u eneken , cum era In 1916, s'a pus: presto
mire .. Tot oat:, la rugciunea Dreptulni Simeon, In loc de Acton
atobozeeti, cum era bine, s'a pus Amon elobozeete. La loan I, 19,
inane S'a /adorn( In loc de s'au naseut, Mind si se InIeleaga
despre lisus, celace ere spiv) despre oat:mail eurati.

www.dacoromanica.ro

58

ca niciun prooroc nu este primit in patria sa. $1

intr'hdevar graiesc voua, multe vaduve erau in
zilele lui Ilie in Israil, cand s'a incuiat cerul 3
ani i 6 luni, incat s'a facut foamete mare peste
tot pamantul. $i catre niciuna dintr'acelea n'a
lost trimes Ilie, fara numai la Sarepta Sidonului,
la o femeie vaduva. $i multi leprosi erau in zilele lui Elisei proorocul in Israil, i niciunul dinteinsii nu s'a curatit, fart numai Neeman Sirianul". $i s'au umplut toll de manic in sinagoga
auzind aceasta 1). $i sculandu-se, 1-au scos pe el
afara din cetate i I-au dus pe el Oita in spriceana muntelui, pe care era zidita cetatea lor,
ca sa-1 arunce jos. lar el, trecand prin mijlocul
lor, s'a dus.
$i lasand Nazaretul, a venit si a locuit in Capernaum, langa mare, in hotarele Zavulonului gi
ale Neftalimului, ca sa se implineasca ceiace s'a
zis prin Isaia proorocul care zice : ,Pamantul Zavulonului i pamantul Neftalimului spre mare,
dincolo de Jordan, Galileia neamurilor ; norodul
celce sedea intru intunerec a vazut lumina mare,
si celor ce sedeau in laturea si in umbra mortii,
lumina a rasarit lor". De atunci a inceput lisus
a propovedui si a zice : Pocaiti-ua, cd s'a apro1. De co s'au suptret Evreli and Deus le-a opus &rearm I Din
prIela ei Sarepta Bidonului era Intro piginl, In Stria, iar Neeman
era ni el linden. Deci, deal pigini, s'au Invrednleit Inaintea altora
a II ingriDti de proorocil Domnului. Aceeeta

nezeu nu Be Ingrijecte numal de

Iasi arati ci

Dum-

Eyre i el piginli, deal aunt buni,

pot ants mal multi Military Inaintea lui Dumneaeu. De aiel et:Orarea. Deus lust Ii Invite et nu se trufeasca a vedea Mande tunnel
la el, gi la Will picatele.

www.dacoromanica.ro

59

piat tmpdrcitia cerurilor ! 9. Si (asa) s'a pogorit

in Capernaum, cetate a Galileei, si era invatandu-i pe ei Sambata si se spairnantau de invatatura lui, cad cu stapanire era cuvantul lui.
26. Chemarea celor dints: apostoli din Mantel.
(Matei 4, - ; Marcu 1, 14'20.1

Umbland lisus pe langa Marea Galileei, a

vazut pe doi frati : pe Simon, ce se numeste
Petru, a i pe Andrei2), fratele lui, aruncandu-si
mreaja in mare, ca erau pescari. $i le-a zis for :

Veniti dupa mine si va voi face vanatori de

oameni r. lar ei, indata, lasandu-si mrejele, au
mers dupa dansul. $i de acolo, mai inainte mergand, a vazut pe alti doi frati : pe lacou al lui
Zevedei i pe loan, fratele lui, in corabie cu
Zevedei, tatal lor, carpindu-si mrejele lor. Si indata i-a chemat i pe dAnii. Si lasand pe fatal
lor Zevedei in corabie, impreuna cu simbriasii
s'au dus dupa dansul.
27. Minunile lui lisus in Capernaum. Vindecarea unui indrIcit si a soacrei lui Petru.
Multe alte minuni.
(Matei 8, ,,- ; Marcu

1,

; Luca 4,

-0).

Si a intrat Iisus in Capernaum, i indata Sam1. Imp:Emilia ea-unites eau Impart/fie hi/ Dumnesen este names
and Dumnezeu face puterea en mai &balite Intro oameni prIn trimegii ail pi clod porunollo sale hemp a fi mai clutate gi mai urmate
de oameni. Atunci nu mai aunt carmuitoare gusturile oamenilor, ci
orAnduielile lui Dumnezeu.
2. Petru pi Andrei cunogteau po Ilium din ludoia. Tot aga II vor
fi cunoscut gi lacer pi loan, care fusesc mai Intel ucenic al lui loan
Botexatorol l va fi vizut l cunoscut i pe lime acolo.

www.dacoromanica.ro

60

bata, intrand in sinagoga, frigate poporul. $i se

spaimantau toti de invatatura lui, ca era invatandu-i pe ei ca cela ce are putere 9, iar nu ca
carturarii.

$i era in sinagoga lor un om cu duh necurat,

si a strigat graind : Lasa, ce este noua si tie,
lisuse Nazarineanule ? Ai venit sa ne perzi pe
noi ? Te stiu cine esti : Sfantul lui Dumnezeu".
Iar Iisus 1-a certat pe el graind: s,Taci i iesi
dintr'insul I" -). $i 1-a scuturat pe el duhul cel
necurat i, strigand cu glas mare si aruncandu-1
in mijloc, a esit dintr'insul, nimic vdtamandu-1
pe el. $i s'au spaimantat toll si se intrebau intre
sine graind : Ce este aceasta ? Ce este aceasta
invatatura noua ? Ca cu stpanire porunceste si
duhurilor celor necurate 1-1 asculta pe dansul.
$i se ducea vestea despre el in toata laturea Galileiei.

$i indata esind din sinagoga, a venit in casa

lui Simon si a lui Andrei, cu lacov l cu loan.
lar soacra lui Simon zacea aprinsa de friguri
mari i 1-au rugat pe el pentru dansa. $i venind
si stand langa ea, a apucat-o de mana si a certat
frigurile si au lasat-o pe dansa i indata sculandu-se, le slujea lor.
I. Cum este aceasta ei el invite ea Inlet even nature, gi att
Mntuitorni lei didea favdtAtura lui fattest.
Pe c,ind carturarii nu fareau dealt talculau Int. Won ale Dilute,
Mara de aceseta, 111Intuttor iii vorbea en mien dentin latemetat
precum carturaril

,.

stapan pe Inv:II/tura Sa, pe and earturarit pas Anal In 'locateitle lor, ea ceice chilnuiau care ar ft &ilea cea mat bunt de usenet
gi

o Snail dint
2. liens }Milton nu primetne marturisiree duli uliti accurst, enter
rand el spline tales rul. El nu s yea num& o marturi ire &Irani de
o clink et ea limn avant] ea fie curet.

www.dacoromanica.ro

61

Iar facandu-se seard, cand apunea soarele, toti

cati aveau bolnavi cu multe feluri de boale, i-au
adus pe ei catre dansul ; iar el pe fiecare din
ei, punandu-si mdnile, i-a tamaduit pe ei. $i
eseau j draci din multi, strigand i grAind, cd
tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. $i certandu-i,

nu-i lasau pe ei sa graiasca, cad il stiau ca el

este Hristos. $i a tamaduit pe top bolnavii, ca
sa se implineasca ceiace s'a zis prin Proorocul
Isaia care graieste : Acesta neputintele noastre
a luat i boalele noastre a purtat" 1).
$i a doua zi, foarte din noapte sculdndu-se, a
esit i s'a dus in loc pustiu, i acolo se ruga. $i
au mers dupd el Simon i ceice erau cu el. $1
gsindu-1 pe dansul, i-au zis lui : Toti te cauta".
$i noroadele 11 cautau si au venit Oita la dansul
si-I tineau ca sa nu se clued dela dansii. $i a
zis catre ei : Se cade mie sa vestesc i altor
cetati si in orasele i satele ce sunt mai aproape,
ca sd propoveduiesc i acolo impArAtia lui Dumnezeu, cd spre aceasta am venit. $i propoveduia
in adunarile lor, in toatA Galileia i dracii scotea.
28. Intdia propoveduire in Galileia. Pescuirea
minunata. Vindecarea unui lepros.
(natal 4, --, -SI; 8, 18'21 ; Marcu 1 '13 ; Luca 5, ,-1,3).
In vremea aceia, a strAbAtut Iisus toata Galileia,
invatand in adunarile lor i propoveduind evanghelia imparatiei si taint; duind toata boala i toata

neputinta intru norod. $i a esit vestea lui in

1. Cuvintele ncesten aunt din hale 53, I.

www.dacoromanica.ro

62

toata Siria 1) i aduceau catre dansul pe toti cei-

ce patimeau ran cu feluri de boale, i pe ceice

erau tinuti de chinuri, i pe cei indraciti si lunatici, i pe cei slabanogi, i ii vindeca pe ei.
i au mers dupa dansul noroade multe din Galileia si din Decapole 2) si din Ierusalim si din
ludeia si din ceia parte de lordan, (Matei 4, 28-20,
5i cand 11 imbulzea pe el norodul ca sa auda
cuvantul lui Dumnezeu si el sta langa iezerul
Ghenisaretului, a vazut doua corabii stand langa
iezer, iar pescarii, iesind dintr'insele, spalau mrejele. $i intrand inteo corabie, care era a lui Si-

mon, I-a ragat pe el s'o departeze putin dela

pamdnt ; i ezand, invata pe noroade din corabie. lar daca a incetat a grai, a zis catre Simon: Departeaz-o la adanc i aruncati mrejele
voastre spre \tare". $i raspunzand Simon, a
zis lui: olnvatatorule, toata noaptea ostenindu-ne,

nimic n'am prins, dar dupa cuvantul tau, voi

arunca mreaja". $i aceasta facand, au prins multime molts de peti, si se rupea mreaja lor. $i au
facut semn sotilor lor, cari erau intr'alta corabie,

ca sa vina i sa le ajute lor. $i au venit si au

umplut amandoua corabiile, incat se afundau
ele. lar Simon Petru, vazand, a cazut la picioarele lui lisus, graind : Iesi dela mine, a om
1. Sirla era tare Indati mai spre mind noapte de Darnels, undo
lucre anntinterul.
2. Decapole era Omani mai spre rilearitul Galiteei, uncle deseorl
a foal Mantuitorul in cutreief A rile sale de prodoveduire. Trecea
on bares dinspre partea do spite a lanolin Ottenmaret, catre cee
din rasirit et Ind itd se afla In Decapole. Acolo era dommtor trod
Fillip, pe and In Galiteis era fratele eau trod Antipa.

www.dacoromanica.ro

63

pacatos sunt, Doamne". Ca-1 cuprinsese pe el

spaima, si pe toti ceice erau cu dansul, pentru
vanarea pestilor pe care-i prinsesera. Asijderea
si pe lacov i pe loan, feciorii lui Zevedei, care
erau sotii lui Simon. $i a zis Iisus catre Simon :
Nu te teme, de acum vei vana oameni I". $i
scotand amandoua corabiile la pamant, lasand
toate, au mers dupa dansul.
$i a fost, cand era el intr'una din cetati1)
iata un om era plin de lepra '), si vazand pe
Iisus 3), a cazut pe fata sa, i s'a rugat lui, graind :
, Doamne, de vei vrea, poti sa ma curatesti". lar

lui lisus facandu-i-se mila, a intins mana sa, si

s'a atins de el, si i-a zis lui : Voiesc, curateste-te l .

$i zicand elIndata s'a departat dela

dansul lepra, i s'a curatit. $i i-a poruncit lui zicand : Vezi, nimanui nimic sa nu spui, ci mergi

de te arata preotului, si du pentru curatirea ta,

cele ce a poruncit Moise, intru marturire lor.
$i 1-a slobozit pe dansul. lar el, iesind, a
inceput a propovedui multe si a vesti cuvantul. lar cuvantul mai mult strabatea pentru
dansul, si se adunau noroade multe ca sa auda
si sa se tamaduiasca dela dansul de boalele lor,
1. Cetiti din Galileia, pe unde propos eduia atunci.
2. Lepra era o boala cumplita, molipsitoare, ease eaten pe om
din rAndul celorialtI, ea sit nu den boatA pi altos,. Carnea Incepea
a putreas st se macula Inset, mai total degetele, care erau manmite din Incheieturt pi cadeau Apoi cuprindett tot trupul, care
ajungea numai o rana i bube. a ami este leprA, dar nu slat de
mutt co In remea Mantel torulut
3. Lepropil nu aveau vole ad locuiasca In orig. Data acesta a putut
vedea pe haus, a lost Inteo cline and Domuul a mitt din ores pi
a trecut dintr'un oral Ia altul. blunted ape I-a putut vedea.

www.dacoromanica.ro

64

incat el nu mai putea sa intre vazut in cetate,

ci era afara, in locuri pustii si veneau la el de
pretutindenea, si el se ruga.
$i vazand lisus noroade multe imprejurul sau,
a poruncit ucenicilor sa mearga de cealalta parte.
$i apropiindu-se un carturar, i-a zis lui : Inva-

tatorule, -voi sa merg dupa tine oriunde vei

merge". $i a grait Iisus lui : Vulpile au vizunii
si pasarile cerului cuiburi 1), iar Fiul Omului n'are

unde sail piece capul". Iar altul din ucenicii lui 2)

i-a zis : Doamne, ca-mi voie intai sa merg sa

ingrop pe tatal meu". lar Iisus i-a zis lui : Vino

dupa mine si lasa mortii sa-si ingroape pe mortii
lor". $i intrand el in corabie, au mers dupa
dansul ucenicii lui.

29. Vindecarea slbanogului din Capernaum.

(Matei 9, ,-, ; Marcu 2-,, ; Luca 5, -)

Si dupa ate va zile, intrand lisus in corabfe,

a trecut si a venit iarasi in Capernaum, cetatea
sa. $i in una din aceste zile, era el invatand. $i
s'a auzit ca este in casa. $i indata s'au adunat
multi, incat nu mai incapeau nici pe langa usa,
si graia lor cuvantul. $i sedeau fariseii i invatatorii legii, care venisera din toate satele GailI. Cu adevarat, vulpile l pdairile avonu mai mult deeM liens,
Chided ele Isi aean culcusul lor, tar Deus nu awes case sa. Deci
El spunea carturarului ad nine vine la El vine pentru tanS curietesti, caei lucruri trupestl nu are.
2. Acesta nu ora ucenic din eel 12, eici In vremoa mein Haus
Inca nu I adunaso pe toti, ci era din ceice ascultaserli euvintelo
lul In allele conies. lieu, concocts Intelnenl et el pluteste Intro
urmarea sa si grijile case' si p spline cil urmarea Lui trece paste
alto griji.

www.dacoromanica.ro

65

leei si ale Iudeei si din Ierusalim, i puterea Domnului era spre a-i tamadui pe ei. $i iata niste

barbati, purtand in pat pe un om, care era slabanog, i cautau sd-1 duca inauntru i sa-1 puie
inaintea lui. $i neputand ei a se apropia de el
pentru norod i neafland pe unde sa-1 duca, suindu-se deasupra acoperemantului i spargandu -I,
au descoperit casa unde era i, printre caramizi,
1-au slobozit pe dansul si au pogorit patul in care
zacea slabnogul in mijloc, inaintea lui lisus ').
Iar Iisus, vazand credinta lor, a zis slabanogului :
,Fiule, iarta-ti-se tie pacatele tale r. $i au inceput a cugeta carturarii si fariseii graind : Cine
este acesta ce graieste hule ? Cine poate sa
ierte pacatele fara numai unul Dumnezeu ? Iar
Iisus, cunoscand gandurile lor, raspunzand, a zis
catre dansii : Ce ganditi acestea intuit inimile
voastre ? Ce este mai lesne a zice slabanogului:
larta-ti-se tie pacatele tale", sau a zice : Scoala
ski ridica patul tau si umbla ?" 2). Ci pentruca

sa sti(i ca putere are Fiul Omului 'pe pamant a

ierta pacatele, (a zis slabanogului) : Scoala ski
1. Cititorul roman si nu se minunere gi aft-i peril pest. putinti
'a putut Alga un bolnav pe Groper* Su se stle totusi ca
locuintele Dweller nu era cladtto tememic ea ale noastre de azi.
Fiindcl In acele linuturi nu plinth, casele au eacoperiau1 drept al
lab. I u o scat* pe care o airway casele, to puteai usor mai al
di coper ecoponsul
2. Al I nu era vorba de co era mai rigor de zis, ci prin ce puteau ft funnel: Mandan mai usor. Ca Mestitme do greu eau usor,
t una at
Its era greu on numai Dumnereu le putea face. Dar ca
lucru I biter pentru ocbti rau-voiterilor, mai mitacatoare era *rind.cares, fandea se putea redea indati cum eelee nu se putea mire
de bo 18. se face dinteodata agnates. Deseeia 51 Domnul Hrietes
lice indath : el pentruca se gtin all putere are Fiul Omului a ierta
pacatole, a xis): &male, is i patul tfiu 01 mergi la case ta!
5
cum

www.dacoromanica.ro

66

Tidied patul tau l mergi la casa tali'. $i indata

sculandu-se inaintea lor, a luat patul pe care
zacea i s'a dus la casa sa inaintea tuturor, sla-

vind pe Dumnezeu. $i spaima a cuprins pe toti

si slaveau pe Dumnezeu care au dat putere ca
aceasta amender, zicand : Am vazut lucruri
minunate astazi".

30. Chemarea lui Matei la apostolie. Osptul

din casa acestuia. Invitaturile date atunci.
(Matei 9, -

Marcu 2,

14-2!

Luca 5, -

).

Si lisus a e*it iarai la mare si toata multimea venea la el, i-i invata pe dnli. $i trecand,
a vazut pe un om sezand la vama ce se numea
Levi, zis i Matei ), fiul lui AILu, i i-a zis lui : Vino

dupa mine !". $i lasand toate, s'a sculat si a mers

dupa dansul. Si Levi i-a facut lui ospt mare in

casa sa. $i era norod mult de vamesi si de alti

pacatosi, care sedeau impreuna cu lisus i cu
ucenicii lui, cd erau multi i mergeau dupa el.
lar carturarli i fariseii vazandu-I pe el ca mananca cu vamesii i cu pacatosii '), au zis ucenicilor lui : Ce este cd cu vamesii i cu pacatosii mananca i bea 7" $i auzind lisus, le-a zis
lor : N'au trebuinta cei sanatosi de doftor, ci cei
bolnavi. Deci mergand, invatati ce este: mild
1. Apostolul Matei e num t cu numele de Main In evanglielia
serial' de ol oi Levi la Marcu si la Luca. Dar aunt una al aceias
fii nt.

2. Pentru (arise!, onmenil [farad ei oamonii din popor care umblau cu lisua erau socotiti ea paeAtooi I urgleiti de Dumnozeu,

www.dacoromanica.ro

67

iar nu jertfcil), cd n'am venit sd chem

pe cei drepti la pocdinta, ci pe cei pacatosi".
voiesc,

31. Intrebri despre post. Vinul nou in foi vechi.

(Matei 9 - ; Marcu 1 - ; Luca 5, - ,).

Ucenicii lui loan si ai fariseilor posteau, si

au venit la dansul ucenicii lui loan zicand:
Pentru ce noi, ucenicii lui loan ), postim si facern rugaciuni, asemenea i ai fariseilor, iar ai
tai nu postesc si Ind:vaned si beau ?". $i le-a zis
lor lisus : Au doard pot fiii nuntii sa posteasca
p late cand mirele este cu dansii? ). CAM vreme
au pe mirele cu ei, nu pot sd posteascd. Dar
vor veni zile cand mirele se va lua dela dansii
pi atunci vor posti intr'acele zile". S graia ei
pilda Cairo dansii : Nimeni nu pune petec de
haina noua la haind veche, iar de nu, si pe cea
noud o rupe i la cea veche nu se potriveste
petecul ce este dela cea noud. Si nimeni nu pune

yin nou in foi ) vechi, iar de nu, va sparge vinul

I. In oehil lui Dumne eu, faptele de bunatate ai de mila fell
dr aproapele emu socotite ea mai pre sus de slu bele Inchinani.
Fan eh le faceau mai mull pe acestea din urmd pi mai putln pe

cele dintai.
. Derniii lui loan erau uccijiti pe Domnul Ilristos c mirlrea
lui a Intrceut pe cea a lnvalatorului lor. Abia mai tarziu Mau deep, rtit ei de fans& pi au vend la list's.
S. Venire. lui lieu e o vreme de veselie M de sirbdtoare, pe
cand postul e de tristelil. De ce deci sa posteasea ucenieli cand

Domnul era cu ei Y

4. Prin to se inteleg burdufurile care se Intrebuinteaza In ra-

s.rit i se Tntrebuintau odata pi la noi, pantru pistrarea materiilor

curgAtoare. Prin asemdnarea tut,

lieu@ spune ea InvAliturile Noului

Te lament nu pot Inc ipea In orAnduirde celui Vecluu. Nu putem
trii in felul Vechlului Testament PI sA punem in cuptinsul lui poruncile celui Nou.

www.dacoromanica.ro

68

cel nou pe foi, si el se va varsa

foile vor peri ;

ci vinul cel nou se cade sal puie in foi noi si

amandoua se vor tinea. $i nimenea care bea de
cel vechiu indata voieste de cel nou, ca zice :
cel vechiu mai bun este".
32. Femeia bolnav de curgerea sfingelui.

Vindecarea fiicei lui lair.

(Ma'el 9, Ind

Marcu 5,

; Luca 8,

41-59)

Acestea graind el catre dansii, lata, a venit

la dansul unul din mai marii sinagogii, cu numele
lair ), care, vazandul pe dansul, a cazut la picioarele lui si-I ruga pe dansul mult zicand :
Fiica mea spre sfarsit este, a murit, ci vino
de-ti pune maim pe dansa, ca sa se mantuiasca i sa traiasca I $i sculandu-se lisus, a
mers cu dansul i ucenicii lui, i dupa dansul a
mers norod mult si-I impresura pe el.
$i o femeie oarecare, fiind intru curgerea sangelui de 12 ani, i multe patimind dela multi
doftori, i cheltuindu-i toate cele ce avusese, si
nimic folosindu-se, ci mai vartos mergand spre
mai rail, auzind de Iisus ca vine cu norod mult
inapoi, s'a atins de poala hainei lui, ca zicea :

Numai de haina lui de ma voi atinge, ma voi

mantur. $i indata a secat izvorul sangelui ei si
a simtit cu trupul ca s'a vindecat de boala. $i
indata lisus, cunoscand intru sine puterea ce a
iesit dintr'insul, intorcandu-se catre norod, a zis
I. Ace t lair era mai marele ina g og it din Caperneum.

www.dacoromanica.ro

69

Cine s'a atins de mine ?" 9. lar lepadandu-se

toti, a zis Petru i ceice erau cu el : Invatatorule, noroadele te imbulzesc i te stramtoreaza,
si zici : eine este celce s'a atins de mine ?" far
lisus a zis S'a atins de mine oarecine, ca. eu
am cunoscut puterea care a esit din mine". $i
se uita imprejur sa bada pe ceiace a facut aceasta.
Iar vazand femeia ca nu s'a putut ascunde, infricosandu-se ni tremurand, a venit, si cazand
inaintea lui, i-a spus inaintea a tot norodul pentru

care pricing s'a atins de el si cum ca s'a tamdduit indata. lar el i-a zis : Indrazneste, Ilia
credinta ta te-a mantuit. ) Mergi In pace si fii
sanatoasa de boala ta !".
Inca graind el, au venit dela mai-marele sinagogii zicand : Fiica ta a murit ; nu mai supara pe invatatorul !". lar lisus indata ce a auzit
cuvantul ce s'a grait, a zis mai-marelui sinagogii :

Nu te teme ! Crede numai si se va mantui !".

$i n'a lasat pe niciunul s mearga dupa dansul,
fara numai pe Petru i pe lacov i pe loan, fratele lui Iacov. $i au venit in casa mai-marelui
sinagogii, si au vazut turburare, plangand aceia
si tanguindu-se mult. $i viind lisus in casa boierului i vazand flueratorii i inultimea galcevind.
a zis /or : Ce va turburati i plangeti ? Fugiti, ca
fecioara n'a murit, ci doarme !". $i radeau de
dansul, stiind ca a murit. lar el, scotand afara
l,a prea bine cine I-a alms, dar punea Introbarea
1. hgua
aceasta, pentruca multimea si InIeleaga ce s'a suvanit i si se

In credinja ei.
a. In chi:in calor mai mari dureri, numai credinta este ace care
sprijina pe Om et-I impedeca de a se prabuei In ilesaudejde.
aprind

www.dacoromanica.ro

70

pe toti, a luat pe tatal fecioarei i pe mama ei

si

pe ceice erau cu el si a intrat unde era fe-

cioara zdcand. $i apucand pe fecioara de mana,

i-a zis ei: Talita cumi ! ceiace se talcuieste :
Fecioara, tie zic, scoala-te !". Si s'a intors duhul
ei si a inviat indata Si s'a sculat fecioara si
umbla, ca era de 12 ani. $i s'au spaimantat cu
soaima mare, $i le-a poruncit lor mult ca nimeni
sa nu stie aceasta ; si a zis sd-i dea ei de m'incare. $i a esit vestea aceasta peste to pat iantul
acela.

33. Vindecarea a doi orbi i a unui mut

(Mut& 0,

4),

Si trecind Iisus de acolo, au mers dupa dansul

doi orbi, strigand i graind : Miluieste-ne pe noi,

Fiul lui David !". lar dupa ce au mers in casa,

au venit la dansul orbii si le-a graft lor lisus :
,,Credeti ca pot sa fac eu aceasta ?". Grait-au
lui : Asa, Doainne I". Atunci s'a atins de ochii
lor graind: Duna credinta voastra fie gotta!, )
$i s'au deschis ochii lor. $i le-a poruncit lor lisus
graind : Vedeti, nimenea sa nu stie". lar ei esind
1-au vestit pe dansul in tot pamantul acela. lar

esind ei, iata, au adus la dansul pe un om mut

indracit. $i scotandu-se dracul, a grait mutul si
s'au mirat noroadele, graind, ca niciodata nu s'a
aratat aa intru Israil. lar fariseii graiau : Cu
domnul dracilor scoate pe draci".
1.

Fiul lui Dumne/eu m lweete c

01 inuni

numit pe

www.dacoromanica.ro

Ce

e cre .

71

CAPITULUL V

Anul II din lucrarea Domnului Hristos pe SWrit. Dela Patele al H-lea liana la al 111-lea.
34. Vindecarea sl5b5nogului dela scaldadatoarea Vitezda.
(loan 5, -, ).

Dupa acestea, era praznicul Iudeilor,

s'a suit
lisus in lerusalim. $i este in lerusalim scaldatoarea
i

oilor ), care se chiama evreieste Vitesda, cinci

pridvoare av ind. Intr'acelea zacea multime multa
de bolnavi, orbi, schiopi, uscati, asteptand miscarea apei. Ca inger la vreme se pogora in sealdatoare i turbura apa, si care intra intai dupd tur-,
burarea apei, se tacea sanatos ori de ce boala era
cuprins. Pe acesta vazandul lisus zacand i curios-,
cand ca iata, mul A vreme avea, i-a zis lui : Voiest1
sit fii sanatos ?" Raspuns -a lui bolnavul : Doamne,

om n'am, ca, daca se va turbura apa, sa ma bage

n scaldatoare ); deci pana cand eu merg, altul
inaintea mea se pogoara". Zis-a lisus lui : ,,Scoala-te, ia-ti patul tau si umbla.". $i indata s'a lama
sanatos omul 4 si-a luat patul sau i umbla ; si
I. Aceast t scAldttoare era o mare strap 'era de api, Intro tart
;MITIl de pcatra i IncunIureta de ziduri marete. Be vede M ezi,
load unde a lost acea minunat s caldAtoare. Ea se rumen a oilor
pentruel era aproape de poarta pm care erau adu e la lerusalim
ode sortite pentru jertfele dela templu.
2. Cati pacItogl n'au @I ei neNoie de un stat bnn Inteo eIlpda
anumiti, pentruca sa fie tfirati la pocainti gi tamiduiti de raul patimilor los!

www.dacoromanica.ro

72

era intr'acea zi Sambata. Deci ziceau ludeii celui

vindecat : Sambata este, nu se cade tie a-ti lua
patul 1). Raspuns-a lor : Cela ce m'a facut sanatos, acela mi-a zis : Ia-ti patul tau i umbla!"
Deci I-au intrebat pe el : Gine este omul acela
ce ti-a zis : ia-ti patul i umbla ?". Iar rel vindecat
nu stia cine este, ca lisus se dedese in laturi,
norod fiind intr'acel loc. Dupa aceia 1-a aflat pe
el Iisus in biserica i i-a zis lul : lata cd te-ai
facut sanatos, de acum sa nu mai gresesti, ca

sd nu-tie fie tie ceva mai rau ) A mers omul

acela, si a vestit ludeilor, ca lisus este cel ce I-a

facut pe dansul sanatos. Si pentru aceea goneau

ludeii pe Iisus, si-1 cautau pe el sa-1 omoare, ca
facea acestea Sambata 3). lar lisus a raspuns lor :
Tatat meu Oita acum lucreazd, i eu lucrez".
Deci pentru aceasta mai vartos cautau Iudeii sa-I
omoare, ca nu numai dezlega Sambata, ci i pe
1. Evreli fiind orbl, socoteau cd nicI binele nu trebuie fAcut
Sfimbuta. De aceia, In loc de a e bemire, el harp a cArti el Dommil a vindecat Sambata. Iota cum, Ia rumple In mite at lumina In.
vdrtonate, Inchinaren catre Dumnezeu ajun e a ti ca 'Pete Mature,
In Mc de a fi o elobozire ei un Thor mai mu (mire tot come e bun

mdrep Adventietii aunt Mat de Ingupti, Mat pentru el Sambuta

e un idol, In frca amble tr marl infricoeat, In loc en iva Domnului
stl fie unealta prin care mai imintat te sm
eatre Dumnezeu i mult
mai sprinter, apingi pentru a fifty Orel lacrunle Sul. Iar Intro lucrurile lui, et I mai mare este iubirea de omen i.
sa

2. Multe boale se nasc dm

vote neInfrAnata a omului. Damblaus,

sO fi izvorfit dintrun

de care @Lifer] e ace t bo'ntm, trebuie

;lintel de 'IBM, aci ;data Mantuiterul nu

iar fi spas : De acum aa

nu mai greneeti, ea sd nu-Ii fie pe Leva mai riu I

3. Va sd rice MOntuitortil nu pne SOmbata cum o neon Evreii.
Si In aceasti Imprerurare ni in multe allele, vedem cum Montuitorul
se eimte slobod faM de poruneilt lineal Simbetes. Prin aceasta se
rastoarnd i pot lllll e advent Oiler de Sul, care %or an pe bambat
ea Evreii ceice duemineau odati pe Mfintuitorul.

www.dacoromanica.ro

73

Dumnezeu zicea ca-i este tata, intocmai pe sine

acandu-se cu Dumnezeu. Deci a raspuns Iisus
si a zis lor : Amin, amin, graiesc voua, nu poate
Fiul sa faca dela sine nimic, de nu va vedea pe
Tatal facand, ea cele cp face el, acelea i Fiul
asemenea face. Ca Tatal iubeste pe Fiul, i toate
arata lui, care le face el, si mai mari lucruri
decdt acestea va arata lui, ca voi s va mirati.
Ca precum Tatal scoala pe morti i.i inviaza,
asa i Fiul pe care voieste lb inviaza. Ca Tatal
nu judecd pe nimeni, ci toata judecata a dat-o
Fiului. Ca toll sa cinsteasca pe Fiul, precum
cinstesc pe Tatal. Celce nu cinsteste pe Fiul, nu
cinsteste pe Tata! care 1-a trimis.

34. Invitatura lui lisus despre inviere.

(loan 5, 24- 0 )

Amin, amin, graiesc voila : Cela ce asculta

cuvintele mete i crede celui ce m'a trimis pe
mine, are viata vesnica si la judecata nu va veni,
ci s'a mutat din moarte in viata. Amin, amin,
graiesc voua, ca vine ceasul i acum este, cand
mortii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu i ceice vor auzi vor invia. Ca precum Tatal are viata
intru sine, asa a dat i Fiului viata sa aiba intru
sine si stapanire i-a dat lui i judecata sa faca.
Caci Fiu al Omului este, nu va mirati de aceasta,
ca vine ceasul intru care toll cei din mormanturi vor auzi glasul lui. $i vor iei cei ce au facut
cele bune intru invierea vietii ; iar cei ce au
f acut cele rele, intru invierea osandirii. Nu pot

www.dacoromanica.ro

74

eu sa fac dela mine nimic, precum aud judec

judecata mea dreapta este, ca nu caut voia mea,

ci voia Tatalui meu celui ce m'a trimes.

35. Legatura lui lisus cu Teal ceresc.
Dumnezeirea sa.
(loan 5,

1-47)

De marturisesc eu pentru mine, marturia mea

nu este adevarata. Altul este celce marturiseste
pentru mine si stiu cd adevarata este marturia
care marturiseste pentru mine 9 Voi ati trimes
catre loan, si el a marturisit adevarul. lar eu nu
dela om iau marturia, ci acestea graiesc, ca voi
sd v mantuiti. Acela era faclie, care ardea si
lumina ; iar voi ati voit sa va veseliti la un ceas ')
intru lumina lui. lar eu am marturie mai mare
decat loan ; ca lucrurile care mi-a dat mie Tata]
ca sa le svarsesc pe ele, aceste lucruri, care eu
fac, mrturisesc pentru mine, ca Tatal m'a trimis ).

$1 Tatal, cela ce m'a trimes, acela a marturisit

pentru mine. Nici glasul lui ati auzit vreodata,
nici chipul ati vazut. $i cuvantul lui nu-I aveti
ramandnd intru voi, ca pe care a trimis el, acestuia
I. Ilaue strati to acetic* band!' tememrile are dovedesec t El a
venit dela Dumnezeu. El spune Eared or ea nu e vorbade cuvintele
Lui pentru a se incredinta deepre seem., ci ineuei loan le a spus-o,
pa care ei au trifles, ei Moisi le-o mrturiseete Di Seri pturile le o
Intareee. Dar ei nu cants la ce a spas Dumnezeu, ci la ce spun ei

unul citre altul. Deci demi nu ared lui Moisi gi Scripturilor, n'au
Mee Domnul.
creadi nlel euvintelor lui

si

ad vd bac:ere:1i de pro2. Sd va nudity la un ceas Macaroon

poveduirea lui loan o *cartel bucata de creme.
3. lieus spune el mlnunile pe care leet Haut dovedese ea el a
venit dela TatE.

www.dacoromanica.ro

75

voi nu credetl. Cercati Scripturile, ca voua vi separe a avea intru dansele viata vesnica i acelea
sunt cele ce marturisesc pentru mine. $i nu voiti
sa veniti catre mine ca viata sa aveti. Slava dela
oameni nu iau. Ci v'am cunoscut pe voi, c
dragostea lui Dumnezeu n'aveti intru voi. Eu am
venit intru numcle Tatalui rneu, si nu ma primiti pe
mine ;

de va veni altul 'btu numele su, pe

acela yeti primi. Cum puteti voi sa credeti, slava

unul dela altuI luand, l pe slava cea dela singur
Dumnezeu nu o cautati ? Sa nu vi se part ca eu
va voi pari pe voi la 'Fatal. Este celace va pardste
pe voi ; Moisi spre care voi ati nadajduit. Ca de
ati fi crezut lui Moisi, ati fi crezut i mie ; ') ca
pentru mine acela a scris. lar daca Scripturilor
aceluia nu credeti, cum cuvintelor mele yeti
crede ?"

36. Intoarcerea iar in Galileia. Zmulgerea

spicelor.
(Matei 12, 1-14 ; Marcu 2, -, ; Luaa 6, - )
Si

a fost intr'o Sambata, a ,doua dupa cea

dintai ), trecea el prin semanaturi i ucenicii lui

au flamanzit i zmulgeau spice si mancau frecandu-le cu manile. lar fariseii, vazand, au zis
1. Faptul et Evreii nu cred In Hristos e o dovadd ca et nu cred
nici In Moi i al lor. Caei Moist a saris lucruri care vorbeee despre
Hristos gi pentru a Invata lumea ad naddjdulased in El gi eg-L
gtepte. Daca deci ei despretuiese pe firlstos, desprepiese pe
'usual Moisi care a scris pentru Hristos.
2. Sambata neonate era cea care venea a opta 71 dupe Pagti. Deal
sArbatoarea Clad Domnul a vindecat pa slibanogul de 98 de ant Ia.
lerusalim era Pagtele.

www.dacoromanica.ro

76

Iata, ucenicii tai fac ce nu se cade a face

Sambata 9". Iar al le-a zis lor : Au n'ati cetit
ce a facut David cand a flamanzit, el si ceice
lui :

erau cu dansul ? Cum a intrat in ('asa lui Dumnezeu, in vremea lui Aviatar Arhiereul, si a
mancat panile punerii-inainte "), care nu i se
cadea sa le manance, fara numai preotilor, si a

dat celor ce erau impreuna cu el ? Sau n'ati

cetit in lege ca Sambata preotii calca Sambata
in biserica i sunt nevinovati ? ') Dar graiesc voua
ca mai mare decat biserica este aici. $i de ati
sti ce este : Mild voiesc, iar nu jertfa, n'ati fi
osandit pe cei nevinovati". Si le-a zis lor : Sambata pentru om s'a facut, iar nu omul pentru
Sambata. Drept aceie damn este Fiul Omului
si al Sambetei"
37. Vindecarea omulut cu Infirm uscat.
lisus savarseste multe minuni.
(Matei 12,

-; Marcu 3, - , ; Luca 6, ,.

).

Si a lost si in alta Sambata, trecand pe acolo,

-a intrat el in sinagoga i invata. $i era acolo un
2. Farieeli emoteau zmulperea spicelor ea cove oprit a face S

re-

bite, (MIMI liRe pares ceva din lucrarile campultu.

cele 12 pint care es puneau In

iptamind ca jertfa In Imerica Inaiatea mu Dumnezeu
Muni o attain ni, se luau pi unmet precept amen vole BA le mi2. Panda puneral-In into erau

Hectare

mince.

9. Bunt slujbe care mai cu mama trebulen (Mute In due

Sam.
betei, cum e alu ba preoplor ip de meta ei nu pd Atuleac muneind
lute() al ea Recasts.
6. Act Domnul Ilri tos 'el anti domnereirea Be, edict some

et El e atipan ai peete San bitt. Nmenea dintre oameni n'ar f

fndraznit A spule ace, Ionia SAmblita era puet de Dumnezeu ea
al de odihnii.

www.dacoromanica.ro

77

om a carui mana, cea dreapta, era uscata. Si

carturarii i fariseii ii pandeau (sa vada) de-1 va
vindeca Sainbata, ca sa afle vina asupra lui.
Dar el stia gandurile lor, si a zis omului care
avea mana uscata : Scoala-te i stai in mijloc I"
lar el, sculandu-se, a statut. $i 1-au intrebat pe
dansul zicand : ,Se cuvine Sambata a vindeca ?"
ca sa-1 invinuiasca pe el '). Atunci Iisus a zis
catre dansii : Intreba-voi pe voi : ce se cade
Sambata, a face bine sau a face rau ? suflet a
mantui sau a perde ? Ce om este dintre voi care,
de va avea o oaie i va cadea aceia in groapa
Sambata, au nu o va apuca pe ea si o va scoate ?
Dar omul cu cat se deosebeste de oaie ? Pentru

aceia se cuvine Sambata a face bine. lar ei

taceau. $i cautand spre ei cu manie i intristdndu-se pentru impetrirea inimii lor, a zis omului :
Intinde-ti mana ta
Si a intins-o. $i a venit
mAna lui la starea cea dintai, sanatoasa, casi
cealalta 2). far ei s'au umplut de manie i vorbeau unul cu altul, ce ar fi de facut lui lisus. $i
1. Sambita, adica ziva odihnel inteo zi din saptimani a fast
pusi de Dumnezeu, pentruca omul si se odihneased de munca de
peste etptimanA 01 si se ridice Cu mintea la Facatorul eau M si-si
braneasca sufletul. Deci Siimbata a Cost pusa In slujba omului, nu
CA omul sa stea ea tin rob al ei
l si nu se clinteascd, ci ea ea Dial
Intel/ma ceiace n' putut face In women siptImunii, eh si mute
de aufletul lui Bi si se lath,. epre Dumnezeu. Munca trupeasaa
de theta siptamflna apnea asupra omului si1 Ingreuisza duhul. De

aceia el trebuie sa aibi clipe de elobozire, sand sehimbi munca

trupului au cea a sufletului. In om trebuie ea fie ca o cumpani a
vietii, si traiasca amandoui luorarilo: si a trupului si a sufletului,
si atunci omul este Intros si sinitos ei deplin gi mai la stare a-si
Indeplini datoride lui.
2. Numal cat a trains mina, pi fare alt cuvint, minunea s'a atvarsit.

www.dacoromanica.ro

78

iesind fariseii, indata au facut sfat cu ierodianii 9

impotriva lui, ca sa-1 pearda pe dansul.
Dar lisus, cunoscand,s'a dus de acolo cu ucenicii

sai catre mare, si dupa dansul a mers multime

multa din Galileia si din ludeia si din lerusalim
si din Idumeia 2) si din cealalta parte de Iordan
si cei dimprejurul Tirului si al Sidonului .1) ; mul-

time multa, auzind cate facea, a venit catre

dansul. $i le-a poruncit lor sa nu-1 facd pe el
aratat 9, ca sa se implineasca ceiace s'a zis prin
Isaia Proorocul ce zice : Iata pruncul meu pe
1-am ales, iubitul meu, intru care a binevoit sufletul meu ; pune-voi Duhul meu peste dansul n
judecata neamurilor va vesti. Nu se va prici, nici
va striga, nici va auzi cineva in ulita glasul lui.
Trestle zdrobita nu va frange si in aprins nu va
stinge, pana ce va scoate judecata spre biruinta.
Si intru numele lui neamurile vor nadajdui" 4).

Si a zis ucenicilor sai ca sa stea o corabioara

uproape de el, pentru norod, ca sa nu-I impresoare pe el. Ca pe multi a vindecat, incat na1. Irodtanzi erau eel care sedan de partea domnItorului trod
el aparau faptele lui. Ei erau vrajmasii farisellor, dar In Imprejurarea aceastu si to altele, vrAjmagii se uneau Ca ol fie Impotriva
Donmului.

2. Idumera era tinutul mai jos de Palestina, peste care domnea

Trod, ucigaaul pruncilor. Locuitorii nu erau Evrei, dar Bateau 1mprouna cu Evreii din ludela sub seemed carmuire.
S. Tirul l Stdoual erau tare care se numea ci Siria. Era wzatA mai sue de Palestina. Vs ofi zia de nsa departe veneau scum
Indeed si asculte propoveduirca Domauluil Se Mutinies. vestea

despre El si mai sus el mai jos de Palestina ci din tate pique

alergau sa asculte cuvintelo Lui.
4. Sa nu-1 faca aratat, ached si nu sputa a 0 El, oa si-I1mbul
:eased multimea.
6. Tula at, 2; 42, 1 si SI, 1 si lezerbill 34,111.

www.dacoromanica.ro

79

valeau spre el ca sa se atingd de dansul, cati

aveau batai '). $i duhurile cele necurate, cand
ii vedeau pe el, Wean inaintea lui i strigau

graind Tu esti

Fist lui Dumnezeu", $i mult ii

certa p dansii, ca sa nu-I face pe el aratat.
:

38. Alegerea celor 12 apostoli.

(Matei 10-,; Marcu 3, -; Luca 6, 12-le

Si a fost hi zilele acelea, a esit lisus i s'a

suit la munte sa se roage, i toata noaptea a
petrecut intru rugaciunea lui Dumnezeu. $i cand
s'a Meat ziva, a chemat pe care a vrut el insusi
si au venit la dansul. $i a ales dintr'insii 12, pe
care i-a numit apostoli, ca sa trimeata pe ei sa
propoveduiasca l sa aibd putere a vindeca boalele i toata neputinta si a goni dracii. Iar numele
celor 12 apostoli sunt acestea : cel dintai Simon,
ce se numeste Petru, si Andrei, fratele lui ; Iacov
al lui Zeveeei si loan, fratele lui, i le-a pus lor
numele Voanerghes, adica fii tunetului ; Filip si
Vartolemei ; Toma i Matei vamesul ; Iacov al lui
Alfeu si Levi ce s'a numit Tadeu ; Simon Cananitul i luda Iscarioteanul, care 1-a si vandut pe
clansul.

39. CuvAntarea de pe Munte.

(Matel 5; Luca 6,

1
17-20.'

5i pogordndu-se (lisus) cu dansii, a statut in

loc ses 2), si multimea ucenicilor lui' i multime
I. Cali aveau batai, fulled toll eei care aveau noun betegug nAvAleau spre 131 ea eg-L ulna gi eg se vindeoe.
2. Cum a etdtut Ileum la loe gee gl era pe 'auntie? Trebuie ei se

Ole a Item a vorbit atunel pe un mute, Care de amid !acme

www.dacoromanica.ro

80

multa de norod din toata ludeia si din lerusalim

si de pe langd marea Tirului si a Sidonului, care
vetted' sd-I asculte pe el si sa se tamdduiascd
de neputintele lor, i ceice erau chinuiti de 'duhurl necurate, i se vindecau. Si tot norodul cAuta
sa se atingd de el, cd putere esea din el i vindeca pe toti.
Iar vazand pe noroade, s'a suit in munte ; Si
sezand el, au venit la dansul ucenicii lui. Si el,
ridicandu-si ochii sati spre ucenicii lui, l deschizAndu-si gura sa, ii instate pe ei zicand :
1. Fericirile.

Fericiti cei sAraci cu duhul, ca a acelora este

imparatia cerurilor.
Fericiti ceice plAng, ca aceia se vor mangdia.

Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamarital .

Fericiti ceice flamanzesc i insetoseaza de drep-

tate, cd aceia se vor satura.

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui,
se numeste al Fericirilor , Made,' a rostit atunci ouvantarea au
Invatituri creatinesti gi care Incepe eu Invapturile numite .Fericiri . Muntele stela, care se afia In Gaillela, ayes, aproape de
Haul lui, tin loc mai deechie di mai larg, arch. eranghelia Stan.
tutu! Luca II zice sloe pea , De acolo In sus, el mai avea tin suic,
care se poate socoti cartel lui. Aceasta este cu putinti la munD,
Matted pi noi avant tocmai aim Manatee Ceahraului din jud, Deemtului. El are &tier apron!). de vile tut fourth frumos lots noted 51

larg, In care ar putea eta mil de oameni, eta Ingramadme. De

acolo in sus, mai este o ridicAtura de stalled numItii Panaghta.
De I nine a'ar sal pe poalele acesteis, ar fi ca si turn a'ar sui pe
munte tar ceilalD II fisculta din am

www.dacoromanica.ro

81

Fericiti cei curati cu inima, cd aceia vor vedea

pe Dumnezeu.
Fericiti facdtorii de pace, cd aceia fiii lui Durn-

neZeu se vor chema.

Fericiti cei izgoniti pentru dreptate, cd a acelora este ImpAratia cerurilor.
Fericiti yeti fi cAnd va vor ocAri pe voi i va
vor goni i vor zice tot cuvantul rdu impotriva
voastrd, mintind pentru mine 1).
Bucurati-vd i va veseliti, cd plata voastrA
multa este in ceruri, c aa au gonit pe proorocii cei mai nainte de voi.
2. Vaiurile (Luca 6, :CO.

Vai voud bogatilor, ca vd luati mAngdierea

voastrd I 2).

Vai voud celor ce sunteti

sAtui,

acum, c

veti flamanzi I
1. Pentruca Intelesul acestel feriairi sA iasii mai !impede la iveala,

trebuie sebimbata Intro cava apemen cuvintelor din evanghelia

veal.) romilneasca. Cad cuvintele mintind pentru mine., de pilda,
mitt cum le auzim noi des 9i cum aunt cuprinse i in tactile de
acoalA, n'au niciun Inteles i incured mintea copiilor. Intelesul este
Ct prigonitoni, In chip ITC:lanes, din ur5 edam Dyne, vor educe tot

felul de coal si pogo:Uri Impotriva m irturisitorlor lui Hsu.

Meet ierinirea aeon ta, cuprinst In stlhul II, cap. 6 dela Sf. ?demi
avand loon! 9 intro fericiri, ar trebui data aa : Ferteita. yeti fi
cdnd ea vor oetiri pe vos ci va vor goni 0, din urd asupro men gi
in nInd, vor sire tot euteintul rdu intpotreva voastrd.
2. 04 ins !nail m ingdterca voastra muse amna :care vi capItati In a@i

atm U lume multumirea vieii voastre. Omni trebai sA cant multi m ir a In vial de veal, cA apoi v'ne i cealcitA. MultAnurea pAmfintului
atarnii de ea a cerului, dar nu climpotririi. Boottul care luoreazi

ei pentru vine de ve I nu iota in osAnda rostitA de Dotnnulastipra

Jut, ai numai bogatii care vi iau scum mangdierea lor .
3. Mantuttorul are In vedere po scot care nu se g'ndesc decal
numai sa l Implineasca poftele Jar.
6

www.dacoromanica.ro

82

Vai vou celor ce radeti acum, c veti plange

si v veti tangui I
Vai vouA cand toti oamenii v vor zice bine 9,
cd inteacest chip, pArintii lor faceau proorocilor
celor mincinosi I

3. Sfintenia apostolilor (Matei 5 - a ; Marcu 4, ;

Luca 6, ; 8, ,, ; 9)
VOi sunteti sarea pdmantului, iar daca sarea
se va strica, cu ce se va sara ? Intru nimic nu
mai este de treaba, tare numai a se arunca afara

si a se calca de oameni.
Voi sunteti lumina lumii 9. Nu poate cetatea
a se ascunde, deasupra muntelui stand. Nici aprind
faclie si o pun supt obroc, ci in sfesnic i lumi-

ne azd tuturor celor ce sunt in cash i Ca ceice

infra s vadA lumina.
Asa sA lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, ca sa vada lucrurile voastre cele bune
si sa slaveascd pe Teal vostru cel din ceruri
Si le-a zis lor i pita : Au doara poate orb pe
orb sd povaituiasca 7 Au nu vor va cadea amandoi
in groapA ?
4. Implinirea legii. (Matei 5, 1-'20 ; 7. J.

SA nu socotiti c am venit sa stric legea sau

I. E va i died lumea te lauda al al te temi atunci despre stares
ta, Model oamenii laudA dupe cugete t9uratece i nu du pi ermine..
dela Dumnezeu.
2. Cuvintele acestea aunt Indreptato catre apo toll dar la lama
urmelor, orice (Tustin este un apostol. Faptole sale trebule sA fie
ea o lumina care capitol si pe altul de a face luerurile lui Dum
nezeu. Deci trebule sA avem faptele, peatruca, prin ele, sA putem
luera &supra altora.

www.dacoromanica.ro

83

proorocii ; nu am venit sa stric, ci sa implinesc.

Ca amin zic voila : pana ce va trece cerul si

pamantul, o iota sau o cirta nu va trece din

lege, pAna ce vor fi toate. Deci cela ce va strica
una din aceste porunci mai mid i va Invata
asa pe oameni, mai mic se va chema intru imparatia cerurilor ; iar cela ce va face si va in-

vata, acela mare se va chema intru imparatia

cerurilor. Ca zic vou, ca de nu va prisosi dreptatea voastra mai mult decat a carturarilor si a
fariseilor, nu veti intra intru Imparatia cerurilor.
Nu dati cele sfinte candor, nici lepadati margaritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva
sa le calce cu picioarele lor i intorcandu-se, sa

va rupa pe voi.
5. Iertarea nedreptatilor (Mat. 5, ., ; Utica 12, 58.0.

Auzit-ati ca s'a zis celor de demult : Sa nu

ucizi", ca cine va ucide, vinovat va fi judecatii.
lar eu zic voua : ca tot cel ce se mdnie asupra
fratelui sau in desert, vinovat va fi judecatii,
si cine va zice fratelui salt ,,raca", 2) vinovat va
fi soborului ; iar cine va zice : nebune", vinovat
va fi Gheenei 3) focului.
1. Nimena nu se mlinle In desert, Baia tin pricing. Aceat .In
ln, e on edam; In twee manunripto ale evanghelillor,
care Inst nu a gisegte Iti castle mai vechi manuseripte, cum cal
Sinaitic, cel Vatican i altele. Deci spun MlIntuitorului a fost fare
acel ethos,
di El a osfindit nice mania asupra fratelui nostril.
2. Raca era un =Ora de ocari la Evrei gi Inserting aeonurd.
3. Glenna era names onei inn dela moms, de Ierusalim, undo
e ardeau gunoalele oragului. Din pricing cli acolo era foe totdeauna,
desert

pedeapsa eu foe noun din tomes viitoare era fnfAtigata ca o

Sheen gi I se elan ()hens focului. Deal Oheoni o tot una cum
UI zice Iadui.

www.dacoromanica.ro

84

Deci, de-ti vet aduce darul tau la altar, si acolo

iti vei aduce aminte Ca fratele tau are ceva asupra
ta, lasa acolo darul tau, fnaintea altarului, si
mergi mai intai de te impaca cu fratele tau, si

atunci, venind, adu darul tau 9. Si cand mergi

cu prasul pe cale la domn, da lucrare sa te

izbavesti de el, ca nu cumva sa te traga la judecator, si judecatorul te va da temnicerului, si

temnicerul te va arunca in temnita. Amin zic

tie : Nu vei esi de acolo, Oita ce nu vei plati
si codrantul cel mai de pe urma.
6. Curds= Zminteala. Despartenia.(Matei 5, 38'48; 72 12+

Luca 6, 0-0,

Auzit-afi ca s'a zis celor de demult : Sa nu

preacurvesti" I Iar eu zic votta, ca tot cel ce cauth

la femeie, spre a o polti pe ea, iata, a preacurvit

cu dansa intru inima sa.
far daca ochiul tau cel drept te zminteste pe
tine, scoate-1 pe el si-1 leapada dela tine, ca-ti
foloseste tie ca sa piara unul din madularele tale,
si nu tot trupul tau sa se arunce in Gheena. Si

daca mana ta cea dreapta te zminteste 2) pe

tine, taie-o pe ea si o leapada dela tine, cd iti
foloseste tie ca sa piara unul din madularele tale,

si nu tot trupul tau sa se arunce in Gheena.

far= s'a zis, ca cela ce-si va lasa femeia sa,
sa-i dea ei carte de despartenie. far eu zic voua,
ca tot cela oe-si va lasa femeia sa, afara de
1. Durnnezeu nu area
adneem inellInare cleat dupi ce mai
!Mai am Rama dragoste ditto frapi 1101nri.
2. Dead

ie ramnteste, tuned arms te imboldefte spre !Idea.

www.dacoromanica.ro

85

curvie, o face pe ia sa preacurveasca 9, i cela

ce va lua pe cea lasata, preacurveste.
7. Juramantul. (Matei 5, -).
Iar ati auzit ch s'a zis celor de demult : SA nu
juri stramb I ci sa dai Domnului jurAmintele tale l"
lar eu zic vouA : SA nu te juri nicidecum, nici
pe cer, ca este scaun al lui Dumnezeu ; nici pe
clamant, c este asternut al picioarelor lui, nici

pe Ierusalim ca este cetate a marelui Imparat ;

nici pe capul tau sa nu te juri, ca nu poti sa

faci un pAr alb sau negru; ci fie cuvAntul vostru
asa, asa ; nu, nu ; iar ce este mai mult decat

acestea, dela cel rau este.

8. Iubirea vrajmailor. (Matei 5,

18-48

; 7 11; Luca 6, W36)

Auzit-ati cd s'a zis : Ochiu pentru ochiu i dinte

pentru dinte". Jar eu zic voud : SA nu stati impotriva celui rau, ci, de te va lovi cineva peste fata
obrazului cea dreapta, intoarce-i lui i pe cealaltA, i celui ce voieste sa se judece cu tine si
sa-ti ia haina ta, lasd-i lui i camp ; i cela ce

te va sill pe tine (sa mergi) o tuna de loc, mergi

cu dAnsul cloud.

Celui ce cere dela tine dA-i ; si de cel ce voieste

sa se imprumute dela tine, nu te departa si dela

cela ce iti ia ale tale, nu cere inapoi. S precum
voiti sA va faca vouA oamenii, faceti i voi lor
.asemenea.
1. Attila o Iasi sA cadi In primejditt desfraului,

www.dacoromanica.ro

86

Auzit-ati ca s'a zis : SA iubesti pe aproapele

tau si sa waft pe vrajmasul tau! Iar eu zic

voud : Iubiti pe vrajmasul vostru, binecuvantati

pe ceice Ara blesteamd pe voi, faceti bine celor

ce vA Imam pe voi si va rugati pentru ceice vA
supard i vA gonesc pe voi ; cd de iubiti pe ceice

vA iubesc pe voi, ce dar este voua ? Au nu si

vamesii aceiasi fat ? CA si pAcAtosii, nu iubesc
pe ceice-i iubesc pe dansii ? $i de faceti bine
celor ce va fac voila bine si de yeti ImbrAtisa
cu dragoste pe prietenii vostri, ce dar este voila ?

Au nu si vamesii fac asa ? $i de dati imprumut celor dela care nadajduiti a lua, ce dar
este voila, ca i pacatosii dau pacdtosilor imprumut, ca s ia Intocmai. Ci voi iubiti pe vrajmasii
vostri i faceti bine si dati imprumut, 'limit nadajduind, si va fi plata voastrA melee i yeti fi
fill

celui Prea Malt, c el este bun spre cei

nemultdmitori i spre cei rai, cd el rasare soarele

su peste cei rai i pestecei buni i ploud peste

cei drepti l peste cei nedrepti. Deci fiti milostivi, precum i Tatal vostru cel din ceruri milostiv
este si fiti desavarsiti, precum i Tata] vostru
cel din ceruri desavdrsit este I 1),

9. Milostenia 0 rugdeiunea (Matei 6-,, ; 7-;

Luca 11, r,,-).

Luati aminte sa nu faceti milostenia voastra

inaintea oamenilor, spre a fi vast* de dansii, iar
1. Omul niciodata nu poate fi deplin eau desavareit. Totdeauna
va avea acilzaminte. Dar el trebuie ail lnainteze pe ealea deal/airairii, pentruca ail ajunge a fi tot mai bun. Va izbfindi In mane,.

www.dacoromanica.ro

87

de nu, nu yeti avea plata dela Tatal vostru carele este in ceruri. Deci cand faci milostenie, sa
nu trambitezi inaintea ta, cum lac fatarnicii in
adunari si in ulite, ca sa fie slaviti de oameni.
Amin zic voila ca-si iau plata lor. Iar tu, facand
milostenie, sd nu stie stanga ce face dreapta ta,
ca sa fie milostenia ta intru ascuns i Midi tau,
celce vede intru ascuns, va rasplati tie la ardtare 1).

81. cand te rogi, nu fii ca fatarnicii, ca iubesc

sa se roage stand in adunari si in unghiurile ulitelor, ca sa se arate oamenilor. Amin zic voud
ca-si iau plata bor. Iar tu, cand te rogi, intra in
camara ta i, incuind usa, roaga-te Tatalui tau
celui intru ascuns, i Tatal tau, celce vede intru
ascuns, va rasplati tie la aratare. S rugandu-vd,
sa nu graiti multe ca paganii, ca li-se pare lor
cd prin multa vorba lor vor fi auziti 9. Deci nu va.
asemanati lor, ca tie Tata] vostru de ce aveli
trebuinta, mai nainte de a cere voi dela dansul.

died va urma pe eile lui Dumnezeu i va privl spre dfumul,

MIAMI Dumneztu este Mali Para niolun scAzimant t cu totul desAvarsitA.

1. E cu putinfa ea unele fapte ale noastre sA nu se poatil aseunde. Nu urmeazA atunci sA nu le fad, de team (IA vei fi Winn.
Dar omul este la adapost, dami face fapta pentru dulcesSit binelui,
nu pentru a fi vAzut de oameni. linear] este chiar bine ea unele
f apte ad se stie, pentruca i alNi sa fie Indenniati prin ele a umbla
prin aceiaM mile. Dar nu trebuie sA eaute omul anume ea fapta lui
sii fie stint!.
2. Dumuezeu nu ming lungimea rug5eiunii, ci ca ea sii fie terbinte.

www.dacoromanica.ro

88

TATAL NOSTRU.

Deci voi asa sA vA rugati :

Tata/ nostru, carele esti in ceruri, sfinteascd-se
numele Mu.
Vie impeirdtia ta.
Facd.se tutu ta, precurn in cer, i pe pdnuint.

Alma noastrd cea spre fling dd-ne-o noud

astdzi.
51

ne land noud gresalele noastre, precum si

noi iertdm gresitilor nostri.

Si nu ne duce pe noi in ispitd, ci ne izbdvote

de cel viclean9.
Ca a ta este impArAtia i puterea si slava, in
veci. Amin.

Ca de yeti ierta oamenilor gresalele lor, ierta-va i voila Teal vostru cel ceresc. Iar de nu

yeti ierta oamenilor gresalele lor, nici tatal

vostru nu va ierta void gresalele voastre.
1. Aceasti rugiciune, pe care noi o numim Tata nostru, mai
poartii pi numele de Rugricittnea Dontnului, Waded a foot Multi de
fustian Domnul nostru lisue Grimm Sf. Ciprian spune cA, fiira In-

doiali, Dumnezeu va summits aceasti rugleiune, and glisepte in'

tr'insa sirnpirile i cuvintele Fiului Situ Insupi.
2. Millie bunuri pe care orezi na le stapanepti pe plimant, mai
mult le perzi, fiindefi sultan primejdii le amenintil sfi le =alga din
mina ta. Dar bunurile sufletepti nimenea nu le poets rApi dela tine.
3. Dupd cum ochiul slujepte sa ealauzeaseli trupul, ea o luminA

care se afili In el, tot asa gandul eel bun pi cunt slujepte a ne

cArmui bine pi a face fapte dupi lumina lui. De aceia mai i numim
psi omul on gand bun oil era senin la feta, flindca obipul ii este
luminat pi In Mara, pa (And deepre omul ma gianduri rele spunem
a este posomorAt eau lntunecat. GAndul eel mai increpepte i stain

bend chipul care trebuie ad fie biajin al omului.

www.dacoromanica.ro

89

10. Postul (Matei 6,

I
16-18,

Si cand postiti, nu fiti ca fatarnicii, triti, ca-si

smolesc fetele lor, ca sd se arate oamenilor ca
postesc. Adevar zic voila ca-si iau plata lor. Iar
tu, cand postesti, ungeti capul tau i spald fata
ta, ca sd nu te arati oamenilor ca postesti, ci
Tatalui tau, celui ce este intru ascuns. Si 'Fatal
tau, celce vede intru ascuns, va rasplati tie la
aratare,
11. Adevkatele comori. (Matei 6,

19.11 ;

Luca 12, 3r84).

Vindeti avutiile voastre i dati milostenie; faceti-vd pungi care nu se invechesc.

Nu va adunati voud comori pe Witt, unde
moliile i rugina le Arica i unde furii le sapa
si le fura; ci v adunati voua comori in cer,
unde nici moliile, nici rugina nu le strica si de
unde nici furii nu le sapa, nici le lure. Ca unde
este comoara voastra, acolo va fi i inima voastra.
12. Carolina gandului. (Matei 6,

1129 ;

Luca 11,

3436).

Luminatorul trupului este ochiul. Deci, de va

fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat,
iar de va fi ochiul thu rau, tot trupul tau va fi
intunecat. Deci dacd lumina care este intru tine,
este intunerec, dar intunerecul cu cat mai mult ?
Drept aceia socoteste ca lumina care este intru
tine sa nu fie intunerec I), Deci daca trupul tau
1. Tot omul se neote cu cuget stindtee &ti cu puteree de a judeca

Intre bine ni ru. Aceeeth putere trebuie tritriti, pentruca nu

www.dacoromanica.ro

90

va fi tot luminat, neavand vreo parte intunecatd,

va fi luminat tot, casi cand lumina cu strAlucirea.
te lumineaza.
13. Trebuie sa Inman] numai lui Dumnezeu.
(Matei 6, - ; Luca 12, 2223 ; 16,10

Niinenea nu poate sluji la doi domni, ca sau

pe unul va iubi si pe altul va urf, sau de unul
se va tinea si de altul nu va griji 1). Nu puteti
sluji lui Dumnezeu i lui Mamona 2).

Pentru aceasta graiesc voua : Nu vd grijiti cu

sufletul vostru ce yeti manca 1 ce yeti bea, nici
cu trupul vostru cu ce vd veil imbrdca. Au nu
sufletul mai mare este deck hrana i trupul decat
haina ? Cdutati la pasarile cerului, Ca nici seamana, nici secerd, nici adund in jitnite, i Tatal
vostru cel ceresc le hraneste pe dansele. Au nu
aveti voi mai multd deosebire decat acestea ?
$i cine din voi grijindu-se, poate sA-si adauge
statului sau un cot ? Deci dacd nu puteti ce este
mai mic a face, ce va mai grijiti de celelalte ?
Si de haina ce v grijiti ? Socotiti crinii campului
cum cresc. Nici se ostenesc, nici torc. Dar graiesc
voua Ca nici Solomon, in toga marirea sa, nu
'mums, din lumina ee este, sit ajungia fi intuneree. Se Intampli si
aceasta.

I. Cine este alipit prea mult de grijfle pAmantelui vatami nf

zuinta eatre datoriile mai Inalte eeresti. Nu poll fi prieten eu doi
protitniei, cum e Dumnezen i diavolul, ei trebuie all alegi Intro eL
E o amiigire a earnenilor de a orede ea pot face mire pentru Dumnezeu si a 'Irma i pdeatele lumii.
H. Mamona este vorba cc care Sirienii, yodel cu Evreii, numeau,
pe eel arum de el ea dumnezeu al bogatiilOr.

www.dacoromanica.ro

- 91
s'a imbracat ca unul dinteacestia. Deci daca pe
haina campului, care asthzi este si mane se .
arunca in cuptor, Dumnezeu asa o imbraca, nu
cu mult mai vartos pe voi, putin credinciosilor ?'
Deci nu va grijiti zicand : ce vom manca ? sau
ce vom bea ? sau cu ce ne vom imbraca ? cg acestea toate paganii le cautg 1). Ca stie Tatal vostru
cel din ceruri c aveti trebuinta de toate acestea ;.

ci cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si

dreptatea lui i acestea toate se vor adaoga voua.

Drept aceia nu va grijiti de ziva de mane, ca

ziva de maine va griji de ale sale. Ajunge zilei
rautatea ei.

Nu te teme, turma mica, ca Tatal vostru a

binevoit sa va dea voug imparatia.
14. SA ne infrndm a judeca pe alii. Med 7,

r",5 ;

Luca 6, oral.

Nu judecati ca sd nu fiti judecati ! Nu osanditi i nu yeti fi osanditi I lertati i vi se va ierta.

Dati

i vi se va da, masura bung, indesata si

clatita i pe deasupra varsandu-se, vor da in

sanul vostru ; c cu ce judecata yeti judeca vett

fi judecati 1 cu ce masura veti masura se va
masura voua.
$i

ce vezi paiul care este in ochiul fratelui

tau, iar barna care este in ochiul tau nu o simti ?

Sau cum zici fratelui tau : lasa sa scot paiul
1. Dumnezeu nu opreete gindul la lifter, nici munea pentru a-1
avea mai bun, ei opreete grime peace mileur de a eugeta gi a taut&
numai ee trebuie trupului.

www.dacoromanica.ro

92

din ochiul tau ? i iata, barna este in ochiul tau.

Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau, 0
atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau
15. Puterea rugaciunii. (Matei 7, 7-12; Luca 11, 9-)

Cereti si se va da vou, cautati i yeti afla,

bateti 0 se va deschide voila. Ca tot celce cere
ia, i celce cauta afla, i celui ce bate i se va
deschide. Sau care este omul acela dintre voi
dela care, de va cere fiul sau pane, au peatra

ii va da lui, sau, de va cere peste, au prpe Ii

va da, sau, de va cere ou, au 11 va da lui scorpie 7 Deci daca voi, rai fiind, titi sa dati daruri
bune fiilor vostri, cu cat mai vartos Tatal vostru
cel din ceruri va da cele bune celor ce cer
dela dansul ?
16. Calea cea strimta

i proorocii cei mincinoi.

(Motel 7, ino ; Luca 5, 41-.45)*

Intrati prin usa cea strimta, ca larga este up

1 lata calea ce duce la perzare i multi sunt cei
ce infra printeinsa ; ca strimta este up i ingusta
calea care duce la viata i pulini sunt ceice o
afla pe ea. (Matei 7, 13-14).
Paziti-va de proorocii cei mincinosi, can vin
la voi in haine de oi, iar inauntru sunt lupi rah_
1. Numai Dumnezeu eummete lucrurile ou adevarat bune. De
aceia el va de oemenilor oe e mai potrivit pentru ei.

www.dacoromanica.ro

93

pitori 2). Din roadele for ii yeti cunoaste pe et.

Au doard vor culege (oamenii) struguri din spini;
si zmochine din ciulini ? Asa tot pomul bun face

roade bune, iar omul rdu face roade rele. Nu

poate pomul bun sa facd roade rele, nici pomu
Mu s faca roade bune. Deci tot pomul care nu
face roadd bund se taie si se aruncd in foe._
Pentru aceia din roada lor ii yeti cunoaste pe
Omul cel bun din vistieria cea bund a inimii
sale scoate cele bune, i omul cel Mu din vistieria cea rea a inimii sale scoate cele rele ; ca
din prisosinta inimii grdieste gura lui.
17. Insemnatatea faptelor. (Matei 7, - ; Luca 6,

/
46-49.

Nu tot cel ce-mi zice mie Doamne Doamne t

va intra intru impArdtia cerurilor, ci cela ce face

voia Tatalui meu care este in ;coma. $i ce ma

chemati Doamne f Doamne I i nu faceti cele ce
v zic ?
Multi vor zice mie in ziva aceia : Doamne t
Doamne I au nu cu numele tau am proorocit si
cu numele tau draci am scos i cu numele tau.
multe minuni am facut ? Si atunci voi mrturisi
lor : Niciodata nu v'am stiut pe voi ; departati-vd
dela mine ceice lucrati fara-de-legea I
1. Proorocil eel mincinopi sent eirturarii

fariseii, care fitheau

fapte numai pentru flzul oamenilor, dar nu din adevfirat dor de

bine i de indreptare. Azi proorocii mincing* Bunt multi altii.
Ildntuitorul filet ne-a spus cum sii-i cunoaterm nu din vorbele
lor =nate, ci din faptele bor.

www.dacoromanica.ro

94

Deci tot celce aude aceste cuvinte ale mele

si le face pe ele, II voi asemana pe el barbatului infelept, care si-a zidit casa sa pe peatra ;
si a cazut ploaie si au venit rdurile si au suflat
vanturile i s'au pornit spre casa aceia, i n'a
cazut, c era intemeiata pe peatra. $i tot celce
aude aceste cuvinte ale mele si nu le face pe
ele, It voi asemana barbatului nebun, care si-a
zidit casa sa pe nisip ; si a cazut ploaie si au
vault rdurile si au suflat vdnturile si au lovit in
casa aceia, si a cazut si a fost caderea ei mare.
Si a lost, dupa ce a sfarsit Iisus cuvintele acestea, se mirau noroadele de invatatura lui; ca
ii invata pe ei cft cela ce are putere, iar nu ca
.arturarii j fariseii.

41. Vindecarea stugii sutavului.

(Meal 8, ,.-; Luca 7-).
$1 dupa ce a sfarsit Iisus toate cuvintele sale
intru auzul norodului, pogorandu-se din munte,
au mers dupa dansul noroade multe si a intrat
in Capernaum. lar sluga unui sutas care era la
dansul in multa cinste, era bolnava sa moat&
$i auzind sutasul de Iisus, a trimes la ddnsul batrani ai Iudeilor, rugandu-l-pe el ca sa vie sa
mantuiasca sluga lui. lar ei venind catre lisus,
ii rugau pe el cu deadinsul zicand cd este vrednic acela caruia vei da aceasta ; ca iubeste neamul nostru si el ne-a zidit maid sinagoga". Si
lisus a zis :
Eu venind, II voi tamadui de cldpsul.

www.dacoromanica.ro

95

$i Iisus mergea cu damn. $i nefiid el departe

de casa, a trimes la dansul sutasul prieteni, graind

lui : Doamne, nu te osteni, ca nu sunt vrednic

ca sa intri supt acoperamantul meu. Pentru aceia

nici pe mine nu m'am socotit vrednic a veni

catre tine, ci zi numai cu cuvantul si se va tamaclui' sluga mea. Ca i eu sunt om sub slimenire, avand supt sinemi slujitori, i zic acestuia :
Mergi I i merge, si altuia : Vino I si vine, si slugii mele : Fa aceasta ! si face'.
Iar Iisus, auzind acestea, s'a minunat de el, si
intorcandu-se, a zis norodului care mergea dual(
dansul : Graiesc voila ca nici Intru Israil n'arn
aflat atata credinta. 51 griiiesc voud ca multi dela

rasarit si dela apus ) vor veni si se vor odihni

cu Avraam i cu Isaac si cu Iacov, Intru impdra'Oa cerurilor, iar fill impdrtiei vor fi goniti intru
intunerecul cel mai din afard 2) ; acolo va fi plans
si scrasnirea dintilor".
$i a zis sutasului : Mergi ! si cum ai crezut

fie tie I". $i s'a tamaduit sluga hi? in acel ceas.

$i intorcandu-se trimiii ascii, au aflat pe sluga
cea bolnavd sanatoasa.
1, Cei multi dela risfirit ei dela a pus sant pe ODD. Despre aceetia

spune Domnul ci vor intra In Impiiresia Se, pe Mind cfiii Sniperetiei , adieu Evreii vor fi goniti, Mudd( n'au crezut in chemarea
lui. Deci ouvintul Domnului inseamni a mai degrabi vor veni la
el piginii dear Evreii, ease au fost mai Intel uttering la aceasta.
2. Vom gisi des rostirea .Intunerecul eel mai din afarigg In cu.
vintiirile Mintuitorului. Ca s'o Intolegem, trebuie se etim MI la
Evrei, ospeturile cele marl se niacin mai nu seami sears. Ince-

perea In care se ficea oaplitul era atunci luminate frumos, iar

afari era Intunerea adino, Prin aceasti rostire, Daus Hristos Tree
ad spuie a Evreii mint inletnrati dela ospitul duhovnicesc al Bi-

eeHoii Bale si dela masa viehii veenice, riminend In viata Intunereeului.

www.dacoromanica.ro

.96
42. Invierea fiului vAduvei din Nain.
(Luca 7,

Si a lost dupa acestea, mergea Iisus intr'o

cetate ce se chema Nain, si impreuna cu dansul
mergeau ucenicii lui multi si norod mult.

Iar daca eau apropiat cake poarta

cetAtii,

iata, scoteau pe un mort, fiul unul-nascut 9 al

maicii sale, si aceia era vaduva; i norod mult

din cetate era cu dansa.
$i vazand-o pe dansa Domnul, i s'a Meat mita
de ea, si i-a zis ei:
Nu plange I
$i apropiindu-se, s'a atins de pall). lar ceice-1
duceau au statut. $i el a zis:
Tanarule, tie zic, scoala-te!

Si a sezut drept mortul si a inceput a grAi.

Si I-a dat pe & mamei sale.
$i a luat frica pe toti i slaveau pe Dumnezeu
graind: Prooroc mare s'a scant intru noi, si a
cercetat Dumnezeu pe norodul sate.
.51 a esit cuvantul acesta de el In toata Iudeia
gi intru toata latura aceia.

43. Trimisii lui loan Botezdforul la Iisus.

(Matei 11-,, ; Luca 7, -).

loan, auzind din inchisoare de lucrurile lui

Iisus, fiindca ucenicii lui

i-au vestit de toate

1. Prin fiul eel unul-neseut trebuie se Infolegem elngurul flu al

aeelei femei nedune.

2. Duna legea evreiasea, eine se atingea de un mort eau de un

)etoras, se menjea l trebula a se curate fa templul din Ierusalim
prin jertfa adu.se ge preot. Iieus fuel se atinge de mort, ti di. Br

www.dacoromanica.ro

97

acestea, a chemat pe doi din ucenicii sal si Ira

trimes la Iisus zicand :

Tu esti cela ce vine sau pe altul sa asteptam ?

Si

venind catre el barbatii aceia, au zis :

loan Botezatorul ne-a trimes catre tine zicand :

Tu esti cela ce vine sau pe altul sa asteptam ? 1).
$i intr'acel ceas Iisus a tAmdduit pe multi de

boale si de rani si de duhuri rele si a dat vedere multor orbi. i rdspunzdnd lisus, le-a zis lor :
Mergeti i spuneti lui loan cele ce ati vazut
ii ati auzit ; ca orbii vad, schiopii umbla, leprosii se curatesc, surzii aud, mortii se scoala,
saracilor se binevesteste 2). i fericit este acela
ce nu se va zminti intru mine 3).
lar daca s'au dus vestitorii lui Joan, a inceput
a grai noroadelor despre loan :

Ce ati esit in pustie sa vedeti ? Au trestie

clatita de vant ? Dar ce ati esit sa vedeti ? Au
om imbracat in haine noi ? Iata, ceice sunt in
nfitatea gi viata. Nu el se enured de atingerea cu mortul, ei mortul

capiita dela El puterea, landed liens e mai pre sus de legea evreiasert.

1. De ce Roan trimete la Tints sa-L Intrebe eine este, clad II

ctia prea bine, Mittel 41 botezese ei-I vestige Mitre PAM apostolt
ai id liens el mitre ucenieti ltd, ea e mielul lui Dumnezeu? (loan
1, 36). Rtspuns: loan faces aceasta nu pentru el, ei pentru mienieli
sai, ca singuri Oa vada gi ea inteleagd ea Peas este In adevar Mesia.
$i raspunaul lui Iisus toemai aceasta tnseamna. El nu le spline t

.Eu sunt cake trebuie al vie., ei le aratii minunile care vestese

despre el. Intru cat numai despre Meals se etia ea are el Pada seemenet: tante, aratarea minunilor eavarcite de El erau rispunsul ea
El e Mesia.

2. Prin tsaracilor se binevestegte , se intelege : sandlot- li se

propoveduiecte evangheliat.

3. Ponca este cela ce nu se ars zminli infra mine Inseamnar

iota este cela ce nu se va sehrbi de mine.
7

www.dacoromanica.ro

98

haine scumpe i petrec intru desfatare in casele

imparatesti sunt. Dar ce ati esit s vedeti ? Au

prooroc ? Adevar graiesc Vaud, si mai mult decat

prooroc. Acesta este de care este scris : Iata,

eu trimet pe ingerul meu inaintea fetei tale, care
va grid calea ta inaintea ta" 9. Ca amin zic vouA :
Intre cei nascuti din femei, nu s'a sculat prooroc
mai mare deck Joan Botezatorul ; dar cel mai
mic in imparatia lui Dumnezeu mai mare decat
Ioan este 2). Si din zilele lui Ioan Botezdtorul
pand acum imparatia cerurilor se sileste i silitorii o repeat pe ea 8). Ca toti proorocii i legea
pand la Joan au proorocit ; si de voiti idsd primiti,
acesta este Ilie cela ce va sa vie 4). Celce are
urechi de auzit sa amid I
Si tot poporul auzind, i vamesii, care primi-

sera botezul dela Ioan, au marturisit drept pe

Dumnezeu. far fariseii i legiuitorii au lepadat
dela sine sfatul lui Dumnezeu, nebotezdndu-se
dela dansul.
Deci (a zis Domnul) :

Cu cine voi asemana pe oamenii neamului

acestuia i cu cine sunt ei asemenea ? Asemenea
1. Melanie, 3, 1.

2. Dupa cum loan Botezitorul a merturisit despre lists, asa

acum i nous di llama mareati marturie despre el.

a. Imptirtitia lui 13usanezeu se sliest,' Inseamni : Impirltie lui

Dumnezeu, adisi invilaturile Inalte fl vine %wanted se capAti
prin incordare. Silitorii o rdpese pe ea Inseamni eeice (se allege
ajung sit alba ast1 el de Inviltituri i sit &Masa viala vrednicii.
ImpirSjia jul Dumnezeu se propovAduia din vremea lui loan Bo-

tezitorul, fibadci el a Inceput propovedairea lui cm cuvintele:

Pocattivd, ad s'a apropiat impardlia eeruritor.
4. Ilie care trebuia se. vie este loan (Malahia 4, i), fiindci el a
triit ea Ilia, viala iufranata In pestle.

www.dacoromanica.ro

99

sunt copiilor ce sed in. targ i striga unii catre

altii i zic : Fluerat-am voua i n'ati jucat ; cantat-am de jale voila i n'ati plans. Ca a venit
loan Botezatorul nici pane mancand, nici band,
si ei zic : drac are. A venit Fiul Omului mancand
si band i ziceti : iata om mancator i bautor de
yin, prieten vamesilor2) i pdcatosilor.
$i s'a indreptat intelepciunea dela toti fiii ei.

44. Femeia cea platoas.

(Luca 7, .).
In vremea aceia, unul din farisei II ruga pe
lisus sa manance cu el. $i intrand in casa fariseului, a sezut. $i iata, o femeie din cetate, care
era pacatoasa, Intelegand ca sade in casa fariseului, a adus un alabastru cu mir. $i stand langa
picioarele lui dinapoi, plangand, a inceput a uda
picioarele lui cu lacrimi si cu perii capului ei le
stergea i saruta picioarele lui si le stergea cu mir.
Iar vazand fariseul care-I chemase pe el, a zis
intru sine, graind : Acesta, de ar fi prooroc, ar

ti cine este si ce tel de femeie este cea care

se atinge de el, ca este pacatoasa. $i raspunzand
lisus, a zis catre el :
Simone, am oarece sa-ti zic...
lar el a zis :
1. Noi am pus aid pi acest mutant, vamasilor, care lipeepteIn Scrip.

tura romftneaseil. El se gAsepto !nail In textul greceee pi In toate

traducerile. Deci am socotit cA nu a bine sii lipaeaseii nici de aid,
iar Scripture rem:menet, la alta ediliune,
cerceteze textul ei
[datum cu alte texte,pentruci sit nu aibi astfel de graiuri ptirbe.
Acesta nu e singurul toe In care mai giisim asemenea lipauri.

www.dacoromanica.ro

100

Invatatorule, zi ! ($i Domnul a zis)

Doi oameni erau datornici unui camdtar ;

unul era dator cu 500 de dined, iar celalt cu
50; si neavnd ei cu ce plati, le-a daruit amddurora. Deci spune-mi care dinteinsii II va iubi
mai mult ?
Iar Simon, raspunzand, a zis :
Socotesc CA acela cdruia i-a (thud mai
mult,

Iar el a zis lui :

Drept ai judecat.
$i intorcandu-se catre femeie, a zis lui Simon :
Vezi pe aceastd femeie ? 2) Am intrat in casa
ta, i apa pe picioarele mele n'ai dat, iar aceasta

cu lacrimi mi-a udat picioarele mele si le-a sters

cu pArul capului ei. SArutare mie nu mi-ai dat,
iar aceasta, de cdnd am intrat, n'a incetat sdrutandu-mi picioarele mele. Cu untdelemn capul

meu nu 1-ai uns, iar aceasta cu mir mi-a uns

picioarele mele. Pentru aceia graiesc tie : Tartars
pAcatele ei cele multe, cd a iubit mult. lar cui
se large putin, iubeste mai putin :

$i a zis ei :
Iartd-ti-se tie pdcatele tale 1
$i ceice sedeau cu dansul au inceput a grai
1. Dinarul era un ban de argint pretuind eat 80 de bani, dupa
pretul lor de Inaintea marelui razboi.
2. Pamela pig:Mooed ee socotepte ca a lost Maria Magdalina, alma

care pi mai tarziu a uns picioarele Id Daus cu nerd (loan 13, 2-3).
3, Mfintuitorul, pomenind de finite aceste fapte de cinste Care i
s'au facut, vorbepte despre obieeituile care erau la locuitorii din
rasarit din vremea aceia de a primi pe oamenii de seam Spune

fariseului Simon ca el a Spoil de a face aoeste lucruri atm El,

deal nu i-a

era.

cinstea pe care 1.a aratabo !meta cea paeltoasa,

www.dacoromanica.ro

101

,intru sine : Cine este acesta care iartd i pAcatele ?

Si a zis Iisus catre femeie :
Credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace !

45. Sfintele femei.

(Marcu 3, - ; Luca 8, 1-3)

Si dupa ce a lost aceasta, umbla el prin cetati i prin sate, propoveduind i binevestind imparatia lui Dumnezeu, i cei 12 cu dansul,
Si umblau cu dansul niste femei, care erau
tdmAduite de duhuri rele si de boale : Maria ce
se chearna Magdalina, din care scosese 7 draci,
si Ioana, femeia lui Huza, ispravnicul lui hod, si
Suzana i altele multe, care slujeau lui din avutle /or.

Si au venit in casa, i Mast s'a adunat norodul, incat nu puteau ei nici pane sa manance.
Si auzind ceice erau rudeniile sale 1), au esit sa-1

prinda pe el, zicand c nu-si este in fire).

1 In Scripture matinees* in the de ceice erau rudentile sale,

se rice : ceice erau despre &Maul. Dar poate /Metope eineva In
rostirea leepre alma]. ca e vorba de rude? Deci noi am schimbat, pentruet traducarea aceasta e rea. In greeeete este: mice erau

par'afier , deal e'er fi putut rice pe romanecte: melee emu pe lane:

amn., cu intelesul de rudenii sau prieteni, dar mai degrabi rudenii. Deci noi am dat loud acesta mai pe inteles. E unul din 10curile care trebuie eintirite pi a nu mai fi Meat atm lute() noui tipiritnrd a Serlpturii.
2. Si Mile a trebuit d Indere Recast? pleateeenie a ()meaner.
'Cum nu eed ca dined, el te en! mult mai sus ea ei, nu mai esti

in fire.

www.dacoromanica.ro

--

102

46. Vindecarea unui indrAcit orb

se

mut.

Wades la fariseilor. PAcatul impotriva Duhului

Slant.
(Mat& 12, 22%7 ; Marcu 3, 2onO ; Luca 11, 14-11, 10)

Atunci au adus la dansul pe un indrAcit, orb

si mut. 51 1-a tdindduit pe el, In cat orbul si
mutul mergea i ved-e-a. $i se mirau noroadele
0 ziceau: Nu cumva acesta este fiul lui David ? ')
Iar fariseii, auzind, i cdrturarii ceice se pogoriserd din Ierusalim, ziceau cd are pe Veelzevull

0 cd scoate dracii cu domnul dracilor. lar Ali,

ispitindu-I, cereau dela dansul semn din cer.
far Iisus, stiind gandurile lor, chemandu-i pe
dansii, in pilde le grdia lor si le-a zis :
Toatd Imparatia care se Imparecheazd intru
sine se pustieste ; si toatd cetatea sau casa care
se ImpArecheazd intru sine nu va sta. Deci cum
poate satana sd scoatd pe satana ? 1 dacd satana s'a sculat insusi asupra sa i scoate pe satana, s'a impdrechiat intru sine. Deci cum va sta
impArAtia lui ? Nu poate sd stea, ci are sfarsit
51 dacd eu cu Veelzevul scot dracii, feciorii vostri

cu cine-i scot ? Pentru aceasta ei vor fi court

judecatori. Iar ducd eu scot dracii cu Duhul lui
1. Fiul lui David este Meals.
E. Vests/nu/ ori Belsebul ori BeZzebut era numele care se da capului dracilor.
8. Puternisa este aol dovedirea lui Daus Impotriva cirturarilor oi
fariseilor: Vol fmi spuneti mie ce eu soot dracii oat puterea &sailor.
Cum ? drawn Intl ajutA mie sa slung pe al lor ? Atund daa :qua
drat, tmpotriva Altai drat), Inseamni cA imparatia lor a'a prAbuoit.
dual aunt** martori o ImparAtia diavolului se prlibusecte, nu
InseamnA aceasta ea acuma a eoit la ivealA puterea linparatiei InS
Dumnezeu ?

www.dacoromanica.ro

103

Dumnezeu, lath, a ajuns la voi imparatia lui

Dumnezeu.

Cand cel tare, intrarmat hind, pdzeste curtea

sa, in pace sunt averile lui. Cad cum poate cineva sd intre in casa celui tare i vasele lui sa
le jaluiasca, de nu va lega mai intai pe cel tare,
pentruca sa poata jaf Ui casa lui? Iar cand va
veni cel mai tare decat dansul si-I va birui pe
el, ia toate armele lui, intru care se naddjduia,
i imparfeste prazile lui.
Celce nu este cu mine impotriva mea este si
celce nu adund cu mine risipeste ').
Pentru aceasta graiesc voila : tot pdcatul i

hula se va ierta oamenilor, iar hula care este

impotriva Duhului nu se va ierta oamenilor 2).
$i oricine va zice cuvant impotriva Fiului Omului,
se va ierta lui, iar cine va zice impotriva Duhului
I. liens Iiriatos a venit pe Wale ea et Intemeteze ImptrtDa .lu
Dumnezeu, at impaee pe am eu Dumnezeu, at Mange din lume
pficatul, on alte euvinte et !unapt un nou thi pe 'Amelia. Dar

pant a ajunge la [tomb, trebnie stilt:Minya de a ajunge la

Interneierea deplint a Imptritiei Lui. Clare poate fi om cum se

cede acela care ar spun.: .bitt ma ameetec?. Nu, ci Herat** e dator et eimtil ehemarea ea de a fi un alujitor al binelui et a lucre
pentruca acea stare mai bunt et vie, gi ott mai =rind. Daca eineva
?net nu se masted, este cagi cum ,ar da ajutor color ce sfivittegese
rata, In aceasti wing, Iliad lupta Intro bine gi mitt, 'mice nu ajuti

la risturnarea riului, II slut& at biruie. De scale thins apune

Cake nu este eu mine impotriva men este. Nimenea nu are dreptul

al atlas deoparte, eaci eine nu e cu nimenea, este ou drum, este

cu elujItoril rtului i face luerul diavolului. Prin aceasta, el este
impotriva ui Relates.
2. Pficetul Impotriva Duhului Slant este Impotrivirea feta de
lueraree lui Dumnezeu l batjocorirea aceetei luertri. Ca omul et
se Impotriveasoi feta de Dumnezeu, este Bea mai Invergunath
treepti a indfirjirii sale impotrIva binelul. Aga Macau ?arisen,
care vedeau lucrarea lui Deus, Watt an puterea Duhului, pi zieeau
ca e ltautt en puterea diavolului. Ura hi orbea fl lutunecau lu-

www.dacoromanica.ro

104

Slant, nu se va ierta lui, nici in veacul de acum,

nici in celce va sa fie, ci este vinovat judecatii
de veci".
(Iar lisus zicea astfel), pentrucd ziceau: duh
necurat are".
Sau faceti pomul bun si roada lui bun, sau
faceti pomul putred i roada lui putredd, cd din
roada se cunoaste pomul. Pui de nparci, cum
puteti grdi cele bune fiind rdi ? CA din prisosinta
inimii grdieste guru. Omul cel bun din comoara

cea bund 1) a inimii scoate cele bune, iar omul

cel rail din comoara cea rea scoate cele rele.
Deci grdiesc voud : pentru tot cuvdritul desert pe

care-1 vor grai oamenii, au sd dea seamd de

ddnsul in ziva judecdtii. Ca din cuvintele tale te
vei indrepta si din cuvintele tale te vei osandi".

47. Semnul lui lona. Duhul cel necurat.

(Matei 12, 38'45 ; Luca 11, n's1).

Atunci unii din carturari si din farisei au teas.

puns zicand :
Voirn sA vedern dela tine semn.

Iar el, rdspunzand, a zis lor :

Neamul viclean i preacurvar semn cautd 2),
crarea lui Dumnezed. Fiptura se acute asupra filostorului. Un aseMenea picat nu se poate ierta, nu fiindeil ar fi paeate care nu se
pet ierta printr'o vie etuno, el fibula Ineuei omul Impadece ayeasts. Inderjirea aprigi nu mai Iasi deschisi calea odintei ei omul
remane statarnie In turbarea ma asupra Ziditorului. Most ',goat nu
se poate ierta.
1. Comoara cea bung este Jaime bung pi curate.
2. Cautd semn, edict cereau ea lisus si tack vreo minune ea se
ereade Intelusul. Dar Domnul nu face minunile dupe gustul oamenilor, ei eland este nevoie, pentru upurarea neputintalor. Pe farisei

www.dacoromanica.ro

105

semn nu se va da lui, lard numai semnul lui

Iona proorocul. a precum lona a lost trei zile si
trei nopti in pantecele chitului, asa i Fiul Omului
va fi trei zile i trei nopti in pantecele Omantului '). Barbatii nineviteni se vor scula la judevor osandi. Caci ei
oath cu neamul acesta
s'au pocait prin propoveduirea lui Iona, si iata,
mai mult decat Iona este aid 2). Imparateasa dela
i

meazazi

acesta

se va scula la iudecata cu neamul

va osandi ; t a venit dela marginile

pamantului sa vada intelepciunea lui Solomon,
si iata, mai mult decat Solomon aici 8).
Cand duhul cel necurat va esi din om, umbla
prin locuri lard de apa, cautand odihna si nu
i-1

alla. Atunci zice: Ma voi intoarce in casa de

uncle am esit, i venind, o and desertata, maturata si impodobita. Atunci se duce si ia cu sine
alte sapte duhuri mai rele decdt sine i, intrand,
locuiesc acolo, si se fac cele de pe 'Irma ale
omului aceluia mai rele decal cele dicta
it vedea al aid cu minuni nu vor crede. Aci omul Inrtutipt poate
vedea adeviirul deplin i tot mutt a zice ea nu e aga. Nu Meuse
Domnul minunea poveatitt mai naintel si tot ziceau ea e flout/ cu
puterea diavolului !
1. S4 nu sled nirvanas ed Domnul n'a stat 3 zile pi 3 nopti In
+Anal primantului, Eluded, (lard vorbirea de atunei, prtile .din zi

erau sorrotite tot ea zile. Deci o parte din ziva de Simblti si o

parte din Duminied (pant In ziul) fac 2 zile Asa socoteau Evrell.
2. Cugetarea Mantuitorului este et pine si pasted marten], la
care a foot Mimes Prooroeul Iona, In cornea) /Valve, capitals Asiriei,

au lost mai bunt ea fariseei, Pieria el a'au pectin dupa propoveduirea lui Iona, pe and Mlntuitorul e mai mult ca Iona pi tot nu
vor ad-L asculte.
S. Imparateasa dela meazdzi este regina din tMutul Saba din
Arabia, laud Aden, care a venit la Solomon at se minuneze de
Inlelepaiunea liii. lieus era cu atat mai mult dealt Solomon si toSuet

fariseii (Aileen.

www.dacoromanica.ro

106

Si a lost, cand zicea el acestea, ridicand o femeie glas din popor, a zis lui : Fericit este pantecele care te-a purtat i tele care ai supt. Iar
el a zis : Adevdrat, fericiti ceice ascultd cuvantul
lui Dumnezeu 0-1 pdzesc pe el."

48. Mama si rudeniile lui lisus.

(Matei 12, 4a-50; Marcu 3 9(25 ; Luca 8,

1911).

Si incd graind el cdtre noroade, iata, au venit

mama si fratii lui lisus. $i stAteau afar& cautand

sa vorbeasca cu el. $i au trimes la el, chemandu-1 pe dansul. $i sedea norodul imprejurul lui,
si a zis lui oarecine : lath., mama ta i fratii tat
si surorile tale afard te cautd pe tine". Iar el,
raspunzand, a zis celui ce-i spusese :
Cine este mama mea si care sunt fratii mei ?
$i intinzandu-si mana spre ucenicii sai i privind spre ceice sedeau imprejurul lui, a. zis:
lath mama mea i fratii mei. Cd oricine
aude cuvantul lui Dumnezeu i face voia TatMui

meu celui din ceruri, acela este fratele meu si

sora mea si mama mea.
49. InvAgtura in pilde. Pilda SAmnkorului.
(Matei 13, 1-0 ; Marcu 4, ,- ; Luca 8, 4-10-

In ziva aceia, esind lisus din cas, sedea langa

mare. $i adunandu-se norod mult i cei de

prin cetati venind catre dansul, noroade multe

s'au adunat langd dansul, incat a intrat

in

corabie sa add ; si tot norodul sta pe trmurilemarii. $i le-a graft lor multe pilde, zicand :
www.dacoromanica.ro

107

Ascultati iata, a esit semanatorul sa semene samanta sa. i semanand el, unele au cazut
langa cale si au venit pasarile cerului si le-au
mancat, iar altele au cazut pe petris, uncle n'aveau Smartt mult, i indata au rAsarit, pentruca
n'aveau pamant adanc. S rasarind soarele, s'au

i pentruca n'aveau radacina, s'au uscat.

Iar altele au cazut pe spini, si au crescut spinii
si le-au inecat pe ele. Iar altele au cazut pe pamant bun si au dat roacla una 100, iar alta 60,
iar alta 30. i acestea graind, a strigat : celce
are urechi de auzit sa auda I
pant,

Jar and a fost deosebi 1), aproplindu-se ucenicii

erau langa el, I-au intrebat zicand Pentru
ce wedge lor in pilde ?" Iar el raspunzand, a
zis lor :
si ceice

Pentruca voua vi s'a dat a sti tainele imparallel lui Dumnezeu, iar celor de Mara nu li
s'a dat, ci toate sunt lor in pilde. Ca celace are
are i se va da lui si-i va prisosi, iar celace n'are
si ceiace are se va lua dela dansul. Pentru aceasta le graiesc lor in pilde, pentruca vazand
nu vad i auzind nu aud, nici inteleg. Si se implineste intru dansii proorocia lui Isaia ce zice :
Cu auzul veti auzi si nu yeti intelege i privind
veil privi si nu veti vedea. Ca s'a ingrosat inima
norodului acestuia i cu urechile greu a auzit 4i.
ochii lor si-au inchis, ca nu cumva sa vada cu
ochii i cu urechile sa auda i cu inima sa in1. In graiul evengheliei veohi romfineeti, ouvintele and a fest
deosebi
eu

Inseamni : mind a Post Bulgur sau : and a ramas faunae

pulini.

www.dacoromanica.ro

108

Ieleaga i sa se intoarca i sa-i vindec pe ei. Iar

ochii vostri fericiti sunt ca vad i urechile voastre
ca aud. Ca amin graiesc voila : multi prooroci si

drepti au dorit sa vada cele ce vedeti voi si n'au

vazut i sa auda cele ce auziti i n'au auzit".
$i le-a zis lor :
_ Au nu stiti pilda aceasta ? Atunci cum veti
intelege toate pildele ? Deci voi ascultati pilda
semanatorului :

Samanta este cuvantul lui Dumnezeu. Celce

samana, samana cuvantul. Samanta de langa
cale sunt ceice aud cuvantul imparatiei ; apoi
vine, diavolul i rapeste ceiace este semanat in
inima lui, ca nu cumva crezand sa se mantuiasca.

Iar cea semanata pe petris sunt ceice, cand aud

cuvantul, indata cu bucurie primesc. Dar acetia
n'au radacina intru sine, ci este pang, la o vreme,

iar la vreme de ispita, facandu-se necaz sau

goana mare pentru cuvant, Indata se leapadd.
lar cea cazuta in spini sunt ceice au auzit, dar
cu grijile veacu ui acestuia a i cu inselaciunea bogatiei i cu dulcetele vietii acesteia umbland, ni
pofta celorlalte intrand, se ineaca si nu savarsesc roada.
lar cea semanata in pamant bun sunt cei care
and cuvantul cu inima buna i curata si-1 primesc si-I inteleg i aduc roada intru rdb dare si
fac : unul 100, iar altul 60, iar altul 30.
$i le zicea lor Nu este ceva tainuit care sa

nu se vadeasca, nici a fost ascuns, ci ca sa vie

Intru alga:tare.

Asa este imparatia lui Dumnezeu, in ce chip

www.dacoromanica.ro

109

este dacd mulch omul samd-nta in pageant $fi

doarme si se scoald noaptea i ziva, i samanta
!tare i creste cum nu stie el. Ca pmntul dim
sine rodeste, intai iarbd, apoi, spic, dupd aceia
deplin grail in spic. Iar cand se coace rodul, indata trimite secerea, cd a sosit secerisul, (Marcm

4, crag,

49. Pi Ida neghinei, a munarultdi 0 a

aluatului
(Matei 13, 24-43 ; Marcu 4, 30'84 ; Luca 13, 18-11)

lisus le-a pus lor inainte i alta pildd :

Asemanatu-s'a imparatia cerurilor omului care-

a semanat samanta bund in tarina sa. Dar dormind oamenH, a venit vrdjmasul lui si a semanat
neghine intre grdu i s'a dus. Iar daca a crescut

iarba si a taunt roadd, atunci s'au ardtat i neghinele. $i venind slugile stapAnului casei, i-au
zis lui: Doamne, u n'ai semanat samantd build
in tarina ta? Dar de uncle are neghine?" Iar el'
leca zis lor : Un om vrjmas a lacut aceaste.
Iar slugile au zis lui: Vrea-vei dar s mergem

sd le plivim?" Iar el a zis lor : Ba nu, ca nu

cumva, plivind neghinele, s rupeti i grant impreund cu dansele. Lsati s creased amdndoud
impreund pand la seceris, i atunci, la vremea
secerisului, voi zice secerdtorilor : Pliviti intdi ne-

ghinele si le legati in snopi ca S le ardem, iar

grail) lb adunati in jitnita mea 1"

$i alt pada le-a pus lor inainte zicand : ,,Cui

vom semana imparatia lui Dumnezeu sau cu ce
pildd o vom potrivi pe ea? Asemenea este im-www.dacoromanica.ro

110

paratia cerurilor grauntului de mustar, pe care,

handle/ omul, I-a semanat in tarina sa, si care

este mai mic decat toate semintele, iar dna

creste, este mai mare decat toate buruienile si
se face copac, hick yin pasarile cerului si se

salasluiesc la umbra lui in ramurile lui".

$i alta pilda le-a graft for zicand : Asemenea
este imparalia cerurilor aluatului, pe care, luaudu-I femeia, I-a ascuns in trei masuri de Mina,
pang ce s'a dospit toata".
Acestea toate a graft lisus noroadelor in pilde,
si

cu multe pilde ca acestea grata lor, ca sa se

irnplineasca ceiace s'a zis prin proorocul ce zice :

Deschide-voi in pilde gura mea, spune-voi cele
-ascunse din inceputul Inman, far deosebi uceni-

cilor sai le dezlega toate.

Atunci, Mind lisus noroadele, au venit in cas.
$i s'au apropiat catre dansul ucenicii lui zicand :

Spune-ne noua pilda neghinelor din farina!"

Iar el, Mspunzaad, le-a zis lor :

Celce a semanat samanta cea buna este

Fiul Omului, iar farina este lumea, iar samanta
cea buna sunt fiii imparatiei, iar neghinele sunt
fiii celui viclean, iar vrajmasul, celce le-a semanat pe dansele este diavolul, iar secerisul este
sfarsitul veacului, iar seceratorii stint ingerii. Deci

cum se aduna neghinele si se ard cu foc, asa va

II la sfarsitul veacului acestuia. Va trimete Fiul
Omului pe ingerii sai i vor aduna dintru impartia sa pe toate zmintelele i pe ceice fac larddelegea. 51-i vor arunca pe ei in cuptorul cel de
loc. Acolo va fi plansul i scrasnirea dintilor.
www.dacoromanica.ro

111

Atunci dreptii vor straluci ca soarele intru impdratia Tatalui Mr. Celace are urechi de auzit sk
auda".

51. Pildele comorii ascunse in tarina, a

mrgritarului si a navodului.
(Matei 13, 44-58 ; Marcu 4, ).
I argi, asemenea este imparatia cerurilor cu
comoara ascunsa in tarina, pe care, afland-o

omul, a ascuns-o i, de bucuria ei, merge si vinde

toate cate le are si cumpArd tarina aceia.

asemenea este imparatia cerurilor omului
negutator, care cauta margaritare bune, care,

afland un margaritar de mult pret, a mers si a

vandut toate cate avea i 1-a cumparat.
MGM asemenea este imparatia cerurilor navodului care s'a aruncat in mare si a adunat tot
felul de pesti, pe care, dupa ce s'a umplut, scotandu-1 la margine i ezand, au ales pe cei buni
in vase, iar pe cei rai i-au lepadat afara.
Asa va fi la sfarsitul veacului. Vor esi ingerii
vor desparti pe cei rai din mijlocul celor drepti
si-i

vor arunca pe ei in cuptorul cel de foc.

acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor.

Grait-a lor Iisus : Inteles-ati toate acestea ?"
lar ei i-au raspuns : Da, Doamne." Jar el le-a
zis lor :

Pentru aceasta tot catturarul care se invata intru imparatia cerurilor asemenea este
omului stapah al casei, care scoate din vistieria
sa naafi i vechi.

www.dacoromanica.ro

112

$i dupd ce a &Omit pildele acestea, a trecut

de acolo.

52. Potolirea furtunii.

(Matei 8, 18-27; Marcu 4, 8r40 ; Luca 8, 2r2o).

$i a fost intr'una din zile, vazand Iisus noroade multe, Imprejurulsau, a intrat el in corabie
si

ucenicii lui, si a zis care ei : Sa trecem de

cealalta parte a lacului Vl

$i apropiindu-se un carturar, i-a zis

lui: In-

vatatorule, voi sa merg dupa tine oriunde vei

merge". ,$i a grdit lisus lui: Vulpile au vizunii
si pdsdrile cerului cuiburi, iar Fiul Omului n'are
unde sa-si piece capul". Iar altul din ucenicii lui

i-a zis: Doamne, dd-mi vote intdi sd merg sa

ingrop pe TatAl meu". lar Iisus i-a zis lui : Vino
dupa mine si lasd mortii sa-si ingroape pe mortii
lor l"

$i lasdnd norodul, 1-au luat pe dansul in corabie asa cum era. $i erau i alte cordbii cu
dansul: Iar mergdnd ei cu.corabia, el a adormit.
$i s'a uncut vifor mare de vant i valurile intrau
in corabie, hick mai se umplea ea. $i era el la
carma dormind pe cdpatai. $1 1-au desteptat pe
el si i-au zis lui : Invatatorule, au nu-ti este
1. Raepuneul Ini liens hiseamni ei, piled i vulpile i pisirile,
au locuinca, far el nu are nimic. Deci eine vine nitre El silt nu
mute bunul trai al vietii, ei eft He mina numai de dorurile cereni.
Iar deal celuilalt Ii spune si lase pe morn sii-ei Ingroape mortii
ler, nu trebuie si Innlegem cabana opregte datortile cAtreperinti,
of 1-a vizut pe acela eft eta en inima soviind Intro El gi Intro
lume, i deaceia i-a spue ace. A feet un rispune pentru Imprejurarea aceia.

www.dacoromanica.ro

113

grija ? Mantuieste-ne ca pierim I" $i le-a graft

lor : Ce sunteti infricosati, putin-credinciosilor '?"

Atunci sculandu-se, a certat vanturile si a zis

marii : Taci I inceteaza I" $i a statut vantul gi
s'a Meat liniste mare. $i a zis lor : Pentruce suntell asa fricosi ? Cum n'aveti credinta ?" $i s'au
infricosat cu frica mare si graia unul care altul
Oare cine este acesta ca 1 vanturile si marea

pe el ? $i au venit cu corabia in laturea Gadarenilor, care este de ceia parte de

11

ascend

Galileia.

53. Indrcifii din Gadara.

; Marcu 2, c ; Luca 8, -).

(Matei 8,

Si trecand el de celalta parte

si

esind la

uscat in laturea Gherghesenilor '), I-au intimpinat

pe dansul doi 1ndraciti, esind din morminte,

foarte cumpliti, incat miputea nimenea sa treaca

pe calea aceia. $i iata, au strigat graind ; Ce

este noua si tie, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu ? Ai
venit ad mai nainte de vreme sa ne muncesti
pe noi ?"
$i indata unul din ei, avand duh necurat, esind
din mormant, a venit inaintea lui. S acela Ii
avea locuinta in mom ite i avea draci multi
de multi ani i in haina nu se imbraca si in casa
nu petrecea, ci in morminte, nici cu lanturi de
fier nimenea nu putea sa-1 lege, pentruca de
1. Evangheliatii n'au toti aoehuid numire pentru thautul nude
&au eel doi fndriaiti. Sf. Matei rice laturea Gherghesenilor, far
eeilalti doi a Gadarenilor, feria unele teak* so aloe i Gherasenilor.
Dar e unul i melee tinut.
8

www.dacoromanica.ro

114

multe ori, Hind legat cu obezi i cu lanturi de

fier

i pazit fiind, rupea lanturile i obezile le

sfarama i nimenea nu putea sa-1 domoleasca pe

dansul, i s'a alungat de dracul in pustie. $i

pururea, noaptea si ziva, era prin munti i prin

morminte, strigand i taindu-se de petre. Iar
vazand pe Iisus de departe, a alergat i s'a inchinat lui. 5i strigand cu glas mare, a zis : Juru-te pe tine, cu Dumnezeu, sa nu ma muncesti
pe mine!" Ca Iisus ii zicea lui : Iesi din om,
duh necurat 1" 5i Iisus I-a intrebat pe el : Cum
iti este numele ?" $i a raspuns graind : Legheon
imi este numele, ca multi suntem.") $i-1 rugau
pe el sa nu-i trimeata pe dAnii stare din laturea
aceia i sa mearga intru adanc.
$i era acolo, langa munte, o turma mare de
porci, care pasteau. $i I-au rugat pe dansul toti

dracii zicand : Trimete-ne pe noi in porci, ca

s intram intr'insii I" $i le-a dat lor voie i i-a
slobozit pe ei Iisus indata. $i s'a pornit turma
de pe tarmuri in mare (0 erau ca la 2000), si
s'au inecat in mare. Iar pastorii, vazand ceiace
se Meuse, au fugit si au vestit in cetate si in sate.

$i au iesit sa vada ce s'a facut. $i au venit la

lisus sl au aflat pe omul dintru care esisera
dracii imbracat si intreg la minte, sezand langa
picioarele lui Iisus, i s'au temut. $i le-au povestit lor i ceice vazusera cum s'a mantuit cel
indracit i despre porci. $i tot norodul tinutului

Gadarenilor a inceput a-1 ruga pe el sa se duca

1. Legheon inseamni mul;ime mare. Deacela I IndrAcitul a ragpuns ei legheon 11 este numele.

www.dacoromanica.ro

115

dela derma, ci erau cuprin0 de mare frica. $1

intrand el in corabie, celce fusese indracit ii

ruga pe el ca sd fie cu dansul. Iar lisus nu 1-a

Igsat pe el, ci i-a zis : Mergi in casa ta, nitre
ai tai, i vestate cite ti-a facut tie Domnul ci
te-a miluit". $i s'a dus 0 a inceput a propovedui
in Decapoli cite i-a facut lisus lui, i top se
minunau.

54. lisus despretuit in Nazaret.

(Matei 13, 64M ; Marcu 6, n; Luca

Si a e0t de acolo, i intrAnd in corabie, a

trent 0 a venit in cetatea sa. $i dupd dansul
au venit ucenicii lui. $i-i invata pe da.n0i in sinagoga lor. $1 fiind Sgmbdtd, a inceput a invata
in sinagoga. $i multi, auzindu-1, se mirau Sand:

De unde Ii sunt lui acestea? $i ce este inte-

lepciunea ce-i s'a dat lui, ch i puteri ca acestea

se fac prin mange lui?1) Au nu este acesta

feciorul teslarului ? Au nu se nume0e mama
lui Maria 0 fratii lui: lacov i Iosif 0 Simon 0
luda ? $i surorile au nu sunt toate aid la noi ?
Deci de unde sunt lui acestea toate ? Si se
zminteau intru diesel 2). Iar lisus le-a zis lor :
Nu este prooroc necinstit lath numai in patria sa,
fntre rudenii i in casa sa". 51 n'a facut acolo
minuni multe pentru necredinta lor, firs numai

peste putini bolnavi punAncluii Sae, i-a vindecat pe ei. $i se mira pentru necredinta lor.
1. Se fac puteri, adie se fao minuni Evenghelie de multe cod
emmeete minunde puteri.
2 Se zminteau intru &instil inemunne : et priveau on ochi vii.

www.dacoromanica.ro

116

55. Nota lucrare in Galileia.

(Matei

9,$5-88).

Si dupa acestea strabatea Iisus prin toate cetatile i orasele, invatand in soboarele lor i
propoveduind evanghelia imparafiei si vindecAnd
toata boala i toata neputinta intru norod. Iar

vazand el noroadele, i s'a Mout mila de dAnsii,

ca erau nacajili i rataciti ca oile care n'au
pastor. Atunci a zis ucenicilor sai : Iata secerisul este mult, iar lucratorii putini. Deci rugati
pe Domnul secerisului ca sa scoata lucratori la
secerisul sau 1"

56. Trimeterea apostolilor la propoveduire.

Instiintlrile date lor de lisus.
(Matei 10,

1-41

Marcu 6, C1.8 ; 9 4g ; Luca 9, I-, ; 12, rg;

51453 ;

14, -; 17, 33).

Si chemAnd Iisus pe cei 12 ucenici ai sai,

a inceput a-i trimete pe Slept doi cAte doi, i
a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate,
ca sa le scoata pe ele i sa tamaduiasca toata
boala i neputtnta si sa popovaduiasca Imparatia
lui Dumnezeu. i le-a zis lor :
1. Campul de lucru al apostoliel lor.

In calea paganilor sa nu mergefi si in cetatea

Samarinenilor sa nu intrati, ci mai vArtos mergeti catre oile cele perdute ale casei lui Israil.
$i umbland, propoveduiti zicAnd : S'a apropiat
imparatia cerurilor".

www.dacoromanica.ro

117

2. Chipul izbandirii.

Pe cei bolnavi vindecati, pe cei leprosi curdtiti, pe cei morti inviati, dracii scoateti ; in dar

ati luat, in dar dati I

SA nu aveti aur, nici argint, nici bani in

Peals

ele voastre, nici traisth in cale, nici douA haine,

nici incAlf Aminte, ci numai sandale, nici toiag

(de apdrare, ci numai de sprijin), e vrednic

este lucrAtorul de plata lui.

3. Purtarea fata de primirea care li se face.

$i in orice cetate sau oras yeti intra, cercetati

cine este intr'insul vrednic, i acolo rnthnefi 'Ana
cand yeti iei. $i intrand in cash, sd-i urati grAind:

Pace casei acesteia I", $i de va fi casa aceia

vrednica, pacea voastr va veni peste dansa,
iar de nu va fi vrednicA, pacea voastrA se va
intoarce la voi.
$i oricine nu va vA primi pe voi, nici va a sculta cuvintele voastre, iesind din cash sau din
cetatea aceia, scuturati praful de pe picioarele
voastrA, intru mArturie asupra lor. Amin zic voila
ca, mai usor va fi pamantului Sodomei i Gomo-

rei in ziva judecafii cleat cetafil aceleia.

4. Greutatile i prigonirile.

lath, eu vA trimet pe voi ca oile in mijlocul

infelepfi ca serpii i bland ca
porumbeii. $i vA feriti de oameni, cA vd vor da
pe voi In soboare i intru adunArile lor va vor
lupilor. Deci fi

www.dacoromanica.ro

118 -bate pe voi. Inca si inaintea domnilor l Imparatilor veti fi dusi pentru mine, intru marturie lor
1). Iar cand va vor da pe voi, nu va
ingrijiti cum sau ce veti grai, a se va da voua

si limbilor

Intr'acel ceas ce yeti grai. Ca nu voi sunteti ceice

graiti, ci Duhul Tatalui vostru este care le graeste
Intru voi.

51 va da frate pe frate la moarte i tata pe

fecior, si se vor scula feciorii asupra parintilor
si-i vor omorl. S I yeti fi urati de toti pentru nu-

mele meu. lar celce va rabda pana in sfdrsit,

acela ce va mantui,
Iar cand va vor goni pe voi in aceasta cetate,
fugiti in cealalta. Amin graiesc voua : Nu yeti
slat* cetatile lui Israil pana cand va veni Fiul
Omului 2).

Nu este ucenic mai pre sus de dascalul sau.

Ajunge ucenicului sa fie_ca dascalul salt i slugii
ca Domnul sau. Daca pe stapanul casei 1-au numit Veelzevul, cu cat mai vartos pe casnicil
lul I

3)

1. Aire nutrietrie kr fi lienhilor, edict : pentnzea et znitturieiti despre mine Inaintea calor marl al ptimentului ei a popoareler.
2. Nu yeti snirri de propoveduit in madfile larailulut pdnd sand
va vent Fifa Omelet, adieu : initiate de a ispravi voi luerul vostru
eu propoveduirea. eu vont veni In ajutorul vostru i yeti strati luerarea mea, voi vane mania mea asuprs color neeredinthoui tri vor
elmti juleeeta mea. Mania Domnului a venit asupra lerusalimului,
gt atunci, rand Inca multi apoatoli eran in viat, au putut aunoaste
et luerarea pedepsitoare a Domnului a venit mai nainte de a fi
Morava el de propovedult prin toate eetiitile hrailului.
3. Prin accosts Domnoi le apace: Deed tube, care aunt foment
vostru, mi-au pregatit o urgie pe care o vedeti, aid vol nu trebute
at Ira atiteptati la o soarti mai bunt. Nu este sluga mai mare cleat
domnul el.

www.dacoromanica.ro

119

5. Increderea in Dumnezeu.

Deci nu Ira temeti de MusD, ca nimic nu este

acoperit, care sa nu se descopere i ascuns care
sd nu se cunoasca. Ceiace graiesc voua la intunerec, sa spuneti la lumina; i ce auziP la ureche,
sa propoveduiti deasupra caselor.
Deci graiesc voua, prietenilor mei :
Nu va temeti de ceice ucid trupul, i dupa
aceia nu pot nirnic mai mult O. faca. Ci voi arata
voua de cine sa va temeti. Sd va temeti de cela
ce are putere sd pearda i trupul i sufletul i,
dupa ce I-a ucis, sal arunce in Gheena. Adevar
graiesc voua, de acela sa va temeti I
Au doara nu se vand cloud pasari pentru un
ban ? $i niciuna dintr'insele nu cade pe pamant
i peril capului
rare de Tatal vostru. Iar ai vo0ri
va sunt toti numarati. Pentru aceia nu vd temeti,
ca voi sunteti cu mult mai buni decat pasarile.
Deci tot cela ce ma va marturisi pe mine Inaintea oamenilor, il voi marturisi si eu pe el Ina!

intea Tatalui meu care este In ceruri. Iar cela

ce se va lepada de mine fnaintea oamenilor, ma
voi lepada i eu de dansul inaintea Tatalui meu
carele este in ceruri.
6 Nevoia de lapel si de lepadare de sine.

Sa nu socotiti ca am venit sa pun pace pe

pamant: n'am venit s pun pace, ci sabie. Ca

am venit s despartesc pe om de tatal sd i pe

Pica de mama sa i pe nord de sora, i vrajma4ii
omului casnicii lui. Ca vor fi de acum inainte
www.dacoromanica.ro

120

cinci intr'o casa impartiti, trei impotriva a doi si

doi impotriva a trei 1).
Cela ce iubeste pe tata sau pe mama mai mult
decat pe mine nu este vrednic de mine ; i cela
ce iubeste pe fiu sau pe Ric mai mult decat pe
mine nu este vrednic de mine. Ca oricine vine
catre mine si nu uraste pe tatal sau i pe mama
i pe femeie i pe feciori i pe frati i pe surori,
Inca i pe sufletul sail, nu poate fi ucenic al meu 2).

Ca cine va vrea si mantuiasca sufletul sau

perde-l-va pe el, iar cineji va perde sufletul su
pentru mine si pentru evanghelie, acela 11 va
mantui pe el. $i cela ce nu va lua crucea sa si
sa vie dupa mine, nu este vrednic de mine.
1. Si nu se ia cuvintele acestea Intent' Inteles grept. Mantuitorul nu spune et ante venirii sale pe patent a lost de a educe
vrajba Intre oameni, ei numai at, drept capAt al acestei veniri, vom
avea i vrajbi, pentruci multi oameni se vor ridica Impotriva acelor care vor mArturisi numele Stu. Si numele Stu ye fi prigonit
pane acolo et vrajba va intra pi In saul Imlittler,
Impotriva

MAntuitorului va fi pAnt acolo el va prigoni tea pe bul au pi

mama pe filet ei aga mai incolo. Dar aceeste nu pentruct voiegte
MAntuitorul aga sau pentruct urmArepte a face aga, ci pentruci
aga e inima pattoast a oamenilor. Vet! fi urati de toti pentru numale meu, Moe Domnul.

2. lariat, et nu se inteleagt rAn euvintele acestea. Domnul nu

spune enume BA urApti pe tati i pe mama', midi pe once !nautili a

apus ucenicului Btu loan at poerte griji de mama Se, ei lubirea

care El et Intreact mice iubire de pe pimant. In maura fn care
ura e departe de iubire. Toate celelalte de pe pimant at fie socotite eu mult mai pre jos feta de iubirea cAtre Domnul, Incas et ai
puterea de a te desparti de damsels lira pacers, aga cum eoti deepfirjit de cave and urtoti. Dar ci El nu ne Lovett ura, se vede
de aeolo and spune: Cdutafi mai intai Impdrdtia lui Dumnezeu
gi dreptatea tui p toate celelalte se vor addoga voud, edict veil
avea p tot a vl trebule p este cuviincios pe pAmAnt, gi vt dau
vole sA le aveti, dar, mai Relate de toate, stint oele ale lui Dum.
nezeu, iar apoi-veii avea gi celelalte In mama In care vi se va
cuveni.

www.dacoromanica.ro

121

7. Rasp lata fagarluita celor ce prime. sal asculta

pe apostoli.

Cel ce va ascultd pe voi, pe mine ma asculta

si cel ce se leapada de voi de mine se leapada,
iara cela ce se leapada de mine, se leapada de
cela ce m'a trimes pe mine.
Cela ce va primene pe voi pe mine ma primeste, i cela ce ma primeste pe mine primeste
pe cela ce m'a trimes pe mine.
Cela ce primeste prooroc in nume de prooroc,
plata proorocului va lua; fi cela ce primeste pe
drept in nume drept, plata dreptului va lua. Si
cela ce va adapa pe unul dinteacesti mici, numai

cu un pahar de apd rece, in nume de ucenic,

amin grdiesc voila, nu-si va perde plata sa.
Si ucenicii, esind, umblau prin sate, binevestind i.tamaduind pretutindenea. Ei propoveduiau
ca oamenii sa se pesetas* si draci multi scoteau i ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi
i tamkluiau.

Si cand a ispravit Iisus poruncile sale catre

ucenicii sal, s'a mutat de acolo, ca sa invete si
s propoveduiasca in cetatile lor.
57. Uciderea Sfantului loan Botezitorul 1).
(Matei 14, ,- ; Marcu 6, 1e19 Luca 9, rj.
Dar intamplandu-se o zi cu bun prilej, cand
Irod facea ospdtul nasterii sale, boierilor sal, capitanilor si celor mai mari ai Galileei, a intrat
1, Vezi 22, uncle e vorba tot de loan Botezktorut. Mai se dues
Inainte povestiree do colo.

www.dacoromanica.ro

122

fata Ierodiadei. Si jucand i placand lui Irod i

celor ce sedeau cu dansul, a zis imparatul fetch:

Cere dela mine mice vei vrea i voi da tie".

$i s'a jurat ei, zicand : Orice vei cere dela mine
voi da tie, pand la jumatate din imprtia mea"Iar ea iesind, a zis mamei sale : Ce voi cere ?"
Iar aceia a zis : ,Capul lui Ioan BotezAtorul". Si
Imparatul foarte s'a intristat. Dar pentru juramant
si pentru ceice sedeau impreund cu dansul, n'a
vrut sd-i lepede cererea. $i indatd, trimetand impAratul un speculator, a poruncit sA educe capul
lui. Iar acela mergand, i-a tdiat capul in temnitd.
$1 1-a adus in tipsie i 1-a dat pe el fetei, i fata
1-a dat mamei sale. $i auzind ucenicii lui, au
venit si au ridicat trupul lui cel cdzut i 1-au pus
pe el in mormant, i venind, au vestit lui Iisus.
In vremea aceia, Irod, cel a patra parte std-

panitor, a auzit vestea despre Iisus i despre

toate cele Ikea el, cad numele lui se rennin,
disc, si nu se pricepea, pentruca unii ziceau c
loan s'a sculat din morti, iar altii cd Ilie s'a
ardtat, iar altii cd un prooroc din cei de demult
a inviat. $i a zis Irod : Pe loan eu 1-am Mixt_

Dar acesta cine este de care aud unele ca

acestea ?" Acesta este tot loan Botezatorul. El a
Inviat din morti i pentru aceasta se fac puteri
intru el. $i Made sd-1 vada pe el. Dar Iisus, au-

zind, s'a dus de acolo.

www.dacoromanica.ro

123

58. Intoarcerea apostolilor. India Inmultire

a panilor.
(Mat& 14, 3.5-n ; Marcu 6, 30'41 ; Luca R 10.-17 ; loan 6, I-14)-

intorcandu-se apostolii, au spus lui toate

cate au Molt i cate au invatat. Si el le-a zis
Si

lor: Veniti voi innvd deosebi in loc pustiu si

yid odihniti putin". Ca erau multi care veneau fl
se duceau i n'aveau vreme nici s mdnance. $i
luandu i pe dansii, s'a dus de acolo cu corabia
in loc pustiu al cetatii ce se cheamd Betsaida '),
de ceia parte de Marea Galileiei, care este a Tiberiadei2).

$i i-au vazut pe dansii noroadele mergand 0

I-au cunoscut pe el multi. $1 auzind noroadele,
s'au dus dupa dansul pe jos de prin toate orasele. $i alergau acolo, 0 au venit mai nainte decat ei i s'au adunat la dansul. Cdci vedeau semnele lui pe care le facea la cei bolnavi.
$i era aproape Panele, praznicul Iudeilor.
$i iennd lisus, a vdzut norod mult, i i-s'a %cut
mild de el, pentruca erau ca oile care n'au pdstor. $i primindu-i pe ei, s'a suit lisus in munte
si acolo a sezut cu ucenicii lui, si a inceput a-i
invata pe dansii mult, si le aline lor despre im1. Betsaida era eras agent In laturea de sus a Lacului ShadBeret. lieu., plecat din Capernaum. mile& din partea de apus a laeuluf, putea trace en eorabia In vederea miler de pe mai De acolo,.
se putea merge deasemenea 10 pa Joe, dealungul letulul spre Betaide. Anemia a gi flout multimea, ajungend In laturea aerie mai
?mints decal Daus on apostolii In curable.
2. Mares Galilee a mai numeete i Marea Tiberiadei, dupti numale ()requital Tiberias de pe tirmul Cul, eladit In einem Imptiratului Tiberin de trod. Se mai numeste i Laing Ghenisaret.

www.dacoromanica.ro

124

--

parka lui Dumnezeu, i pe ceice aveau trebufilth' de tamaduire ii vindeca.

lar facandu-se seara, au venit la dansul ucenicii lui zicand : Locul este pustiu i vremea
data, a trecut ; slob ozeste norodul ca sa se clued
prin satele i orasele cele dimprejur sa gazduiasca si sa-si cumpere bucate torui, ca aid suntern in loc pustiu i n'au ce sa manance.
Iar Iisus raspunzand, le-a zis lor : Nu trebuie
sd mearga ; dati-le voi sa manancer Iar ei au
zis lui : Sa mergem oare sa cumparam pant de
200 dinari i sa le dam lor sa manance ?"
Deci ridicandu-si Iisus ochii si vazand ca norod
mult vine la dansul, a zis catre Filip : De unde

vom cumpara path, ca sa manance acestia ?"

Iar aceasta zicea ispitindu-1 pe el, ca insusi stia

ce avea sa faca. 5i i-a raspuns Filip: Nu le va

ajunge pdni de 200 de dinari ca fiecare din:
&Ansa sa ia cate putin". Iar el le-a zis
,,Cate pani aveti ? Mergeti i vedeti I" Si a graft
unul din ucenicii lui, Andrei, fratele lui Simon

Petru: Este aici un copil care are cinci pani de

orz i doi pesti. Dar ce sunt acestea la agape

I'

Si a zis lor Iisus : Aducetile pe ele aid, la mine,

i faceti pe oameni sa sada. Si era iarba multa
in acel loc. Deci au sezut cete-cete, Gate 100 si
Late 50, si erau ca 5000 de barbati, afara de
femei i copii. Si luand lisus cele cinci pani si
cei doi pesti, cautand la cer i multamind, le-a
binecuvantat si a frant panile si le-a dat ucenicilor sai, ca sa le puie inaintea celor ce sedeau.
.Asemenea si din pesti cat au vrut ei. 51 au
www.dacoromanica.ro

125

mancat i s'au satura( toti. Iar daca s'au natural,

a zis Iisus ucenicilor sal : Adunati farmAturile ceau prisosit, ca s nu se pearda ceva. Deci au

adunat si au umpliut 12 cosuri de farmaturi dim

cele cinci pani de orz i doi pesti care au prisosit celor ce au mancat. Iar oamenii aceia, vazand semnul I) pe care 1-a facut lisus, ziceau :

Acesta este adetarat prooroculcelce va sa vie

in lume".

59. Haus merge pe mare.

(Matei 14,

-u ; Marcu 6,

; loan 6, wlj.

Ded Iisus, cunoscand cd vor sA vie sd-1 apuce

pe el, ca sail faca Impend, indata a slit peucenicii lui sa intre in corabie i sa meargal mai

nainte de ceiace parte, la Betsaida, pand ce va

slobozi norodul. Si dupd ce i-a slobozit pe ei, s'a
dus in !mute sa se roage deosebi. $i facandu-se
seara, era acolo singur, iar ucenicii lui s'au pogorat la mare. Si intrand in corabie, mergeau de
cealalta parte de mare, la Capernaum. $i fat&
intunerec s'a fdcut si nu venise catre ei lisus. $i
marea s'a ridicat, vant mare sufland. Iar corabia
era in mijlocul merit, invaluindu-se de valuri, i lisus
i-a vazut cum ucenicii se chinuiau vaslind, cd vantul.
era impotrivA. Deci, pe la a patra straja a noptii, 3)
I. Semnul, &dial minunea.
2. Locul cusiturarea multimii a feat In partea de riairit el meaaanoapte a Laculni Maim., De aeolo, trebula a pluteasei @preapus, ea s ajunga la Capernaum.
3. A patra strap' a noptii cram ceasurile dela 3-6 dimineata.

www.dacoromanica.ro

126

lacand ei ca la 25 sau 30 de stadii1), a venit

Iisus la dance, umbland pe mare, si vrea aft
treaca pe Idriga ei. Iar ei vazdndu-1 umbland
pe mare si apropiindu-se de corabie, Ii s'a parut
ca este naluca si de frica s'au infricosat si au
strigat. Dar Iisus indata le-a graft lor zicAnd :
Indrazniti, eu sunt, nu va temeti I" lar Petru, raspunzand, a zis : Doamne, de esti tu, porunces-

te-mi sa yin la tine pe apa". lar

el i-a zis :
Vino I" Si pogorandu-se Petru din corabie, umbla
pe apa, ca s mearga la Iisus. Dar vaznd vAntul

tare, s'a infricosat, i incepand a se afunda, a

strigat graind : Doamne mAntueste-ma I" $i indata Iisus, intinzand mana, I-a apucat i i-a zis :

Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit ?"

Deci voiau ucenicii sa-I ia pe el in corabie. $i
intrand ei in corabie, a stat vantul. $i ei foarte
peste masura se spaimantau intru sine si se minunau. Ca n'au priceput din pani, de vreme ce

era inima lor impetritd 9. $i indata corabia a

sosit la pamantul la care mergeau. Iar ceice erau
in corabie au venit i s'au inchinat lui zicand :
Cu adevarat, Fiul lui Dumnezeu esti la
$i au ajuns ei in pamantul Ghenisaretului si au
statut la liman3). $i esind ei din corabie, indata
1. Un etachu avea 180-200 de multi de lungime. Deci 20-80 de

atadil Inseamni 5-6 kilometri. Atilt putuseri !manta ucenicii In

latimea land& Deal erau cam pe la mijloc, fiindcli land e lat de
30-12 kilometrl.
2. Ucenicii ml In8eleaesera tot oe a toot op minunea Inmullirli
pguilor. Inima lot era ingreulata, adieS prim/ de parerile mullimn din care I ei Coteau parte. Erau pi ei duel de gindul ca Iisus
trebuie facia Impirat.
8. Aci nu a feet 0 singura minune, ci trebuie ea arlgugim I pe

www.dacoromanica.ro

127

Lau cunoscut pe el cam mit locului aceluia, ei

au trimes in toata laturea aceia. $i incunjurand
toata laturea, au inceput a aduce pe paturi bolnavii acolo unde auzeau ca este el. $i oriunde
infra, in sate sau in cetati sau in orae, puneau
la ulite pe cei bolnavi iI rugau ca macar de
poalele vemintelor lui sa se atinga. $i call se
se atingeau de el se mantuiau 1).

60. Irises Patin vietii

(loan 6. -,s.)
A doua zi, norodul care sta de ceia parte de
mare, vazand ca alta corabie nu era acolo, lard
numai una, intru care intrasera ucenicii lui, el
,cum ca Iisus n'a intrat in corabie impreuna cu
ucenicii sal, ci singuri ucenicii lui, s'au dus. ($i
alte corabii au venit dela Tiberida aproape de
locul unde au mancat panea, multamind Domnului.) Deci daca a vazut norodul ca Iisus nu
este acolo, nici ucenicii lui, au intrat i ei in
corabii i au mers in Capernaum, cautand pe
lisus. $i aflandu-1 pe el de ceia parte de mare,
i-au zis lui : Ravi, cand ai venit aid?" Raspuns-a Iisus lor si a zis : Amin, amin graesc
aceia, el, dupd attires Iui Hans In corabie, 1ndatd a stat vintul gi
lute au ai thine la Virtual lacului. Cand Intl ei vitaliser& eu greu
toata noaptea bi abea ajuneeserd epre Mud la juinatatea lacului, In-

mama cif e o minutia el vintul a Incetat di ei Indata au putut

-ajunge la

limn,

I. Cite tapte

i minuni n'a flout Daus ! Dar evanglielibtii nu le

poreerese taste. In puttee randuri settee, ei euprind o Intreega
eutreierare prin sate i once, In timpul odreia a Mina multi:, miaunt, vindeoind multi bolnavi, dar lira a ne povesti In parte fie-

-care minune.

www.dacoromanica.ro

128

voud : ma cautati pe, mine, nu pentru ca ati

vazut sernne, ci pentru ca ati mancat din pani
si Vati skturat. Lucrati nu pentru mancarea cea
pieritoare, ci pentru mancare aceia care ramane
spre viata vesnicd, pe care Fiul Omului o va da
voud ; cA pe acesta 1-a pecetluit Dumnezeul

Tatar.) Deci a zis catre dansul : Ce vom face

ca sa lucrdm lucrurile lui Dumnezeu ?" Rdspuns-a

lisus si a zis lor : Acesta este lucrul lui Dumnezeu, ca sa credeti Intru care a trimis acela".2)

Zis-au drept aceia lui : Dar ce semn faci tu,

ca sa vedem i sa credem tie ? Ce lucrezi ? PArintii nostri au mancat mana in pustie, precum
este scris : pane din cer Ie-a dat lor de au mapcat" 3). Deci le-a zis lor Iisus : Amin, amin, zic
voud, nu Moisi a dat voila panea din cer ; ci
1. In aceasta mtvAntere, liens dd invilature deepre Mate Impgrtasanie. El se intemelazi pe minunoa Muni mai nainte on
Imultirea pAnilor l sAturarea minunati si spume, color ce-I cilutau,.
el mai este si alta !flatware, nu mancarea cea peritoaro a trupului,

mancare pentru viata de veal. Aceasta e mancarea trupului

Mu in Shinto. Impartillanio, care se mai numeste i Rants.
ci

Euharistie.
2. Cum faptuim luertulle lui Dumnezeu r Nu pe o eale pe care

ne-o scornim noi singuri, ci crezAnd in lisus Hristos I Inman&

laviitaturilor Lui. A ne crol religiuni de la noi, cum fae teozofii fl
spiritistii din ziva de azi, nu este a urma invAlilturilor pe care In

da liens aloi, Trebuie sa eredem In El ca Fiu al Tatalui, ca

Mfintuitor, ea hrAnitor al nostru In Sf. ImpfirAtiganie, trebuie sl

primim Sfintele Talne pe care El le-a orinduit, trebue sii credem,
in %Ante Biserici drept asezamAnt al Sau si a ascultarn de auduielile ei.
S. Ceioe veneau dupi El cereau semn, edict* al faca minuni ea
Ha (mead In El. Spuneau ca parintii lor au avut astfel de soma
Bina:lea au fost hrAniti ou maul din car. Evreii hisA vazusera mult
mai multe minuni dealt Manama, lor. Ce le mai trebuia ? Aceetio
!nee erau /arisen sau trimepii lor dela lerusalim care nebacetat
urmareau pe Haus i umblau se. gfiseasci Impotriva lui pricini
de earth.

www.dacoromanica.ro

129

Teal meu da voila din cer panea cea adevdratd,

Pentrucd panea lui Dumnezeu este ceiace se

pogoard din cer i rid viatd Ming' Deci au
zis cAtre dansul : Doamne, pururea ridge noud
pdnea aceasta 1" Si a zis lor Iisus : Eu sunt
pAnea vietii ; celace vine catre mine, nu va EAmdnzi, i celace crede intru mine, nu va inseta
niciodata. Ci am zis voila cd m'ati i vazut pe

mine, si nu credeti. Tot ce Imi dd mie Tata],

cdtre mine va veni ; i pe celace vine catre
mine, nu-1 voi scoate afard. Ca m'am pogordt

din cer, nu ca sa fac voia mea, ci voia celui

ce m'a trimis pe mine. Si aceasta este voia
Tatalui, Celui ce ma trimis pe mine, ca tot ce
mi-a dat mie, sd nu perd dintr'insul, ci sd-I
inviez pe el in ziva cea de apoi. $i aceasta este
voia Celui ce m'a trimis pe mine, od tot cine
vede pe Fiul i crede intru el, sa aibd viata

i eu ii voi invia pe el in ziva cea de

apoi." Deci carteau Iudeii pentru el, cd a zis :
Eu sunt panea ce s'a pogorit din cer. Si ziceau :
vesnicd,

Au nu este acesta Iisus, fiul lui Iosif, caruia

stim noi pe tatl sdu i pe mama sa ? Dar cum
zice el cd : din cer m'am pogorit ?" Deci rAspuns-a
lisus si a zis lor : Nu cartiti intre voi I Nimeni

nu poate sA vie cdtre mine, de nu-1 va trage pe

el TatAl, Celce m'a trimis pe mine ; i eu 11

voi invia pe el in ziva cea de apoi.1 Este scris

1. ii.'reu dead &thud de oameni cari aaeultau pe Iisus : unii eran

eei en inima mired, mire, fire. a tutelage bine aceasti

noufi

Inyg taring a Domnului, ziceau eu umilinji -Doamne dk-ne nouii

panea aeoastae

a1U, farieeli eau trimeeii lor, eilrteau auzind

9

www.dacoromanica.ro

130

in prooroci : i vor fi toti invatali de Dumnezeu.

Deci tot celace aude dela Tatal, si se invert

vine catre mine. Nu dome ca. pe Tatal L-a vazut
cineva, lard numai celace este dela Dumnezeu,
acela a vazut pe Tata Amin, amin graiesc voila :

celace crede intru mine, are viata vesnica. Eu

sunt panea vietii.
Parintii vostri au mncat mana in pustie, si au
murit. Aceasta este panea, care se pogoara din
cer, ca sa manance cineva dintr'insa, i sd nu
moult Eu sunt panea cea vie, care s'a pogorat
din cer. De va manca cineva din panea pe care
eu o voi da, trupul meu este, pe care II voi da
pentru viata lumii 1). Deci se priceau intre sine Iudeil, zicand : Cum poate acesta sail dea noun
trupul sa-1 mancam ?" Si a zis lor Iisus : Amin
amin graiesc voila. De nu veti manca trupul
Fiului Omului, si nu yeti bea sangele lui, nu yeti
avea via% intru voi2). Celace mananca trupul meu

bea sangele meu, are viata vesnica, i eu ii

voi invia pe el in ziva cea de apoi. Ca trupul
si

cuvfintul al El este pines care s'a pogorit din cer. Ei una oiau : ei
Iisus a trait pane la 30de ani Intros ei, In Galileia. Deal li se Oren
ca trebuie si fie cast el. Attlee': cum poate spune ce El e panea
venita din cer ?... Greu se poate sui Mime Imbilesit6 de vederile
mute ale pamanteanului, la privirea i imbraIisaroa luerurilor
ceresti !

1. Vorbirea lui lisus In cele de mai la vale este tot depfinarea

firului vorbirii de mai sus. Dar nu este In acelas Me. Acelea

le-a grill indatft la scoborirea din corabie, militate& In sinagega
din Capernaum (vezi loan 6,69).

2. Haus nu slabeete ce a opus, ci mai mult Intlreste: Nlmenea

nu ajunge la Taal de nu-1 voi duce en. Eu sunt noel care voi

scula pe top din moarte la Inviere. Deci liens mfirturiseste aid

dumnezeirea Sa In chipul cel mai yin.

www.dacoromanica.ro

131

men adevarat este mancare i sangele meu adevArat este bautara '). Celace mAnanca trupul meu
1 bea sangele meu, intru mine petrece i eu intru
eL Precum m'a trimis pe mine Tatal cel vitt, i
eu viez prin Taal, si celce ma mananca pe mine,
si acela va fi viu prin mine. Aceasta este ' panea

care s'a pogorat din cer, nu precum a mancat

mana parintii vostri si au murit. Cela ceva manca

panea aceasta, va fi viu in veac". Aceasta a

zis in sinagogd, invdtand in Caperndum. Deci
multi din ucenicii lui, auzind aceasta, au zis :

Greu este cuvantul acesta, cine poate sa-1 auda

pe el 2). Iar lisus, stand intru sine, ca ucenicii lui
I. Aci liens area In ehipul eel mai viu l Ertl a mai da naive
pricing de indoialii, a e vorba de a mince inausi trupul Baa si
a bea fustier [Angola San. Dace n'ar fi fast ilea, ar fi spus-o
Evreilor care se turburau auzind cil cineve si-ar putea da trupul
aria sg-1 minium Dar liens nu inlfituri de loo aceasta parere, ba
Inca mai mull alma asupra ei, Storm, zTrupul mea cu adevarat
este mAncere pi :Angelo cu adevArat este biuturg... Deci deed este

Tree Invataturi data limpede una mai limpede, ea aceasta nu se

poate. liens in adevArat ne lentil el trebuie si ne impirtasim

eu test* trupul Lui i art bern !usual sAagele Lai, Medea wets
eufleteasol adeviirati nu putem avea Mri aceasta. Mans din oe
este neve Cu mult m ii pre jos decal va n aceasta brand non a.
Acela era numai mAnceree trupului, acesta insfi e mindere .Intru
viata de veci..
2. Din aureate cuvinte, se tutelage oil greu putea intra in mintea ascultAtorilor luvatiitura despre wawa. trupului Deus de car

ei auzeau alum futile earl. Dar In cola de mai la vale, Iisus le

epune ei ei nu Inteleg, din pricing cii minted lor eta prinsi de
vederi inguste. Ei judecau dela mina panne gura. Flindca trupul
de om nu se minima, deal t aceastrt until* inviitAturi era pentru
ei ceva turburAtor.Nimenea n'a ',Ara pled scum aceasta, &mean
n'a auzit pomenindu-se de age cave, prin urmare nu se poate. Nu

este acesta fetal de judecare al multora pled in ales de azi ?

Dar Deus le spume ni sunt iutelegeri mai inalte, la eare ajungi

deal te desprinzi de lasustimile vietii de toots zilele. Trupul

nu toloseete la nimic , epune El. zGraiurile pe mire eu le graieso

aunt duh i viatia, tidied acestea aunt lucruri de Inteles pe aalea
credintei, a vieW Inalte i duhovnicesti.

www.dacoromanica.ro

132

curtest pentru aceasta, a zis lor : Aceasta vA

zminteste pe voi? Dar de yeti vedea pe Fiul

Omului suindu-se unde era mai inainte ? Duhul

este care face viu, trupul nu kloseste nimic ; graiurile care eu grAiesc voud duh stint, i viata
sunt. Ci stint unii din voi care nu cred. CA stia
dintru inceput lisus, care sunt ceice nu cred gi
care este celace vrea sa-I vAnda pe el. *i zicea :
Pentru aceasta am zis voud, ca nimeni nu poate
sA vie la mine, de nu va Ii dat lui dela Tata'
meu." Dintre acestia, multi din ucenicii lui s'au
intors inapoi, si nu mai umblau cu Mitsui 1).
Deci a zis Iisus celor 12 : Au doara i voi voitt
sa. vA duceti ?" RAspuns-a Simon Petru lui :

Doamne, la cine ne vom duce ? Cuvinte ale

vietii vesnice ai. Si noi am crezut si am cunoscut cd tu esti Hristosul, fiul Iui Dumnezeu Celui
viu2)". RAspuns-a lor Iisus : Au nu eu pe voi
1. Evreii, neputAnd Intelege l neputAndu-se Invoi cu aceastA
noun InYntAturA de mamma a trupului lui Ileus, eau depArtat dela
dAnsul pi nu mai umblau cu &maul. Si lotupi Haus a avut grijA de
neputinta omeneasel. El no-a spits aici sa milnetim trupul lui, dar
Inca nu ne a arAtat cum vow face aceasta. A aritat-o mai tgrziu, la
Cina oea de Tail* pi atund a randuit oa ea mill lam trupul lui
pi s bem Bible. lui, dar In chipul panii pi a vinului. A avut
grill de slAbiciunee. ;Joni% ea sA nu ne softrbim mInegnd earne

pi bAnd sAngo omenese, ei ne-a dat anent& itduleire. Banal pi

blindul thrum.:
2. Duiosei este marturieiriea lui Petrn! toil ascultatorii pArA-

steel. pe Iisua, auzind de o apa invitaturit area de ouprins de

mintea lor, ea cea dospre &Ante. Euharistie. Apoatolii Irma au

mimes i Iisus
Intrebet ca de ce nu ail due pi eiR Petru Meg
da, in numele lor, un ;Mamma care trebuie aft fie a oriefirei
inimi care a ointment pi a g mitt- pe lime; *Undo ne Tom duce ?
Tu ai cuvintele vietil de vein.. In edevAr, se are a face di ici ci
nolo, nu euprinzi en mintea ta o lature Ban alto a outAriiinvAtaturif

Ai pe liens Inainte el El te trees peste toate prIpistiile pi piedints cu care se intAinepte mitten nottstrA. Ei Iti da austere&

www.dacoromanica.ro

133

cei 12 v'am ales, i unul din voi diavol este r

5i zicea de Iuda al lui Simon Iscarioteanul ; ca
acela vrea, sa-1 vanda pe el, unul hind din cei 12.
61. liens dezvaluie ffitarnicia fariseilor.
(Matei 15,

,-; Marcu 7, -),

Atunci s'au adtmat la lisusiarised i unii din

carturarii care venisera din lerusalim. Si vazdnd
pe oarecare din ucenicii lui mancand pane cu mdnile necurate, adica nespalate, i-au imihanit 1).
Ca fariseii j toti Iudeii, de null vor spala manile pant in cot, nu mananca, Orland aezamantul
batranilor. Si din targ venind, de nu se vor spala,

nu mananca. 51 altele multe sunt care au luat

a le tinea : spalarea paharelor i a ulcioarelor i
a caldarilor i a paturilor 2). Dupa aceia fariseil
.1 carturarii 1-au intrebat : Pentru ce ucenicii ti
nu umbla dupa aezamantul batranilor, ci ma-

nanca pane cu manile nespalate'?" Iar el, itspunzand, le-a zis : Pentru ce i voi calcali poruncile lui Dumnezeu pentru aezAmAntul vostru ?

Ca lasand porunca lui Dumnezeu, tineti aeza.viedi de veci. Prin El ied din lames vremelnici d din Dustmen.
color treettoare, Inman a te Imparted ou .Itterul col nemuritod.
Aeeasta a gustat Petru gi ceiIalli apostoli, ei de aceia aneasta
aprigi d duioasA merturisire, In acmast Imprejurare. Aei este
Weal de a spune en Psalmiatd Gustali pi vedgi di bun este Damn.

(Psalm 33, 8).

1. Ad, in Ion de .1.eu prihinit., tear putea rice mai bine, ad, pe
romfineate :4-au mustrat.. Aga au alte traduced gi a mai [males aga.
2. Mara de porundle legil lui Maid, fariseii mai adiogaserA la
ele altele multe, bare dereori Ingreuiau urmeriroa legii, prin scar-

nitnri pe care ea nu le ouprindea, iar alteori o risturnau. Ei ear.

teau impoteva ueeniellor Domnului nu pentrusi ands ar fi Meat
loges, oi pentrua ueenleii 'Wean scorniturile lor.

www.dacoromanica.ro

134

marital batranilor, spdlarea ulcioarelor si a paharelor, i alte asemenea ca acestea multe faceti".
Si zise lor : Bine, lepddati porunca lui Dumnezeu

pentru asezdmantul vostru ? Cd Dumnezeu a zis

prin Moisi : Cinsteste pe tatal tau

i pe mama

i cela ce va grdi de rail pe fatal sdu sau pe

mamd-sa, cu moarte sd moard". Iar voi ziceti
De va zice omul tatalui sau sau mamei sale :
corban, adica ceia cu care te-ai fi folosit dela
mine este dar, nu-1 mai lasati pe dansul sa
ta ;

facd ceva tatalui sau mamei sale, cdIcand (astfel)

cuvantul lui Dumnezeu pentru asezdmantul .vostru care l'ati dat 9. 51 asemenea ca acestea multe
I. Fraza de ad se 1114/Ocean foarte Intuneeati In Biblia romAneaseA. Nu e Inn vine ei. E vine originalului groom), care e aid
tot atilt de Intunecat. Biblia noastri mad, urmArind si dea serieul
grecese pe romAnecte euvint cu euvAnt, n'a putut dent sA ne dea
enfant Intunecime ea gd nolo. Seriltorul acestor rAnduri a nzut ei

profesori de limba greens* anted In mann /foul Testament grenee gi tot neputind sli InteleagA aceastA buntd. De oe In grecegte locul e Intunecce? Din pricing eA e serfs de onmeei Vara
multi Whip' de carte, lira tinerea In seamA a randuielilor serisului si a bunei Intomniri a limbii. In graiul green(' al Noului
Testament, glisim rostiri earl Wed peste rAnduiala gramaticei. Dar
trebuie ad spunem : asa e limba Noului Testament. Nu e nimbi de
Mout deck a elute Intelesul buodtib i a nu ne mai nelinisti den

co dim pe romanacte nu se potriveste cu cazurile pa care le-am

gAsit In serisul grecese. i Inntatul exeget Adolf Deissmann din
Berlin, ante In cartes lui Licht corn Osten (Tubingen 1909) eft
limba greceasci populan din vremea Noului Testament era o.
limbi greceasel In care gramatIca era Mean de multe ori. Deaceia
traducatorul roman nu trebuie si se &leased a da pe romfineate
rostirea asa cum o lasagne In grecente dui:4 shut c euvintele ei,
pentruci nici acolo nu e bine perian de oondeiul unlit om master
In ale serisului. Trebuie autat name! ce a vrut ad simile scriltorul
gi apoi a turns Intelesul elobod pe roma/lento. CM doer ei In
limbs roman easel. poporul vorbeete de mutts ori en o gramatica
staIcitil, ei eine ar traduce In alti limbi ee ar eerie un om nandemanatee, n'ar trebui ei Infiligeze tocmai fetal pubred al rostirli
unui om care nu e tare In meetenugul limbii. Cati nu ale la not,
1

www.dacoromanica.ro

135

faceti. Fatarnicilor, bine a proorocit Isaia despre

voi zicand : Norodul acesta se apropie de mine
cu gura lui I cu buzele ma cinsteste invatand
Ifivataturi, porunci omenesti". Ca, Isand porunca
lui Dumnezeu, tineti asezamantul batranilor, spalarea ulcioarelor si a paharelor, i alte asemenea
multe faceti
Si chemand la sine pe tot norodul, le-a zis lor:
Ascultati-ma i intelegeti: Nu ce infra in gura
a lu fata; a lu mama ; del lu Maria ; omul cart am Post ou al, in
Ion de omul cu care am lost ! Nu e bine, dar se zice. Aga gi in
Noul Testament.

Deci In locul ou pricina itn/elean] e urmatorul: FatA de pertain

lui Durnnezett prin Mots!, de a cinsti pe tata pi pe mama, taicuirea
fariseilor ajunsece de a raaturna aceasta poruncA, spunand ci,
deck omul gi-a Inchinat cutare eau cutare parte din averea sa loi
Dumnezeu, el poate spune parintilor ; nu pot eft te ajut, Eluded
am apucat aft Inchin lui Dumnezeu ce ar fi foot sa-ti dau gi nu mai
pot scoate de acolo. Cu fleesata bait era Inlaturate tocmai porunca
lui Dumnezeu de a entail pe feta gi pe mama, pi Inlaturata cora ?
tocmai ou ffitarnicia eft asculti pe Dumnezeu, pe cand Dumnezeu
te-a Invatat altfel. Aceasta pacatogie a farlseilor o scoate la iveala
Mantuitorul. Corban este numele pe care II Mean ei lucrului
Inchinat lui Dumnezeu.
1. Pariseii credeau aft ia pe Domnul la soeoteala pentru Inchipuite pacate ale ucenicilor. In schimb, raepuneul Domnului este de

o frumusete, de o lintire deadreptul spre inima lucrului, de o

tarie care ne mica pi ne face aft nu earn de ce sa ne minmfam

mai lima In admit., In toate luptele de cugetare care se pot

starni Intro delta tabere, rar se poate vedea o mai miestritil urmArire a protivnicului, o Infrangere mai hotarIta, o mai aseutita
repezire a cugetarii asupra yrftjmaaulni ea aceasta. Deosebit de
Ineemnitatea religiomia a ouvintelor Mantultorului, ne minunim
alai gi de puterea raspunsului situ, care Inmarmuregte pe protivnic gi nu-i mai da chip ea crfteneascit oeva. Oars Cel stilt pests
mare gi vanturi, peste via/S gi muerte, nu era ad be stapan peste
ouvfint ei puterea ougetarii I Deaceia l fariseii Taman map ci nu
au co ingilima in fata raspunsului a trivitor al Mantuitorului. Deci
+imam ameba cuvinte ea religione, ea tArie a cugettirii gi ea arta.
0! mai are Domini de &castes gi ar fi chip pentru cineva sA
eerie eapitolul nesmie ; Tide gi maeatria logic& In cuvintele Domnului,

www.dacoromanica.ro

136

spurca pe om, ci ce iese din gura, aceia spurcd

pe om ,). Cine are urechi de auzit, sa auda I"
$1 dupd ce au intrat in casa dela norod, s'au
apropiat de dansul ucenicii lui i i-au zis : Cunoscut-ai ca fariseii, auzind cuvantul, s'au turburat ?" Iar el, raspunzand, a zis: Tot sadul pe
care nu 1-a sadit Tata] meu cel ceresc, se va
desraddcina. Lsati-i pe dansii ; povatuitori orbi
sunt ai orbilor, si orb pe orb, de va povatui,
amandoi vor cddea in groapa". $i rdspunzand
Petru, i-a zis lui : Spune-ne noud pilda aceasta la
Iar Iisus le-a zis lor : Inca i voi asa de neintelegatori sunteti ? Au nu Ira pricepeti ca tot ce
infra in om din afard nu poate sa.-1 spurce ? Cd
nu infra in inima lui, ci in pantece, i iese pe
afedron, curatind toate bucatele. lar cele ce ies
din guilt ies din inimd i acelea spurca pe om.
Ca din inima ies ganduri rele, ucideri, preacurvii,
curvii, furtisaguri, marturii mincinoase, hule, asu1. Multi Intrebuinteare acest =vent al hientuitorului pentru a
lovi In poems. postului. Dar, se tutelage, e adevarat a nu manurea source pe om, ci alcarea poruncii de a manna brand opriti.
St dace no Intrebamt de ce aunt (male minute oprite? raepundem:

Pentruca omul se taissel gi In viatii mai cumpitata, d se tufaneze, se nu can In deaffitarea trupului, oi se intro gi late* viati
care trebute st1 fie de mare adancire aufleteasei. In alte ImprejurAri, gi Domnul a arAtat puterea postului g 1 Insugi a poetit cele
40 de zile In pustie. Deaceia Bleorica Intrebuinteazi miaura pos.
tului ci o pune inaintea cregtinilor, Mufti ea 0 agazamentul Mutt
de Hens liriatoa pentru a earmui riga oroatinilor gi clod are dreptul
a o face. Deal, dace cineva mantilla brand nenvoitii, la o vreme,
de testate, cum e de pilda Patima Domnului, Mind nu se mein a
ne dosfeta cc trupul, omul *meta nu pilofituiegte pentru mAncarea,
pen care, dupe vorba Mftntultorulut, nu se apuroe, ci pentrucii n'a
tinut In seama porunca Bisericli, pentru neascultare, dupd cum gi

Adam, n'a foot vinovat flindot a tailcoat un mer, ci fibula n'a

ascultat pe Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

137

pririle viclqugurile, inelAciuni1e, Inver4undri1e,

ochiul

viclean,

trufia, nebunia. Toate relele

acestea sunt care spurca pe om, iar a mnea cu

mani nesplate, nu spurca pe oni
CAPITULUL VI

Anul III din lucrarea Domnului Hristos pe

pamant. Dela Paste le al III-lea pang. la Flora
62. Femeia Cananeiancl.
(Matei 15, -; Marcu 7,

14-31)

Si sculandu-se de acolo, s'a dus in hotarele

Tirului si ale Sidonului ). i intrand in casa, vrea

sa nu stie nimeni de el. Dar n'a putut sa se

tainuiasca. Ca auzind despre dansul o femeie
elina din Fenicia Siriei, a carei fiica avea duh
necurat, esind din hotarele acelea, striga catre
dansul zicand : Milueste-md, Doamne, Fiul lui
David I fiica mea reel se indrdcefle", Iar el nu i-a
1. Aceasta e singura data, In curgerea luorAril Sale pimiintesti,

and Domnul Hristos a alit din hotarele Tarii Sfinte, pentru a

trace trite tart TecinA. Anemia tart a fost Fenicia, cum I se
aloes In veohime, sau Sina, cum i s's zis rind In uemA. Ea era
aserati mai sus de Tara Mitt Din ea izvora lordanul pi In ea
se aflau orasele Tint/ ci Sidonul, de care se pomeneste si aid.
Femeil i se rice fervent cananeiancd, fiind din Teohli Watt..
Taril Stints, numiji Carlene, pe care Evreii, intrind In Tara
Sfinta, sub Taus Navi, i-au Impins mai spro miard-noapte, i i se
mai rice pi torment vivo feniciand, dupa numirea de Siria sau Fenicia

data tinutului In care loeuia.

Domnul !dilates, *nil din Galileia, In partea de sus a WO, a

intrat In Siria gi a flout un 000l dela apus spre raserit, intrand

apoi iaraci In Tara 8fAntA prin fnutul nunlit Demtpoli, la rilearit
de Galileia si de Lacul Ohenisaretului.

www.dacoromanica.ro

138

rdspuns ei cuvant. Si apropiindu-se ucenicii lui,.

II rugau pe el zicand : Slobozeste-o pe ea, cd
striga in urma noastrd", Iar el, rdspunzand, a zis :
Nu sunt trimes lard numai cdtre oile cele perdute ale casei lui Israil". $i ea, venind, s'a inchinat lui, zicand ; Doamne ajutd mi !" Jar el,

raspunzand, a zis : Lasd A. se sature intai fiii,

cd nu este bine a lua panea fillor i a o arunca
canilor
Iar ea, rdspunzand, a zis lui : Adevdrat, cd i canii indnancd sub masa stdpanilor
din fdrmdturile ce cad dela fiii lor". Atunci Iisus,

rdspunzand, a zis : 0 femeie ! mare este credinta tat Pentru acest cuvant, fie tie precum

voiesti I Mergi, cd a esit dracul din fiica ta I Si

s'a tamdduit fiica ei din ceasul acela, i mergand

la casa sa, a aflat pe dracul esit i pe fiicd zdarid in pat.

63. Vindecarea surdo-mutului din Decapoli
(Matei 15,

; Mama 7, 2,-0.

Si iambi, esind din hotarele Tirului si ale Sidonutui, Iisus a venit la Marea Galileei, in mijlocul
1. In vorba Evreilor de awned, el se numeau Iii, iar perpAgitni
Ii nnmeau Mitt pima aceasta era vorbirea obinuit, euvantul
Mntuitorului Inseamnii : nu este bine a lua panes [Moro 'idle& a

Evreilor M a o da pond., MAntuitorul a Mont insA aceasta numai pentru o elipA, pentru a prieinui rgarturisirea credintei acelei
femei. (Mei IndatA i-a dat amid... ceruti, aga CA i unei ;15gams i-a dat
Miluttlitorul spline Mt a venit IntAi pentru
Evrel, dar nu numai pentru Evrel. l aceastA rAnduialA a tinut-o
numai fn vremea mural a propoveduiril Sale, pentrueli, la Mabel-

rea ei, Mind a lost vorba de a da apottolilor InvAtAturA pentru.

totdeauna, le-a spus sA meargA eAtre teeth lumea.

2. Venind In pirtile Decapolel, MAntuitorul a vault tot In par

tea uncle Meuse si !utile annum, a mulfimii.

www.dacoromanica.ro

139

hotarelor Decapolei. $i au adus la dansul un4

surd, graind anevoie, i I-au rugat pe dansul ca
sa-0 puie manile peste el. $i lisus, luandu-1 peel din multime deosebi, a pus degetele sale in
urechile lui, i scuipand, s'a atins de limba lui.
$i cautand la cer, a suspinat si a zis : Efata r
ce este ) : desclzicle-te !" $i indata s'au deschis
auzurile lui i s'a dezlegat legatura limbii lui fl
graia drept. $i a poruncit Iisus lui ca sa nu spuie
nimanui. Insa ei, pe cat el le poruncea, mai
mult vesteau. $i peste masura se mirau zicand t

Joate le-a fecal bine, si pe surzi i-a Mut de

aud i pe muti de grange".
64. A doua inmultire a 'Annum
[(Mate/ 15, - ; Marcu 8,

1-9).

In zilele acelea, suindu-se Iisus in munte, sedea acolo. $i au venit la dansul noroade multe,.
avand cu sine schiopi, orbi muti, ciungi i altii
multi. si i-a aruncat pe dan0i la picioarele lui
Iisus si i-a tamaduit pe ei, fuck se mirau noroadele vazand pe muti grdind, pe ciungi sanato0,
pe chiopi umbland i pe orbi vazand ; i slaveau pe Dumnezeul lui Israil. $i fled norod
mult foarte i neavand ce manna, a chemat lisus
la sine pe ucenicii sai si le-a zis : Mila-mi este
de norodul acesta, ca iata, trei zile sunt de nand
asteapta langa mine i n'au ce manna ; :si a-i
slobozi pe dansii flamanzi, nu voiesc, ca nu cumva
1. Ce este, adiol : ce theeamn.

www.dacoromanica.ro

140

sd slabeasca pe cale, cd unii dinteinsii au venit

de departe". $i au grail lui ucenicii lui : De
mede nota in pustie atatea pAni, incat sa se
sature atata norod?" $i a zis lor Iisus : Cate
pant aveti r. Iar ei au zis : $apte pain i putini
pestisori". $i a poruncit norodului s ad pe
patient. $i luand cele sapte pani, multamind, a
irant si a dat ucenicilor lui, iar ucenicii norodului. $i a binecuvantat i pestii si a zis sd-i
puie i pe aceia inaintea lor. $i au mancat toti
,si s'au saturat, si au luat rdmasifele de Windturi sapte cosnite pline. Iar ceice manse! erau
ca la 4000 de barbati, afard de femei si de copii.
$i i-a slobozit pe ei.

65. Sosirea la Dalmanuta. Semnul lui lona.

Aluatul fariseilor.

(Matei 15,

; Marcu 8,

; Luca 12, 54'57)

Si dupd ce a slobozit ndroadele, Iisus i ucenicii lui au intrat in corabie si au trecut in hotarele a Magdalului, in partite a Dalmanutei 1). $i
s'au apropiat de el fariseii i saducheii, si au
inceput a se intreba cu dansul, cerand dela
dansul semn din cer, ispitindu-I pe el. Iar el
rdspunzand, le-a zis : Cand se face seaM, ziceti :
senin va fi, cd se roseste cerul ; i dimineata
ziceti: astzi va fi furtuna, cd se roseste cerul
posomorit ; i cand vedeti norul ridicandu-se
dela apus, numai-decat ziceti : cd ploaie mare vine,
1. Magdalul i Dalmanuta eran late In Garnets, pe malul
Lusaka Ghenieeret.

www.dacoromanica.ro

141

si este asa; i and austrul vine sufland, ziceti

ca zaduf va fi, si este. Fatarnicilor, fata cerului
si a pamntului stiti a o socoti, iar semnele
vremilor 1) nu puteti". $1 suspinand cu duhul sate

a zis : Pentru ce neamul acesta cere semn ?

Amin zic vans, nu se va da semn acestui neam
viclean i prea curvar, taxa numai semnul lui
Iona proorocul." 2) $i lasandu-i pe dansii, au intrat

iarasi in corabie si au trecut de cealalta parte.

$i mergand de cealalta parte, ucenicii lui

uitasera sa ia pane i n'aveau cu dansii in cora
bie mai mult decat o pane. Iar Iisus le-a poruncit lor zicand : Cautati de va paziti de aluatul fariseilor si al saducheilor si de aluatul lui

Irod". $i ucenicii cugetau intru sine, unul catre

altul zicand : N'am luat pane." Iar Iisus, cu-

noscand aceasta, le-a zis lor : Ce cugetati intru

voi, putin-credinciosilor, ca n'afi luat pane ? Inca
nu Intelegeti, nici pricepeti ? Inca impetrita este
inima voastra ? Ochi avand nu vedeti i urechi
avand nu auziti ? $i nu va aduceti aminte ? Cand
1. Semnele grenades erau states. lucruri nona oare se Warn
plaserA tti oars vesteau ad o noua stare de lucruri se savareeete
Unul era venirea el lumarea StAntului Ioan Botezfitorul, altul era
minunile i Diva/Stara Domnulul. In acestea se gases implinlrea
vechiler proorocii. Fariseil cart umblau tot mi legea in mAni
trebulau s gtie ed eumpaneased l sa inteleage cil este cern

deosebit in lump. Dar priceputi in eels ale vietii obienuite, cum,

era eunoacterea vremilor deed Inlet cares cerului, Amine. ou
inimile inguste ei nu intelegeau marea sithimbare petrecuth
pentru suilete.
2. Senanul lui Iona este moartea gi invIerea lui liens. Mai
dupe cum Proorocul Iona a stat 3 tile et 3 nopti in pantecele Mil.
tului, ale il Iisus Hristos va sta in painant, se va souls la viat

ei invierea Si re ti o growl coiled& Impotriva color se n'so

arena inteinsul.

www.dacoromanica.ro

142

am frant cele cinci pani la cele 5000, cate cosuri

pline de farmaturi ati luat ?" Zis-au ei lui : 12." $i
cand am frant pe cele sapte la cele 4000, Gate cos-

nite pline pe farmaturi ati luat 7 Jar ei au zis:

$apte". $i Iisus le-a zis lm : Cum nu intelegeti

ca nu pentru pane am zis voila sa va paziti

de aluatul lariseilor i saducheilor ?" Atunci au

infeles ei eh nu de aluatul panii le-a zis lor sa

se pazeasch, ci de invhchtura fariseilor si a saducheilor.

66. Vindecarea orbului din I3etsaida.

(Marcu 8.

.).

Si au venit in Betsaida i i-au adus lui un

orb, si I-au rugat pe el ca sa se atinga de distal
$i aducand pe orb de marl& I-a scos afara din
sat. $i scuipand pe ochii lui i punandu-si mainile pe el, 1-a intrebat de vede ceva. $i acela,
ridicandu-si ochii, a zis : Vad oamenii ca copacii umbland. Duna aceasta iarasi a pus mdinile
pe ochii lui i 1-a facut de a vazut, i s'a indreptat si a vazut luminat pe toti. $1 1-a trimes
la casa sa zicand : Nici in sat sa intri, nici sa
spui cuiva In sat 1"

67. Marturisirea lui Petru la Cezareia.

(Matei 16, 13'20 ; Marcu 8, 27-20 ; Luca 9, len).

Si a iesit Iisus cu ucenicii lui, in satele Cezareii

1)

lui Filip i pe cale, pe cand el se ruga

I. Aceast Cezaree se gases In partea de sus a tinntului De-

www.dacoromanica.ro

143

deosebi, a intrebat pe ucenicii sdi zicand: Cine

imi zic oamenii ca sunt eu. Fiul Omului ?" lar
ei au zis : Unii loan Botezdtorul, altii Ilie, iar
altii Ieremia sau unul din proorocii cei de demult
inviat". Zis-a lor Iisus : Dar voi cine-mi ziceti cA
sunt ?" $i rdspunzAnd Simon Petru, a zis : ,Tu
esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, cel viu". $i
rdspunzand lisus, a zis lui : Fericit esti Simone,
fiul lui Iona, cd nu trup i sange 1) ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatl meu Cel din ceruri.
$i eu zic tie cA tu esti Petru i pe aceasta
piatra voi zidi Biserica mea 2) i portile iadului
nu o vor birui pe dense. $i-ti voi da cheile
ImpArAtiei cerurilor i orice vei lega pe pamant
va fi legat in ceruri si mice vei deslega pe pAmAnt

va fi dezlegat in ceruri".
Atunci a poruncit ucenicilor sAi ca sd:nu spuie
nimAnui, Ca el este Hristos.

68. lisus vesteste intaia cane despre patima Sa.

Purtarea crucii.

(Matei 56 . ; Marcu 8. - ; Luca 9 -).

De atunci a inceput Bats a spune ucenicilor

.cd. se cuvine lui a merge in Ierusalim si a pdtimi

multe si a fi defaimat de batrani si de arhierei

capoli, peste care domnea trod Filio. Ea era Diode capitate lui.
Dar mai erau crap cu acest nume. Cele care se cledean eau se
lnoiau In equates (Cezarului), din Roma eilpetau acest nume. In
Tara Stant& mai era o Cezareie mai jos, pe tdrmul Maxi! Mediterane, care se numeete Cezareia Palestinei.
2. Nu trup tri sange, adiol nu oameoii ti-au descoperit.
8. Pe =scuff piatrer voi zidi Biserica meet, edict, pe credinta
mArt ariaiti In aceasti Imprejurare de Petru. Credinta oli Hristos
-este Fiul lui Dumnezeu eta la temelia Bisericel.

www.dacoromanica.ro

144

si de carturari, si a fi omordt, si a treia zi a

invia. Si de fata graia cuvantul acesta.
Si apucandu-1 pe El Petru, a inceput a-i sta
Lui impotriva, zinnia] : Milostiv fie tie, Doamne g

sa nu fie tie, aceasta 1" Iar El intorcandu-se si

cabtAnd spre ucenicii Sai, a certat pe Petru zicAnd: Mergi inapoia mea, Satano I Zminteala.

imi esti, a nu cugeti cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ci cele ce sunt ale oamenilor". i chemAnd
la sine norod, impreuna cu ucenicii Sal, graia

catre toti: Tot celce voieste sa vie dupd mine,

sa se lepede de sine si sa-si ia crucea sa gi
sa-mi urmeze mie. a cine va vrea sa-si mantuiasca sufletul sau, perde-l-va pe el ;iar cine isi
sa

va perde sufletul su pentru mine si pentru evan-

ghelie, acela ii va afla si-1 va mantui pe el. Ca

ce lobos este omului de-ar dobandi lumea toata,
iar sufletul su ii va perde sau se va pagubi ?

Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul

sat? Ca va sa vie Fiul Omului intru slava Talalui Sam, cu ingerii Sal, i atunci va rasplati
fiecaruia dupa faptele lui, i oricine se va rusina
de mine si de cuvintele mele intru acest neam
preacurvar i prea pacatos, i Fiul Omului se

va rusina de el, and va veni intru slava Tatalui SU cu sfintii ingeri.

Amin grams voua, sunt unii din ceice stau

aid, care nu vor gusta moarte pana ce vor

vedea pe Fiul Omului venind intru imparatia sa1)..
1. deice nu vor gusts moarte pini nu vor vedea pe iiul Omului
aunt 'annul luat ca Intreg. Poporul acesta va &ninth' i va fimartur
al pepsin de veal anvarnite de Mfintuitorul.

www.dacoromanica.ro

145

69. Schimbarea la fall

(Mat& 12, CIS ; Marcu 9, Int ; Luca 9, sem).

Ca la opt zile 1) dupa cuvintele acestea, Iisus

a luat cu sine pe Petru i pe Iacov i pe loan,
fratele lui, i i-a suit pe ei intr'un munte 2) inalt
deosebi, singuri ca sa se roage 3). Si cand se
ruga el, s'a schimbat la fata inaintea lor. Chipul
lui s'a facut altul si a strglucit fata Jul ca soarele, iar hainele lui s'au facut albe foarte, ca
zapada, in ce chip nalbitorul pe pamant flU poate

sa inalbeasca. $i iata, doi barbati vorbeau cu

dansul, cari erau Moisi i Hie, care, aratandu-se
in slava, graiau de esirea 9 lui, pe care vrea s'o
ilineasca in Ierusalim. lar Petru i ceice erau
cu dansul erau ingreuiati de somn. $i desteptandu-se, au vazut slava lui i pe cei doi barbati stand impreuna cu dansul 5). $i a fost, cand
1- Evangheliptii Matei l Marcu sic ci dupA ease rile, Luca dupg
opt. Deosebirea nu este In fapt, ci numai InfeIu1 numfirArii. Matei
pi Marco an socotit i pArtile de rile care s'au sours Intro mArturisirea dela Cezareia tpi Schimbarea la Patti. Luca a socotit numal
allele Intregi, Dirk partea de zi rimed' dela petrecerea faptulni de
mai nainte pi fail parte& de zi In care s'a petrecut suirea pe muntele SchimbArii la Fall.
2. Evangheligtii nu ne mimetic muntele acela, dar toad aritarea
din vechi a barbatiler Bisericii eete EA acela era Muntele Taborului.
3. Deus In fiecare searS se &massifs] la o parte ea WA ee roage.
E. Prin celace evanghelistul numeMe seirea lui din Ierusalim
trebuie sA intelegem chipul cum Domnul eves sil Imitate luorarea
SE In Ierusalim. Despre Realists vorbea cu eel doi birbati din Ve&lint Testament.

6. Alantuitorul s'a suit pe Muntele Taborului spre nett Acolo

a stat mult rugandu-se. In sonata vreme, apostolii au adormit.
Asa ne lamurim de ce ei erau Ingreulati de somn. Apoi s'au trezit
Bissell In lumina Schimbarii la Fati, care s'a petrecut noaptea.
10

www.dacoromanica.ro

146

s'au despartit ei dela dansul, a zis Petru catre

Iisus : Invatatorule, bine este noua a fi aid. De
voiesti, sa facem trei colibi : tie una i lui Moisi
una i lui Ilie una" ; nestiind ce graia, ca erau
infricosati. $i Inca graind el, iata nor luminos
i-a umbrit pe ei i s'au spaimantat cand au intrat ei in nor. $i iata, glas a venit din nor zicand :
Acesta este Fiul meu cel iubit, intru care am
binevoit, pe acesta sa-1 ascultati I". $i auzind
ucenicii, au cazut pe fetele lor i s'au spaimantat
foarte. $i dupa ce a fost glasul, s'a aflat Iisus
singur. Si apropiindu-se Iisus, s'a atins de dansii
si a zis : Sculati-va si nu va temeti 1". $i ridicandu-si ochif lor si de naprasna cautand ei
imprejur, pe nimeni n'au mai vazut, ci numai
pe Iisus singur impreuna cu dansii. $i pogorandu-se ei din munte, le-a poruncit lor Iisus zicand :

Nimanui sa nu spuneti de vederea aceasta,

pand cand Fiul Omului se va scula din morti".
$i ei au tacut i nimanui n'au spus In zilele
acelea nimic din cele ce vazusera, intrebandu-se :

ce este aceia a invia din morti ?".

$i 1-au intrebat pe el ucenicii lui zicand :
Pentruce zic carturarii ca mai inainte trebuie sa
vie Die ?" Iar Iisus, raspunzand, le-a zis : ,,Ilie,
venind mai inainte, va aseza toate. $i cum este
scris despre Fiul Omului, el va sa patimeasca
multe i sa fie defaimat. Insa zic valid ca Ilie a
si venit si nu 1-au cunoscut pe dansul, ci au facut
lui cate au vott. Cum este scris despre el, asa

si Fiul Qmului va sa patimeasca dela dansii.

www.dacoromanica.ro

147

Atunci au Inte les ucenicii cd pentru Joan Botezatorul le-a zis lor 1).
70. Vindecarea lunaticului.
(Mater 12, 14'11 ; Marcu 9, -; Luca 9, . ; 17, 5-8).

Iar a doua zi, pogorandu-se ei din munte 4i

venind el la ucenicii sai, a cleat norod pull
imprejurul lor i cArturarii intrebAndu-se cu (latish.

si venind el la norod, indatd tot norodul,

vA-

zandu-1 pe el, s'a spaimantat, i alergand, s'a

inchinat lui. $i a intrebat pe cArturari : Cc v
intrebati intre voi ?" $i lath, s'a apropiat de el
un brbat din norod, ingenuchind in,intea lui gi
zicand : Doamne, miluieste pe fiul meu, ca este
lunatec i rAu patimeste ; cd de multe ori cade
in foc si de multe ori in apt Rogu-te, cautd
spre fiul meu, cd unul-nascut imi este mie 2). $i
I-am adus pe el la tine, avand duh mut. $i iatA,
oriunde duhul II apucd pe el, de naprasna striga
.04 zdrobeste pe el si face spume, si scrasneste
cu dintii si se usucd i abea se duce dela el,

sfaramandu-1 pe el. $i m'am rugat de ucenicii

tai sa-I *scout& i n'au putut". Iar lisus, raspunMud, a zis :

0, neam necredincios i indaratnic

Pand cand voi fi cu voi Pana cand va voi

suferi pe voi ! Aduceti-1 pe el aid, la mine". $i
incA apropiindu-se el, I-a trantit pe el dracul. $i
1. Am ar Rat mai sus (pag. 401A Ili e Aloe, dupti spun proem:miler,

ma ea vie mai salute de liana, nu era altul dealt loan BotezAtorul. El a feat numit Ilie, numai Wilda felul vietii sale a senninat
au al lui Ilie. Amandol au trAit la puede, Inviap de mare lufranare.
2.

Unulmdseut imi este, adie5. e aingurul meu fiu.

www.dacoromanica.ro

148

1-au adus pe el la dansul, i indata. duhul 1-a scu-

turat pe el, si cazand la pamant se tavalea

spumand.

$i a intrebat Iisus pe tatal lui : Cata vreme

este de cand i s'a Mut lui aceasta r Jar el a

zis : Din copilarie. $i de multe ori 1-a aruncat
pe el si in foe si in apd, ca sA-1 pearda ; ci tu,
de poti ceva, ajuta-ne noun, Iiindu-ti mild de
noi V Iar Iisus i-a zis lui : De poti crede, toate
sunt cu putintA celui credincios".
$i Indata, strigand cu lacrimi, tatal copilului a
grail : Cred, Doamne, ajutd necredintei mele I"
Iar vazand Iisus ca nAvAleste norodul, a poruncit duhului celui necurat, zicand lui : duh
mut si surd, eu iti poruncesc : iesi slatterns& i
de-acum sd nu mai intri In el I" $i strigand (duhul)
si mult scuturandu-1 pe el, a iesit. $i s'a fAcut

ca un mort, Mott multi ziceau ca a murit. 51

s'a tamaduit copilul din ceasul acela. Iar Iisus,
apucandu-I pe el de mana, 1-a ridicat si el s'a
sculat. $1 I-a dat pe el tatalui Mu.
$i se spdimantau toll de marimea lui Dumnezeu

si se mirau de toate cate a fAcut Iisus.

$i intrand el in casa, ucenicii lui 1-au intrebat pe dansul deosebi : Pentru cei noi n'am
putut sa scoatem pe el ?". lar Iisus le-a zis lor :
Pentru necredinta voastrA : cA amin gears.: voila:

de yeti avea credinta cat grAuntul de mustar,

yeti zice muntelui acestuia : mutA-te de aid acolo,
si se va muta ; si de yeti zice duhului acestuia :

desradacineaza-te si te oldest, la mare, v'ar as-

www.dacoromanica.ro

149

culta pe voi si nimic hll va fi voila cu neputinta.

Ca acest neam nu iese fara numai cu rugaciune
si cu post". Si au zis apostolii Domnului: Doamne,

adauge noua credinta r

71. Mantuitorul prezice din nou patima Sa.

Banul dajdiei.

(Matei 17, ,flo ; Marcu 9, en, ; Luca 9, ,-).

Si ached de acolo, mergea prin Galileia si

nu vrea sa-1 nie cineva. i invata pe ucenicil
sM zicand : Puneti voi in urechile voastre cuvintele acestea, ca Fiul Omului se va da In manile oamenilor, si-1 vor omori pe El, si dupa ce-1

vor omori, a treia zi va invia".

Iar ei s'au intristat foarte si nu intelegeau cuvantul acesta, si era acoperit de catre avail, ca
sa nu-I priceapa, i se temeau sa-I intrebe pe el
de cuvantul acesta 1).
Si au venit ei in Capernaum, i fiind acolo, s'au

apropiat de Petru ceice luau dajdie i au zis :

invajatorul vostru nu da dajdie '?" Zis-a AdeArarat". Si cand au intrat in casa, a apucat lisps
mai nainte de el, zicand : Ce ti-se pare, Simone ?

Imparatii pamantului dela cine iau dajdie sau

bir ? dela fiii lor sau dela cei straini ? Orait-a Petru
1. Doninul Striates a Incepui a vesti despre patima Se alma In
al nation an al propoveduiril Sale. Se tntelege apostolli nu Intelegeau cum ar putea ft dat In marine oamenilor picitogi gi ei fie
moat Acel pe care ei II vitzuger/ stiptin paste moarte gi porum
cind vanturilor l mani. Ei nu Intelegeau era orancluit ea moartea Mantuitorului a/ se tut/mule, pentruca ea slujeasel drept IBIS
fire pentru plus. *maple J.

www.dacoromanica.ro

150

--

lui : bela cei straini". Zis-a lisus lui :Iata dar

ca fiii sunt scutiti" 1), Dar ca s nmi zmintinr
pe damn, mergand la mare, anima undita, fl
pestele care vei prinde intai, ia-1, i deschizand
gura lui, vei afla un statir ; pe acela luandu-1,
dd-1 lor pentru mine si pentru tine.
72. Inv5t5turi felurite despre : 1. Datoria celor
mari de a fi ca cei mid ; 2. Despre zminteal si

oaia perdua ; 3. Despre dojana frajeasa ;

4. lertarea nedrepatilor.
(Matei 18,3-33; Marcu 9,32-49; Luca

9-).

1.Ucen1ciisunt munciti de gandul maritii.

Si a intrat IntdInsil gaud : cine dintre ei ar fi
mai mare 7 Si au venit in Capernaum, i find in
cask Iisus, stiind gandul inimii lor, i-a Intrebat:
Despre ce va prigoneati pe cale
Iar ei au
taunt ca se pricise pe cale unul cu altul cine ar

---

fi mai mare. $i sezand el, a chemat pe cei 12,

iar ucenicii s'au apropiat catre Iisus in ceasul,
acela i 1-au intrebat : Oare cine este mai mare
intru impardtia cerurilor far el le-a zis lor :
Celce vrea sa fie intai sa fie mai pe urma de
toti i tuturor sluga". $i chemand Iisus un prunc,
1-a pus pe el in mijlocul lor, i luandu-1 in brate 3)
1. Inielesul IntrebArii alintuiterului este ci regii i implralli nu
paten dajdie. Deal gi El, ea ImpArat, nu e dater el plasmic*. Totugi Mlutuitonil plltegte, ea sl nu mai fie prieina de earteall.
2. Stearin era un ban care euprindee 4 drabme. Prejuia S lei 60,
int pnterea for de Initiate& rabolnini.
S. So credo el :west prune a lost Sf. Ignatie, lost episeop al Annoble i mort ea mneerde sub implratul Trojan. I s'a zis Teoforul,
idled purtat de Dumnezeu, ea celce a lost luat In brate de Iisua
Hristos.

www.dacoromanica.ro

151

a zis lor : De nu va veti intoarce i sa vd faceti ca pruncii, nu veti intra intru imparatia cerurilor. Ca cine se va smeri pe sine ca pruncul
acesta, acela este cel mai mare in imparatia cerurilor. $i oricine va primi pe un prunc ca acesta
intru numele meu, pe mine ma primeste, 0 oncine ma va primi pe mine, primeste pe celce m'a

trimes pe mine, ca cela ce este mai mic intre

voi toti, acesta va fi mai mare". lar Ioan, raspunzand, a zis : Invatatorule, am vazut scotand
draci intru numele tau pe oarecine care nu vine
dupa noi, i 1-am oprit pe el, ca nu vine in urma
noastraa. lar Iisus i-a zis : Nu-1 opriti pe el, ca
nimeni nu este care va face putere (minuni) intru
numele meu i va putea degraba a mkgrai de rat].

Ca celce nu este impotriva noastra, pentru noi

este. Ca oricine va adapa pe voi cu un pahar
de apd intru numele meu, pentruca sunteti ai
lui Hristos, amin graiesc voila : nu-si va pierde
plata sa".
2. Pacatul zmintelet. Pilda cu oaia pier.
$i a zis Iisus catre uoenicii sai : Cu neputinta este sa nu vie zminte de), dar vai acelui, prin
duti.

care yin, lar oricine va zminti pe unul dinteacesti mai mici, care cred intru mine, mai de lobos
i-ar fi lui ca sa i se spanzure o piatra de moara la
grumazul lui i sa fie inecat intru adancul mach.

$i de te zminteste pe tine maim ta, tai-o i o

leapada dela tine, ca mai bine iti este tie sa intri
1. Zmintelele, adia Beandalurile eau turburfirne eugetelor aunt
de neInlaturat, odati oe omul e peStos.Fapta muds sarbeste sau
ademenepte pe &Ital. Dar trebnie sA ne /Grim de pilda rea.

www.dacoromanica.ro

152

ciung In viatd decdt cloud mani avand, sd intri

in Gheena, in focul nestins, unde vermele for nu
moare i focul nu se stinge ; si de zminteste pe
tine piciorul tau, taie-1 i aruncd-1 dela tine, cd
mai bine este sd intri in viatd schiop, decAt cloud
picioare avand, sd fii aruncat in Gheena, in focul

nestins, unde vermele lor nu moar i locul nu

se stinge; si de te smintete pe tine ochiul tau,
scoate-1 pe el si-1 aruncd dela tine, cd mai bine
iti sade tie cu un ochiu sd intri in impard(ia Jul
Dumnezeu, decdt, amandoi ochi avand, sa fi a-

runcat in focul Gheenei, unde vermele lor nu

moare i focul nu se stinge 1). Ca fiecare cu foc

se va sara i toed jertfa cu sare se va salt ).

Build este sarea, iar de va fi sarea nesdratd, cu
cu ce o yeti indulci pe aceasta ? Aveti voi sare
si pace aveti intru voi.
Cautati sd nu dedimati pe vre-unul din aced'
mai mid, cd ingerii lor in ceruri pururea vdd
late Patna] meu care este in ceruri. Ca a venit
Fiul Omului sd mantuie pe cel pierdut.
Ce vi se pare voila ? de va avea un om o
sutd

de oi si se va rataci una dintr'insele, au

1. SpunAnd !waste euviete, Data] Mister' are In vedere eels

ce se petreceau In valea Gheenei dela meazAzi de Ierusalim, unde
se ardeau hoiturile color pedepaiti au moarte. Acolo, dad. hoiturile
lipseau, viermii mureau, neavAnd ce si Enflame, iar fowl se stillgea, nand tot hoitul era are m altul In lee nu era. Dar !a lad nu
va fi aea. Vermele va roade netheterat in trupul celui osilndlt et
focul nu se va stinge nloiodati. Aceaata Inseamni rostirea de mai
aus au vermele care nu moare el Maul care nu se stinge,
2. Sarea 'Actress& etrnurile ea o nu se striae. Dad este vorba
de RAU care vor fi strati cu sere, Inseamna at ei vor fi Odra!i sii

nu plena flints lor, ci ail fie intregi pentru veenlaa pedeapsi meritatA de panto. lor.

www.dacoromanica.ro

153

nu va lasa pe cele 99 in munti i, mergand, cauta

pe cea rAtAcit ? $i de i se va intdmpla s'o gaseasca, amin graesc vouA, cd se bucura de dansa

mai mult decat de cele 99 ce nu s'au ratacit.

Asa, nu este voia inaintea Tatalui vostru celui
din ceruri, Ca sa pieara unul dinteacesti mini.

De-ti va gresi
Mustrarea &Wench.
i.1
mustra
pe el intre
tie fratele tau, mergi
tine si intre el singur ; deci, de te va asculta si se va pocai, ai dobandit pe fratele thu
ji iarta-i lui. $i macar de sapte ori in zi de va
gresi tie, 0 de sapte ori se va intoarce la tine
3.

graind : caescu-ma, iartd-i lui. Iar de nu te va

asculta, mai ia impreunA cu tine Inca unul sau

doi, ca prin gura a doua sau trei mArturii, sa
stea tot graiul '). Iar de nu-i va asculta pe ei,
spune-1 soborului; si de nu va asculta nici de
sobor, sa-ti fie tie ca un pagan i vames 2)
Amin graesc voila : oricate yeti lega pe pamant vor fi legate in cer i oricate veil dezlega
pe pamant vor fi dezlegate in cell. lardsi amin
graiesc voila cA, daca doi din voi se vor uni pe
pAmant, pentru tot lucru ce vor cere, va fi lor
dela Total meu carele este in ceruri. CA unde
sunt doi sau trei adunati tutu numele meu,
acolo sunt i eu in millocul lor".
1. Sd aka tot graita, adioe prin miHocirea mai multora cuvantul

tau si alba mai multi putere.

2. Aci este vorba de puterea data de Hristos 131sericii Sale de a
(+errata el Judaea pacatele fiilor el, iar cake nu vor aa aaculte nisi

de ea, se fustraineaza de Bias.. el aunt calif cum n'ar mai face

parte din ea: ea pagani l vamegi.
8. Aid 0 vorba de puterea care asa dat apostolilor i ((mustier lor
de a forte pficatale.

www.dacoromanica.ro

154

4. lertarea jignirilor pi a nedreptatilor Indurate.Atunci, apaapiinthese cage dansul Petru,

a zis : Doamne, de cate ori 1mi va gresi mie Ira-

tele meu si-i voi ierta lui ? Au doara pand la

sapte ori ?" Grait-a Jisus lui : Nu-ti zic tie pana

de sapte

ori,

ci pand la 70 de ori cate 7 ').

Pentru aceasta asemanatu-s'a lmparatia cerurilor

omului imparat, care a vrut s ia seama slugilor
sale. $i incepand el a lua seama, au adus la

dansul pe un datornic cu 10.000 de talanti 9.

Dar neavand el sa-i plateascd, a poruncit domnul lui sd-1 vanda pe el si pe femeia lui i pe
copii i toate cate avea i sa plateasca. Deci
tinted sluga aceia 3), se inchina lui zicand :
Doamne, mai ingaduieste-md pe mine si-ti voi
plati tie tot. $i milostivindu-se domnul slugii aceteia, 1-a slobozit pe dansul i i-a iertat lui

datoria. Jar esind sluga aceia, a allat pe unul

din sotii sai, care era dator lui 100 de dinari.
$1 apucandu-1 pe el, II sugmura zicand : Plates8. De 70 de ori cite 7 luseamni a ierta In totdeauna. Asa ne
Invati Domnul. Nu este margine a lertarii.
2. Domnul care iartil datoria cea multi e Dumnezeu. Daci omul
e pus ea dator eatre El cu 10,000 de talanti, se anti prin aceasta,
fl datoria noastri Mitre Dumneaeu e larA margini. Un talent era
paste 6000 de lei, dupi puterea banilor de Inaintaa rgeboinlui celui
mare. Deal de 10.000 de ori 5000 de lei fail o sera nehichipult de
mare. Asa suntem noi datori citre Dumnezeu. Dries am face, tot
nti putem Infiptui tot ce avem datoria de a Implini pentru El. De
aceia, cum spune Domnul In bucata pe care o oltim mai Joe, erica
am face, tot slugi netrebniee euntem, flindc0 am (nett ae eram datori a face, far daci omul e pus dater unto semenul ego au 100 de
dinari, adiaA o aural{ mica, aid o 100 de lei de Inaintea razbolului,
Inseamili ce gresim unul altuia e foarte putin Yeti de ce gresim
si suntem datori lui Dumnezeu.
8. Galt.; :Wiwi In genunchi.

www.dacoromanica.ro

155

te-mi ce-mi esti dator ! Deci cazand sotul acela

la picoarele lui, II ruga pe dansul, zicand : Mai
Ingdcluieste-ma pe mine si-ti voi plat Iar el
n'a vrut, ci ducandu-se, I-a bagat In temnita,
pang cand va plati datoria. Iar sotii lui, vazand
cele ce s'au facut, s'au intristat foarte, j venind,
au spus omului lor toate cele ce s'au facut. Atunci
chemandu-I pe el domnul lui, i-a zis lui : Sluga
vicleand, toatd datoria aceia ti-am iertat tie,
pentruca m'ai rugat ; dar tie nu ti se cadea
sa-ti fie mild de sotul tau, precum i mie mi-a
lost mild de tine ? S maniindu-se domnul lui,
I-a dat pe el muncitorilor 1), pand ce va plati
toata datoria lui. Asa si Tatal meu cel ceresc
va face voila., de nu yeti ierta fiecare fratelui
sau, din inimile voastre, gresalele bor.

73. Datoria noastrA afro Dumnezeu.

(Luca 17-).
Cine dintre voi avand sluga arand s'au pastorand i venind acela dela camp, li va zice
indata : treci de sezi ? Ci au nu-i va zice lui :
Gateste-mi ce voi cina i, incingandu-te 2), slajeste-mi pand ce voi manca i voi bea, i dupa
aceia vei manca i bea i tu. Au doara va avea
har9 sluga aceia, cdci a facut cele ce i s'au po1. Muneitorilor, edict chinuitorilor.

2. nada EvreE purtau reeminte hunt, slaps trebuia lama

stringand poalele lor prin Incingere.

8. Va avers har, exiled va avea drept, pentruoi si-a fAcut slap*
ei? Nu, slugs si.a bout datoria si nu as poate fall cu acetone, nisi
a ee sprijini ea pe un drept al el.

www.dacoromanica.ro

156

runcit lui ?

Nu, mi se pare. Asa i voi, cand

yeti face cele ce vi s'au poruncit voud, ziceti cd

slugi netrebnice suntem, cd ce am fost datori a
face am facut.

74. Rudeniile lui lisus ii Indeamnd si

meargd la lerusalim.
(loan, 7, no).

Si umbla lisus dupa acestea in Galileia, cd

nu voia sa umble, in Iudeia cd.-1 cautau pe el
hided sd-I omoare. Si era aproape praznicul
Iudeilor, infigerea Corturilor 1). Deci au zis catre
dansul fratii lui : Treci de aici mergi in Iudeia,
ca i ucenicii tai sd vada lucrurile care faci. Ca
nimeni intru ascuns face ceva, ci cauta sd fie el la
aratare. Dacd faci acestea, arata-te pe tine lumiia.
Pentruca nici fratii2) lui nu credeau inteinsull Deci
a zis lor Iisus : Vremea Inca n'a sosit ; iar vre-

mea voastra totdeauna este gata. Nu poate

lumea sa va tirascd pe voi, iar pe mine ma
uraste, pentruca eu marturisesc de dansa, cd
lucrurile ei sunt rele. Voi suiti-vd la praznicul

acesta, caci vremea mea Inca nu s'a implinit."

acestea zicand lor, a rdmas in Galileia. 5i
1. Infigerea Corturilor era sArbitoarea Evreilor pe care noi o
numim .custile . Ea se fAcea pela jumAtatea lunii Septembrie, In

amintirea rutreierfirii Evreilor prin pustie, dupa egirea lor din

Egipt. Flindaa pe atunci locuiau In aorturi, tgi ficeau adfiposturi
de crengi cu frunze pi intrau In ele ea In nine meth
2. Oriunde In evaughelii se eitecte de cfraIll lui lisus., eA se
infeleagii verb Lui. Aceasta se poate dovedi user, Intru oat apos
tout lacer W Iuda, care sunt numiti .frati al Domulul., erau fiii
Mariei lui Cleapa, sera Stintel Feeioare, deei verii liii lisus.

www.dacoromanica.ro

157

dace, s'au suit fratii lui, atunci 0 el s'a suit la

praznic, nu de fata, ci cam pe ascuns.

75. Cei 10 leproqi.

(Lima 17, in.),

Si intrAnd el !attar sat, I-au IntAmpinat pe

el 10 bArbati 1epro0, cari au sttut de departe.
$i aceia au ridicat glas, zicand: ,Iisuse, Invatdtorule miluiete-ne pe noi". $i vAzdndu-i, le-a
zis lor: Mergeti i v arhtati preotilor". $i a
fost, and mergeau ei, s'au curdfit. Iar unul
dintru dAnii, vazand cd s'a vindecat, s'a intors,

cu glas mare slatted pe Dumnezeu. Si a cazut

cu fata la picioarele lui, multamind. lui, i acela

era Samarinean. Iar lisus, rdspunzdnd a zis :

Au nu zece s'au curgit ? Dar cei noud unde
sunt? Nu s'a aflat sd se intoarcd s dea slava
lui Dumnezeu fall numai acesta, ce este de alt
neam" ? Si i-a zis lui : Scoald-te i mergi, credinta ta te-a mantuit" I

76. lisus la srbAtoarea corturilor.

1. Inv.ifitura Sa dumnezeiascd. (loan 7

Iar Iudeii ii chutau pe el la praznic i ziceau :

Unde este acela ?" $i cartire multd era pentru
dansul intre noroade, cd unii ziceau : ,bun este",
iar altii ziceau : nu, ci amagete norodul". lust
nimeni de fata nu grdia de dansul, pentru frica
ludeilor. lar injumatatindu-se praznicul

s'a suit

1. Athol diva oe treatise jumitate din vremea alrbitorii.

www.dacoromanica.ro

158

--

lisus in biserica j invata.. $i se mirau Iudeii,

zicand : Cum stie acesta carte, nef Arid invatat ?"

Deci a raspuns lor lisus si a zis : A mea inva;Mull nu este a mea, ci a Celui ce m'a times
pe mine. De va voi cineva sa faca voia Lui, va
cunoaste pentru invatatura aceasta, pare dela
Dumnezeu este sau eu dela mine graiesc ? Cela
ce graieste dela sine, slava sa cauta ; iar celace
cauta slava celui ce I-a trimis pe el, acesta adevarat este, si nedreptate nu este intru dansul".
2. lisus i alcarea Sambetei. (loan 7, 19-24).
Au nu Moisi v'a dat voua legea ? $i nimeni din
voi nu face legea. Ce ma cautati sa ma omorati ?"

liaspuns-a norodul si a zis : Drac ai ; cine te

cauta sa te omoare ?" liaspuns-a Iisus si a zis
lor : Un lucru am facut i toti va mirati pentru
aceasta. Moisi v'a dat voua taierea-imprejur
(nu a dela Moisi este, ci dela parinti) ; i Sambata tAieti-imprejur pe om. Daca omul primeste
taierea-imprejur Sambata, ca sa nu strIce legea
lui Moisi, pe mine va maniati cad om intreg sa-

natos am facut Sambata ') ? Nu judecati dupa

fata ; ci dreapta judecata judecati".
3. Djrnnezeirea chernArii Lui. (loan 7, and.
Deci ziceau unii din Ierusalimiteni : Au nu este
acesta, pe care il cauta sa-I omoare ? 51 iata,

de fata graieste i nimic lui nu-i zic. Nu cumva

au cunoscut cu adevarat boierii ca adevarat,
acesta este Hristos ? Ci pe acesta ii stim de unde
este ; iar Hristos cand va veni, nimeni nu stie
1. Ante a foot ou IS hint Initiate, and la Paatele anului trecut,
lime a vindecat pe elk/Annul dela schlditoorea Vitezda.

www.dacoromanica.ro

159

de unde este". Deci striga Iisus in biserica invatand i zicand : Si pe mine ma stiti, i titi
de uncle sunt, si dela mine n'am venit, ci este
adevarat Cela ce m'a trimes, pe care voi nu-I
stiti. lar eu II stiu pe El, cA dela Dansul sunt si
acela m'a trimes". Deci ii cAutau pe el sa-I prinda,

si nimeni nu si-a pus pe dansul manile, ca Inca

nu venise ceasul lui. Si multi din norod au crezut
intr'insul i ziceau : Hristos, cand va veni, au

doara mai multe semne va face decat acestea,

pe care Ie-a f Acut acesta ?" Au auzit fariseii pe
norod cartind pentru dansul acestea si au trimes
slugi fariseii i arhiereii ca sa-I prindA pe dansul.

4. Apropiata plecare a lui lisus din lune.

(loan 7, 32,-86). Deci a zis lor Iisus : Inca putina
vreme cu voi sunt, i merg la Celace m'a trimes pe
mine. Cauta-ma-veti si nu ma yeti afla, i unde

sunt eu, voi nu puteti sa veniti". Deci au zis

ludeii intre sine : ,,Unde va sa mearga acesta,
cA noi nu-1 vom afla pe el? Nu cumva intru risipirea Elinilor 1) va sa mearga i sd invete pe
Elini ? Ce este cuvantul acesta care a zis : cauta-ma-veti si nu ma yeti afla, i unde sunt eu,
voi nu puteti sa veniti ?"
5. lisus (norm! limp. (loan 7, aro). Iar in
ziva cea de pe lama cea mare a praznicului, a

statut Iisus si a strigat, zicand : De inseteazA ci-

neva, sa vie la mine si sa bea. Ce!ace crede

intru mine, precum a zis Scriptura, rauri de apa
vie vor curge din pantecele lui". (lar aceasta a
1. Intru risipirea Elinilor, adia In linuturile pfiganilor.

www.dacoromanica.ro

160

zis pentru Duhul, pe care erau sd4 primeasca

ceice cred intru dansul ; ca Inca nu era Duh
Slant
ca Iisus Inca nu se proslavise).
6. Simtirea multimil. (loan 7, 40-44). Deci multi

din norod, auzind cuvantul, ziceau: Acesta este

cu adevdrat Proorocul". Altii ziceau : Acesta

este Hristosul". lar altii ziceau: Au doara din

Galileia va sa vie Hristos? Au n'a zis Scriptura:
ca din samanta lui David 0 din orapl Vitleem,
unde a fost David, va sa vie Hristos?" Si impdrechere intre norod s'a Meat pentru amid.
Iar unii dintrinsii voiau sh-1 prind pe el, dar
nimeni nu i-a pus mAnile pe dansul.
7. Sfatul Evreilor. (Ioan 7, 45-53).
Deci au
venit slugile care arhierei i catre farisei, 0 au
zis for aceia: Pentruce nu 1-ati adus pe el ?"
Raspuns-au slugile : Niciodatd na graft om, ca
acest om". Si au raspuns lor fariseii : Au doara
gi voi v'ati amdgit? Au doard cineva din boieri
a crezut intr'insul, sau din farisei?... Ci norodul
acesta, care nu stie legea, blestemat este, Zis-a
Nicodim catre ei, care venise noaptea la dansul,
unul fiind dintre ei : Au doara legea noastra ju-

deed pe om, de nu va auzi dela el mai nainte

gi

va cunoate ce face ?" Raspuns-au i i-au zis

lui: Au doard i tu din Galileia esti ? Cearca

vezi, ca prooroc din Galileia nu s'a sculat".
Si a mers fiecare la casa sa.
8. Femeia pAcatoasa. (loan 8, 1-11).lar Iisus
gi

1. Duhul Stant avea di vie dunk implinirea chernerii saunas.

rulni. El a i venit In ziva Cinzeein,ii, pogorAndu.se In chip de
limbi de foe asupra apostolilor.

www.dacoromanica.ro

161

s'a dus in Muntele Mslinilor. lar la manecare

lards a venit in bisericd, si tot norodul a venit
la Dansul, i ezand, ii invMa pe ei. Si au adus la
dansul carturarii i fariseii pe o femeie prinsd
in preacurvie, i puind-o pe dansa in mijloc, au
zis lui : InvAtatorule, pe aceastd femeie am prins-o

asa de fatd, preacurvind. Iar in lege Moisi ne-a

poruncit noud : Unele ca acestea s se ucidd cu
pietre; dar tu ce zici ?" $i aceasta ziceau, ispitandu-1 pe el, ca sA aiba ce cleveti impotriva lui.

Iar Iisus, pleandu-se jos, scria cu degetul pe

pmant. 8i neincetancr a-I intreba pe el, s'a
ridicat si a zis lor : Celace este idea' de pacat
intre voi, acela:intai sd arunce peatra asupra ei".
Si iardsi plecandu-se jos, a scris pe pdmant. Iar
ei auzind si de stiint mustrAndu-se 2), ieseau
unul dupd altul, incepand dela cei batrani, Wand
la cei mai de jos; si a rdmas Iisus singur i femeia in mijloc stand. $i ridicandu-se lisus, i nevAzand pe nimeni, fart numai pe femeie, i-a zis
ei : Femeie, unde iti sunt parasii tdi ? Au ni-

meni pe tine nu te-au judecat a fi judecata vinovat ?" lard ea a zis : Nimeni, Doamne". $i
a zis ei Iisus : Nici eu nu te judec ; du-te, si
de-acum sd nu mai pdcdtuiesti I"
9. lisus lumina Mini/ i impotriva Fariseilor.

(loan 8,12-24 Deci iardsi a graft Iisus, zicand :

Eu sunt lumina lumii, celace urmeazd mie, nu
va umbla intru intuneric, ci va avea lumina vietii".

Deci au zis lui Fariseii : Tu insuti mrturisesti

1. Adieii a doua zi dimineata.
2. Adia mustrndu-i eugetul.

www.dacoromanica.ro

11

162

pentru tine; mArturia ta nu este adevarata". Raspuns-a Iisus si a zis lor : Desi eu insumi marturisesc pentru mine, adevarata este marturisirea
mea; GA stiu de unde am venit i unde merg ;

iar voi nu stiji de unde yin i unde merg. Voi

dupa trup judecati, eu nu judec pe nimeni. $i
de a i judeca eu, judecata mea adevarata este,
cd nu sunt singur, ci eu i Tata!, celace m'a trimis pe mine. $i in legea voastrd scris este, ca
marturia a doi oameni adevarata este. Eu sunt
celce marturisesc pentru mine insumi, si marturiseste pentru mine Midi, celce m'a trimis. Deci ziceau lui : Unde este Teal tau ?" Res puns-a Iisus :

Nici pe mine md titi, nici pe `fatal meu. De

m'ati sti pe mine, si pe Tatal meu ati sti". Aceste
graiuri le-a gait Iisus in gazofilachia 1), invatand
in bisericd, i nimeni nu 1-a prins pe el ; cd Inca
nu venise ceasul lui.
10. lisus veste$te intoarcerea sa cake Patintele (loan 8,21-33. $i iardsi a zis lor Iisus: ,Eu

i ma yeti cduta pe mine, si nu ma yeti

afla, si in pacatul vostru yeti muri; unde merg
eu, voi nu puteti sa veniti". Deci ziceau Iudeii :
Au doarA va sd se omoare insusi pe sine ? cd
zice : uncle merg eu, voi nu puteti sa veniti". $1
a zis lor : Voi din cele de jos sunteti; eu nu
sunt din lumea aceasta. Deci am zis voud, cd
de nu veji crede ca eu sunt, veti muri in pacatele voastre".
Deci ziceau ei lui : Tu cine esti ?" $i a zis
merg,

I. Adied unde se adunau veniturile Templului.

www.dacoromanica.ro

163

lor Iisus : Inceputul 1), care si graesc cu voi

Multe am pentru voi a grai i a judeca; ci acela

ce m'a trimis pe mine, adevarat este; i eu celece
am auzit dela dansul, aceasta grAiesc in lame",
$i n'au cunoscut ca de Tatal grata lor. Deci a
zis lor Iisus : Cdnd veti Malta pe Fiul Omului 2),
atunci yeti cunoate ca eu sunt, i dela mine
insumi nu fac nimic; ci precum m'a invatat pe
mine Taal meu, aceasta graiesc. S celace m'a
trimis pe mine cu mine este ; nu m'a lasat pe mine
singur TatAl ; ca cu cele placute lui fac pururea".

Aceasta graind el, multi au crezut intru dansul.

11. Al levArata slobozenie (loan 8, gr4J. Deci

zicea Iisus catre Iudeii ceice crezuserd lui : De

veti petrece voi intru cuvantul meu, cu adevarat
ucenici ai mei sunteti. i yeti cunoate adevdrul,
si adevarul va va slobozi pe voi". Raspuns-au
ei lui : Samanta a lui Avraam suntem, i nimanui n'am lost robi niciodata ; dar tu cum
zici : slobozi yeti fi ?". Raspuns-a Iisus lor : Amin,

amin, grdesc voila, tot celace face pacatul rob

este pacatului. Robul nu ramane in casa in
veac ; iar Fiul ramane in veac. Deci daca va va
slobozi pe voi Fiul, cu adevarat slobozi vett fi.
$tiu cd samanta lui Avraam sunteti ; dar ma
cautati sa ma omoriti, ca cuvantul meu nu
incape intru voi. Eu ceace am vazut la Tata!
meu graiesc, i voi ceiace ati vazut la Tatal
1. Adie miles am Post la Ineepetel tuturor leertmilor gi le-ath
unit : Dumnezeu.
2. Cdnd yeti indlfa, adia: unmet And ma yeti sui pa crime la
eastignire.

www.dacoromanica.ro

164

vostru faceti". Raspuns-au si au zis lui : Tatal

nostru Avraam este'. Zis-a lor lisus : De ati ft
lost fii ai lui Avraam, lucrurile lui Avraam ati
fi Mut. Iar acum ma cautati sa Ma omoriti pe
mine, om care adevarul am grail voua, pe care 1-am

auzit dela Dumnezeu; aceasta Avraam n'a facut.

Voi faceti lucrurile tatalui vostru". Zis-au drept
aceea lui : Noi din curvie nu suntem nascuti ;
un Tata avem, pe Dumnezeu".
i Taal/ mind:inn (loan,
12 Diavolul uciga
8, 42-53). Zis-a lor Iisus : De ar fi lost Dumnezeu
Tatal vostru, m'ati fi iubit pe mine ; ca eu dela
Dumnezeu am iesit si am venit ; c n'am venit
de la mine insumi, ci acela m'a trimis. Pentruce
glasul meu nu cunoasteti ? Cad nu puteti sa auziti
cuvantul meu. Voi din tatal vostru diavolul sun.
teti i poftele tatalui vostru voiti sa faceti. Acela
ucigator de oameni a lost din inceput, i intru

adevar n'a statut, ca nu este adevar intru dansul. Cand graieste minciuna, dintru ale sale graieste ; ca mincinos este si tatal ei. Iar eu, pentruca
graiesc adevarul, nu credeti mie. Cine dintre voi
ma vadeste pe mine pentru pacat 71) Jar daca
adevarul graiesc, pentruce voi nu credeti mie ?
Celace este dela Dumnezeu, graiurile lui Dumnezeu asculta ; pentru aceasta voi nu ascultati,
ca nu dela Dumnezeu sunteti". Raspuns-au
Iudeii i i-au zis lui : Oare nu zicem noi bine
ca Samarinean esti tu i drac ai" ? Raspuns-a
lisus: Eu drac n'am ; ci cinstesc pe Tatal meu,
1. Adicd: eine din voi poate dovedi c am eu vre-un float?

www.dacoromanica.ro

165

0 voi ma necinstiti pe mine. far eu nu caut

slava mea ; este cela ce could i judecd. Amin,
amin, gateau voua, de va nazi cineva cuvantul
meu, nu va vedea moartea in veac".
13. Dumnezeirea Jul lisus, (loan 8, 52.-59). Deci

au zis lui Iudeii: Acum am cunoscut ca ai drac.

Avraam a murit i proorocii ; i tu zici : de va
pzi cineva cuvantul meu nu va gusta moartea

In veac. Au doara tu mai mare esti decat parintele nostru Avraam, care a murit ? $i proorocii au murit ; cine te faci tu pe tine ?" Raspuns-a Iisus : De ma slavesc eu pe mine singur,
slava mea nimic nu este ; este Teal meu, care

slaveste pe mine, pe care voi ziceti c Dumnezeul vostru este. $i nu I-ati cunoscut pe el ;
iar ii stiu eu pe El ; ,O de voi ziceti cd nu-I stiu
pe El, voi fi asemenea voud mincinos ; ci II
stiu pe El si cuvantul Lui pdzesc. Avraam parintele vostru a fost bucuros ca sA vada ziva mea ;

si a vazut

i s'a bucurat". Deci au zis Iudeii

catre dansul : 50 de ani Inca nu ai, i pe Avraam
1-ai vazut ?"

$i a zis

lor lisus : Amin, amin,

zic voila, mai nainte de a se face A vramm, eu

sunt". Deci au luat petre ca sd arunce intr'insul ;
iar lisus s'a ascuns, si a iesit din bisericA, mergaud prin mijlocul lor, si a trecut asa.

76. Vindecarea orbului din naVere.

(loan 9, Ca).

Si trecand Iisus a vazut pe un orb din nastere. Si 1-au intrebat pe el ucenicii lui, zicand

Ravi, cine a Oneida acesta sau parintii lui, de

www.dacoromanica.ro

166

--

s'a Mount orb." ? Rdspuns-a Iisus: Nici acesta

n'a pacdtuit nici phrinti lui ; ci ca sa se arate
lucrurile lui Dumnezeu intru el. Mie mi se cade
sA lucrez lucrurile Celuice m'a trimis pe mine,
pand este sins ; vine noaptea cand nimeni nu
poate sd lucreze. Cand sunt in lume, lumina
sunt lumii". Acestea zicdnd, a scuipat jos, si a
fdcut Una din scuipat, si a uns cu Una peste
ochii orbului. Si i-a zis lui: Mergi de te spala
in scaldatoarea Siloamului, (ce se talcueste
Trimes)". IDeci s'a dus i s'a spdlat, si a yenit
vdzand. Iar vecinii, i ceice ii vazuserA pe el

mai inainte ca era orb, ziceau : Au nu este

aceste celce sedea i cerea" ? Unii ziceau : acesta
este" ; iar altii ziceau : seamand Cu el" ; iar el

zicea: ,eu sunt". Deci ii ziceau lui : Cum ti

s'au deschis ochii" ? Rdspuns-a el si a zis: Un
om ce se numeste Iisus, tina a facut, si a uns
ochii mei, si mi-a zis mie : mergi la scAldatoarea
Siloamului, i te spala ; i mergand i spalanduma, am vAzut". $i i-au zis lui : Unde este acela"?
Zis-a : Nu stiu". Dus-au la farisei pe celace

oarecand a lost

orb. $i era Sambata cand a

fdcut Iisus tina, i i-a deschis ochii lui. Deci
laths 1-au 1ntrebat pe el si fariseii cum a vazut.
Iar el a zis lor : Tina a pus pe ochii mei, si
m'am spalat i vad". Deci ziceau unii din farisei: Acest om nu este dela Dumnezeu, cd nu
pdzeste Sambata". Altii ziceau: Cum poate om
pacatos sa faca semne ca acestea"? i imparechere era intre ei. Zis-au orbului lards : Tu ce
zici pentru dansul, ca a deschis ochii tar? Iar

www.dacoromanica.ro

167

el a zis: Prooroc este'. Deci n'au crezut Iudeii

pentru dansul ca orb a fost, si a vazut, pana ce
au chemat pe parintii acestuia ce a vazut. $i
i-au intrebat pe ei, zicand : Acesta este fiul
vostru, care voi ati zis ca s'a nascut orb? Cum
dar acum vede" ? Raspuns-au lor parintii lui ?i
au zis : *tim ca acesta este fiul nostru, si cum
ca orb s'a nascut. Iar cum acum vede, nu stim ;
sau cine i-a desshis lui ochii, noi nu stim ; trial
varsta are; pe dansul II intrebati; el singur
pentru sinesi va spune". Acestea au zis parintii

lui, ca se temeau de Iudei; pentrucA acum se

sfatuisera ludeii ca, de-1 va marturisi pe el cineva

a fi Hristos, sa se lepede din sinagoga. Pentru

aceia parintii lui au zis ca varstA are, pe dansul
ii intrebati". Deci au chemat a doua oare pe
omul tare fusese orb i au zis lui: Da slava
lui Dumnezeu; noi stim ca omul acesta pAcAtos
este". Iar acela a raspuns si a zis : De este
pacatos nu SIM; una stiu ca orb fiind eu, acum
vad". S i-au zis lui iaras : ,Ce a Maul tie?
Cum ti-a deschis tie ochii"? Raspuns-a lor ; Am
zis voila acum, i n'ati auzit; ce ? iarAs voiti sa.
auziti ? Au doara i voi voiti sa va faceti ucenicii ai lui" ? Deci 1-au claret pe el, si au zis
lui Tu esti ucenic al aceluia ; iar noi a lui

Moisi suntem ucenici. Noi stim ca cu Moisi a

graft Dumnezeu ; iar pe acesta nu-1 stim de unde
este". Raspuns-a omul si a zis lor : lain; aceasta

este minune, cA voi nu stiti de unde este, si a

deschis ochii mei. $i stim ca pacatosiDumnezeu
nu-i asculta; ci de este cineva cinstitor de Dumwww.dacoromanica.ro

168

nezeu, i face voia Lui, pe acesta 11 ascultA. Din

veac nu s'a auzit cum ca sA fi deschis cineva

ochii vre-unui orb din nastere. De n'ar fi acesta
dela Dumnezeu n'ar putea face nimic". RAspunsau si au zis lui : Intru pacate te-ai nascut tot,
si tu ne inveti pe noi" ? $i I-au gonit pe el afara.
Auzit-a Iisus ca 1-au gonit pe el afarA ; i aflandu-1 pe dansul, i-a zis lui : Tu crezi in Fiul lui
Dumnezeu ? Raspuns-a el si a zis : Cine este,
Doamne, ca sa cred internals? $i i-a zis Iisus
lui : $i 1-ai vazut pe el, si celce graieste cu
tine, acela este". Iar el a zis : Cred, Doamne",
si s'a inchinat lui. $i i-a zis Iisus : Spre judecata
am venit eu in lumea aceasta, ca ceice nu vad,
sa vada ; i ceice vad sa fie orbi". $i au auzit
acestea unii din farisei, cari erau cu dansul si

au zis lui : Au doara i noi suntem orbi" ? Zis-a

lor Iisus : ,,De ati fi orbi, n'ati avea pacat ; iar
acum ziceti: ca vedem ; pentru aceasta pacatul
vostru ramane".

77. Pastoral cel bun.

(loan 10,

Amin, amin graiesc voua : celace nu infra

prin Lisa in staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela
fur este si talhar, Iar celace intra prin usa, pastor
este al oilor. Aceluia portarul ii deschide ; si
oile ascula glasul lui i i oile sale le cheama pe
nume si le scoate pe ele. $i cand le scoate oile
sale, merge inaintea Ior,i oile merg dupa dansul ;
caci cunosc glasul lui. Iar dupa cel strain nu merg,
www.dacoromanica.ro

169

ci fug dela dansul; ca nu cunosc glasul strainilora.

Aceasta pilda a zis lor Iisus ; iar ei n'au inteles

ce erau acelea ce graia lor. Deci iaras le-a zis

: ,,Amin, amin, graiesc voua ; eu sunt
usa oilor. Toti cati au venit mai nainte de mine
furi sunt i talhari ; ci nu i-au ascultat pe ei oile.
Eu sunt usa : prin mine de va intra cineva, se
va mantui, i va intra i va iei, i Aline va
afla. Furul nu vine, lath numai sa fure i sa junghie, i sa piarda : eu am venit ca viata sa aiM,
si mai mult sa alba_ Eu sunt pastorul cel bun;
pastorul cel bun sufletul salt Ii pune pentru oi.
lar naimitul si care nu este pastor, caruia nu
sunt oile ale lui, vede lupul venind l lasa oile

lor Iisus

si fuge ;

lupul le /*este pe ele i risipeste

oile. Naimitul fuge, ca naimit este, si nu li este

lui grija pentru oi. Eu sunt pastorul cel bun, si
cunosc pe ale mele, i ma cunosc de ale mele.
Precum ma cunoaste pe mine Tatal, i eu cunosc pe Tatal ; i sufletul meu imi pun pentru
oi. Si alte oi am, care nu sunt din staulul acesta;
si pe acelea mi se cade a le aduce, i glasul
meu vor auzi; i va fi o turma si un pastor.
Pentru aceasta Tatat ma iubeste pe mine, ca eu
imi pun sufletul meu, ca bras sa-1 iau pe el.
Nimeni nu-1 ia pe el dela mine, ci eu it pun pe
el de sine-mi. Stapanire am sa-I pun, 0 stapanire am sa-1 iau pe el. Aceasta porunca am luat
dela Tatal meu". Deci Weds s'a Mcut pricire intre
Judd pentru cuvintele acestea. Si ziceau multi
dinteinsii

Drac are, si este nebun ; pentruce

www.dacoromanica.ro

170

II ascultati pe El ?" Altii ziceau : Aceste cuvinte

nu sunt de IndrAcit. Au doara poate drac sa

deschicla ochii orbilor ?"

78. Trimiterea celor 70 de ucenici. Osandirea

bra*elor nepocite. Intoarcerea celor 70. A doua

cutreierare prin ludeia.
(Luca 10, 114 ; Matei 11, 10.10)

1. far dupd acestea a aratat Domnul i pe alti

70 si a trimis pe dansii Late doi inaintea fetei
sale, intru tot orasul i locul unde vrea el sA
meargd. S zicea catre dAnsii .Secerisul este
mult, iar lucrAtorii putini ; deci rugati pe Domnul
secerisului, ca sa scoatA lucrAtori la secerisul sari,

Mergeti, lath eu fl trimit pe voi ca mieii in

mijlocul lupilor. SA nu purtati nici punga, nici
hoist!, nici incAltAminte, i pe nimenea sd nu Intrebati de sanAtate in cale '). $i ori in care casA
yeti intra, intai ziceti : Pace casei acestea; $i de va
fi acolo fiul pacii, se va odihni peste dansul paea

voastra; iar de nu, se va Intoarce la voi. $1 intru

aceias casa petreceti, mancand i band cele dela

dansii; ca vrednic este lucrAtorul de plata sa.

SA nu vd mutati din casA in casd. $i ori In care
cetate yeti intra, i vd vor primi pe voi, mancati
cele ce se vor pune inaintea voastra. $i Minaduiti bolnavii cari vor fi intr'Ansa si graiti lor :
s'a apropiat spre voi imparAtia lui Dumnezeu.
1. La locuitoril din raarit eamenii se opreau Indelung pe drum,

and se Intilneau, ea sa vorbeasa unul on altul. Acetate era per.

dere de vreme, ugurfitate i lenevire. Aceaste opreete Mntuitorul,
nu a spun. ouiva-o sourti ?Debt de bunA Intalnire.

www.dacoromanica.ro

171

far ori in care cetate yeti intra, si nu vA vor

primi pe voi, iesind la ulitele ei cele late, ziceti:
Si praful ce s'a lipit de noi din cetatea voastrA,
ii scuturam voud. InsA aceasta sA titi, cA s'a apropiat spre voi impArAtia lui Dumnezeu. Grdiesc
voila : cd mai usor va fi Sodomului in ziva aceia,
decat cetAtii aceleia".
2. Atunci a inceput lisus a mustra orasele intre

care se fAcuserd minunile sale cele mai multe,

pentrucA nu s'au pocAit : Vai tie, Horazine Vai
tie, Vitsaide I Ca de s'ar fi f Acut in Tir si Sidon
puterile care s'au fAcut intru voi de mult in sac
si in cenusA secant, s'ar fi pocait. Insa zic voud :
Tirului si Sidonului mai usor va fi in ziva judecAtii, deck vouA. Si tu, Capernaume, care pand
la cer te-ai inAltat, pied la iad te vei pogori. CA
de s'ar fi facut in Sodom puterile (minunile) care
s'au facut intru tine, ar fi romas panA in ziva
de astazi.
Celace vd ascultA pe voi, pe mine ma ascultd,

si celace se leapAdd de mine, se leapada de

celace m'a trimis pe mine".
3. $i s'au intors cei 70 cu bucurie, eland :
Doamne, i dracii se pleacA noud intru numele

tau". Si a zis lor : Vdzut-am pe satana ca un

fulger din cer ctizand. LatA, dau voud stApAnire
sA caked peste serpi i peste ,scorpii i peste
toatA puterea vrajmasului i nimic pe voi nu vA

va vatama. Insa. pentru aceasta nu va bucurati,

cad duhurile se pleacA vouA; ci vd bucurati mai
vartos, cA numele vostru s'au scris in centric.
Intru acest ceas, s'a bucurat cu duhul Iisus gi
www.dacoromanica.ro

172

a zis : Marturisescu-ma tie, Parinte, Doamne al

cerului 0 al pamantului, ca ai ascuns aceastea

de cei intelepti l priceputi i le-ai descoperit pe
ele pruncilor ; adevarat Parinte ca aaa a fost
bunavointa inaintea Ta". 5i intorcandu-se catre
ucenicii sai. a zis Toate imi sunt date mie dela
Tatal men i nimeni nu tie cine este Fiul, fard
numai Tatal, i cine este Tatal, fare numai Fiul,
ai canna va voi Fiul sari descopere". 51 intorcandu-se catre ucenici, a zis deosebi : Fericiti
ochii cari vad celece voi vedeti. Ca graiesc voud
ca multi prooroci i imparati au voit sa vada
celece vedeti voi ai nu au vazut i sa audit celece auziti l nu au auzit.
Veniti catre mine toti cei osteniti i insarcinati
i eu va voi odihnf pe voi. Luati jugul meu peste
voi

i va invatati dela mine ca sunt bland i

smerit cu inima, i veti alla odihna sufletelor

voastre. C. jugul meu este bun ai .sarcina mea

ward".

79. Pilda despre Samarineanul milostiv.

(Luca 10. -).

lath, un legiuitor ') s'a sculat, ispitindu-1

pe el 0 zicand : Invatatorule, ce voi face sa
mostenesc viata.cea veanica ?" Iar el a zis : In
lege ce este scris? cum citeati?" Iar el, raspunzand, a zis: Sa iubeti pe Domnul Dumnezeul
tau din toata inima ta ai din tot sufletul tau ai
Si

1. Legiuitor nu Ineeamne Mei un om care de legi, oi un om cunoacetor In tavatilturile legit evreieeti.

www.dacoromanica.ro

173

din toatd tdria ta, si din tot cugetul tau, i pe

aproapele tau ca insuti pe tine". $i i-a zis lui :
Drept ai rdspuns : aceastd fa si vei fi viu" ').
Iar el vrand sd se lndrepteze pe sine 2), a zis
catre Iisus : $i cine este aproapele meu ?" Iar
Iisus, raspunzand, a zis :

Un om oarecare se pogora din lerusalim in

Ierihon, si a cdzut in talhari, care, dezbracandu-1

pe el si ranindu-I, s'au dus lasandu-1 abia viu.

$i dupd intamplare, un preot se pogora pe calea
aceia, i vazandu-1 pe dansul. a trecut pe aldturea. Asiiderea i un levit 3), Hind la acel loc,
viind i vazandu-1 pe el, a trecut pe alaturea.
Iar un Samarinean, mergand pe cale, a venit la
el si vazandu-1, i s'a facut milL $i apropiindu-se
a legat ranele lui, turnand undelemn i yin si
punandu-1 pe dobitocul lui, 1-a dus la o casa de
oaspeti si a purtat grijd de el. $i a doua zi, lesind i scotand doi dinari, a dat gazdei si i-a zis
lui : Poartd grijd de dansul i orice vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, voi da tie. Deci, cari

dintre acei trei, ti se pare a fi de aproape celui

ce azuse in talhari ?" lard el a zis : Celace a

facut mild cu dansul". Iar lisus a zis lui: Mergi
de l i tu asemenea I."
1. Vei fi vitt insearned: vei avea adenrata viati, vista cea aurata sufleteased. De trait, triliesc multi oameni, dar tritium numai
eu trupul, Uri a sefinteia In ei nimie [nineteen. Aceia aunt morti,
vii fiind.
2. Adied s ante Indreptdtirea Intreban sale.
3. Levitii erau ajutoarele preotilor la slujba templului, unmet
din tribul lui Levi.

www.dacoromanica.ro

174

80. Puterea rugciunii.

1. Rugaciunea Dom= lui. (Luca 11,

Si a fast cand era el la un loc, rugandu-se,

dupa ce a incetat, a zis unul din ucenicii Iui

care dansul : Doamne, Invata-ne pe noi sa ne
rugam, precum si loan a invatat pe ucenicii sai".

$i le-a zis lor : Cand va rugati

ziceti : Tatal
nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele

Tau. Vie impAratia Ta. Fie voia Ta, precum in

cer i pe pAmant. Panea noastra cea spre fiinta,
da-ne-o noua in toate zilele, i ne iarta noud
pacatele noastre, cd i noi iertam tuturor cele ce
ne sunt datori noud. $i nu ne duce pe noi intru
ispita, ci ne izbaveste de cel viclean".
2. Pilda prietenului. (Luca 11,

Si a zis catre ei : Cine dintru voi are prieten

si va merge catre dansul la miezul noptii i va
zice lui : prietene, da-mi imprumut trei pent, ca
a venit din cale un prieten la mine, i n'am ce
pune inaintea lui. $i acela raspunzand dinlauntru,
va zice : nu-mi face osteneala ; acum usa s'a
incuiat i copiii mei sunt in asternut cu mine;
nu pot sa ma scol sa-ti dau tie. Graiesc voila:
macar de nu i-ar da lui, sculandu-se pentruca

este lui prieten, dar pentru obraznicia lui sculandu-se va da lui cat ii trebuie".
3. Pilda judeeatorului nedrept. (Luca 18-8).

$i zicea i pildA lor, cd se cade in toata vremea a se ruga si a nu se lenevi, Pend: Un juwww.dacoromanica.ro

175

decator oarecare era intr'o cetate, care de Dumnezeu nu se ternea si de om nu se rusina. Era
si o vaduva in cetatea aceia i venea la dansul,

zicand : izbaveste-ma de parasul meu! Si nu

voia in =ha vreme ; iar dupa aceia a zis intru
sine : desi de Dumnezeu nu ma tern, si de om
nu ma rusinez, dar pentruca imi face suparare
vaduva aceasta, o voi izbavi pe ea, ca nu pand
in sfarsit venind, sa ma supere. $i a zis Domnul :
Auziti ce graieste judecAtorul nedreptatii 7 Dar
Dumnezeu au nu va face izbavire alesilor sai
Gate Dansul ziva i noaptea, desi indelung ii

rabda pe damn? Zic voud, ca va face izbavirea

lor curand. Insa and va veni Fiul Omului, oare
va afla credinta pe 'clamant '?"
4.

Pilda Vamemilui si a Fariseului. (Luca 18, ,-).

$i a zis care oarecari ce se nadajduiau intru

sine cum cA sunt drepti i defaimau pe ceilalti,
pilda aceasta: Doi oameni s'au suit in biserica
sa se roage, unul fariseu i altul vames. Fariseul
stand, asa se ruga intru sine : Dumuezeule, multumescu-ti, ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, preacurvari, sau ca i acest vames.
Postesc de doud ori in saptarnand, dau zeciuiala

din toate cate castig. lar vamesul, de departe

stand, nu vrea nici ochii sai la cer sa-i ridice, odsi
batea pieptul sau zicand : Dumnezeule, milostiv
fii mie pacatosul. Zic voud, s'a pogorit acesta,

mai indreptat la casa sa, decal acela, ca tot cel

ce se inalta pe sine, se va smeri, iar cel ce se
smereste pe sine, se va inalta".
www.dacoromanica.ro

176

81. Marta ei Maria.

(Luca 10, .),
Si a lost, cand se duceau ei, a intrat el intr'un
sat ; iar o femee, cu numele ei Marta, I-a primit
pe el in casa sa1). i aceia avea o sort ce se
chema Maria, care si sezand langa picoarele lui
Iisus, asculta cuvintele lui. Iar Marta se silia
spre multd slujba si stand a zis : Doamne, au

nu socotesti ca sora mea singura m'a Iasat sa

slujesc ? Ci zi ei ca sa-mi ajute". S raspunzand
Iisus, a zis ei: Marto, te grijesti i spre multe te
ci un lucru trebueste, iar Maria partea cea
buna si-a ales2), care nu se va lua dela dansa"

82. India lucrare a Domnului.

1. Mustrari Impotriva fariseilor.
(Matei 19 ; Marcu 10, , ; Luca 11, S741 :

444e ; 5264 ;

12, 1)

Si de acolo sculandu-se, a venit Iisus in hotarele Iudeei, de celalalta parte de Iordan. Si

iar s'au adunat noroadele la dansul i, precurn
ii era obiceiul, iar Ii invata pe ei i i-a vindecat pe ei acolo.
1. Venit la Ierusalim pentru ',veep ,^ e Corturilor, Domnul
Hristos lgi ia, Incet-Inoet drumul spre Perela, uncle, de asemenea,
va avea si-gi desfacure o parte din luerarea Se. Pe drumul spre
Reel tinut, care venea spre ris2rit, dincolo de lordan, Domnul s'a
oprit la Vitania, In case prietenului fiju Lazar, care avea (Iota
guar!, Marta gi Maria. Aid s'au petreeut 0819 scrise mai sus.
Vitania era aproape de Ierusalim, de celalalta parte a Muntelui
Maslinilor, care se afla In tata Ierusalimului spre rsArit. In mint
ioc Miintuitorul s'a oprit de multe ori In timpul calAtorillor Sale.
2 Prin aceste cuvinte, Mfintuiterul area Insemnitatea vigil de
confundare cu gAndurile In adancurile cuvintelor dumnezeegti.

www.dacoromanica.ro

177

Iar cand grata, un fariseu II ruga pe dansul

sa pranzeascA la el. $i intrand, a sezut. Iar fariseul Madrid, s'a mirat cA nu s'a spalat intai

mai nainte de pranz Iar Domnul a zis cAtre

dansul: ,,Acurn voi, fariseii, partea cea din afara
a paharului si a blidului curatiti ; iar cea dinnauntrul vostru este plind de rape si de vide-

sug. Nebunilor, au nu celace a facut cea 'din

afara a facet i cea (lineman/ Insa cele ce
sunt la voi dati-le milostenie, i iata toate vor
fi voila curate. Vai voud caxturarilor i fariseilor
fatarnici, ca sunteti ca mormintele cele ce nu se
vad, i oamenli ce umbla deasupra for nu le
stiu I" $i raspunzand unul din legiuitori, a zis
lui : Invatatorule, zicand acestea, i pe noi ne
ocArsti." Iar el a zis: $i voud legiuitorilor vai I
CA Insarcinati pe oameni cu sarcini care nu se
pot lesne purta, iar voi nici cu un deget al
vostru nu va atingeti de sarcini.
Val vouA legiuitorilor 1 ca ati luat cheia cu-

nostintei I Voi nu ati intrat i pe ceice vreau sa

intre i-ati oprit".

$i zicand el acestea catre ei, au inceput carturarii i fariseii tare a se mania pe dansul si a
sta lui -Motive de mult a pandindu-1 pe el si

cautand ca sa vaneze ceva din gura lui, ca

s-1

invinuiasca pe el.
$i adunandu-se multimi de noroade, beat se
calcau unii pe altii, au inceput a zice ucenicilor
sAi : Mai Intai paziti-va de aluatul fariseilor,
car& este f Maria".
12

www.dacoromanica.ro

178

2.. Pi lda bogatului neiMe1ept. (Luca, 12, 15-21,1

Si a zis lui oarecare din norod: Invtatorule,

zi fratelui meu sa imparta cu mine mostenirea".

Iar el a zis lui : Omule, cine m'a pus pe mine

judecator sau impartitor peste voi" ? Si a zis
catre ei: Vedeti i va feriti de lacomie; cd nu
intru a prisosi cuiva din avutiile sale este viata
lui"'). $i a zis pildd catre dniii grind: Unui
om bogat i-a rodit tarina. $i cugeta intru sine
zicand : Ce voi face, ca nu am unde aduna rodurile mele ? $i a zis : Aceasta voi face : stricavoi jitnitele mele, si mai mari le voi zidi i voi
strange acolo toate rodurile mele, i bunatatile
mele. $i voi zice sufletului meu : suflete, ai
multe bunatati stranse spre multi ani, odihnestete, mananca, bea, veseleste-te. Iar Dumnezeu i-a
zis lui: Nebune, intru aceasta noapte sufletul tau

vor sa-I ceara dela tine; dar cele ce ai gdtit cui

vor fi ? Asa este celace strange lui comoard,
iar nu in Dumnezeu se imbogateste".
3. Pilda slugilor veghetoare (Matel 24, - ; Luca
12, .85-48).

Deci privegheati, cd nu titi in care ceas

domnul vostru va veni.
$i sd fie mijloacele voastre incinse si Willie
aprinse. $i voi fiti asemenea cu oamenii care
asteapta pe domnul lor, cand se va intoarce dela
nunti, ca viind i Wand, indata sa-i deschida lui.
Fericite slugile acelea pe care, venind domnul
1. Adion temeiul vietii omnlui nu este a even multe bogeDii.

www.dacoromanica.ro

179

le va afla priveghind. Amin zic voua ca se va

incingel) si-i va pune pe dansii sa sada i, venind, va sluji lor. Si de va veni la a doua straja,
si la a treia straja de va veni, si-i va afla asa,
fericite sunt slugile acelea. Iar aceasta sa stiti ca,
de ar sti stapanul casei in care ceas va veni

furul, ar priveghea si nu ar lasa sa-i sape casa

lui. Deci i voi fiti gata, ca in ceasul in care nu
ganditi, Fiul Omului va veni".
Si a zis Petru: Doamne, catre noi zici pilda
aceasta sau i catre toti?" Si a zis Domnul :
Oare cine este iconomul cel credincios i intelept, pe care il va pune domnul peste slugile
sale,

ca sa fe dea la vreme masura de grau

(hrana) ? Fericita este sluga aceia pe care, venind Domnul, o va afla facand asa. Adevarat
graiesc votia, ca-1 va pune pe dansul peste toate
avutiile sale. Iar de va zice sluga aceia intru
inima sa : domnul meu zaboveste a veni, i va
incepe a bate pe slugi i pe slujnice si a manca
si a tea si a se imbata, veni-va domnul slugii
aceleia in ziva in care nu gandeste si in ceasul
in care nu stie si-I va taia pe el in doua si partea lui cu necredinciosii o va pune. Acolo va fi
plangerea i scrasnirea dintilor. lar sluga ceiare
a stiut voia domnului sau i nu a gatit, nici a
facut dupa voia lui se va bate mult. lar acela
ce nu a stiut si a facut cele vrednice de bath],
1. Se vez ineinge am sous mai naintc ci inseamnil so va gill de

treabi. Clef Evreii, purtind hainele lungi, acestea erau impedecare la lucru. Omul ii sumetea poalele hainelor, ea int panti
luera mai sprinten. Deci a zice : ineingeri mijloacele voastre sau se
ea ineinge Inseamnil s'a gUtit ea se apuce la lucru.

www.dacoromanica.ro

180

se va bate putin. $i tot cdruia s'a dat mult, mult

I cdruia i s'a incredintat
mai mult, mai mult vor cere dela el.

se va cere dela el;

4. Focul din cer. Botezul suferintei. (Luca 12,

13, rd.

tr.;

Foc am venit sa arunc pe pamant i ce voiesc, daca acum s'a aprins ? $i cu botez am a ma
boteza si cum ma stramtorez pand ce se va
sfarsi!

$i au venit oarecare intru acea vreme spuindu-i lui de Galileenii, al cdror singe Pilat I-a
amestecat cu jertfele bor. $1 raspanzand Iisus, a
zis lor ; ,Au vi se pare cd Galileenii acestia mai
pacatosi decat toti Galileenii au lost, cdci au
patimit acestea ? Nu, ci zic voud : cd de nu va
yeti pocdi, toti asa yeti pieri. Sau acei 18, peste
cari a cdzut turnul in Siloam si i-a omoriit, vi

se pare ca acestia mai pacatosi au lost decal

oamenii cari locuiau in Ierusalim ? Nu, ci zic
voud : ca de nu va yeti pocdi, toti asa yeti pied',
5. Pilda zmochinului lath rod. (Luca 13, 6-d.

Si zicea pilda aceasta : Oarecine avea un zmochin in via lui sadit si a venit cautand roadd
intru el si nu a aflat. $i a zis catre vierul : Iata, 3
ani sunt de cand vin cautand roadd in zmo-

chinul acesta, si nu aflu. Taie-1 pe el, pentrucd

pdmantul impresoara in zadar". Iar el, rdspunzand, zice lui : Doamne, lasd-1 pe el si in..
tr'acest an, Octal voi shpa imprejur i voi pune
si

www.dacoromanica.ro

181

gunoi ; si de va face roadd (bine), iar de nu II

vei aSia in anul cel viitor".
6. Vindecarea femeel garbove. (Luca, 13, a-4

$i era invatand inteuna din sinagogi Sambdta:

$i iata o femeie era, care avea duhul neputintel

de 18 ani si era garbova si nu putea sa se ridice In sus nicidecum. lar lisus, vazand-o pe
dansa, a chemat-o si a zis ei : Femeie, te-ai slobozit de boala ta". $i si-a pus pe dansa manile
indata s'a indreptat i slay& pe Dumnezeu.

Iar mai marele sinagogii, maniindu-se caci o

vindecase Iisus Sambata, raspunzand, zicea norodului :

$ase zile sunt intru care se cade a

lucra, deci Intru acestea viind, vd vindecati, iar

nu in ziva Sambetei". Iar Domnul a Means lui,
si a zis : Fatarnice, fiecare din voi Sambata au
nu-si desleaga bout shu sau asinul dela iesle, OA
duce de-1 adapa ? Dar aceasta, filch a lui Avraam

fiind, pe care o a legat Satana, iata, de 18 ani,

ap nu se cadea a se dezlega din legatura aceasta
in ziva Sambetei ?" $i aceasta zicand el, se rusinau toti ceice stau impotriva lui, si tot norodul
se bucura de toate cele slavite ce se fdceau de
dansul.

7. Poarta cea strainta. (Luca, 13,

21-30).

Lath a zis : Cu ce voi asemana ImparAtia lui

Dumnezeu Asemenea este aluatului pe care,
luandu-1 femeia, 1-a ascuns in trei msuri de Mina,
pand s'a dospit Matt". $i umbla prin orase 51

www.dacoromanica.ro

182

prin sate invatand, si cale Wand in Ierusalim.

$i i-a zis lui oarecine : Doamne, au putini sunt

ceice se mantuiesc ?" Iar el a zis lor : Nevoiti-va
a intra prin up cea stramta, ca multi, zic voug,
vor cants sal intre si nu vor putea. Deci, dupa
ce se va scula stapanul casei, si va Incuia up

si yeti incepe a sta afard si a bate In usa, zicand : Doamne, Doamne, deschide noud. $1 thspunzand va zice voila : nu vd stiu pe voi de unde

sunteti, atunci yeti Incepe a zice : am mancat

inaintea ta si am Mut si In ulitele noastre ai
invatat. l va zice : zic voud, nu vd stiu pe voi
de unde sunteti; depdrtati-vd dela mine toti lucrtorii nedreptalii. Acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor, cand yeti vedea pe Avraam i pe

Isaac si pe Iacov, si pe toti proorocii intru impdratia lui Dumnezeu, iar pe voi scosi afard. $i
vor veni dela rsdrit si dela apus si dela miazdnoapte si dela miazd-zi i vor sedea intru Imparatia lui Dumnezeu. $i iata, sunt pe mind cari
vor fi Intai, si sunt Intai cari vor fi pe mina".
8. Vrajmasia lui Irod. (Luca 13,

In ziva aceia, s'au apropiat oarecari din farisei, zicand lui : Iesi si te du de aid, cd Irod

va sa te omoare". $i a zis lor : Mergand, spuneti vulpii acestea : iata scot draci l fac vindecari astazi si mane, si a treia zi md voi sfarsi.
Lisa nu se cade astdzi si mane si in cealalta zi
a merge, ca nu este cu putinth sd piara prooroc
afara din Ierusalim".
www.dacoromanica.ro

183

9. Vindecarea bolnavului de idropicA. (Luca, 14, r-j.

$i a lost, cand a intrat el in casa oarecdruia

din boierii fariseilor Sambata, ca sa manance
pane, i aceia IL pandiau.pe el. $i iata, un om

bolnav de idropica era inaintea lui. $i raspunzand Iisus, a zis cdtre farisei i catre legiuitori,
graind : Oare este slobod SambAta a vindeca ?"
lar ei au teat $i apucandu-1 1-a vindecat pe el
si I-a slobozit. 51 rdspunzand Iisus cAtre ei, a zis :

Caruia dintre voi fiul sau boul, de va cadea in

put, au nu Mate 11 va scoate pe el in ziva Sambetel ?" $i n-au putut rdspunde lui la aceasta.
10. SA nu cAulain locurile cele inalte in adunari.
(Luca. 14, ,-).

51 zicea catre cei chemati pildd, luand aminte

cum Ii alegeau sederile mai sus, zicand catre

dame: Cand te vei chema de cineva la nuntd,
nu sedea in locul cel mai de sus, ca nu cumva
sa fie chemat de dansul altul mai cinstit decat
tine. $i venind celace i pe tine si pe acela a
chemat, va zice tie : da locul acestuia, i atunci
vei incepe cu rusine locul cel mai de jos a-I

tinea. Ci and te vei chema, mergand, sezi la

locul cel mai de jos, ca atunci, and va veni
celce te-a chemat, s-ti zicd tie : Prietene, suie-te
mai sus. Atunci iti va fi tie cinste inaintea celor

ce vor sedea impreund cu tine. a tot celce se

se Malta, se va smeri, i celce se smereste, se
va Malta". $i zicea i celui ce 11 chemase pe el :
Cand faci pranz sau chid, nu chema pe prietenii
www.dacoromanica.ro

184

tai, nici fratii tai, nici rudele tale, nici vecinii

bogati, ca nu candva sa te cheme i ei pe tine
ei sa ti se faca rasplatire. Ci cand fad ospat,
cheama saracii, neputinciosii, schiopii i orbii. $i
fericit vei fi, caci nu pot a-0 intoarca 1, ca. ti
se va intoarce tie intru invierea dreptilor".
11. Pilda calor poftiti la ()spat. (Luca 14,

16-24.1 5

$i auzind acestea, unul din ceice sedeau cu el,

a zis : Fericit este celce va prAnzi intru Imp&

ratia lui Dumnezeu". Ikr el a zis lui : Un om

oarecare a facut dna mare si a chemat pe multi.
$i a trimes pe sluga sa in ceasul cinei sA zica
celor chemati : veniti cA iatA gata sunt toate. $i
au inceput toti dimpreuna a se lepada. Cel dintai
a zis lui : farinA am cumparat, si am nevoie sa
ies i sa o vad, rogu-te sA ma ierti. $i altul a
zis : 5 parechi de boi am cumpArat i merg sa-i
ispitesc ; rogu-te sA ma ierti. $i altul a zis
femeie mi-am luat i pentru aceasta nu pot
veni. $i Intorcandu-se sluga aceia a spus dom-

nului sau acestea. Atunci mAniindu-se steed

casei, a zis slugei sale : iei curAnd la-raspantitle i ulitele cetatii, i adu aid pe shad si betegi i schiopi i orbi. $i a zis sluga: Doamne
s'a fAcut precum ai poruncit i Inca mai eSte loc.
$i a zis domnul cdtre slugA : isi la drumuri i
la garduri i-i silste sA Mire, ca sd se umple
1. Rinele trebnie recut fall ed mai aptepti bine dela altii.
2. Adied ei-i Ineere.

www.dacoromanica.ro

185

casa mea. Ca zic vouA: ca niciunul, din bArbatii

aceia ce erau chemati nu va gusta cina mea".

12. Dispretuirea bunurilor lumii. (Luca, 14, -).

Si mergeau cu dansul noroade multe, i tutorcandu-se, le-a zis lor : Oricine vine catre mine

si nu uraste pe tatal sau i pe muma i pe femeie i pe feciori i pe frati i pe surori, Inca si

pe sufletul sau, nu poate fi ucenic al meu. $i cel
ce nu-si poarta crucea sa si vine dupa mine, nu
poate fi ucenic al meu".
13. Pilda turnului i a imparatului razboinic. (Luca

14, -).

Ca cine dintru voi, viand sa zideasca turn, au

nu intai sezand, Ii socoteste cheltuiala, de are
cele spre savarsire. Ca nu cumva puind el temelia si neputand savarsi, top cei ce-1 vor vedea
sa inceapa a-I batjocori, zicand : Ca acest om a
inceput a zidi i n'a putut sAvarsi. Sau care imparat, mergand sa se loveasca cu alt imparat la
razboi, au nu sezand intAi, se sfatuieste, de va

putea cu 10.000 sa intampine pe celace vine

asupra lui cu 20.000 ? Iar de nu, Inca fiind el
departe, trimitand solie, se roaga, de pace. Deci
asa fiecare dintre voi, care nu se leapada de
toate avutiile sale, nu poate fi ucenic al meu,
Buna este sarea, iar daca sarea se va strica, cu
ce se va indulci ? Nici in pamant, nici in gunoi
nu este de treabA, afara o leapada pe ea. Celace
are urechi de auzit, auda".
www.dacoromanica.ro

186

83. lisus la sitthatoarea Inoirii 1) in lerusalim.

(Than, 10,.)

Si se fAceau atunci inoirile in Ierusalim, si

era iarnd. $i umbla Iisus in biserict in pridvorul
Solomon 2). Deci 1-au impresurat pe el Iudeii,
si i-au grdit lui : Pang cand vei lua sufletele
Tull

noastre ? De esti tu Hristos, spune noud. lard de

sfiald". Rdspuns-a lor Iisus : ,Am zis voud, si
nu credeti; lucrurile care eu fac intru numele
Tatdlui meu, acelea marturisesc pentru mine. Ci
voi nu credeti, cd nu sunteti din oile mele, precum am zis voud. Oile mete glasul meu ascultt

eu le cunosc pe dansele, si yin dupd mine.

$i eu le dau lor dali venicA ; i nu vor pied
gi

in veac, i nimeni nu le va rape pe ele din mAna

mea. Teal meu, care le-a dat mie, mai mare

decat toti este, si nimeni nu poate sh le rdpeascd
pe ele din mAna Tatdlui meu. Eu i Tata] una

suntem". Deci Iudeii iardsi au luat petre ca s

arunce asupra lui, RAspuns-a lor lisus : Multe
lucruri bune am aratat voud dela Talk. meu ;
1. Antioh IV Epitaniu, regele Siriei (I75-161. lnainte de Hristos),
Meuse multe silnicii asupra Evreilor, a egror tarA o etipinea. Intro

altele, a pingirit telnplul lor din lerusalim. pupa ce ...Moon lui

a fast frtint de miscarea patriotilor evrei numiti Macabei, acetate

s'au apucat s mutter templul pi au pus sirbitotire in care ea se

pomeneasci acest fapt (vezi 1 Macabei 4, 52.59). Sarbitearea tinea
opt sile, In luna Decemvrie, easels se tineau luminate, pentru care
se numea i .3,1rbg.loarea lumhailort. Arrest& e sgrbiltoarea
eluded templul a Poet atunci sfinfit din nou. Eaten au at azi sat,
bgtearea, tot In Decemvrie, i o numese flanuca.
2. Pridvorul lui Solomon era o eurte Imprejmuiti CU coloane, In
partea de raeltrit a templului. Fusses zidit de Salomon, deschidea
privirea spre valea Cedronului pi era tot ce mai rgmtisese din vecbiul templu dftramat de Rabucodonoeor.

www.dacoromanica.ro

187

pentru care dintr'acestea lucruri cu pietre aruncati asupra mea ?" Raspuns-au lui Iudeii, zicand
Pentru lucru bun noi nu aruncam cu pietre asupra
ta, ci pentru hula; ca tu, om fiind, te faci pe tine
Dumnezeu". Raspuns-a lor lisus Au nu este
scris in legea voastra : Eu am zis : Dumnezei
sunteti : Daca pe aceia i-a numit dumnezei, catre care a fost cuvantul lui Dumnezeu si nu poate
sa se strice Scriptura, pe care Tata! 1-a sfintit,
si i-a trimes in lume, voi ziceti ca hula graiesti,
pentruca am zis : Fiul lui Dumnezeu sunt ? 1) De
nu fac lucrurile Tatalui meu, sa nu-mi credeti
mie, iar de fac, desi nu-mi credeti mie, credeti
lucrurilor, ca sa cunoasteti i sa credeti, ca Tatal
este intru mine, si eu intru El". Deci cautau iaras sa-1 prinda pe el ; si a iesit din mana lor.

84. A doua lucrare a lui lisus in Pereia.

Si a mers iaras de cealalta parte de Iordan

in locul unde a fost Joan intai botezand ; si a
lamas acolo. S multi veneau la dansul, i ziceau :

,Ioan nici un semn n'a facut ; iar toate ate a

zis loan pentru acesta, adevarate erau" 1. Si
multi au crezut acolo intr'insul, (loan 10,40-42).
1. Ce puternicd e dovada MAntuitorului I Ce Intrebuinlare zuglanai a Soripturil VeohiuluilTestament! Evreii II Invinuieso ei s'a
Mout Dumnezeu. Domnul le rispunde di In Scripture aunt numiti
dumnezei (Psalm. 8113) gi aceia city, care Dumnezeu vorbegte. A.
Muni sum II pot Invinui pe El, clod Scripture MA In picioare ca
grai al adevarulul I
2. Oamenii spuneau ci oele spuse de loan despre Haus orals adevirate.

www.dacoromanica.ro

188
1.

mils oil i a drahmei pierdute.

(Luca 15, cum).

5i erau apropiindu-se de dansul toti vamesii gi

pdatosii ca sd-1 asculte pe el. Si carteau Fariseii
si cdrturarii zicand : Acesta pe pacdtosi primeste
fi manta eu dansii". $i a zls Mitre ei pilda
aceasta, grdind : Care om dintre voi, avand o
sutd de oi i perzand una dintre ele, au nu lasa
pe cele 99 in pustie si merge dupd cea perduta,
Oita cand o afla pe ea ? $i afland-o, o pune pe
umerile sale, bucurandu-se. $i venind la casa sa,
cheama prietenii i vecinii, urand lor : bucurati-va

cu mine, GA am gasit oaia mea cea perduta.

Zic voila : cd asa va fi bucurie In cer de un paaltos ce se pocdieste, (mai mult) decdt 99 de drepti,
cdrora nu le trebuieste pocdintd. Sau care femeie,

avand 10 drahme, de perde o drahna, au nu aprinde faclia i tuatara casa i cauta cu deadinsul pana o afla ? $i afland-o, cheama prietenele
gi vecinele, zicand: bucurati-va cu mine, cd am
gasit drahma care o am pierdut. Asa zic voua,
bucurie se fate inaintea ingerilor lui Dumnezeu
pentru un Oates ce se pocaieste".
2. Pilda fiului risipitor. (Luca 15,

1
11'32..

Si a zis : Un om avea doi feciori. $i a zis cel

mai tartar din ei tatalui sAu : Tata da-mi partea
ce mi se cade de avutie". $i le-a impartit lor avutia. $i nu dupd multe zile, adunand toate, fe-

ciorul cel mai tanar s'a dus intr'o Ord departe

si acolo a risipit toed avutia sa, vietuind intru
www.dacoromanica.ro

- 189

dezmerdari. $i cheltuind el toate, s'a facut foamete mare int acea tara, si el a Inceput a duce
lipsa. $i mergand, s'a liPit de unul din locuitorii
tarii aceleia, i I-a trimes pe el la tarinele sale
sa pasca porcii. $1 dorea sa-si sature pantecele
sau din roscovele ce mancau porch i nimeni
nu-i da lui. Iar viindu-si intru sine, a zis : cati

argati ai tatalui meu sunt Indestulati de pane,

iar eu pier de foame I Scula-ma-voi si ma voi
duce la tatal meu si voi zice lui : gresit-am la cer
II inaintea ta ; si nu mai sunt vrednic a ma chema
fiul tau, fa-ma ca pe unul din argatii tai. $i sculandu-se, a venit la tatal sau. Iar el Inca departe hind, I-a vazut pe sine tatal lui i i s'a facut
mila, i alergand, a cazut pe grumazii lui i I-a
sarutat pe el. $i a zis lui feciorul : Tata, gresit-am
la cer i inaintea ta i nu mai sunt vrednic a
ma cherna fiul tau". $i a zis tatal catre slugile
sale : aduceti haina cea dintai sbl Imbracati pe
el, si dati inel in mana lui i incaltaminte In picioarele lui. $i aducand vitelul cel hranit, il junghiati; i mancand, sa ne veselim. CA fiul meu
acesta mort era si a inviat, perdut era si s'a
aflat. $i au Inceput a se veseli. Iar feciorul lui
cel mai mare era la tarina, i daca a venit si
s'a apropiat de casa, a auzit cantece i jocuri.
$i chemand pe unul din slugi, 1 a intrebat, ce
sunt acestea Iar el a zis, ca fratele tau a venit,
si a junghiat tatal vitelul cel hranit, pentruca saaltos pe el I-a primit. $i s'a maniat si nu vrea

sd intre, iar tatal lui eind, II ruga pe el. lar el,

raspunzand, a zis tatalui sau : lath, de atatia ani
www.dacoromanica.ro

190

slujesc tie, si niciodata porunca ta n'am calcat,

i mie niciodata nu mi-ai dat macar un ied, ca
sa ma veselesc cu prietenii mei. lar cand veni
fiul tau acesta, care a mancat avutia ta cu curvele,
junghiasi vitelul cel hranit. far el a zis lui: fiule,
tu in toata vremea esti cu mine si toate ale mete

ale tale sunt. Ci se cadea a ne veseli si a ne

bucura, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, i perdut era si s'a aflat".
3. Pi Ida iconomului necredincios. (Luca 16,

Si zicea i catre ucenicii sal : Era un om hogat, care avea un iconom, si acesta a lost parat
la el ca risipeste avutille lui. $i chemandu-1 pe

el, i-a zis lui : ce aud aceasta de tine ? DA seama

de iconomia ta; ca. nu vei mai putea fi iconom.
Iar iconomul a zis intru sine : Ce voi face, ca
domnul meu ia iconomia dela mine ? A sapa nu

pot, a cere imi este rusine. Stiu ce voi face, ca

daca ma Vol schimba din iconomie, sa ma primeasca In casele lor. Si chemand Gate unul pe
fiecare din datornicii domnului sau, a zis celui
dintai : cu cat esti dator domnului meu ? Iar el
a zis : cu 100 de masuri de untdelemn. Si a zis
lui : Ia-ti zapisul tau si sezi curand de scrie 50.
Iar dupa aceia a zis altuia : dar tu cu cat esti
dater ? Iar el a zis : cu 100 de masuri de grau.
Si a zis lui : la-ti zapisul tau i scrie 80. Si a
laudat domnul pe iconomul nedreptatii, ca intelepteste a facut; ca fiii veacului acestuia mai intelepti sunt decat fiii luminii intru neamul lor. Si
www.dacoromanica.ro

191

eu zic voila : faceti-va prieteni din mamona nedreptatii; ca daca veti fi lipsiti, sa va primeascd
pe voi in corturile cele vesnice. Celce este credincios intru putin, si intru mult credincios este,
si celce este nedrept intru putin, i intru mult
nedrept este. Deci deed intru cel nedrept mamona n'ati fost credinciosi, pe cel adevarat cine-1
va incredinta voua ? $i data intru cel strain n'ati
lost credinciosi, pe celce este al vostru cine ii
va incredinta voua ?" $i auzeau acestea toate si
farisei, cari erau iubitori de argint, si-1 batjocoreau pe el. $i le-a zis lor : Voi sunteti ceice Ara
faceti pe voi drepti inaintea oamenilor; iar Dumnezeu Vie inimile voastre, ca ce este intru oameni inaltat, uriciune este inaintea lui Dumnezeu".

4. Pilda sracului Lazar si a bogatului nemilostiv.

(Luca, 16, ia'si)

Era un om oarecare bogat, si se imbraca in

porfira si in vison, veselindu-se in toate zilele lu-

minat. $i era un sarac oarecare, anume Lazar,

care zacea inaintea Lich lui plin de bube; i poftea

sd se sature din faramiturile care cadeau din

masa bogatului; ci i canii venind, lingeau bubele lui. $i a fost ca a murit saracul i s'a dus
de ingeri in sanul lui Avraam ; si a murit i bogatul i s'a ingropat. $i in iad, ridicandu-si ochii
sai, Hind in munci, vede pe Avraam de departe
91 pe Lazar in sanurile lui. $i el, strigand, a zis :
Parinte Avraame, milueste-ma i trimete pe Lazar, sa-si intinga varful degetului lui in apd si
sa-mi racoreasca limba mea, ca ma chinuiesc in
www.dacoromanica.ro

192

vapaia aceasta. tar Avraam a zis: fiule, adu-ti

aminte ca ai luat cele bune ale fate in viata ta
si Lazar asisderea cele rele; iar acum acesta se
mangaie, iar tu te chinuiesti. $i peste toate acestea
intre noi j Intre voi prapastie mare s'a intarit ;

ca ceiace vor vrea sa tread de aici catre voi,

sd nu poatd, nici cei de acolo la noi sa treacd.
$i a zis: rogu-te, dar, parinte, ca sd-1 trimiti pe
dansul in casa tatalui meu. Ca am cinci frati; sa
le marturiseasca lor, ca sd nu vie si ei la acest
loc de munca. $i i-a zis Avraam lui : au pe Moisi
gi pe prooroci ; sa-i asculte pe danii. lar el a
zis : nu, parirte Avraame; ci de va merge cineva
din morti la dansii se vor pocdi. $i i-a zis lui :
dacd nu ascultd pe Moisi i pe prooroci, macar

de ar i invia cine-va din morti, nu vor crede".

5. Chipul venirii Imparatiel lui Dumnezeu fl cum
va fi Imparatia lui cea vequich% (Luca 17o-25).

$i intrebat Hind de farisei, and va veni imsi a zis :

patella lui Dumnezeu. a raspuns lor

Nu va veni impardtia lui Dumnezeu cu pandire,

nici vor zice, lath aci, sau iata acolo ; ca iata,
Imparatia lui Dumnezeu inlauntru vostru este 9".
$i a zis catre ucenici : Vor veni zile and yeti
pofti sa vedeti una din zilele Fiului Omului si
nu veti vedea. $i voi zice voud : iata aici sau
lath acolo, sa nu mergeti, nici sa urmati. Ca pre1. Impfiriltie lui Dumnez en, ziee Wrirtuitorul, nu este ea o octire
nouii care vine sell ea 0 efirmuire DMA care se rnduiecte intrio nr
el echimba o stare de lucruri, id este o prefacere navfizote a suns,telor. lmparlia lui Dumnezeu in chip vezut ci cu marl schimbdri a
luerurilor, va fi la venirea Fiului Omului, solicit la eftirsitul Dunn.

www.dacoromanica.ro

193

cum fulgerul care fulgera din partea cea de sub

cer, peste partea cea de sub cer lumineaza, asa
va fi i Fiul Omului in ziva sa. lar intai i se
cade lui multe a patimi si a fi lepadat de neamul
acesta".
6. Nedesfacerea cesitoriei. Fecioria. (Matei 19,
Marcu 10, 2.12

Luca, 16, O.

1." $i sculandu-se de acolo, au venit in hotarele ludeei, de cealalta parte de Jordan, i iarasi
s'au adunat la dansul noroadele i, precum Ii
era obiceiul, iarasi Ii invath pe ei i i-a vindecat
pe ei acolo. $i au venit la dansul fariseii, ispitindu-1 pe

i zicand: Oare se cade omului

sali lase femeia sa pentru fiece pricina ?" Iar el,

raspunzand, le-a zis lor : Ce v'a poruncit voila
Moisi ? Iar ei au zis : Moisi a dat voie sa-i scrie
carte de despartire i s'o lase". $i raspunzand
Iisus, le-a zis lor : Dar n'ati citit ca cela ce a
facut dintai, barbat i femeie i-a facut pe ei ? $i
a zis Pentru aceasta va lasa omul pe tatal sau
gi pe mama sa si se va lipi de feineia sa i vor
fi amandoi un trup". Pentru aceasta nu mai sunt
doi, ci un trup. Deci ce a impreunat Dumnezeu,
omul sa nu desparta". Zis-au lui : ,,Dar cum Moisi

a poruncit sa i se dea carte de despartenie

si

s'o lase pe ea?" Zis-a lor :" Moisi dupa invartosarea inimii voastre a dat vole sa va lasati femeile voastre, dar din inceput n'a fost asa. lar
eu graiesc voila : Oricine 10 va lasa femeia sa,
afara de cuvant de curvie, i celace va lua pe
cea lsath preacurveste".
13

www.dacoromanica.ro

194

2. Zis-au lui ucenicii lui : Dacti asa este pricina

omului cu femeia, nu este de folos a se insura".
Iar el a zis lor : Nu toti cuprind cuvantul acesta,
ci celor ce s'a dat.1) Ca sunt fameni, cari din
pantecele maicii lor s'au nscut asa ; i sunt
fameni, cari s'au scopit de oameni ; si sunt fameni

cari singuri s'au scopit pe sine pentru imparatia

cerurilor. Celace poate cuprinde, sa cuprind".
7.

basal, pruncii sfi vie la mine I" (Matei 19,

Marcu 10,

; Luca 18,

13-'1 6

1s-17).

Atunci oamenii au adus la dansul pruncii, ca;

sa puie mdnile peste ei i sa se roage ; iar uce-

nicii i-au certat pe ei. Iar vazand lisus, nu i-a

parut bine, si chemandu-i la sine, le-a zis : Lasati pruncii sa vie la mine si rm-i opriti, a a
unora ca acestora este imparatia cerurilor. Amin
zic vou, oricine nu va primi imparatia lui
Dumnezeu ca pruncul, nu va intra intru ea". Si
ludndui-i in brate si binecuvantandu-i pe ei, s'a
dus de acolo.
8. Bogatul doritor de viata vesnica. Primejdia bopatient. Plata celor ce urmeaza Domnului.
(Matei 10,16-3o; Marcu 10, -,; Luca 18, -a4.

1. $i esind el in cale, lath un tartar boier a

1.

Mufti.. poate trii necrteltorit, dar eine o face pentru a

www.dacoromanica.ro

195

alergat, i ingenuchind inaintea lui, I-a intrebat

pe el zicand InvAtAtorule bune, ce bine sa fac

ca sa mostenesc viata de veci ?" Iar Iisus a zis

lui : Ce-mi zici bun ? Nimenea nu este bun fail
numai unul Dumnezeu.2) Dar de voiesti sa intri
In viatA, pazeste poruncile". Si i-a zis lui tanArul :

Care ?" Iar Iisus i-a rAspuns : Sa nu ucizi, sA

nu preacurvesti, sa nu furi, sa nu aduci marturie
mincinoosA, s nu rApesti, cinsteste pe tatal tau
el pe mama ta i sA iubesti pe vecinul tau ca
Insuti pe tine". Zis-a lui tanarul : Toate acestea
le-am pAzit din tineretele mele ; ce Inca imi mai
lipseste ?" Iar Iisus, auzind acestea, 1-a iubit pe
dansul i i-a zis lui : Inca. una iti lipseste : de
voiesti sa fii desdvarsit, mergi, vinde-ti toate
cate le ai i le clA saracilor i vei avea comoard
in cer, i luand crucea, vino si urmeaza mie 1"
Iar el, intristandu-se de cuvantul aceasta, s'a dus
Intristat, eh* avea bogatii multe.
2. Iar Iisus, vazandu-1 ca s'a intristat, privind
catre ucenicii sai, a zis : Amin zic voila, cat de
anevoie vor intra intru Imparatia: cerurilor ceice
au avutii !" lar ucenicii se spaimantau de cuvintele lui. Dar Iisus raspunzand larks', le-a zis lor :
Fiilor, cat de anevoie este sa intre Intru imparAtia
lui Dumnezeu ceice se nadajduiesc intru avutii I CA
nrma Domnului bine, face. Celce poets s'o feel, s'o fatal. Aceptia
Bunt cei cArob
mamei bor.

11 s'a

dat ei care aunt fameni din pftnteeele

2. Care este prichia pentru care ma numeati bun? Si stil ca

bun este numal Dumuezen, edict% bunul deplin, filndoil celelalte
/link au In ele i lipsurl. Dana numai Dumnezeu este un astfel de

bun si Domnul Sans este numit -bun., /neonatal a El a numit

Dumnereu.

www.dacoromanica.ro

196

mai lesne este a trece camila prin urechile acului decal bogatul a intra intru imparatia lui
Dumnezeu".1) lar ei mai mult se ingrozeau zicAnd unul catre altul : $i cine poate sa se
mantuiasca ?" $i privind Iisus la dansii, le-a zis
La oameni este cu neputintA, dar nu la Dumnezeu : cd cele ce sunt cu neputinta la oameni
sunt cu putinta la Dumnezeu".

3. Atunci a inceput Petru a zice lui : lath,

noi am lasat toate i urmat am tie ; oare ce va fi
noua ?" Iar Iisus le-a zis lor : Amin graiesc
voud, ca voi ceice mi-ati urmat mie intru a doua

nastere, cand va sedea Fiul Omului pe scaunul

slavei sale, yeti sedea i voi pe 12 scaune, judecand pe cele 12 serninfii ale lui Israil. Si nimeni nu este care si-a lasat case sau frati sau
surori sau tata sau mama sau femeie sau copii
I. Domnul Hristos nu spune ca e ou neputinta bogatulul si
intre In imparatia cerurilor, ci numai cd e greu. i In adevir c
e greu, [Duda boggle e o mare MOIL Prin ea omul ajunge truffle,
alipit de multe pone ale trupului, nepAslitor cdtre lucrurile cele
sufletepti, ape en mai inimosi sent eel cu o stare cumI:often. eel
mai darnici oameni nu stunt niciodatA bogatii Deed Domnul Hris.
tos cere tfindrului ad se lepede de averile sale, se Intelege,
aceasta nu e o porunci pentru ()rice om cu stare, ci o cab e
care omul o poste lua pentrtt Imbunatatirea sa. Doninnl Hristos a
spus aceasta tindrului, Eluded La vazut cat de robit era de pofta
stApAninil averilor. Deal coplepit de asa doruri pilmilntept/, se In.
telege, era de dorit pentru el ail rued aceste lanturi ale noble!.
E mai bine de omul care se poste lipsi de stilpfinirile materiel.
El are o stare mai ward de a fi bun urmap al Domnului. Acesta
e un slat pe care Domnul ni-1 di si ne saline ei starea omului
care se leapadd de aver!, pentru a urma Lui, e mai vrednied de. At
a celui care vrea sal aibd cu sine totdeauna ft bogitille sale.
Poate si spa fi al Domnului, der are op el totdeauna o mere ispild
si Wei pe departe nu se ascent nil cu starea celui care aboard en
inima sa cdtre Domnul, fOrd a fi tinut de nicluna din ample
pimantului.

www.dacoromanica.ro

197

sau holde pentru mine si pentru evanghelie si

sa nu ia acum insutite In vremea aceasta, case
si frati i surori i tata si mama si copii i holde,
cu prigoniri, si in veacul cel viitor viata vesnica.
$i multi dintai vor fi pe urma si cei de pe urma
intai".
9. Pilda moratoria. viei. (Matei 20-10).

Ca asemenea este Imparatia cerului, omului

stapan al casei, care a iesit dis-de-dimineata sa
tocmeasca lucratori la via sa. $i tocmindu-se cu
lucratorii cate un dinar pe zi, i-a trimis pe ei
in via sa. $i iesind la al treilea ceas, a vazut
pe altii stand in targ fara de lucru. $i a zis si
acelora : mergeti i voi in vie, si ce va fi cu
dreptul, voi da veal ; iar ei au mers. lards iesind
Intru al saselea fl intru al noualea ceas, a facut
asemenea. lar intru al unsprezecelea ceas iesind,
aflat-a pe altii stand fara de lucru, si a zis lor :
ce ati stat aid teeth.' ziva lard. de lucru? Zis-au
lui: nimenea pe noi nu ne-a tocmit. Zis-a lor :
Mergeti i voi in via mea, i ce va fi cu dreptul,
yeti lua. Iar dada s'a facut sea/4, a zis domnul
viei catre ispravnicul sau : Cheama pe lucrarori

si le da lor plata, incepand dela cei depe urma

pana la cei dintai. Deci venind cei dela al 11lea ceas, au luat cate un dinar. lar venind cei
dintai, socoteau ca vor lua mai mutt, si au luat
si ei cate un dinar. Iar dupa ce au luat, rapsteau (carteau) impotriva stapanului casei, zicand :
Acesti depe urma un ceas au lucrat, i i-ai facut

pe dansii intocmai cu noi, care am purtat greuwww.dacoromanica.ro

198

tatea zilei i zaduful, Iar el, rdspunzand, a zis

unuia dintrinsii ,Prietene, nu-ti fac tie strambatate ; au nu un dinar te-ai tocmit cu mine?
Ia-ti al tau i mergi ; voiesc si acestuia depe
urma sa-i clan casi tie I Au doara nu mi se cade

sa fac eu ce voi vrea cu ale mele? Au este

ochiul tau viclean, pentruca eu sunt bun ?" Asa
vor fi cei depe urma intAi, i cei dintai pe urma,
caci multi sunt chemati, dar putini e'en.

85. Invierea Iui Lazr.

1. Lazar, prietenul Domnulul, bolnav. (loan
11,

1-0).

$i era bolnav oarecare Lazar din

Vitania, din satul Mariei si al Martel, sora ei. $i

era Maria, ceiace a uns pe Domnul cu mir, si a
sters picioarele lui cu pawl capului ei, al cdrui

Irate Lazar era bolnav. Deci a times surorile

catre el, zicand : Doamne, WA, acela.pe care
iubeni, este bolnav". Iar Iisus auzind, a zis
Aceasta boala nu este spre moarte, ci pentru
slava lui Dumnezeu, ca sa se slaveasca Fiul lui
Dumnezeu printrinsa". S iubea Iisus pe Marta
si pe sora ei i pe Lazar. Deci, dupdce a auzit
ca este bolnav, atunci s'a zabovit in locul in
care era, cloud zile. Apoi dupd aceia a zis ucenicilor : SA mergern 'maul in Iudeia". Zis-au lui
ucenicii : Invatatorule, acum te cautau pe tine
ludeii sa te ucida cu petre, i iardsi mergi acolo ?"
Raspuns-a Iisus : Au nu 12 ceasuri sunt in zi ?
De va umbla cineva ziva, nu se va impedica,
cd vede lumina lumii acesteia. Iar de va umbla
www.dacoromanica.ro

199

cineva noaptea, se va impedica, ca lumina nu

este intru el".
2. Ploartealui Lazar. (loan 11, 31-19).Acestea
a zis, i dupa aceia a graft lor : Lazar, prietenul nostru, a adormit ; ci merg ca sa-1 destept

pe el". Deci i-au zis lui : Doamne, de a adormit, se va mantui". Aceasta zicea Iisus pentru
moartea lui ; iar lor le parea ca pentru ador-

mirea somnului zice. Deci atunci a zis Iisus

aratat : Lazar a murit. $i ma bucur pentru voi
ca n'am fost acolo, ca sa credeti ; ci s mergem
la el". Deci a zis Toma, care se numeste geaman, celorlalti impreuna ucenici : Sa mergem 91
noi, ca sa murim cu el". Deci viind lisus, l.a
aflat pe el, patru zile avand acum in mormant.
Si era Vitania aproape de Ierusalim, ca la 15
stadii ; i multi din Iudei venisera la Marta si
Maria, ca sa le mangaie pe ele, pentru fratele lor.
3. lisus mangaie pe surorile lui Lazar.
(loan 11, 2,-37) Deci Marta, dupa ce a auzit
ca vine Iisus, a iesit intru intimpinarea lui ; iar

Maria sedea in casa. $i a zis Marta dire Iisus

Doamne, de ai fi fost aici, fratele meu n'ar fi
murit. Ci i acum stiu, ch oricate vei cere dela
Dumnezeu, iti va da tie Dumnezeu". Zis-a ei lisus

Invia-va fratele tau". Zis-a lui Marta : Stiu cd

va invia la inviere, in ziva cea de apoi". Zis-a
ei Iisus: Eu sunt invierea i viata ; celce crede
intru mine, de va i muri, viu va fi. $i tot celace
este viu i crede intru mine, nu va muri in veac.
Crezi aceasta ?" Zis-a lui : Asa este, Doamne ;
eu am crezut ca tu esti Hristosul, Fiul lui Dumwww.dacoromanica.ro

200

nezeu, celce ai venit in lume". i aceasta zicand,

s'a dus si a chemat pe Maria, sora sa, in taina,

zicand Invalatorul a venit i te chi anal*. Aceia,
daca a auzit, s'a sculat degraba si a mers la
dansul. S Inca nu venise Iisus in sat, ci era in
locul unde I-a intimpinat pe el Marta. Iar Iudeii
care era cu dansa in casa i o mangaiau pe ea,
vdzand pe Maria, ca degraba s'a sculat si a esit,
au mers dupa dansa, zicand : Merge la mormant ca sd planga acolo". Deci Maria venind,
unde era Iisus i vazandu-I pe el, a cazut la
picioarele lui, zicand lui : Doarnne, de ai fi fost
aici, n'ar fi murit fratele meu". Iar Iisus, daca a
vazut-o pe dansa plangand i pe Iudeii care yenisera impreuna cu dansa plangand, a suspinat
cu duhul, i s'a turburat intru sine, si a zis :
Unde 1-ati pus pe el ?" Zis-a lui : Doamne,
vino si vezi". $ a lacrimat lisus. Deci ziceau
Iudeii : lath, cum il iubea pe el I' Iar unii dinblush au zis : Au nu putea acesta, care a deschis chii orbului, sa lama ca i acesta sa nu
moara ?".
4. Domnul Mein& pe Lear. (loan 1 139-43.
Deci Iisus, iaras suspinand intru sine, a mers la
mormant. $i era pestera, i peatra era pe dansa.
Zis-a lisus : Ridicafi peatra Zis-a lui sora mor-

tului, Marta : Doamne, miroase, cd este de 4

zile.. Zis-a ei lisus : Au nu ti-am spus tie cd, de
vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu ?a $i
a ridicat piatra de unde era mortul zacand, iar
Iisus si-a ridicat ochii sdi in sus, si a zis : slagrinte, multamescu-ti tie ca m ai ascultat. S eu
www.dacoromanica.ro

201

stiam cd pururea ma asculti ; ci pentru norodul

care sta Imprejur am zis, ca sa creada ca tu

m'ai trimes". $i aceasta, zicand, a srigat cu glas
mare : Lazare, vino Mara,. 51 a iesit cel mort,
legate fiindu-i manile

picioarele cu fase ; si

fata lui cu mahramd era legata. Zis-a lor Iisus :

Dezlegati-1 pe el si-1 lasati sa mearga".

5. Urmarile Invierel lui Lazar: Mania ri

uneltirile Evreilor i fariseilor asupra lui
lisus. (loan, 11, 4r53). - Deci multi din Iudeii
cart veniserd la Maria si au vazut cele ce a
facut Iisus, au crezut intehnsul. Iar oarecari din
ei au mers la farisei i Ie-a spus cele ce a facut Iisus. Deci au adunat arhiereii i fariseii
sobor, i grhiau Ce vom face ? CA omul acesta
multe semne face. De II vom lasa pe el asa,
toti vor crede inteinsul ; i vor veni Romanii si
vor lua i locul i neamul nostru". Iar unul din&MO, Caiaf a, arhiereu hind al anului aceluia, a
zis lor : Voi nu stiti nimic. Nici nu ganditi ca
de folos este noua sa moara un om pentru norod
si nu tot neamul sa peara". Iar aceasta nu dela
sine a zis ; ci arhiereu al anului aceluia Hind, a
proorocit ca vrea Iisus sa moara pentru norod.
$i nu numai pentru norod, ci si ca pe fiii lui
Dumnezeu cei niipiti sa-i adune inteuna. Deci
dintfacea zi s'au sfAtuit ca sh-1 omoare pe el.

86. Mergerea lui lisus la craps! Efrem.

1. list's mulct din Betania. (loan 11,

sped.

Deci lisus nu mai umbla de fata intre Iudei ;

ci s'a dus de acolo intr'o lature aproape de pustie,
www.dacoromanica.ro

202

retie cetate ce se cheama Orem `) ; i acolo pe-

trecea cu ucenicii sat $i era aproape Pastele

Iudeilor ; si s'au suit multi in lerusalim din laturea aceia, mai inainte de Pasti, ca sa se curateased."). Deci cautau pe Iisus, i graiau intre ei
in biserica stand : Ce vi se pare voila', oare nu
va veni la praznic 3".
$i arhiereii i fariseii daduserd porunca cg,
de va sti cineva uncle este, sa vesteasca, ca s-1
prinda pe eL
2. Plecarea la Ierusalim. Iisus vestige Patima Sa.
(Matei 20, 0-19; Marcu 10,

81-94

Luca 18, r).

$i era pe cale, suindu-se la Ierusalim, i Iisus

mergea inaintea lor ; iar ei se spaimantau i,
mergand dupa dansul, le era frica, S luand Direst
pe cei 12 deosebi, a inceput a le spune lor cele
ce erau sa i se intample lui : Iata, ne suim la
Ierusalim si se vor implini toate cele scrise prin
prooroci pentru Fiul Omului. $i se va da el arhiereilor i carturarilor, i4 vor judeca pe el spre
moarte, g-I vor da pe el neamurilor. 51-1 vor
batjocori pe el, si-1 vor bate, si-1 vor scuipi i,
batandu-1,

ii vor omori pe el, si a treia zi va

invia". lar ei n'au inteles nimic din toate acestea,

si era cuvantul acesta ascuns dela ei i nu cunosteau cele ce se graiau.
1. Efremul eau Efrezimul era un eras mai sue de Ierusalim, In
ludeia, In fat!' Betelului, spre rasarit.
2. La Ierusalim aflandu-se templul i snipe preotithr, Evreit puteen educe felurite jertfe pentru curAtirea for de plicate.

www.dacoromanica.ro

203

3. Cererea filler lui Zevedei. (Matei 20,

20-18 ;

Mara(

10, 35-40.

Atunci s'a apropiat catre dansul mama fiilor

lui Zevedei, Impreuna cu fill sai, inchinandu-se
0 cerand oarece dela dansul. 5i au venit la el
Iacov i loan, fiii lui Zevedei, zicand : Invatatorule, voim ca ceiace vom cere sa ne faci noua.
Iar el le-a zis lor : Ce voiti sa va fac voila ?
Zis-a lui (mama lor) : Zi ca ace0i doi El ai mei
sa *add unul deadreapta ta i altul deastanga
ta, intru Imparatia ta". Iar Iisus le-a zis lot : Nu
titi ce cereti. Puteti sa beti paharul pe care eu
II beau ? i cu botezul cu care eu ma botez sa
va botezati ? far ei au zis lui : ,,Putem". lar Iisus

le-a zis lor : Paharul pe care eu il voi bea cu

adevarat II yeti bea, I cu botezul cu care eu
ma botez va yeti boteza ; iar de a *eclea deadreapta mea i deastanga mea nu este al meu
a da, ci celor ce s'a gatit dela Tatal meu 1.
Si auzind cei zece, s'au maniat pentru cei doi
frail. Iar lisus, &remanded pe transit, a zis : $titi
ca domnii paganilor it domnesc pe ei l cei marl
ii stapanesc pe dnii. Iar intre voi nu va fi aa,
1. Domnul 1lriatoe spume, prin aceste cuvinte sutra fiii lui Zavedei, c omul nu trebuie eA reard dela altul se i se dea =tare sau
eutare stare, ei s el-o =trite grin faptele sale. Dana este verbs de
mantuirea meagre', de buna noastrA aflare Intru impAraVa lui Dumnezeu, nu trebuie ea ne aeteptam sit ne vie deagata, mini s'o cerem,
el ea autim a face fapte prin care aceastii znantuire ea ne vie. Mild

Domnul spune 'nu este al meu a dap, haeamna: n'o oereti dela
mine, ci siliti-va prin faptele voastre a o capita, &mei en nu vreau sa
deu Impotriva faptelor sale. ederea Malta intro fozpirijia mea of

este randuita, dar tot dupii faptele voastre. Mai Dumnezeu are
gent de mai nainte pentru fiooare, dar pe temelul faptelor pe care
Dumnezeu etie de mai nainte ed omul le ye face.

www.dacoromanica.ro

204

ci care dintre voi va vrea sd fie mai mare, sa

fie voua sluga ; precum i Fiul Omului n'a venit
sa-i slujeasca lui, ci sa slujeasca el si sail dea sufletul sau rescumparare pentru multi".
$1 au venit la Ierihon.
4. Orbul dela lerihon. (Luca 18,

$i a lost, cand s'a apropiat el de lerihon, un

orb sedea langa cale cersind. Si auzind norodul
trecand, a intrebat ce este aceasta. Si i-a zis lui,
cd lisus Nazarineanul trece, Si a strigat, zicand:
Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma". Iar ceice
mergeau inainte il certau pe el sa tack iar el
cu mult mai vartos striga : Fiul lui David, miluieste-ma". $i stand Iisus, a poruncit sa-1 aduca
pe el la sine; iar apropiindu-se el de dansul, I-a
intrebat zicand : ,Ce voiesti sa-ti fac" ? Iar el a
zis : Doamne, sa vad". $i Iisus i-a zis lui:
Vezi credinta la te-ai mantuit". Si !Matt a
vazut, si a mers dupa el, slavind pe Dumnezeu,
si tot norodul, vazand, a dat lauda lui Dum1

nezeu.

5. Zacheu vameul. (Luca 19-,).

$1 intrand, trecea prin Ierihon. $i iata un om,

anume Zacheu, i acesta era mai mare vame-

era bogat. Si cauta sa vada pe Iisus

cine este, si nu putea de norod, cd era mic de
stat. $i alergand inainte, s'a suit intr'un dud ca
sa-1 vada pe el, cd pe acolo vrea sa treaca. $i
daca a venit la locul acela, cautand lisus, 1-a
silor, si

www.dacoromanica.ro

205

vdzut pe dansul, si a zis catre dansul : Zachee,

grAbeste de te pogoard, n astAzi in casa ta mi
se cade s fiu". $i grAbindu-se, s'a pogorit, si
1-a prirnit pe dansul, bucurandu-se. l vazand,
toti arrears, zicand, cd la un om pacAtos a intrat
sd gazduiasca", Iar Zacheu, stand, a zis cAtre
Domnul : lath, o jumatate din avutia mea,

Doamne, o dau saracilor i, de am napastuit pe

cineva cu ceva, intorc impdtrit". $i a zis care

el Iisus : AstAzi s'a Mut mantuire casei acesteia, pentrucd i acesta fiu al lui Avraam este.
CA a venit Fiul Omului sa caute i sd mantuInset pe cel perdut".
6. Pilda mnalelor. (Luca 19, line,1
$i ascultand ei acestea,
pildA,

addogand, a zis o

pentrucd era el aproape de Ierusalim, si

li se parry lor cum ca indata va M. se arate

imparAtia lui Dumnezeu. Deci a zis : Un om
oarecare, de bun neam, s'a dus intr'o tarA departe
sail ia lui ImpdrAtie i sd se ?Warta Si che-

Wild 10 slugi ale sale, le-a dat lor 10 mnale 1)

si a zis Mire ei : Negutatoriti papa voi veni".
Iar cetatenii lui II urau pe el, si au trimes solie
dupd el zicand : Nu voim pe acesta s impartleased peste noi". $i a lost, cand s'a intors el,
luand ImpAratia, a zis sA se cheme la dansul
slugile acelea, caror Muse argintul, ca sa stie
cine a negutatorit. $i a venit cel dintai zicand :
Doamne, mnaua ta a agonisit 10 mnale",. $i a
1. Mnaua era un ban din vremea aceia i pretuia 88 de lei aur,

www.dacoromanica.ro

206

zis Iui : Bine, slugd bund, cd intru putin ai fost

credincios, sd aibi peste 10 cetati". $i a venit
cel de al doilea, zicand : Doamne, mnaua ta a
Maul 5 mnale." $i a zis o i acestuia : $i tu fii
peste 5 cetAti". $i altul a venit zicand : Doamne,
iat mnaua ta, care o am tinut legat in mahlama ; cd m'am temut de tine, pentruca om aspru
esti ; iei ce ai pus si seceri ce n'ai semanat.
Si

i-a zis : Din gura ta te voi judeca, slugd

vicleand. Ai stiut ca eu om aspru stint, luand

ce n'am pus si secerand ce n'am semnat. Dar
pentruce n'ai dat argintul meu schimbatorilor gi,
venind eu, 1-a Ii cerut cu dobanda ?" $i celorce

stau inainte, le-a zis : Luati dela el mnaua i o

dati celuice are 10 mnale". $i au zis lui

: Doamne,

acela are 10 mnale". Ck zic youth tot celuice

are i se va da, iar dela celace n'are i ce are
se va lua dela el. lima pe vrAjmasii mei, aceia
cari n'au voit sa imparatesc peste dansli, aduceti i incoace si-i tdiati inaintea mea". $i zicand
acestea. mergea inainte, suindu-se in Ierusalim.
7. Cei doi orbi la eirea din Ierihon. (Mater 30, .-3, ;
Marcu 10, 48-. ; Luca 19,

; loan 11, -).

$i esind el din Ierihon, i ucenicii lui i norod

mult, iatd doi orbi (unul din ei Vartinzei orbul,
fiul lui Timei), sezand lang. cale si cersind. Si
auzind ch. trece Iisus Nazarineanul, au strigat
graind: Miluieste-ne pe noi, Doamne, Fiul lui
David 1" Jar norodul i-a certat pe dnii ca sa
taca. Dar ei mai tare strigau graind : Miluies-

www.dacoromanica.ro

207

te-ne, Doamne, Fiul lui David!" $i stand Iisus

a zis sa-i cheme pe ei. $i a chemat pe orbi
zicandu-le : Indrazniti, sculati-vd, ca va cheama la
Iar ei, lepadandu-si haina lor, s'au sculat i ati

venit la lisus. $i Iisus le-a zis lor : Ce voiti sd

va fac voud ?" Zis-a lui : Doamne, sa se deschidd ochii nostri". S lui lisus, fcandu-i-se mild,

s'a atins de ochii lor. $i le-a zis lor : Credinta

voastra v'a mantuit". $i ei indata au vazut

au mers dupd el in cale.

87. Osp5jul de despArtire.

(Matei 26, C13 ; Marcu 14, 3-9; loan 12, c-o)

Deci Iisus, mai nainte de Pasti cu sase zile,

a venit in Vitania, unde era Lazar, celce fusese
mort, pe care 1-a inviat din morti. $i i-au facut
lui cilia, in casa lui Simon leprosul. $i Marta
slujea, iar Lazar era unul din ceice sedeau imFauna' cu dansul. $i *grand el, Maria, ludnd un
vas de alabastru cu mir :de nard curat de mult
pret i slaramandu-1, 1-a turnat pe capul lui Iisus,

apoi a uns picoarele lui Iisus, si a stars cu

parul sdu picoarele lui ; iar casa s'a umplut de
mirosul mirului. $i erau unii de le ',Area ru intru

sine si ziceau : Pentru ce se fact; aceasta paguba cu mirul'?" $i se rdsteau asupra ei. Deci
a zis unul din ucenicii lui Iisus, luda al lui Simon
Iscarioteanul, care vrea sa-lvanda pe el : Pentru
ce acest mir riu s'a vandut cu 300 de dinari i sa
se fi dat saracilor ?" Iar aceasta a zis-o, nu
pentruca-i era lui grija de saraci, ci pentruca

www.dacoromanica.ro

208

fur era si avea punga i ce punea inteinsa

purta.

lar Iisus, tiind, le-a zis lor : Pentru ce facett

suparare femei, ca bun lucru a facut cu mine ?
Lasa-o pe dansa, ca ea spre ziva ingroparil
mele a pastrat aceasta. Ca pe saraci pururea ii
aveti cu voi 1 cand yeti vrea puteti a le face
lor bine, dar pe mine nu ma aveti pururea.
Aceasta, ce a avut a facut. A apucat mai nainte

de a uns trupul meu spre ingropare.9 Amin

zic voua : oriunde se va propovedui evanghelia
aceasta in toata lumea, se va povesti ce a facut
ea, spre pomenirea ei2).
Si norod mult si Iudei au inteles ca lisus este
acolo si a venit sA-1 vada, nu pentru lisus
numai, ci ca sa vada si pe Lazar pe care 1-a
Inviat din morti. $i s'au sfatuit arhiereii ca i
pe Lazar sa-1 omoare. Ca multi din ludei mergeau pentru el i credeau in lisus.

1. La Evrei, trupurile mortilor se ungeau ou mirodenii bine_

mirositoare. De *meta Iisus numeeteungerea fecutit asupra lui ca o

gitire a lui sore moarte.

2. Di In adevar, ea este pomenita piing In slue de Initial Cel
mai mM lucru Mout pentru Haus este mai molt Ca Mate luerurile
pilmiluteeti el duce la nemurire. 5i noi lucrand azi pentru Haus,.
ajungem mai vestiti dealt prin toate mijloacele lumeeti.
,

www.dacoromanica.ro

PARTEA III.
INCHEIEREA LUCRARII DOMNULUI IN
IERIISALIM
PATIMA, INVIEREA & INALTAREA SA.
CAPITULUL VII.

Dela Floril pima la Patima Domnului.

88. Mergerea dela Vitania la lerusalim.
1. La Vitfaghi (Matei 21, n ; 0-7 ; Marcu 11,
; loan 12, ).
19,
I ar

; Luca

a doua zi, cand s'a apropiat de Ierusalim

si a venit in Vitfaghi i Vitania 9, care muntele

ce se chiamd al Mgslinilor, atunci a trimes Iisus
doi ucenici zicandu-le : ,,Mergeti in satul care
este inaintea voastra, i indata, intrand intr'insul,
numai-decat yeti gasi o asing legata i manz cu
(lama, pe care nimeni din oameni n'a sezut. Des1egati-1

i aduceti-I la mine. Si de va zice voua

cineva ceva : Pentru ce-1 dezlegati?" asa sa spu1. Vitardis sau Betania fl 1721fagld erau cicuil sate dincolo de
crenate Muntelni MsIiniIor, epre rAsArit de lerusalim.

14

www.dacoromanica.ro

210

neti, ca acestea Domnului trebuiesc. $i numai-

decal le va trimete pe ele.

$i mergand trimesii, au aflat precum le zisese
lor: manzul era ,legat Lana usa afara la raspantie.

$i dezlegand ei manzul, au zis stapanii lui catre

ei : Ce dezlegati manzul ?" Iar ei au zis : Domnului trebuieste. $i i-au lasat pe ei. $i au adus
asina i manzul la lisus, si au pus pe lisus deasupra.

2. Intrarea Domnului cu marire In Ierusalim. (Matei

21, n811); Luca 19,

95,13;

loan 12, scs).

lar norodul mult care venise la praznic, auzind

ca vine Iisus in Ierusalim, au iesit intru intimpinarea lui. Iar cei mai multi din norod asterneau
vesmintele lor pe cale, i altii Mau stalpari din
copaci i le asterneau pe cale. $1 apropiindu-se
el la pogorawl Muntelui Maslinilor, Matt multimea ucenicilor, bucurandu-se, a inceput a lauda pe

Dumnezeu cu glas mare, pentru toate puterile

pe care le vazusera, zicand : Binecuvantat este
Imparatul celce vine intru numele Domnului ;
pace in cer si slava intru cei de sus". Iar noroadele celece mergeau inainte i celece veneau
pe ermA, cu stalpari de finici in main, strigau
zicand: Osana Fiul lui David, binecuvantat este
celce vine intru numele Domnului I Binecuvantata
este imparatia care vine intru numele Domnului,
at,parintelui nostru David. Osana intru cei de sus I"
Iar oarecare farisei din norod au zis catre

Invatatorule, cearta-ti ucenicii !" Jar lisus,

raspunzand, le-a zis lor : De vor tacea acestia,
el :

www.dacoromanica.ro

211

petrele vor striga lar acestea toate s'au facut

ca sa se Implineasca ceiace s'a zis prin proorocul
ce zice : Ziceti fetei Sionului 1): lata imparatul
tau vine la tine bland si sezand pe asina i pe
manz, fiul celei de sub jug 9". Iar ucenicii lui
Iisus n'au inteles acestea mai nainte, ci dupa ce
s'a proslavit lisus, atunci si-au adus aminte ca
acestea erau scrise pentru el sf acestea i-au facut
lui 3).

Deci norodul care era cu el marturisea, cand

1-a strigat pe Lazar din mormant ail-a sculat pe
el din morti. Pentru aceia I-a i intampinat pe

el norodul c I-a vazut ca a facut aceasta minune 4).

3. lisus

plane

asupra

IerusaLimului.

(Luca 19, 41-9..

.1

$i daca s'a apropiat, vazand cetatea, a plans

de dansa, zicand : De ai fi cunoscut i tu, macar
in ziva aceasta a ta, celece sunt catre pacea ta I
Jar acum s'au ascuns de catre ochii tai. Ca vor
veni zile asupra ta, i vor pune vrasmasii sant
imprejurul tau i te vor incunjura, i te vor imbulzi de toate partite. Si te vor face intocmai
1. Monica lui Iisusn'aulntelos melte lucruri din ce vedeau eau
din cc spunea Domnul. Dar dupe Invierea lui Iisue i dupe Pogoversa Stentului Dalt, mintea lor s'a limpezit, cugetul lor a'a Intarit,
9i atunei au Intake matte pa care nu le puteau tutelage acuma. Au
cunosout el esteo inkintuire de lucruri i ci multe din Mace se
petreeeau tuseaera apnea de prooroai mai nainte.
2 Cuvintete acestea au lost spuse de Proorocul Zaharia 9, 9.
3. Erin rata Stoma% trobule sA Intelegem crape Ierusalimului.
1 e's zia sea, [Enda era clildit pe Muntelo Sionului.
4. Erau de fate multi din comae fusesere martori la Invierea lul
Lazar. Aceatia Marturimau cote vezute.

www.dacoromanica.ro

212

cu pdmdntul, pe tine si pe feciorii tai intru tine I

si nu vor lasa intru tine piatra pe peatrd, pentruca n'ai cunoscut vremea cercetarii tale 9.
4. Alungarea Schimbatorilor din templu.
(Matei 21, 1:017; Marcu 11, 1C19; Luca 19, 48-46)

$i intrand el in Ierusalim, s'a cutremurat toata

cetatea zicAnd : Cine este acesta?" lar noroadele
ziceau : Acesta este Iisus, Proorocul cel din Nazaretul Galileei".

$i au venit in Ierusalim. $i intrand Iisus in bi-

serial, a inceput a scoate pe ceice vindeau 0

cumparau in biserica, i mesele schimbatorilor de
bani i scaunele celor ce vindeau porumbei le-a
rdsturnat, si nu lasa s poarte cineva vas prin

biserica, $i a zis lor : Scris este : Casa mea casa

de rugaciune se va chema, iar voi ati facut-o

pestera talharilor".
Deci au zis fariseii intre dansii; Vedeti o nimic
nu folositi ; iata, lumea merge dupa dansul".
$i au venit la dansul in biserica orbi i
schiopi
arhiereii

i - a vindecat pe ei . far vazand

i carturarii minunile pe care le-a facut

si pruncii strigand in biserich i zicand : Osana
Fiului lui David", s'au ma' niat i i-au zis lui :
Auzi ce zic acestia ?" Iar Iisus le-a zis
: hAdevrat, n'ati cetit cd din gura pruncilor si a
celor ce sug ai savarsit lauda ?" Iar arhiereii gi
1. liconera e premeds Itantuitorului despre ddrimarea Ierusalimului de Romani in anul 70. El arati aneasta ea pednepea a lull
Dutunezeu pentrucil locnitorii Iu erau indardluici fail de etintele
invacilturi care li le (Wean.

www.dacoromanica.ro

213

carturarii i batranii norodului cautau sa-1 pearda

pe el si nu aflau ce-i vor face, ch se temeau de

dansul, catot norodul se tinea de el, ascultandu-1

pe dansul. Si el era ziva invatand in biserica,

iar noaptea, esind afara din cetate, petrecea in
muntele ce se cheama al Mgslie lor. 51 tot norodul maneca la dansul in biserica ca sa-I asculte
pe el.
5. Pagani, cari doresc sa vada pe lisus. (loan 12,

-)

.Si erau oarecari Elini, din ceice se suisera sa

se inchine la praznic. Deci acestia s'au apropiat
de Filip, care era din Vitsaida Galileei i 1-au
rugat pe dansul, graind Doamne, voim sa vedem pe Iisus". Venit-a Filip si a spus lui Andrei
si Walt Andrei si Filip au spus lui lisus. Iar fiat's

a raspuns lor zicand : A venit ceasul ca sa se

proslaveasca Fiul Omului. Amin, amin graiesc
voua : grauntul de grail, cazand pe pamant, de
nu va muri, el singur ramane, iar de va muri,
multa roada aduce. Celce isi iubeste sufletul
pierde-va pe el, si celace isi urhste sufletul sau
in lumea aceasta, in viata cea amnia. II va pazi
pe el. De slujeste cineva mie, mie sa-mi urmeze,
si unde voi fi eu, acolo i sluga mea va fi ; si
de va sluji cineva mie, il va cinsti pe el Tatal meu".
6. lisus se turbard. mania din cer. (loan 12, 27-,5)

Acum sufletul meu s'a turburat,

i ce

voi

zice ? Parinte, mantuieste-ma pe mine de ceasul

acesta ; ci pentru aceasta am venit la ceasul
www.dacoromanica.ro

214

acesta. Parinte, proslaveste numele tau". Deci a

venit glas din cer : Si 1-am proslavit i iaras 11 voi
proslavi". Iar norodul care sta i auzea, zicea :
tunet se Idea" ; altii ziceau : Inger grai Wieldspuns-a lor lisus si a zis Nu pentru mine s'a
Mut glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata lumii acesteia ; acum stapanitorul lumii
acesteia se va goni Mara, Si eu, de ma voi indlta
de pe pdmant, pe toti voi trage la mine". Iar
aceasta zicea, insemnand cu ce moarte vrea sa
moara. Raspuns-a lui norodul : Noi am auzit din
lege cd Hristos petrece in veac si cum tu zici :

se cade sa se Mane Fiul Omului? Cine este

acesta Fiul Omului ?". Deci a zis lor lisus e Inca
putind vreme lumina cu voi este. Umblati Ord
cand aveti lumina, ca sa nu Ira cuprinda pe voi
intunerecul ; ca celce umbla Intru intunerec, nu
stie unde merge. MA cand aveti lumina, credeti in lumina, ca fii ai luminii sa fiti". Acestea
a grail Iisus, i mergand, s'a ascuns de dansii.
7. Invartoaarea Wall Evrellor. (loan 12, 8r43).

$i atatea semne Wand el inaintea lor, tot nu

credeau intrinsul ; ca sd se Implineasca cuvantul
lui Isaia Proorocul, pe care 1-a zis : Doamne,
cine a crezut auzului nostru ? $i bratul Domnului

cui s'a descoperit ?" Pentru aceasta nu puteau

sd creadd ; ca Mend a zis Isaia : Au orbit ochii
lor si a impetrit inima lor ; ca sd nu vadd cu
ochii, nici sa inteleaga cu inima, i sd se intoarca
si sa-i vindec pe ei". Acestea a zis Isaia, cand a
www.dacoromanica.ro

215

vAzut slava lui, si a graft pentru dansul. Insa si

din boieri multi au crezut inteinsul ; dar pentru
farisei nu-1 marturiseau, ca sa nu fie goniti din
sinagogA ; ca au iubit slava oamenilor mai mull
cleat slava lui Dumnezeu.
8. .Adduca descoperire. (loan 12,

Marcu 11, ).

4C60 ;

Matei 21,

17

Iar Iisus a strigat si a zis : Celace crede intru

mine, nu crede intru mine, ci in acela ce m'a trimes
pe mines i celace ma vede pe mine, vede pe celace
m'a trimes pe mine. Eu lumina in lume am venit,

ca tot celce crede intru mine, intru intunerec

sa nu ramaie. Si de va auzi cineva graiurile
mele, si nu va credo, eu nu-1 judec pe el, cei
n'am venit s judec lumea, ci ca sd mOntuiesc
lumea. Celace se leapada de mine si nu primeste

graiurile mele, are pe celace-1 judeca pe el.

Cuvantul pe care 1-am gait, acela ii va judeca
pe el:in ziva cea de apoi. Ca eu dela mine nu am
graft, ci Tatl, celace m'a trimes pe mine, acela
porunca mi- a dat ce voi face i ce voi gill. $i
stiu cA porunca lui yield vesnica este. Deci cele

ce grAiesc eu, precum mi-a zis mie Teal, asa

graiesc.
$ i lAsandu-i pe ei,

dupd ce a vazut toate

land vremea in diseard, a esit afara din cetate,

la Vitania, cu cei 12 si s'a salasluit acolo 1).
I. Aga a Mout liens In tot timpul Sfiptimnii Patimilor. Zina
venea In lernsalim i invAa poporul, iar noaptea se Mien pe
Muntele Maelinilnr, uncle era gi Vitania.

www.dacoromanica.ro

216

89. Lunea Patimilor.

1. Blestemarea zmochinului. (Matei 21,
Marcu flM

.;

Iar a doua zi, esind ei din Vitania, a flmanzit.

$i vazand un zrnochin de departe, avand frunze,
a venit, c dome va afla ceva intr'insul. i ve-

nind la el, nimic n'a aflat, lard numai frunze,

ca Inca nu era vremea zmochinelor. $i raspun-

zand lisus, a zis lui : De acum inainte nimeni

sa nu mai mdriance din tine rod in veac I" $i
auzeau ucenicii lui.
2. Sfatul Evreilor cere socoteala lui lisus. (Matei 21,

-: Marcu 11, -: Luca 20-d.

$i a venit iarsi in Ierusalim. $i umbland el

in biserica, invata norodul i binevestea. $i au
venit la clausal arhiereii i carturarii i batranii, si
i-au zis lui : Cu ce putere faci acestea i cine
ti-a dat tie puterea aceasta ca sa faci acestea ?"
Iar Iisus, raspunzand, le-a zis lor : Vd voi intreba i eu pe voi un cuvant i sa mi raspundeti
mie,

i voi spune i eu voila cu ce putere fac

acestea : Botezul lui loan de unde a lost, din

cer s'au dela oameni ? Raspundeti-mi mie I" $i

ei cugetau intru sine, zicand : De vom zice din
cer, va zice : dar pentru ce n'ati crezut lui ?
Iar de vom zice : dela oameni, tot norodul cu
petre ne va ucide, caci este incredintat ca loan
a lost prooroc". $i raspunzand lui lisus, au zis :

Nu stim". Zis-a si el lor : Nici eu nu va voi

spune voila cu ce putere fac acestea".

www.dacoromanica.ro

217

3. Pada celor doi fii (Matei

21, 3s-82;

Marcu 12)

Si a inceput a le grai lor in pilde :

Dar ce vi se pare voua : Un om avea doi
leciori, i mergand la cel dintai, i-a zis ; Flute,
mergi astazi .de lucreaza in via mea 1" lar el,
raspunzand, a zis: Nu voi", iar mai pe urma,
caindu-se, a mers. $i mergand la cellalt, a zis
asisderea. lar el, raspunzand, a zis : Eu, doamne,

voi merge", si n'a mers. Care dinteacesti doi a

facut voia tatalui sau ?" Zis-au lui: Cel dintai".
Zis-a lor
: Amin zic voila ca vamesd i
curvele merg mai nainte de voi intru Imparatia
lui Dumnezeu. Ca a venit loan la voi in calea
dreptatii, i n'ati crezut lui, iar vamesiisi curvele
au crezut lui ; dar voi, vazand, nu v'ati call dupa
aceia, ca sa credeti lui".
4. Pilda luerktorilor viei (Matei 2133-.6 ; Marcu 12n-1, ;

Luca 20, ,-).

Si a inceput a zice catre norod 'Aida aceasta :

Un om era stapan al casei, care a sada vie
i a ingradit-o imprejur cu gard, si a sapat intr'inSa tease, i a zidit turn, i a dat-o lucratorilor,

i s'a dus departe multa vreme. Iar cand

s'a aproapiat vrernea roadelor, a trimes la lucratori o sluga, ca sa-i dea lui din rodul viei, care,
apucandu-1 pe dansul i batandu-1 pe el, 1-au tri.
mes desert. $1 a adaos a trimete alta sluga, iar
ei I pe acela batandu-1 i batjocorindu.1, 1-au
trimes desert. $i a adaos a trimete i pe al treilea,
iar ei i pe acela, ranindu-1, 1-au scos afarA. 51
www.dacoromanica.ro

218

a trimes i pe alte slugi, mai matte cleat

pe cele dintai, si le-au %cut i acelora asisderea.
Prinzandu-1e pe ele, pe unul I-au beret, iar pe
altul I-au omorit, iar pe altul cu petre I-au ucis.
$1 a zis donator viei : Ce voi face ? Trimite-voi
pe fiul men cel iubit ; doard, vazandu-1 pe dansul,
se vor rusina". Iar lucrAtorii, vazandu-1 pe el,
PIMP

cugetau intru sine, zicand: Acesta este mostenitorul ; veniti sa-I ucidem pe el, ca sa fie a
noastra mostenirea". $i prinzandu-I pe el, I-au
scos afara din vie si I-au omorat. Deci, cand va
vent domnul viei, ce va lace lucrAtorilor acelora?

Zis-au lui : Pe cei rdi cu rdu ii va perde, si via

o va da altor lucrAtori care vor da lui rodurile
la vremea lor". $i a addogat Iisus: Da, veni-va
i va perde pe lucrAtorii acestia, si via o va da
altore. lar ei, auzind, au zis : SA nu fie !"
$i privind Iisus spre dansii, a zis Ce este
dar aceasta ce este scris : Peatra pe care nu o
au bagat-de-seam ziditorii aceasta s'a fAcut in
capul unghiului? Tot celce va cadea peste acea
peatra se va sfdrama, iar peste care va cadea,
11 va spulbera. Dela Domnul s'a fAcut aceasta i
este minunatd intru ochii nostri. Pentru aceia zic

voug, cd se va lua dela voi imparatia lui Dumnezeu si se va da neamului care va face rodurile ei.
$i auzind arhiereii i fariseii pildele lui, au cunoscut cA pentru dansii grAleste. $i aurae sa

puie mana pe el in acel ceas, i s'au temut de

norod, de vreme ce ca an prooroc ii avea pe
el. $i Idsandu-1 pe el, s'au dus.
www.dacoromanica.ro

219

5. Pi lda despre eel poftiti la nunta. (Matel 23-;

Luca 19, ;

21'57'.

$i Iisus iardsi le-a graft lor in pilde :

AsemAnatu-s'a impAratia cerului omului imp&

rat care a Maul nunta fiului sat Si a trimis pe

slugile sale sa cheme pe cei chemati la nuatd.
Dar nu vreau sa vie. Iardsi a mai trimes pe alte
slugi, zicand : Ziceti celor chemati : lata cA ant
gatit pranzul meu; juncii mei si toate cele hranite ale mete s'au junghiat i toate sunt gata

la nunta Dar ei, nebdgand-in-seamd,

s'au dus : unul la holda sa, altul la negutatoria
sa. far ceilalti, prinzand pe slugile lui, i-au pedepsit i i-au omorat pe ei. $i auzind Impartial
acela, s'a maniat; i trimitand ostile sale, a perdut pe ucigasii aceia i cetatea lor o a ars. Atunci a zis slugilor sale: latA, nunta este gata,
dar cei chernati m'au fost vrednich Deci mergeti
veniti

la rdspantiile canoe i pe cati yeti afla, chemati-i

la nuntd. Si iesind slugile acelea la rasp"antii, au
adunat pe toti cati au aflat, i buni i rail i s'a
umplut nunta de ceice sedeau. far impAratul, intrand sa vadd pe ceice sedeau, vdzut-a acolo pe

un om care nu era imbeacat in haind de nuntA,

gi

i-a zis lui: Prietene, cum ai intrat aici nea-

\rand haind de nuntd?" lar el faced. Atunci im-.

paratul a zis slugilor : ,Legandu-i Jul manila $
picioarele, luati-1 pe dansul gal aruncati intru in_
tunericul cel mai din afaM acolo va fi plangerea i scrasnirea dintilor. Ca multi sunt chemati,
dar putini alesi".
www.dacoromanica.ro

220

90. Ziva de Marti din Slotimana Patimilor.

1. Uscarea zmochinului. (Matei 21, nro; Marcu 11, 10-28).

$i a doua zi, trecand, ucenicii au vazut zmochinul uscat din radacina, i s'au minunat zicand :
Cum indata s'a uscat zmochinul lc $i aducandu-si

aminte Petru, a zis lui lisus: Invatatorule, vezi,

zmochinul pe care l-ai blestemat, s'a uscat". $i
raspunzand lisus, le-a zis lor : Aveti credinta in
Dumnezeu, ca amin zic Aloud : De yeti avea cre-

dinta si nu v yeti Indoi, ci veti crede ca ce

veti zice lui va fi, fi-va voua orice i nu numai
cea a zmochinului veil face, ci i muntelui acestuia, de veti zice: ridica-te i te arunca in mare,
va fi. Pentru aceasta zic voua : Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca yeti lua i va fi
voud. $i cand stall de on rugati, iertati mice ayeti asupra cuiva, ca i Tata] vostru cel din cerun sa ierte voua gresalele voastre. Iar daca voi
nu veti ierta, nici 'fatal vostru cel din ceruri nu
;

va ierta voud gresalele voastre.

2. Banui dajdiei. (Matei 22, - ; Marcu 12,

Luca 20, -).

.Atuuci, mergand fariseii, sfat au facut ca sa-1

prinda pe el in cuvant, $i pandindu-I, au trimes
iscoade, care se prefaceau pe sine a fi drepti, ca
sa-1 prinda pe el in cuvant i sa-1 dea stapanirii
ai puterii dregatorului. $i au trimes pe ucenicii
lor, impreuna cu irodianii, zicand : Invatatorule,
stim ca adevarat esti si calea lui Dumnezeu intru

www.dacoromanica.ro

221

adevar inveti, i nu-ti este tie grija de nimeni,

at nu cauti la Iata oamenilor. Deci spune-ne

noua, ce ti se pare : Se cade a da dajdie Che

sarului, sau nu ?" Iar lisus, cunoscand viclesugul
lor, a zis : Ce ma ispititi, fatarnicilor ? Aratati-mi

banul dajdiei 1 Jar ei au adus lui un dinar. Si,

le-a zis lor : Al cui este chipul acesta i scripnit'

;IA iwal
,A

itAl
Lti
1

t'un

ij 9r7

:orsc.
tura cea de pe el ?" Zis-au lui : Ale Chesarului".
Atunci le-a zis lor : Dati dar inapoi celece sunt
ale Chesarului, Chesarului. si pe cele ce sunt
ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu".
$i auzind, s'au mirat, i lasandu-1 pe el, s'au dus.

3. Infrangerea saducheilor. (Male 22, -;

1
Marcu ; 12, ,. ; Luca 20, 27-40,Inteacea zi, apropiindu-se unii din saduchei,
care zic ca nu este Inviere, 1-au intrebat pe el,
zicand : Invatatorule, Moist a scris noua : De va
www.dacoromanica.ro

222

muri fratele cuiva, avand femeie, i acesta. va

muri fart feciori, sa ia fratele lui pe femeia aceia,
*i sa ridice samanta fratelui sari". Deci erau la
noi sapte frati, i cel dintai, insurandu-se, a
murit, i neavand samanta, a !Mat pe femeia sa
fratelui saw $i a luat al doilea pe femeia aceia,
*i acela a murit lard. de feciori. $i al treilea a
luat-o pe ea ; i asisderea cate sapte, i n'au
lasat feciori si au murit. Iar mai pe urma de toti
a murit i femeia. Deci la inviere a carui dintre
acei sapte va fi femeia ? CA toti au avut-o pe
ea ?" Iar lisus, raspunzand, le-a zis lor : VA rataciti nestiind Scripurile, nici puterea lui Dumnezeu. Fiii veacului acestuia se insoara si se marita, iar ceice se invrednicesc a dobandi acel
veac i invierea din morti, nici se insoara, nici
se manta, ch nici sa moarA nu mai pot, ci asemenea cu ingerii sunt i fiii liii Dumnezeu sunt,
End fii ai invierib Iar cum ca se vor scula mortii,
4i Moisi a aratat la rug 1), precum zice : Domnul
Dumnezeul lui Avraam i Dumnezeul lui Isaac
*i Dumnezeul lui Iacov. lar Dumnezeu nu este
Dumnezeul mortilor, ci al viilor, ca toti lui viaza.
Deci voi mult va rataciti". $i auzind noroadele,
se mirau de invatatura lui. $i raspunzand oarecare din carturari, au zis : Invatatorule, bine ai
zis". $i nu mai IndrAznea nimenea de aci sa-1
&Amine pe el nimic.

1. Mel e vorba de locul din cartea Eairii 3, 6, uncle Dumnezeu

vorbit lui Moisi din rugul care ardea gl nu se mistuia.

www.dacoromanica.ro

223
4.Cea mai mare porunei (Mates 22, S440 ; Marcu, 12,

Luca 20, 40).

Iar fariseii, auzind cd a astupat gurile saducheilor, s'au adunat ImpreunA. $i apropiindu-se
unul din carturari, care ii auzize pe ei prigonindu-se cu dansul, i vazand cd bine le-a rdspuns
lor, 1-a intrebat, ispitindu-1 pe el, si zicand : InvdtAtorule, care poruncd este mai mare in lege?"
Iar lisus i-a rdspuns lui, cd mai Mai de toate
poruncile este : Auzi Israile, Domnul Dumnezeul
nostru, Domnul unul este, si sd iubesti pc Domnul Dumnezeul tau din toatd inima ta si din tot
sufletul Mu $1 tot cugetul tdu si din toatd tdria
ta. Aceasta este cea dintai si mai mare poruncd.
Iar a doua, asemenea acesteia : Sd iubesti pe
auroapele tdu ca insuti pe tine. Mai mare deck
acestea altA poruncd nu este. Intru aceste cloud
porunci toat legea i proorocii atarna" 1). $i a
zis lui carturarul: Bine, Invdtdtorule, adevdrat
ai zis, cd unul este Dumnezeu si nu este altul
afard de dansul. $i a-I iubi pe el din loath inima
si din tot cugetul si din tot sufletul si din toatd
taria ; si a iubi pe aproapela ca troop pe sine,
mai mult este deck toate prinoasele i jertfele".
Iar Iisus, vAzand cd cu intelepciune a raspuns,
i-a zis lui : Nu esti departe de impardtia lui
Dumnezeu". $i nimeni mai mult nu IndrAznea
sA-1 intrebe pe el.

1.

Aqua In amass se coveted taste oelelalte invapturi.

www.dacoromanica.ro

224
5. Hristos, fiul lui David. (Motel' 22, .r ; Marcu 12,
Luca 20,

...;

41r44.

$i InvatAnd Iisus in biserica, Hind adunati

fa-

riseii, i-a intrebat pe ei lisus, zicand : Cum zic

carturarii ca Hristos este Fiul lui David ? Ce vi
se pare voila de Hristos ?al cui fiu este?" Zis-au
lui: Al lui David". Zis-a lor: Dar cum David
cu duhul 11 numeste pe el domn zicand : Zis-a
Domnul Domnului meu : $ezi deacireapta mea,
pand ce voi pune pe ord. jmaii tiii asternut picioarelor tale ? Deci daca David II numeste pe
el Domn, cum fiu al lui este ?" i nimenea nu
putea sa-i raspunda lui cuvnt, nici a mai indraznit cineva din acea zi sd-1 mai intrebe pe
d. i norodul cel mult ii asculta pe el cu dulneat!.
6. Mustrarea impotriva fariseilor. (Matei 23,

Marcu 12, - ;

Luca 20, 45-44.

$i tot norodul ascultand, atunci lisus a graft

noroadelor i ucenicilor sai, zicand :

Pe scaunul lui Moisi au sezut carturarii

si

fariseii. Deci toate cate vor zice voila sa paziti,

paziti si faceti, iar dupa lucrurile lor nu faceti,
ca ei zic i nu fac. Ca leaga sarcini grele i cu
anevoie de purtat, i le pun pe umerii oamenilor,
iar ei nici cu dege ul lor nu vor sa le miste pe
ele. $i toate lucrurile lor le fac ca sa fie vazuti
de oameni ca-si latesc filacterille lor si-si maresc
cepragele hainelor 1) lor i iubesc sederile cele

_
1. ifilacterille erau pieta Heil de piele care se Int:Isamu In jurul

www.dacoromanica.ro

225

mai !Mai la ospdturi i scaunele cele mai de sus

in sinagogi i inchinaciunile prin targuri si a se

chenia de oameni Ravi, Ravi. Acestia vor lua

mai multa osanda, iar voi sh nu vh numiti Ravi,
ca unul este dascalul vostru Hristos, iar voi toti
frati sunteti. Si tata sa nu chemati voila pe pamant, ca unul este Tatal vostru cel din ceruri.
Nici sa va numiti invatatori, ca unul este lavatatorul vostru Hristos, lar celce este mai mare
intre voi, sa fie voila sluga. Ca celce se va inalta
pe sine, se va smeri, i celce se va smeri pe sine
se va inalta.
Vai voua, carturarilor i fariseilor fatarnici ! c
mancati casele yacluvelor, Wand rugaciuni lungi
intru fatarie. Pentru aceasta mai multa osanda
yeti lua. Vai you'd, carturarilor i fariseilor Marnici I cd inchideti imparatia cerurilor inaintea oamenilor ; c voi nu intrati, nici pe ceice vor s
intre nu-i lasati. Vai vou, carturarilor j fariseilor
fatarnici I ca incunjurati marea i uscatul ca sa
faceti un ucenic, i dace se face, il faceti pe el
fiul Gheenei, indoit deca t pe voi. Vai vou, povatuitori orbi care ziceti c a celce se jura pe biserica nimic nu este ; iar celce se va jura pe
aurul bisericii vinovat este. Nebuni i orbi 1 ca
ce este mai mare ? aurul ? sau biserica care sfin-

teste pe aur ? $i : celce se va jura pe altar, ni-

mic nu este, iar celce se va jura pe darul ce

Duntli sau la maul. De ele erau pries nigte buriltele de piele, pe
care wren cerise cuvinte din St Scripturi Cepragele hainelor aunt
poalele hainelor ler, pa care le purtau re.firate 1 eu clueuri gi le
agterneau larg la InchinAciunile dela ruglciune.

www.dacoromanica.ro

15

226

este deasupra lui vinovat este. Nebuni i orbi

c ce este mai mare ? darul ? sau altarul care
sfinteste pe dar ? Deci cela ce se jurd pe altar,

se jurd pe el si pe toate celece sunt deasupra

lui. $i celce se jurd pe bisericd, se jurd pe ea si
pe celace locuieste inteinsa. $i celace se jurd pe
cer se jurd pe scaunul lui Dumnezeu i pe celace
sade pe el. Vai voud carturarilor i fariseilor fatarnici I cd zeciuiti izma i mararul i chimenul,
si ati lasat cele mai grele ale legii : judecata si
mila i credinta ; acestea se Padua sd le faceti
acelea sd nu le Mean. Povdtuitori orbi, care strecurati tantarul i inghititi camila! Vai voud carturarilor i fariseilor fatarnici ! cd curdtiti partea
cea din afara a paharului si a blidului, iar pe
dinduntru sunt pline de rapire si de nedreptate !
Farisee oarbe I curdteste Intel partea cea, dinduntru

a paharului si a blidului, ca sd fie si cea din

din afard carat Vai voud carturarilor i fariseilor fatarnici, c vd asemanati mormintelor celor

vdruite, care din Mara se aratd frumoase, iar pe

dinduntru sunt pline de oasele mortilor si de
toed. necurtia ! Asa i voi, pe din afard va
aratati drepti oamenilor, iar pe dinduntru sunteti
plini de fatarie i fara-de-lege. Vai valid carturarilor i fariseilor fatarnici ! c ziditi mormintele
proorocilor i impodobiti gropile dreptilor, i ziceti: De-am fi lost in zileie pdrintilor nostri, n'am

fi lost partasi lor intru sangele proorocilor. Drept

aceia iniv mArturisiti de voi cd sunteti fii ai
celor ce au omordt pe prooroci. i voi umpleti
mdsura parin6lor vostri. Serpi, pui de naparci I
www.dacoromanica.ro

227

--

cum veti scApa de judecata Gheenei! Pentru

aceasta, latA, eu trimet la voi prooroci i fine,
lepti i carturari, i dintre danii yeti ucide
yeti rdstigni i dintre daunt yeti bate in soboa,
rele voastre i-i yeti goni din Gras in oras, ca sa
vie asupra voastra tot sangele drept, care s'a
varsat pe ()Muter dela sangele lui Avel cel
drept, pana la sangele Zahariei, fiul Varahiei1),
pe care 1-ati ornorat intre bisericd i intre altar.
Amin graiesc voud, vor veni acestea toate peste
neamul acesta.
Ierusalime I lerusalimel celace ai omorat pe
prooroci i ai ucis cu petre pe cei trimesi la tinel
de cate ori am vrut sa adun pe fiii tai, in ce chip
&lune gaina pull sal sub aripi i n'ati vrut I WA,
se last voila casa voastra pustie. Ca zic vouA,
de acum nu ma yeti mai vedea, pand chid veti
zice : Binecumintat este celce vine Infra numele
Domnului I
7. Banul vaduvei. (Marcu 12, 41-39; Luca 21, 3-0,
Si sezand Iisus in preajma gazofilachiei, privea

cum norodul anima bani in gazofiLachie ; si multi

bogati aruncau multe. S venind o vaduva saraca,
a aruncat doi filed, ce este un codrant 1). *1 che,
mand pe ucenicii sal, le-a zis lor : Amin zic voud,

ca aceastd vaduva saraca a aruncat mai mull

decat toil ceice au aruncat in gazofilachie ; cd
1. Acest Zaharia e a rhiereul Zaharia, nets din !acanthi*
cum eitim In 2 Cronice 34, 20-22.

leas.

1. Attica doi Mari fac tut codrant. Codrantul era banul Romaniter numit quadrans, Edith un start dinteun ban mai mare. Cei
doi bani ai vaduvei abia Idneau cut asset alert.

www.dacoromanica.ro

228

toti din prisosinta lor au aruncat,iar aceasta din

lipsa sa, toate cate a avut a aruncat, toata avutia sac'.

8. lisus vesteste ruina templului. (Matei 24,
Marcu 13, 1-2 ; Luca 21, rey

Si iesind el din biserica, mergea. $i s'au apropiat

care dansul ucenicii lui, ca sA-1 arate lui zidirile

bisericii. $i unul din ucenicii lui i-a zis : Invdtdtorule, vezi ce fel de petre ti ce fel de zidiri I"
lar lisus le-a zis lor : Vedeti toate aceste zidiri
mari ? Amin grille= you& nu va ramanea aici
peatrA pe peatra care sa nu se risipeasau.
Si sezand el pe Muntele Maslinilor, in preajma
bisericii, I-au intrebat pe dansul deosebi Petru
si Iacob i loan si Andrei : Spune-ne nond cand
vor fi acestea si care este semnul cand acestea
toate se vor savarsi, si al venirii tale si al sfarsaului veacului ?".
9. lisus prezice ruina lerusalimului 1 sthrsitul lumil.

(Matei 24, C; Marcu 13, ,-; Luca 11-).

lar Iisus, raspunzand lor, a Inceput a zice :

Cautati sd nu va amageasca cineva, cA multi
vor veni intru numele meu zicand Eu sunt
Hristos", i pe multi vor insela ; i vremea s'a aproMat" ; ci sa nu mergeti dupa ei. $i aveti sd au-

ziti de rAzboaie i vesti de razboaie. Cautati sa nu

va inspdimantati, ca se cuvine Mate acestea sh

fie ; ci Inca nu va fi atunci sfarsitul. Ca se va
scula neam peste neam i imparatie peste imphratie, i vor fi foamete si dumb. i cutremure
www.dacoromanica.ro

229

pe alocurea i spaime i semne marl din cer

vor fi. Ci acestea toate vor fi Incepatura durerilor. Iar mai inainte de toate acestea, vor pune
peste voi manila lor. Deci paziti-va pe voi in-

siva. Atunci v vor da pe voj in necazuri

va vor omori pe voi, ca va vor da pe voi in
soboare i veti H batuti In adunari, i inaintea
domnilor si a imparatilor yeti sta pentru mine,
spre marturie lor. $1 in toate neamurile se cuvine mai Altai sa se propoveduiasca evanghelia.

Iar cand vd vor duce pe voi dandu-va, sa nu

va ganditi dinainte, ce yeti grai nici sa cugetati ;
ci ceiace se va da voua intr'acel ceas, aceia sa
graiti ; cd nu yeti fi voi ceice veil grai, ci Duhul

Slant. Ca eu va voi d voila gura i intelepciune

careia nu-i vor putea grdi, nici sta impotriva
toti care se vor pune voila impotriva. $1 veti fi
dati si de pdrinti si de frati si de rudenii 0 de
prieteni i va vor omora pe voi. si va da hate
pe hate la moarte, i tale pe fiu 0 se vor scula
fiii asupra parintilor pie vor omora pe ei i yeti

fi urati de toti pentru numele meu. Si par din

capul vostru nu va pieri. Intru rdbdarea voastra
yeti dobandi sufletele voastre.

$i atunci se vor zminti multi si se vor vinde

unul pe altul si se vor urd unul pe altul. $i

multi prooroci mincinosi se vor scula i vor insela pe multi. $1 pentru inmultirea faradelegii, se
va riot dragostea multora. Dar celce va rabda

pana in sfdrsit, acela se va manta $i se va propovadui aceasta evanghelie a imparatiei in toata

www.dacoromanica.ro

230

lumea, intru mArturie la toate neamurile, i atunci

va veni sfarsitul.
lar cand veti vedea Ierusalimul incunjuran-

du-se de ostasi, atunci sa stiti c. s'a apropiat

pustiirea lui. Deci, cand veti vedea uriciunea

pustiirii, care s'a zis prin Daniil Proorocul, stand

In locul cel slant (celce citeste sA inteleagA),
atunci ceice vor fi In Iudeia sd fuga la munti,
ceice vor fi in mijlocul lui sd se dea in laturi,

ceice vor fi prin sate sa nu intre inteinsul1).

CA zilele izbandirii sunt acestea, ca sA se implineascA toate cele scrise. lar vai celor ce vor avea in
pantecesicelor ce vor apleca 2) in acele rile! CA va
fi nevoie mare pe pAmant si manie asupra norodului acestuia. Si vor cAdea intru ascutitul sdei

biei, si se vor duce robi in toate neamurile, g

Ierusalimul va fi cAlcat de neamuri, pand se vor
implini vremile neamurilor. Ci rugati-vA ca sd nu
fie fuga voastrA iarna, nici Sambata. CA va fi
in zilele acelea necaz ca acela care n'a lost pand
acum din inceputul zidirii, pe care a zidit-o Dumnezeu, i nici va mai fi. Si de nu ar scurta Dumnezeu zilele acelea, nu s'ar mantui tot trupul ; ci

pentru cei afesi, pe care i-a ales, va scurta zilele acelea. Atunci, de va zice voila cineva ; iatA,

aici este Hristos, sau acolo, sa nu credeti. CA

se vor scula hristosi mincinosi

cing, g vor da semne mari

prooroci min-

i
l

minuni, Mat,

1. In millocul ierusallmului. Derenul zice s nu intro atunci In-

tr'fneut. Afj Ina Inteleg aceete emigrate nu ratline Zespre lemma'

Una, el deepre Iudeia intreagi.
2. Niece vor (Waco aunt cele co ii vor apleca peptul ler ea ad
alApteze.

www.dacoromanica.ro

231

de va U cu pitfall. sa amageasca i pe cei aleei.

lar voi vd paziti, ca iata, mai inainte am spus
voua toate. Deci, de vor zice voila : iata, in
pustie este", sa nu iesiti ; iata, in camari", sa
nu credeti. Ca precum fulgerul iese dela rasarit
Ai se arata pana la apus, asa va fi
i venirea
Fiului Omului. Ca unde va fi trupul cel mort, 1)
acolo se vor aduna vulturii. lush' indata dupa
necazul acelor zile, soarele se va intuneca i luna
nu-si va da lumina sa, i stelele vor cadea din
cer, i puterile se vor clati. $i vor fi semne in
soare si in lund si in stele, si pe pamant mai-Jnire limbilor, cu nedumerire, sunet Wand marea
fl valurile, mai murind oamenii de frica si de
asteptarea celor ce vor sa vie in lume, ca puterile cerului se vor clati. $1 atunci se va arata
semnul Fiului Omului pe cer,2) i atunci vor plange

toate semintille parnantului, i vor vedea pe Fiul

Omului, venind pe nourii cerului, cu putere el

cu slava multa. $1 va trimete pe ingerii sai cu

glas mare de trambita i vor aduna pe cei alesi
ai lui din cele patru vanturi, dela marginile cerurilor pana la marginile lor. Deci, incepand
acestea a se face, cautati in sus si ridicati capetele voastre, ca se apropie rescumpOrarea
voastrd.
Asisderea i precum a lost in zilele lui Lot :

mincau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zi1. Trupul mart e oresuI teruaalimului. Filed edzut In pleats
multo, deei mort au Banat., vrajmnati se vor ammo asupra lui,
ea paafirile de pradi asupra hoitului thr.
2. Semnul Fiutut Omukei e emcee. Ea se va Rata pe oar.

www.dacoromanica.ro

232

deau. Iar in ziva in care a egit Lot din Sodoma

a plouat Mc gi peatrd pucioasd din cer, gi a perdut pe toti. Intr'acest chip va fi in ziva in care
Fiul Omului se va ardta. Inteacea zi, celace va
fi deasupra casei '), i vasele lui in casd, sa. nu se
pogoare in casd sh le ia pe ele, nici sd intre
sA ia ceva din casa sa ; gi celace va fi in cimp,
asemenea, sa nu se intoarcd inapoi sa-si ia haina
sa sau salt ia ceva din casa sa.
Si le-a zis lor pine : Vedeti zmochinul i toti
copacii cand mlddita lui este moale i infrunzeste, stiti cd aproape este vara, asa i voi, cand
yeti vedea to ate acestea, s stiti ca aproape este,
langa usi".

Amin gallon voud: nu va trece neamul acesta, pand and vor fi toate acestea. Cerul si
pamantul vor trece, iar cuvintele mele nu vor
trece. Iar de ziva aceia i ceasul, nimeni nu stie,
nici ingerii din ceruri, nici Fiul 2), lard numai Tata!
meu singur, cd precum a fost in zilele lui Noe, asa
va fi fi venirea Fiului Omului. Si precum era in zitele cele"de mai inainte de potop : mancau gi beau,

se insurau si se mdritau, rand in ziva intru care

a intrat Noe in corabie i n'au stiut, rand and
a venit potopul fi i-a luat pe toti; asa va fi si
venirea Fiului Omului. Atunci, de vor fi doi in
camp, unul se va lua i unul se va lase; doud
macinand la mean, una se va lua i una se va
I. La Evrei aeoperigurile easelor erau drepte gi se putea eta
deaaupra lor.
2. Ouvintele nici Fizz/ Broome In Biblia Sffintului Sinod, dar se
and In greeegte.

www.dacoromanica.ro

233

lAsa, si din doi care vor fi intr'un pat intr' acea-

sth noapte, unul se va lua si altul se va rasa.

Aduceti-va aminte de femeia lui Lot.

Ci luati aminte de sine-vd, ca sd nu se ingreuieze inimile voastre cu satiul minicar!! i cu

betia i cu grijile lumii i Fara de veste sd vie
asupra voastra ziva aceia, PAziti-vd, priveghiati
si vA rugati, cd nu stiti cind va veni vremea

aceia. Cad ca o cursd va veni peste toti ceice

sed pe lata a tot pAmAntul, Priveghiati, dar, in
Mara vrernea rugindu-vd, ca sd va invredniciti

a scapa de toate cele ce vor sd

fie si

a sta

inaintea Fiului Omului ; ca un om care se duce

departe, lsindu-si casa sa si dand slugilor sale
putere i fiecdruia lucrul lui i portarului poruncind ca s privegheze. Privegheati, dar; cd nu
sti(i cand va veni domnul casei, seara sau la
miezul noptii sau la cantatul cocosilor sau dimineata. Ca nu cumva, venind fArd de veste, sA
va afle pe voi dormind. Iar cele ce va zic, tuturor zio: Privegheati I
10) Pilda celor 10 fecioare (Matei 25,

Atunci se va asemAna impdrAtia cerurilor cu

zece fecioare, care, luandu-si candelele sale, au
iesit intru intimpinarea mirelui. Si cinci dintre
ele erau intelepte, iar cinci nebune. Cele nebune,
luandu-si candelele sale, n'au luat cu sine untdelemn, iar cele intelepte au luat untdelemn in
vasele sale, cu candelele sale. Si zabovindu-se
mirele, au dormitat toate si au adormit. Tar la
miezul noptii s'a facet strigare : Tata mirele
www.dacoromanica.ro

234

vine! Iesiti intru intimpinarea lui 1" Atunci s'au

sculat toate fecioarele acelea i i-au impodobit
candelele sale, iar cele nebune au zis celor intelepte: dati-ne noun din untdelemnul vostru,
ca se sting candelele noastre". Si au raspuns
cele intelepte, zicand: nu cumva nu ne va ajunge
noud i voila, ci mai bine mergeti la ceice \rand
si v cumprati your. lar mergand ele sa cumpere, venit-a mirele, i cele ce erau gata, au
intrat cu el la nuntd, i s'a inchis usa. lar mai
pe urma au venit i celelalte fecioare zicand :

Doamne, Doamne, deschide noud". Iar el, itpunzand, a zis : Amin zic your, nu va stiu pe
voi".

Drept aceia priveghiati, ca nu stiti ziva, nici

ceasul intru care Fiul Omului va veni.
11) Pilda talantilor (Matei, 25, -).
Ca imparoia cerului este in ce chip un om, ducandu-se departe, a chemat slugile sale si le-a
dat lor avutia sa ; si unuia i-a dat cinci talanti

iar altuia doi, iar altuia unul ; fiecdruia dupe puterea lui, i s'a dus indata. S plecand celceluase cinci talanti, a negutatorit cu dansii si a
facut alti cinci talanti. Asisderea i cel cu doi
a dobandit i acesta alti doi, iar celce luase
unul, ducandu-se, a sdpat in Omani si a ascuns
argintul domnului sail. lar dupe multh vreme,
a venit domnul slugilor acelora si a facut socoteala cu dansii, i venind celce a luat chick
talanti, a adus alti cinci talanti, Send: Doamne, cinci talanti mi-ai dat tu mie ; iata, alti

www.dacoromanica.ro

235

cinci talanti am dobandit cu ei". Zis-a lui Domnul sail,: Bine, sluga build i credincioasA, peste
putine ai lost credincios, peste multe te voi pune,
infra Intru bucuria domnului tau". Si venind gi
celce a luat doi talanti, a zis: Doamne, doi
talanti mi-ai dat mie ; iata, alti- doi talanti am
dobandit cu ei". Zis-a lui domnul sAu : Bine,
slugA bund i credincioasa, peste putine ai lost
credincios, peste multe te voi pune; infra Infra
bucuria domnului tau". $i venind i celce a luat
un talant, a zis: Doamne, te-am stiut cd esti
om aspru; seceri unde n'ai semanat i aduni de
unde n'ai risipit, i temandu-mA, m'am dus de
am ascuns talantul tau in pAmant ; iata si al
tau". $i raspunzand domnul sAu, i-a zis lui:
, Sluga viclearth i Prima, ai stiut cd secer unde
n'am semAnat i adun de unde n'am risipit ?

Pentru aceasta dar se cuvenea sA fi dat argintul meu schimbAtorilor, i venind eu, a fi luat
al meu cu dobanda. Luati dar dela el talantul
si-1 dati celuice are zece talanti, cd tot celui ce
are i e va da si-i va prisosi, iar dela celce
n'are i ceiace i se pare cd are i se va lua dela
dela dAnsul. i pe sluga cea netrebnicA, arumcati-1 Intru intunerecul cel mai din alma, unde
va fi plangerea i scrasnirea dinfilord.
12) Judecata de apoi (Matei, 25, sf-o; 26, ,-,).

Iar and va veni Fiul Omului intru slava sa,

si toti sfintii ingeri cu amid, atunci va sedea
pe scaunul slavei sale si se vor aduna inaintea
lui toate limbile gig va desparti pe anon until
www.dacoromanica.ro

236

de altul, precum desparte pastoral oile din iezi,

va pune oile deadreapta sa, iar iezii deastanga.
Atunci va zice imparatul celor deadreapta lui :
Veniti binecuvantatii Parintelui meu, de mosteniti imp aratia care este gatita voila dela intemeierea lumii, ca am flamanzit l mi-ati dat de
am mancat, am insetat i mi-ati dat de am Mut,

.si

strain am lost si m'ati primit, gol 1 m'ati

imbracat, bolnav am lost si m'ati cercetat, in

temnita am lost si ati venit la mine". Atunci

vor raspunde lui dreptii zicand: Doamne, cand
te-am vazut Hartland i te am hranit, sau insetat

si ti-am dat de ai Mut, sau cand te-am vazut

strain si te-am primit, sau gal i te-am imbracat,
sau cand te-am vazut bolnav, sau in temnita si
am venit la tine ? i raspunzand imparatul, va
zice lor : Amin zic vou, intrucat ati facut unuia
dintfacesti frati ai mei prea mid, mie ati lacut".
Atunci va zice i celor deastanga lui : duceti-va dela mine, blestematilor in focal cel vesnic,
care este gatit deavolului i ingerilor lui, ca am
flamanzit si nu mi-ati dat sa mananc, am Insetat
si nu mi-ati dat sa beau, strain am lost si nu
m'ati primit, gol si nu m'ati imbracat, bolnav si
in temnita si nu m'ati cercetat pe mine". Atunci
vor raspunde i ei, zicand : Doamne, cand te-am
vazut fldmand, sau Insetat. sau strain, sau gol,
sau bolnav, sau in temnita si n'am slujit tie?"
Atunci va raspunde lor, zicand : Amin, graiesc
voila ; intrucat n'ati facut unuia dinteacesti prea
mici, nici mie n'ati facut, i vor merge acestia
in munca vesnica, iar dreptii in viata vesnica"
www.dacoromanica.ro

237

91. In Mercurea Patimilor.

(Matei 16, 1-5, 14'10 Marcu 16, in; 10-11; Luca 22, n6).

i erau Pastile i Azimele dupd cloud zile;

arhiereii i cdrturarii cdutau cum sd-1 omoare
pe el, prinzandu-1 cu viclesug, ea se temeau de nogi

rod. $i a fost, and a savdrsit Iisus toate cuvintele acestea, a zis ucenicilor sai : $titi cd dupd
cloud zile vor fi Pastile i Fiul Omului se va da
sa se rastigneasca. Atunci s'au adunat arhiereii
cdturarii i bdtrdnii norodului, in curtea arhiereului ce se numea Caiafa. $i sfat au facut sd
prinda pe Iisus cu viclesug i sd-1 omoare. $i
ziceau : Nu in ziva praznicului, ca sd nu se facd
turburare intru norod.

Iar Satana a intrat in Iuda ce se chema Iscarioteanul, care era din numeral celor 12. $i mergaud, a grdit cu arhiereii
cu voievozii, cum
1-ar vinde pe el lor. $i le-a zis lor : Ce-mi yeti
da mie i eu ii voi da pe el voila ?" Iar ei, auzind, s'au bucurat i i-au fagdduit sd-i dea lui
bani. $i i-au pus lui 30 de arginti. $i el s'a l&lull lor si de atunci cduta vreme cu prilej, ca
sa-1 vanda pe el lard de norod.
h

1. Iisus a pflpoveduit In Ierusalim In trei zile dearfindul : Dumf.

raid, Lunt si Mull In aceastfi din urtnd si, cum 1i era obiA in)
stage, s'a tres din non pe Muntele Mdalinilor bi a petrecut la
prietenul situ [Asir Tn Vitania. In ziva d &femur), nu s'a aratat In
Ierusalim. A fest sins rind arbierii M Cu ai Ior an pus la sale
deplin ea sd-I omoare. Atunci a'a dus si luda ea sd-I vaned In +poi

la lerusadm n'a venit deck Joi, dupli unseal, pentru a rained

Pactele eu ueenieli sdi.

www.dacoromanica.ro

238

92. Santa Cind. Ziva de loi

L. Pregitirea. (Matei 26, Irv); Marcu 14, 12-25; Luca 2210)

Si a venit ziva azimelor 0, intru care se cadea

sa se jertfeasca Pastile 2). Iar in ziva cea dintai
a azimelor, au venit ucenicii 'la lisus zicand
Uncle voiesti sa gatim tie sa mananci Pastele ?"
$i a trimes pe doi din ucenicii sal, pe Petru i pe
loan, si re-a zis lor :" Mergeti de gatiti nota Pas-

"tile sa mancam". Iar ei i-au zis lui : Uncle volesti sd gatim ?" Iar el le-a zis Mr: lata, intrand
-voi in cetate, va va Intampina pe voi un om
ducand un vas de lut cu apa ; mergeti dupa clan-

sul in casa in care va intra. $i ziceti stpanului

casei : I Invatatorul zice tie :" Vremea mea a-

proape este; la tine voi face Pastile cu ucenicii

mei; uncle este salasul intru care sa mananc

Pastile cu ucenicii mei ? $i el va va arata voila
un foisor mare anernut ; acolo gatiti ?"
$i au iesit ucenicii lui si au venit in cetate,.
si au aflat precum le zisese lor, si au earn Pastile. $i facandu-se seara, a venit cu cei 12, si
cand a sosit ceasul, a sezut, i cei 12 apostoli
-cu el. $i le-a zis lor : Cu pofta am poftit s mananc aceste Past cu voi mai nainte de patima
mea : ca zic coal, ca de acum nu voi mai manca
1. Mud au egit din Egipt, Evreii aveau maneare pregatitg si
pane nedospitii sau azime. De aeeia, la vremea Pagtelui, ei mfineau

tot pane nedospitg, M plod tn skit( de azi, aga fan. Pastele era
siirbetoarea lor intru amintirea egirii din robin Egiptului.
2. Be Meen sci an jertfeased Paytile, fiindea atunei theme iamblie time un miel.

www.dacoromanica.ro

239

dintr'acestea, pAnd cand se vor implini intru imparatia lui Dumnezeu".

2. Spalarea picioarelor. (loan 13,

Iar mai nainte de Praznicul Pastilor, stiind

Iisus ca i-a venit ceasul ca sa se mute din lumea
aceasta catre Tata], iubind pe ai sal care erau
lume, i-a iubit pe ei pana in sfarsit. Si cifia fd
candu-se, cand diavolul acum pusese in inima
Iudei, a lui Simon Iscarioteanul, ca sd-1 vanda
pe el, stiind Iisus ca toate i-a dat lui Tata].
In mani, si cum ca dela Dumnezeu a iesit, si la
Dumnezeu merge, s'a sculat dela dna, i i-a pus
vesmintele, i luand Iota, s'a incins. Dupa aceia

a turnat apa in spalatoare; si a inceput a spala

picioarele ucenicilor, si a le sterge cu Iota cu care
era incins 1), Deci a venit la Simon Petru, 0
acela i-a zis lui : Doamne, au tu vei sa-mi spellpicioarele ?" Raspuns-a Iisus si i-a zis lui : Ceiace

f ac eu tu nu stii acum, dar vei cunoaste dupa

acestea". Zis-a Petru lui : Nu vei spala picioarele mele in veac 1" Raspuns-a lisus lui : De nu
te voi spala pe tine, n'ai parte cu mine". Zis-a,
Simon Petru lui : Doamne, nu numai picioarele,
ci i manile i capul". Zis-a Iisus lui: Cel spalat
n'are trebuinta lard numai picioarele a le spala
ci este curat tot, si voi curati sunteti, dar nu top",
1. timer Bristol], daci a dat Inviltatura cii celce viva ad fie mai
mare ad fie tuturor alugd, acum trace si la fapti i aratil ucenicilor
Siii, prin spillarea picioarelor, oil a fi mai mere nu inseamne se primeed slujbele altora, ci s fii In stare a face slujbe pentru altii.
Va fi cu atilt mai mare cake poste face slujbal pentru toti.

www.dacoromanica.ro

240
Ca

stia pe celce vrea sal vanda pe el. Pentru

aceia a zis : Nu toti sunteti curati.

Deci, dupa ce a spalat picioarele lor i si-a
pus vesmintele sale, sezand iarasi, a zis lor
Eunoasteti ce am facut voua ? Voi pe mine ma
chemati Invatatorul i Domnul si bine ziceti ,ca sunt-

Deci daca eu, Domnul i Invatatorul, am spalat

picioarele voastre, i voi datori sunteti unul al-

tuia a spala picioarele. Ca pilda am dat voua.

ca, precum eu am facut vou, i voi sA faceti.
Amin, amin zic voua : Nu este sluga mai mare
cleat domnul sAu, nici solul mai mare decat celce

1-a trimis pe el. De stip acestea, fericiti sunteti,

de le veti face.
Nu pentru voi toti graesc. Eu stiu pe care i-am
ales, ci ca sa se implineasca Scriptura : Celace
mananca pane impreuna cu mine, a ridicat asupra
mea calcaiul sau. De acum zic voila mai nainte
de a se face, pentruca, atunci cand se va face,
sa credeti ca eu sunt. Amin, amin graiesc voua,
celace primeste pe care voi trimete, pe mine
ma primeste, iar celace ma primeste pe mine,
primeste pe celace m'a trimes pe mine"
3. Vanzarea lui Iuda. agatei 26, -; Marc,
Luca 22, iris; loan 13

14,

Acestea zicand Iisus, s'a tulburat cu duhul, i

a marturisit Iisus si a Zis : Amin, amin graiesc

votia, ca unul din voi ma va vinde, celce

maraud. cu mine. Deci ucenicii priveau unul la
altul, nepricepandu-se pentru cine graieste. Si
www.dacoromanica.ro

241

intristAndu-se foarte, fie-care dintr'in0i au inceput

a zice lui : ffNu cumva eu sunt, Doamne ?". lar
el, raspunzand, a zis : Celace a intins cu mine

mana In blid, acela vrea sa ma vanda. Ci Fiul

Omului va merge, precum este scris pentru el.
Dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului
se vinde t Mai bine ar fi lost lui, de nu s'ar fi
nascut omul acela". Si raspunzand luda, celce
1-a vandut pe el, a zis : Nu cumva sunt eu,
Invatatorule ?" Zis-a lui : Tu (insuti) ai zis".
4. Mezarea Tainei Sfintei Impartaqiri. (Matei 26,
26-28

Marcu 14, - ; Luca 29,

Deci, mancand ei,

I
.

12-10).

luand lisus panea 0

,

.
,tsg.

R2.

C4ALI

rcin

Y.

,,,-iy

. fr.
,r w,m,_;...
4

.....

-t

aiii
i

--,,- c oi.

MI

en6 , LC . ...._.'
FaaalahLtia!,:talAJWCP.L
ece-.46ifieltEd

1. La Panda evreiesc se mAnta miel feint pi verdeturi. Ape a

trebuit ad manatee pi Daus. Dupd cc s'a Meet serest..., rum se area
prin =totals mfinednd ei adied mancaser ce era rdnduit pentru
16

www.dacoromanica.ro

242

binecuvantand, a frant si a dat ucenicilor si a

zis : Luati mancati, acesta este trupul meu,
carele se dA pentru voi; aceasta faceti intru
pomenirea mea". $i luand paharul, dupd ce a
cinat, multamind, a dat lor zicAnd : Beti dintru
acesta toti, cA acesta este sangele meu, al legii
celei noi, care pentru multi se varsd spre iertarea

i zic voud a de acum nu voi mai

pacatelor,

prnzfee.
,
.san

s ar- sd:W

ir ; 3. aria
.

".

. .

'.,

It-1; ....

"4.- 1:-t Irk > v..

_Ikee: ..,7:05 : :1

.......,,

re 45; F

bea dintr'aceastd roada a vitei, pand in ziva

aceia cand o voi bea pe aceasta cu voi nota
intru impArAtia Tatalui meu".

5. lisus descopere din nou pe Iuda. (Luca 22 -, ;

loan 13, -).

Iata insd mAna vdnzdtorului meu cu mine

masa. $i ei au inceput a se intreba intre
sine, care ar fi dintre ei celace va sa facd
este la

Papal., dup 5. aceasta liens a agent noun rani:Wield

a Sfintei Impartnairi, prin Sanaa. impala ai Wawa effngelut
SAu, in chipul pftnti al al vinulul,
pram:lieu]

www.dacoromanica.ro

243

aceasta ? $i era unul din ucenicii lui culcat pe

sanul lui Iisus, acel pe care-I iubea Iisus. Deci

Simon Petru a

facut semn acestuia sh intrebe cine ar fi de care graieste. i cazand 1),

acela pe pieptul lui lisus, a zis lui : Doamne,
cine este V' Raspuns-a lisus Acela este caruia
eu, intingand pAnea, o voi da". i intingand

parka, a dat-o lui Iuda al lui Simon Iscarioteanul.

Si dupa pane, atunci a intrat inteinsul Satana.

Deci a zis Iisus lui : Ce vrei sa faci, fal mai in
graba". $i aceasta nimeni din ceice sedeau la
masa n'au cunoscut, pentru ce i-a zis lui. Ca unii
socoteau, de vreme ce pungA avea Iuda, cA Iisus
ii zice CumpArd
cele ce ne trebuiesc la praznic"
:

sau sA dea ceva similar. Deci, dupa ce a luat

el panea, IndatA a esit. $i era noapte cand a esit.
6. Naintelegere Mitre apostoli pentru marire.
(Luca 22,

24-80),

$1 s' a facut i prigonire intre clayish (Intre apostoli),

care dintre ei s'ar !Area a fi mai mare. Iar el

k-a zis lor :
Imparatii paganilor ii domnesc pe ei i ceice-i
stapanesc pe ei facatori-de-bine se cheama. Iar

intre voi nu va fi asa, ci celce este mai mare

intre voi sa fie ca cel mai mic ; si. celce este
incepator ca celce slujeste. CA cine este mai
mare ? celce sade sau ceice slujeste ? Au nu celce

sade ? lar eu sunt in mijiocul vostru ca celce

slujeste. Iar voi sunteti care ati petrecut cu mine
1. Ached apleanda-se pe pleptul lui Iisue.

www.dacoromanica.ro

244

Intru ispitele mele. S eu va rnduiesc vouA

impArdfie, precum mi-a randut mie Tata meu,

ca sa mncafi

l sa beti la masa mea Intru

impArAfia mea l sa sedeti pe 12 scaune, judecand

cele 12 semintii ale lui Israil".

93. Cavantarea Domnului dupa Mina

Chit

1. Iisus vesteste plecarea Sa. Porunca cea mare.

(loan, 13-j.

Zis-a lisus : Acum s'a proslavit Fiul Omului si,

Dumnezeu s'a proslavit intru el. Duca s'a proslAvit Dumnezeu intru el, si Dumnezeu 11 va
proslavi pe el intru sine si indata 11 va proslavi
pe el.

Fiilor Inca putin sunt cu voi. auta-ma-vefi

si, precum am zis Iudeilor, cd unde eu merg,
voi nu puteti veni acum, i voua, zic acum :
Porunca noua dau voila, ca s va iubiti unul
pe altul, precum eu v'am iubit pe voi, ca i voi
sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor
cunoaste toll ca sunteti ucenici ai mei, de yeti
avea dragoste intru voi.
2. Domnul vesteste 1epAdarea lui Petru (loan 13,
-se ; Luca 22, ergs).

Zis a Simon Petru lui : Doamne, unde mergi ?"

RAspuns-a Iisus lui : Uncle merg eu, nu poti veni

acum dupa mine ; iar mai pe urma vei veni dupa

mine". Zis a Petru lui : Doamne, pentru ce nu

pot veni dupA tine acum ? Cu tine sunt gata

www.dacoromanica.ro

245

sa merg

i in temnita si la moarte. Sufletul

meu pentru tine voi pune". liaspuns-a Iisus lui:
,,Sulletul tau pentru mine vei pune ? Amin
graiesc tie : nu va canta cocosul pana ce de trei
ori te vei lepada de mine, ca nu m flit pe mine.
Simone, Simone I iath Satana v'a cerut pe voi
sa va cearna ca graul. lar eu m'am rugat pentru
tine, ca sa nu peara credinta ta ; i tu oarecand,
Intorcandu-te, intareste pe fratii tai".
Si le-a zis lor : Cand v'am trimes pe voi fag
de punga i fait de traista i fard de inditeminte, au ati avut lipsh de ceva ? Iar ei au zis :

De nimic". Zis-a drept aceia lor : Acum dar

,celce are punga, sa o ia, asisderea i traistd; iar
celce n'are sabie, sA-si vanda haina sa sA-si cumpere. Ca zic voud cd Inca aceasta ce este scrish
se cade sa se implineasca intru mine, care zice :
Si cu cei fara-de-lege s'a socotit, pentruca cele
pentru mine sfarsit au". lar ei au zis : Doamne,
lath aid cloud saber. Si el le-a zis lor : Destul
este".
3. Unirea cu Iisus prin credint (loan 14, j-),

Sh nu se turbure

inima voastra. Credeti

Intru Dumnezeu, fi intru mine credeti. In casa

Tatalui meu multe locasuri sunt ; iar de nu, as
fi zis voud : voi sA merg sa gatesc .voua loc.

Si de voi merge sa gatesc voila lod iarfl voi

veni i va voi lua pe voi la mine, ca unde sunt
eu, si voi sa fiti. Si unde eu Imerg titi, i calea
Doamne, nu slim unde

sting. Zis-a Toma lui :

www.dacoromanica.ro

246

mergi ; si cum putem sa Sim calea ?" Zis-au Iisus

lui Eu sunt calea, adevrul si Mate ; nimeni

nu vine la Tata faro numai prin mine. De
:

m'ati fi cunoscut pe mine, si pe Tatal meu ati fi

cunoscut ; si de acum 11 cunoasteti pe el i 1-ati
vazut. Zis-a Filip lui : Doamne, arata noud pe
TatAl, i ne va ajunge noua. Zis-a Iisus lui : De
atata vreme cu voi sunt, i nu m'ai cunoscut pe
mine, Filipe ? Celce m'a vazut pe mine, a vazut
pe Tatal ; si cum tu zici : arata noua pe Total ?
Nu crezi ca eu intru Tatal, i 'fatal intru mine
este ? Graiurile care eu graiesc voila, dela mine
nu le graiesc ; iar Tata], celace petrece intru mine,
acela face lucrurile. Credeti mie cd. eu intru Tatal,
si Tatal intru mine este ;

iar de nu, pentru lu-

crurile acestea credeti mie. Amin, amin graiesc

voua, celace crede Intru mine, lucrurile care eu
fac si7ace1a va face, si mai marl decat acestea
va face ; cd eu la Tatal meu merg. $i orice veti
cere intru numele meu, aceia voi face, ca sa se
proslaveasca. Tatal intru Fiul. Orice yeti cere Intru

numele meu, eu voi face".

4. Unirea cu lisus prin dragoste (loan 14,

De ma iubiti pe mine, poruncile mele paz'ti. $i eu voi ruga pe Tatal i alt Mangdietor va

da voua, ca sa ramaie cu voi In veac, Duhul adevarului, pe care lumea nu-1 poate primi, ca
nu-1 vede pe el, nici II cunoaste pe el ; iar voi
ii cunoasteti pe el; ca cu voi petrece i Intru voi
va fi i nu vd voi lasa pe voi sdrmani ; voi veni
www.dacoromanica.ro

247

la voi. Inca putin, i lumea pe mine nu ma va

mai vedea, iar voi md yeti vedea pe mine, ca
eu viu sunt, i voi yeti fi vii. Intru acea zi yeti
cunoaste voi, ca eu sunt Intru Tata] meu, i voi
intru mine, si eu intru voi Celace are poruncile

mele, si le pazeste pe ele, acela este care ma

iubeste pe mine, si celace md iubeste pe mine,
iubi-se-va de Tatal meu, i eu ii voiu iubi pe el,
si ma voiu arata lui, Zis-a lui luda, nu Iscarioteanul : Doamne, ce poate fi cd noud vrei cite
arafi, si nu lumii 7" Itaspuns-a lisus si au zis lui :
De ma iubeste cineva pe mine, cuvantul men va
nazi, i Tatal meu 11 va iubi pe el, si la el vom
veni, i locas la dansul vom face. Celce nu ma

iubeste pe mine, cuvintele mele nu le pdzeste,

gi cuvantul care auziti nu este al meu, ci al Tatalui celui ce m'a trimes pe mine. Acestea am zis
voua, la voi petrecand, iar Mangaietorul, Duhul
cel Sf ant, pe care-I va trimite Tatal intrd numele

meu, acela pe voi va va invite toate, i va

aduce-aminte voila toate cele ce am graft voila.
Pace las voua, pacea mea dau you'd, nu precum
lumea da, eu dau voud. SA nu se turbure inima
voastrd, nici sd se spaimanteze. Auzit-ati ca. eu
am zis voud : merg, i voi veni la voi. De m'ati
iubi pe mine, v'ati fi bucurat, caci am zis voud:
merg la Tata! ; ca Teal meu mai mare decal
mine este. Si acum am zis voila, mai nainte, nand
a nu fi, ca atunci cand va fi, sa. credeti. Nu voi
mai grai multe cu voi, ca vine stapanitorul lumii
acesteia i intru mine n'are nimic, ci ca sa cunoasca lumea cA iubesc pe Tatal, i precum miawww.dacoromanica.ro

248

--

poruncit mie Tatal, asa fac. Sculati-va sa mergem

de aict".
5, Roadele unirii cu Iisus (loan 15, 1-1).

Eu sunt buciumul vitei cel adevarat i Tatal

meu lucratorul este. Toata vita care nu aduce
roada intru mine, o scoate pe ea, si toata care
aduce roada, o curateste pe ea, ca mai multa
roada sa aduca. Acum voi curati sunteti, nentru

cuvantul care am grait voud. Ramaneti intru

mine si eu Infra voi. Precum vita nu Nate sa
aducd roadd din sine singurd, de nu va ramanea

in bucium, asa nici voi, de nu yeti ramanea

intru mine. Eu sunt buciumul vitei, voi vitele,
celace ramane intru mine si eu intru el, acesta
aduce roada multa, c taxa. de mine nu puteti
face nimic. De nu ramane cineva Intim mine, se
scoate ifard ca vita si se usuca, i o aduna pe
ea i in foc o arunca i arde. De veil ramanea
intru mine, si cuvintele mete de vor ramanea
intru voi, orice yeti vrea yeti cere, si se va face
voud. Intru aceasta s'au proslavit Tatal meu, ca
roada multa sa aduceti i sa Ara faceti ucenici
ai mei. Precum m'a iubit pe mine Tatal, i eu
v'am iubit pe voi, ramaneti intru dragostea mea.
De yeti pazi poruncile mele, yeti ramanea intru
dragostea mea, precum eu poruncile TatAlui meu
am earn. si raman Intru dragostea mea. Acestea

am grait voud, ca bucuria mea intru voi sa ramale, i bucuria voastra sa se Implineasca. Aceasta

este porunca mea, ca sa va iubiti unul pe altul,

www.dacoromanica.ro

249

precum eu v'am iubit pe voi. Mai mare dragoste

decat aceasta nimeni nu are, ca cineva sufletul

sail sail pue pentru prietenii sae Voi prietenii

mei sunteti, de yeti face cAte eu poruncesc voila.
De acum nu va mai zic voua slugi, ca. sluga nu
stie ce face domnul salt, ci pe voi v'am zis prieteni, cetoate cate am auzit dela Tata! meu am
aratat voila. Nu voi m'ati ales pe mine, ci eu
v'am ales pe voi i v'am pus ca voi sa mergeti
si roada i aduceti si roada voastra va ramanea,

ca mice yeti cere dela Tatal intru numele meu,

sa dea voua. Acestea poruncesc voua, ca sa va
iubiti unul pe altur.
6. Troia in prigoniri. (loan 14,

16, ,).

De va uraste pe voi lumea, stiti ca pe mine

mai inainte decat pe voi m'a urat. De ati fi din
lume, lumea ar iubi pe al sau, dar pentruca din
fume nu sunteti, ci eu v'am ales pe voi din lume,
pentru aceasta uraste pe voi lumea. Aduceti-vd
aminte de cuvantul care am graft voila : nu este

sluga mai mare decAt domnul ski. De m'au

gonit pe mine si pe voi va vor goni ; de au
pazit cuvAntul meu, si al vostru vor pazi. Ci
acestea toate vor face voila pentru numele meu,

caci nu stiu pe celace m'a trimes pe mine. De

n'as fi venit i a fi graft lor, Scat n'ar avea,
iar acum raspuns n'au pentru pacatul lor. Celce
ma :waste pe mine si pe Teal meu uraste.
De n'as fi facut lucruri intru ei, care nimeni
altul n'a facut, pacat n'ar avea, iar acum au si
www.dacoromanica.ro

250

vazut i m'au urat i pe mine si pe Tatl meu.

Ci ca sa se Implineasca cuvantul cel scris In legea
lor ca : m'au urat in zadar". lar cad va veni Mangaietorul pe care eu voi trimite vale dela Tatal,

Duhul adevarului, carele dela Tatal purcede,

acela va marturisi pentru mine ; Inca i voi marturisifi, ca din Inceput cu mine sunteti.
Acestea am graft voua ca sa nu va zmintiti.
Scoate-va-vor pe voi din sinagogi, i va veni
vremea, ca tot celce va va ucide pe voi, sa i se
para ca aduce slujba lui Dumnezeu i acestea
vor face voua, ca n'au cunoscut pe Tatal, nici
pe mine. Ci acestea am graft voua, ca, daca va
veni vremea, sa va aduceti-aminte de ele, ca
eu am spus voua. Si acestea voila din Inceput

n'am spus, cad cu voi eram. lar acum merg

la celace m'a trimis pe mine, si nimeni din voi
nu ma intreaba : uncle mergi? ci pentruca acestea
am graft voua, Intristarea a umplut inima voastra".
7. Mangaierea prin venirea Sfantului Dull fl bird-

inta viitoare (loan 17.).

Ci cu adevarat zic voua : de folos este voua

ca sb. ma duc eu, ca, de nu ma voi duce eu,

Mangaietorul nu va veni la voi, iar de ma voi
duce, II voi trimete pe el la voi, i venind acela,

va vadi lumea de pacat si de dreptate si de

judecata. De pacat, caci nu cred intru mine, iar de
dreptate, cad la Tata] meu merg si nu ma yeti mai

vedea pe mine, iar de judecata, caci stapanitowww.dacoromanica.ro

251

rul lumii acesteia s'a hideout. Inca multe am a

zice voug, ci nu puteti a le-purta acum. Iar cand
va veni acela, Duhul adevarului, va povatui pe
voi la tot adevArul, ca nu va grAi dela sine, ci
cAte va auzi, va grAi, i cele viitoare va vesti
voua. Ace la pe mine ma va slAvi : ca dintr'al

meu va lua

va vesti voua. Toate cate are

'Fatal, ale mele sunt. Pentru aceasta am zis c
i

dintr'al meu va lua i va vesti voua. Patin si nu

mA yeti vedea i iarasi putin i ma yeti vedea,
cA eu merg la Tatal".
Deci au `zis unii din ucenicii hit intru sine :

este acestea ce zice nota : Patin 0 nu

ma yeti vedea, i iarAsi putin i mA yeti
vedea", 0, cum ca eu merg la TatAl meu ?"
ce

Deci ziceau: Ce este aceasta ce zice : putin ? Nu

stim ce graieste". Deci au cunoscut Iisus cA vreau

sa-I intrebe pe el si a zis lor : De aceasta vA

intrebati intre voi cAci am zis : putin si nu mA
veil vedea, i iarasi putin i ma yeti vedea 7.
Amin, amin graiesc vouA, cA voi veti plange i.

va vett tangui, iar lumea se va bucura,

si

voi vA yeti intrista, ci intristarea voastrA infra

bucurie se va intoarce. Femeia, cAnd naste,

intristare are, caci a sosit ceasul ei ; iar dace
naste copilul, nu-si mai aduce aminte de scarlet

pentru bucuria cA s' a nascut om in lume.

Deci l voi intristare acum aveti, ci lards vA voi
vedea pe voi, 0 se va bucura inima voastra, si

bucuria voastrA nimeni nu o va lua dela voi. Si

inteacea zi pe mine nu ma vett intreba nimic.

Amin, amin graiesc voila

orice yeti cere dela

www.dacoromanica.ro

252

"Fatal intru numele meu, va da voud. PAnd acum

n'ati cerut nimic intru numele meu; cereti i yeti
lua, ca bucuria voastra sa fie deplina. Acestea in
pilde am grail vou, ci va veni ceasul cand nu voi
mai grai in pilde voua, ci aratat pentru Tatal voi
vesti vou. Intr'acea zi in numele meu yeti cere,
0 nu zic voila ca eu voiu ruga pe Tatal pentru voi,
Ca insusi Tatal iubeste pe voi, caci voi pe mine
m'ati iubit, i ati crezut c eu dela Dumnezeu
am iesit. Iesit-am dela Tatal si am venit in lume ;
-laths las lumea i merg la Tatal".
Zis-au lui ucenicii: lath acum aratat graiesti gi
nicio pilda nu zici. Acum stim ca tii toate i nu-ti
trebuie ca sa te intrebe cineva; prin aceasta credem
ca dela Dumnezeu ai iesit". Raspuns-au lor Iisus :
Acum credeti? Iata, vine ceasul i acum a sosit,
ca sa va risipiti fiecare la ale sale si pe mine singur
ma yeti lasa ; dar nu sunt singur, ca Teal meu cu
mine este. Acestea am graft voua, ca intru mine

pace sa aveti. In lume necaz yeti avea ; ci indrazniti, eu am biruit lumea".

8. Rugaciunea arhiereasca a lui Iisus (loan, 17,

1-).

1. lisus se round pentru ELAcestea a grail

i si-a ridicat ochii sai la cer si a zis : PArinte, a venit ceasul : proslaveste pe Fiul tau, ca
lisus,

Fiul tau sa te proslaveasca pe tine. Precum

ai dat lui stapanire a tot trupul, ca tot ce ai dat
dui, sa le dea lor viata vesnica, i aceasta este
A

viata cea vesnica, ca sa te cunoasca pe tine unul,

adevaratul Dumnezeu, i pe care ai trimes pe
Iisus Hristos.

www.dacoromanica.ro

253

Eu te-am proslavit pe tine pe !taut ; lucrut

am savarsit, care ai dat mie ca sa-1 fac, i acum,
ma proslaveste tu, Parinte, la tine Insult cu slava
pe care ant avut-o la tine mai nainte pand a titi
fi lumea.
2. Thus se rottgli pentru ucenicii sdi.Aratat-am

numele tau oamenilor, pe care i-ai dat mie din

lame. Ai tai erau i mie i-ai dat pe ei ; i cuvantul tau au pazit. Acum au cunoscut ca Mate
cate ai dat mie, dela tine sunt, pentruca cuvintele care ai dat mie, le-am dat lor i ei le-au
primit, si au cunoscut cu adevarat ca dela tine
am iesit, si au crezut ca tu m'ai trimes. Eu pentru acestia ma rog ; nu pentru mine ma rog, ci
pentru acestia pe care i-ai dat mie, ca ai tai sunt

si

ale mele toate ale tale sunt si ale tale ale mele.
51 m'am proslavit intru dnii, i nu mai sunt in
lume, iar acestia in lume sunt i eu la tine vin.
Parinte Ante, pazeste-i pe dansii intru numele
tau, pe care-i dat mie, ca sa fie una, precum si
noi. Cand eram cu ei in lume, eu Ii pazeam pe
ei intru numele tau ; pe care i-ai dat mie, i-am
pazit, i nirneni dintre dansii n'a pierit, fara numai fiul perzarii ; ca sa se implineasca Scripture.
Iar acurn la tine yin, i acestea graiesc in lume,
ca sa alba bucuria mea deplin intru ei. Eu am
dat lor cuvantul tau, i lumea i-a urat pe ei
caci nu sunt ei din lume. Nu ma rog ca sa-i iei
pe ei din lame, ci ca sa-i pazesti pe ei de cel
viclean caci ei din lame nu sunt, precum i eu
din lurne nu sunt. Sfinteste-i pe ei intru adevarul
tau; cuvantul tau adevar este. Precum pe mine,.
www.dacoromanica.ro

254

m'ai trimes in lume, i eu i-am trimes pe ei in

lume. $i pentru dAnsii eu rnA sfintesc pe mine
insumi, ca i ei sa fie sfintiti intru adevar.
3. lisus se roagd pentru toti credincio$ii. Si
nu numai pentru acestia ma rog, ci i pentru
ceice vor crede prin cuvantul lor intru mine, ca
toti una sa fie ; precum tu, Parinte, intru mine
si eu intru tine, ca i acestia intru noi una sa
,fie; ca sa creadd lumea cd tu m'ai trimes. $i eu
zlava pe care mi-ai dat-o mie, am dat lor ; ca sa
fie una, precum si noi una suntem ; eu intru ei
i tu intru mine, ca sa fie ei desdydrsit intru una,
0 ca sA cunoascd lumea cd tu m'ai trimes i i-ai
iubit pe ei, precum pe mine m'ai iubit. Parinte,
pe cari i-ai mie, voiesc ca, unde sunt eu, i aceia

sa fie cu mine ; ca sA vada slava mea, care ai

dat mie, pentruca m'ai iubit pe mine mai nainte de intemeierea lumii. Parinte drepte, i lumea

pe tine nu te-a cunoscut, iar eu te-am cunoscut,

0 acestia au cunoscut, cd tu m'ai trimes pe mine,

si am aratat lor numele tau,

si-1

voi arata, ca

dragostea cu care m'ai iubit pre mine, intru dansii

sa fie i eu intru ei.
CAPITULUL VIII.

Patima Domnului nostru lisus Written.

. 94. In gradina Ghetsimani.
(Matei 26, 90-48 ; Mama 14,

26"42 ;

Luca 22,

,-, ; loan 18,1).

Acestea grAind lisus i dand lauda, a iesit,

impreuna cu ucenicii sai, de cealalta parte de
www.dacoromanica.ro

255

pardul Cedrilor. Si iesind, a mers, dupa obicei,

In Muntele Mdslinilor, in satul ce se numeste
Ghetsirnani, i s'au dus dupa el i ucenicii lui.

Atunci le-a zis lor Iisus Toti va yeti zminti

Intru mine In noaptea aceasta, 0 scris este:

Bate voi pastoral si se vor risipi oile turmei".
Dar dupa ce voi invia, voi merge mai nainte de
voi In Galileia.

$i raspunzand Petra, a zis lui: Desi toti se

vor zminti intru tine, eu insa niciodata nu ma
voi zminti". Zis-a lisus lui: Amin, zic tie, cd
Inteaceasta noapte, mai nainte de a canta cocasul de doua ori, de trei ori te vei lepada pe mine".

Zis'a Petru lui: De mi s'ar intampla i a muri

impreuna cu tine, nu ma voi lepada de tine".
Asisderea Inca i toti ucenicii au zis.

$i au venit in satul al carui nume este Ghetsimani, unde era o gradina, intru care au intrat

ei

ucenicii lui. $i sosind la loc, a zis lor : $e-

deli aci pana voi merge sa ma rog acolo ; rugati-va, ca sa nu intrati in ispita". $i a luat cu
sine pe Petru i pe Iacov i pe loan, si a inceput a se spaimanta si a se mahni. $i a zis
lor ; Intristat este sufletul meu pana la moarte.
Ramaneti aici si priveghiati". $i mergand putin
mai nainte, s'a departat dela dansii, ca de o

aruncatura de peatra, si a cazut cu fata sa pe

pamant si se ruga, de este cu putinta, sa treaca
dela dansul acel ceas. $i Aires:: Ava Parinte,
toate sant tie cu putinta ; de este cu putinta,
teach' dela mine paharul acesta, insa nu voia

mea, ci a ta s fie".
www.dacoromanica.ro

256

$i a venit cAtre ucenici si i-a aflat pe dansii

dormind, si a zis lui Petru: Simone, dormi? Nu
putusi un ceas sd priveghezi impreuna cu mine ?
Priveghiati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita,
ca duhul este osdrduitor, iar trupul neputincios.

Iardsi, a doua oars. mergAnd, s'a rugat zicand;

Pdrintele meu, de nu poate trece acest pahar

dela mine, ca sa nu-I beau pe el, fie voia ta".
$i intorcandu-se, i-a aflat pe dnsil iarasi dormind.
de intristare, ca erau ochii lor ingreuiati, si nu

stiau ce sa-i raspunda.

$i lasdndu-i pe ei, mergand, iarasi s'a rugat,
a treia card, acelas cuvant zicand. $i i s'a aratat lui Inger din cer intarindu-1 pe el. 51 Hind
www.dacoromanica.ro

257

intru nevointa, mai cu deadinsul se ruga. Si se

Meuse sudoarea lui ca picaturile de sange ce
pica pe pamant. $i sculandu-se dela rugaciune,
atunci a venit la ucenicii sth i le-a zis lor :
Dormiti de acum i va odihniti, iata, s'a apropiat
ceasul i Fiul Omului se va da in Smile pacatosilor. Sculati-va sa mergem ; iata, s'a apropiat
celce m'a vandut".

95. Prinderea lui lisus

(Matei 26, 40-.59 ; Mara! 14, 43'-45 ; Luca 21; 47-48 ; loan 18,3).

Si Inca graind el, iata, a venit Iuda, unul din

cei 12. (Caci el stia locul, c de multe ori Iisus
se aduna acolo cu ucenicii sal). Si a venit impreuna cu el norod mutt, cu sabii i cu fusti,
trimesi acolo de arhierei si de batranii norodului,
cu felinare i cu faclii i cu arme. Iar celce-1
vanduse pe el le (Muse semn zicand : Pe care
voi sdruta, acela este ; prindeti-1 pe el 0-1 duceti
cu paza". Si venind, indata s'a apropiat de Iisus
ei i-a zis lui : Bucura-te Invatatorule V Si 1-a
sarutat pe el. Iar Iisus i-a zis lui :Prietene, pentru
ce ai venit ? Judo, cu sarutare vinzi pe Fiul
Omului ?" Iar lisus, stiind toate cele ce erau sa
vie asupra lui, ieind, le-a zis lor : Pe cine
cautati ?" Raspuns-au lui : Pe Isus Nazarineanul".
Zis-a lor Iisus : Eu sunt". $i sta i Iuda, celce-1

vanduse pe el impreuna cu dnii. Deci, dupa

ce a zis lor ca eu sunt", s'au intors ei inapoi
si au cazut jos. $i iari i-a intrebat pe ei : Pe
cine cautati ?" Iar ei au zis : Pe Iisus Naza17

www.dacoromanica.ro

258

rineanul". Raspuns-a Iisus si a zis : Am spus

voua ca eu sunt ; deci, de ma cautati pe mine,
lasati pe acestia sa se ducat`, ca sa se implinea-

sca cuvantul care a zis : Pe care i-ai dat mie,

n'am perdut dintrinsii pe niciunul".
Atunci, apropiindu-se ei, au pus manile pe
lisus i 1-au prins pe el. 5i ceice erau pe langa
el, vazand ceiace vrea sa fie, i-au zis lui: Doamne, lovi-vom cu sabia ?". Iar Simon Petru, avalid sabie, a scos-o pe ea si a lovit pe sluga
arhiereului i i-a taiat urechia lui cea dreapta.
Si era numele slugii Malh. Iar Iisus, raspunzand,
a zis : Lasati, pana aici. Intoarce sabia ta in

locul ei, ca toti ceice scot sabie de sabie vor

muri. Au ti se pare ca nu pot ruga acum pe Tatal
meu i sa-mi puie mie inainte mai mult decat 121egheoane de ingeri? Paharul care mi-a dat mie Tatal, au nu-1 voi bea pe el ? Dar cum se vor implini
Scripturile, care zic ca asa se cade sa fie ?" Si
atingandu-se de urechia lui, 1-a vindecat pe el.
Inteacelas ceas, a zis lisus celor ce venisera
la ensue arhiereilor i voivozilor bisericii i ba-

tranilor : Ca la un talhar ati ieit,

cu sabii si

cu fusti sa ma prindeti pe mine ? In toate zilele

hind eu cu voi in biserica, n'ati intins manile
asupra mea ; ci acesta este ceasul vostru i sta.
pnirea intunerecului, ci ca sa se implineasca Scripturile.

Atunci, lasandu-1 pe el, toti au fugit. Iar un

tanar oarecare mergea dupa el, imbracat cu giulgiu pe trupul gol, si I-au prins pe el tinerii. Iar
el, lasand giulgiul, gol a fugit dela ei.
www.dacoromanica.ro

259

96. Iisus inaintea Arhiereilor.

Natal 26, woe ; Marcu 14, -; Luca 22-55 ; loan 18, -).
1. Inaintea lai Ana.
Deci oastea i cdpetenia cea peste o mie si slugile Iudeilor au prins
pe lisus si 1-au legat pe el. $11-au dus pe el intai
la Ana, ca era socrul lui Caiafa, care era arhiereu al anului aceluia.
$i mergea dupd Iisus Simon Petru i celIalt
ucenic, iar ucenicul acela era cunoscut arhiereului, i a intrat impreuna cu Iisus in curtea arhiereului. Iar Petru a statut afara la usa. Deci a

iesit cellalt ucenic, care era cunoscut arhiereului,

si a zis portaritei si a bagat inauntru pe Petru.

Deci arhiereul a intrebat pe lisus de ucenicii
lui si de invatatura lui. Raspuns-a Iisus lui : Eu
de fata am grait lumii. Eu totdeauna am invatat
in sinagoga si in biserica, unde toti ludeii se
aduna, i intru ascuns n'am grail nimic. Ce ma
intrebi ? intreaba pe ceice au auzit ce am graft
lor. lata, acestia stiu cele ce am grail lor.
$i acestea zicand el, unul din slugile ce stau
inainte, a dat palma lui lisus zicand : Asa raspunzi arhiereului ?". Raspuns-a Iisus lui:: "De am

wait rau, marturiseste de rau; iar de am grait

bine, ce ma bati ?"
2. Inaintea lai Caiafa. Deci 1-a trimes pe :el
Ana legat la Caiaf a arhiereul, unde cdrturarii si
batranii erau adunali. $i era Caiaf a, celce a sf
tuit pe Iudei cd de folos este sa moara un om
pentru norod.
Jar arhiereii i batranii i tot sfatul cautau marturie mincinoasti asupra Iui Iisus, ca sa-1 omoare
www.dacoromanica.ro

260

pe el. Si n'au allot. Ca multi marturiseau minciuni asupra lui si nu erau asemenea mArturiile
lor. Iar mai pe urmd, venind cloud mdrturii mincinoase, au zis : Acesta a zis : pot sa stric biserica lui Dumnezeu si in trei zile sd o zidesc pe
Musa. Cd noi 1-am auzit pe el zicand : Eu voi
strica aceasta biserica Mete de mani, si in trei
zile alta nefacuta de mani voi zidi". Si nici asa
nu era asemenea mdrturia lor. Si sculandu-se
arhiereul in mijloc, a intrebat pe Iisus zicand ;
Nimic nu raspunzi la ceiace acestia marturisesc
asupra ta ?" Iar el tacea i nimic nu rdspundea.
Iarasi 1-a intrebat pe el arhiereul i i-a zis lui :

Te jur pe Dumnezeul cel viu, ca sa spui noud

de esti tu Hristosul Fiul lui Dumnezeu cel Binecuvantat." Zis-a Iisus lui : Tu ai zis, eu sunt,
Insd zic voud : De acum yeti vedea pe E ul
omului, sezand deadreapta puterii i venind pe
nourii cerului.
Atunci arhiereul si-a rupt hainele sale zicand:
A hulit ; ce ne mai trebuiesc alte mdrturii? Iata,
acum ati auzit hula lui. Ce vi se pare you'd'?"
Iar ei rdspunzdnd au zis :Vinovat este mortii."
Atunci au scuipat in obrazul lui i cu pumnii
I-au Data iar altii ii dau palme zicand : Prooroceste noud, Hristoase, cine este cel cete-a
?".
$i alte multe, hulind impotriva lui, ziceau.
,

97. LerAdarea lui Petru

(Matei 26, , -; Marcu 14,

541 ern; Luca 22, -.62; loan

18, 17-18; 23-25)

Si Wand ei foc in mijlocul curtii, cd era frig, era

www.dacoromanica.ro

261

--

Simon Petru impreuna cuslugile, stand si incalzindu-se la thc. $i Hind Petru jos, in curie, a venit una
din slujnicile arhiereului, portarita. $i vazand pe Petru incalzindu-se, cautand la el, a zis : 51 tu erai cu
1.

Iisus Nazarineanul." Dar el s'a lepadat fnaintea

tuturor, zicand : Femeie, nu-1 niu pe el, nici

pricep ce graiesti tu." $i a ent afara inaintea

curtii, n a cantat cocosul. Si esind el la poarta,
I-a vazut pe el alta, n a zis celor de acolo : tin
acesta era cu Iisus Nazarineanul." $i iarAsi s'a
lepadat cu juramant, ca nu niu pe omul acesta.
Si trecand ca un ceas, altul, rudenie fiind al celui ce i-a that Petru urechea, intarea zicand :
Adevarat, i acesta cu el a fost, ca Galileian
este". lar peste putin, apropiindu-se ceice stau,
au zis lui Petru : Adevarat i tu dinteinsii esti,
ca i graiul tau aratat te face pe tine. Atunci a
Inceput a se blestema si a se jura, ca : nu niu pe
omul acesta de care ziceti. $i a doua oara a
cantat cocosul. $i intorcandu-se Domnul, a cautat spre Petru. S si-a adus aminte Petru de cuvantul care i-a zis Iisus lui : ca, mai nainte de
ce va canta cocosul de douA ori, te vei lepada de
mine de trei ori. $i a inceput a plange. $1 esind

afara Petru, a plans cu amar.

98. Vinerea Patimilor.

1. Lima inaintea Sfatului Evreilor. (Matei
Marcu 15,-, ; Luca 22, A.

Iar daca s'a facut ziva, s'au adunat batranii

norodului i arhiereii i carturarii, si 1-au dus pe

www.dacoromanica.ro

262

el la soborul lor zicand : De esti tu Hristosul,

spune-ne nour. $i le-a zis lor : De voi spune
voud, nu yeti crede. $i de va voi intreba, nu-mi
yeti raspunde, nici ma veti slobozi. De acum va
fi Fiul Omului sezand deadreapta puterii lui
Dumnezeu". Si au zis toti : Dar tu esti Fiul lui
Dumnezeu ?". Iar el a zis catre ei : Voi ziceti,

ca eu sunt". Iar ei au zis : Ce ne mai trebuie

Inca mrturie7 Ca noi singuri am auzit din
gura lui".
2. Iuda, mustrat de cuget, se ucide. (Matei 27.a).

Atunci, vazand Iuda, celce 1-a vandut pe el,

cd s'a judecat spre moarte, caindu-se, a intors

cei 30 de arginti arhiereilor i batranilor, zicand

Gresit-am de am vandut sange nevinovat". lar

ei au zis: Ce este nou7 Tu vei vedea". $i

aruncand argintii in biserica, s'a dus de acolo.

$i mergand, s'a spanzurat. lar arhiereii, luand

argintii, au zis : Nu se cuvine a-i pune pe acestia
in corvana, de vreme ce pret de sange este". 5i
sfat facand, au cumparat cu ei tarina olarului ,
pentru ingroparea strainilor. Pentru aceia s'a
numit tarina aceia tarina sangelui" Oita in ziva
de astazi. Atunci s'a implinit ceiace s'a zis prin
Proorocul Ierernia ce zice : Si au hat 30 de
arginti, pretul celui pretuit, care s'a pretuit de
fiii lui Israil, i i-au dat pe ei tarina olarului,
precum mi-a spus mie Domnul".

www.dacoromanica.ro

263

3. Haus inaintea lui Pilot (Matet 27, 1;

1114

Marcu 15, rE ; Luca 23, 1-4; loan 18, 18-38).

5i sculandu-se toata multimea lor, legandu-I

pe Iisus, 1-au dus dela Caiafa in divan, si 1-au
dat domnului Pilat din Pont. $i era dimineata.

$i ei n'au intrat in divan, ca sa nu se spume,

ci ca sa manance }Delete, Esit-a drept aceia
Pilat la ei i a zis : Ce para aduceti asupra
omului acestuia ?". Raspuns-au i i-au zis : De
n'ar fi lost acesta facator-de-rele, nu 1-am fi dat
pe el tie". Deci a zis lor Pilat : Luati-1 pe el
voi si, dupa legea voastra, judecati-1 pe el". 51
au zis lui Iudeii Noma nu ne este cu putinta sA
omoram pe nimeni,2) ca sa se implineasca, cuvantul lui Iisus pe care 1-a zis, insemnand cu ce

moarte vrea sa moara.

$i au inceput a-1 Vara pe el, zicand : Pe
acesta 1-am aflat razvratind neamul i oprimt a
da dajdie Chesarului, zicand ca el este Hristos
imparat". 51 a intrat iara4i in divan 2) Pilat *i
a chemat pe Iisus i i-a zis Jui Tu esti imparatul
Iudeilor ?". Respells a Iisus lui : Dela tine tu
zici aceasta, sau altii au grait tie pentru mine ?".
Raspuns-a Pilat : Au doara eu Iudeu sunt? Neamut tau i arhiereii te-au dat pe tine mie. Ce ai
Mut ?". Raspuns-a Iisus : Imparatia mea nu este
din lumea aceasta. De ar fi fost din lumea aceasta
1. Evreli attain de multe oriel pedeapea au moarte In legea lor,
der acum se atlau sub etapanirea Romanilor id nu puteau ucide
pe nimenea, fad intittrirea calor mai marl. De aceia, fling pricind
de a ucide pe Deus, dupli.mun siieoteau si, s'au des la Pilat.
2. Divanul era eurtea de judentd a lui Pilat, pe care Romani'
0 numeau praetorium.

www.dacoromanica.ro

264

impArAtia mea, slugile mele s'ar fi nevoit ca s

nu fiu dat Iudeilor. lar acum impargia mea nu
nu este de aici". Deci a zis Pilat lui : Au imparat
esti tu 7". Raspuns-a lisus : Tu zici cd imparat
sunt eu. Eu spre aceasta m'am] ndscut i, spre

aceasta am venit in lume, ca sa marturisesc

adevarul. Tot celce este din adevr asculta glasul

meu". Zis-a Pilat lui : Ce este adevarul 7". $i

aceasta zicand, iardsi a esit la Iudei si a zis lor :
Eu nicio vinA nu aflu intru el". $i and grdiau
asupra lui arhiereii i batranii, nimic nu raspundea.

Iar Pilat iarsi I-a intrebat pe el zicAnd : Nimic

nu raspunzi ? Vezi ate mArturisesc asupra ta".
Iar Iisus mai mult nimic n'a rAspuns, incAt se
mira Pilat. Iar ei se harem:, zicAnd cd Mildred
norodul, Invatand peste toga Iudeia, incepAnd
din Galileia pand aid.
4 lisus inaintea lui Trod. (Luca 23, c).

lar Pilat auzind de Galileia, a intrebat au

Galileian este omul 7a $1 intelegand a este din
tinutul lui Irod, I-a trimes pe el la Irod, fiind si
el la Ierusalim intr'acele zile. Iar Irod, vazand
pe lisus, s'a bucurat foarte, cd de multa vreme
dorea sa-1 vada pe el, pentrucd auzea multe de
el i nadajduia sa vada vreun semn facandu-se
de el. a 1-a intrebat pe el cu cuvinte multe : iar
el nimic nu i-a raspuns kn. $i stau arhiereii si
carturarii cu deadinsul parandu-1 pe el, Iar Irod,
impreund cu ostasii sal, batjocorindu-I i razandusi de el, I-a imbrAcat inteun vesmant luminat al

www.dacoromanica.ro

265

I-a trimes iarasi la Pi lat. Si s'au facut prieteni

Pilat i Irod inteaceiasi zi unul cu altul, cd mai
nainte erau invrajbiti intre Musa
5. Evreii vor pe Varava. (Matei 27,

-g,;

Marcu 15, .; Luca 23, -; loan 18, ,19, ).

Iar Pi lat, chemand pe arhierei i pe boieri si
pe norod, a zis Care ei : Mi-ati adus pe omul,
acesta, ca pe celace razvrateste norodul, i WA,
eu, inaintea voastrA intrebandu-1, nici o vinA n'am

aflat in omul acesta, de care il parati pe el. Ci

nici Irod, cd v'am trimes pe voi la el. $i iatA,
niciun lucru vrednic de moarte nu este fAcut
de dansul. Deci, certandu-1, 11 voi slobozi.
Si nevoie avea sd le slobozeasca lor la praznic

un vinovat. $1 aveau atunci un vinovat vestit

ce se numea Varava. $i strigand norodul, a

inceput a cere sA le fact precum pururea le
facea lor. Deci adunndu-se ei, a zis lor Pilat :
Ci este void obicei, ca sa va slobozesc pe unul
la Pasti ; deci voiti sA vA slobozesc voila pe
Impartial Iudeilor ?". Ca stia cd pentru pizmA
1-au dat pe el. $i sezand el pe scaun la judecatd,
a trimes la dansul femeia tIll zicand : Nimic
g dreptului, acestuia, cd multe am pAtimit
astdzi in vis pentru dansul". Iar arhiereii si

batranii au plecat pe noroade ca sa ceark pe

Varava, iar pe lisus s1-1 pearza.
$i rdspunzand dregatorul, a zis lor : Pe care
dintr'amandoi voiti-sa vd slobezesc voua ?". $i a
strigat toatA multimea zicand : Ia-1 pe acesta i ne

www.dacoromanica.ro

266

slobozeste noua pe Varava, care era talhar si

pentru o zarva oarecare i ucidere ce facuse
in cetate, prim impreuna cu sotii lui, era aruncat
in temnita. i iarasi Pilat a gait catre ei, vrand

sa slobozeasca pe lisus : Dar ce voiti sa fac

acestuia, pe care-1 ziceti imparatul ludeilor ?". Iar

ei strigau zicand; Rastigneste-I, rastigneste-I pe

el l"

Tar el a treia oara a zis catre ei: Dar ce

Mu a facut acesta ? Nicio vina de moarte n'am

aflat intru el. Deci, certandu-I pe el, il voi
slobozi. lar ei stau cu glasuri mari cerandu-I pe
el sa se rastigneasca, si se intareau glasurile lor
si ale arhiereilar.
Deci atunci a luat Pilat pe lisus i 1-a batut.
Atunci ostasii dregatorului, ducand pe Iisus in
divan, adunat-au la dansul toata multimea ostasilor. $i dezbracandu-I pe el, 1-au imbracat cu
hlamida rosie. Si impletind cununa de spini, au
pus in capul lui, i trestle in dreapta lui, i ingenunchind inaintea lui, Ii bateau joc de el zicand : Bucura-te, imparatul Iudeilor, si-i dau lui
panne. i scuipand asupra lui, au luat trestia si-/
bateau pe el peste cap.
Deci a esit iarasi Pilat afara si a zis lor : Jata,
aduc voila pe el afara, ca sa cunoasteti ca Intru
dansul nicio vina nu aflu". Deci a esit Iisus
afara, purtand cununa cea de spini i haina mohorata, i Pilat le-a zis lor : Jata omul V lar
daca I-au vazut pe el arhiereii i slugile, au strigat zicand : Rastigneste-1, rastigneste-1 pe el I"
Zis-a lor Pilat : Luati-1 pe el voi s1-1 rastigniti,
caci eu nu allu intru el vina". Raspuns-au lui
www.dacoromanica.ro

267

Noi lege avem, i dupd legea noastra

dator este s moard, cad s'a facut pe sine Fiu
al lui Dumnezeu". lar dacd a auzit Pilat acest
cuvant, mai mull s'a temut. Si a intrat in divan
iardsi si a zis lui Iisus : De unde esti tu ?" Iar
Iisus rdspuns n i-a dat lui. Deci a zis Pilat lui
Mie nu-mi grdiesti? Au nu stii cd putere am .
Iudeii :

.gek:

74

C,

sd te rastignesc i putere am s te slobozesc

Rdspuns-a lisus : N'ai avea nicio putere asupra
mea, de n'ar fi lost dat tie de sus. Pentru aceasta

celce m'a dat tie mai mare pdcat area, Dintr'aceasta cAuta Pilat sA-1 slobozeasca pe el. Iar
Iudeii strigau zicand : ,De vei slobozi pe acesta,
nu esti prieten Chesarului. Tot celce se face pe
www.dacoromanica.ro

268

sine imparat sta impotriva Chesarului". Deci

Pilat, auzind cuvantul acesta, a scos afara pe
lisus si a sezut pe scaun la judecata, in locul
ce se cheamA Pardosit cu petre", iar evreieste
Gavata".
$i era Vinerea Pastilor i ceasul ca la al saselea. $i a zis ludeilor : IatA imparatul vostru
Iar ei au strigat : Ia-1 I ia-1! rastigneste-I pe el !"

Zis-a lor Pilat : Pe imparatul vostru sa-1 rastignese ?" Raspuns-au arhiereii : N'avem imparat
fArd numai pe Chesarul". Deci vazand Pilat ca
nimic nu foloseste, ci mai mai% galceava se
face, luand apa, si-a spalat mantle inaintea norodului zicand : Nevinovatsunt de sdngele dreptului acestuia ; voi veti vedea". $i raspunzdnd
tot norodul, a zis : Sdngele lui asupra noastra
-si asupra feciorflor nostri I".
Deci Pilat, a judecat sa se facA cererea lor.
$i a slobozit lor pe cel aruncat in temnit pentru
zarva i .ucidere, pe care-1 cereau ei, iar pe
lisus 1-a dat dupa voia Im.
$i dacA 1-au batjocorit pe dansul, au dezbra-

cat de pe el hlamida i 1-au imbracat in hainele

sale si 1-au dus pe dansul sa-1 fastigneasca.
6. Pe drumul crucii (Matei 27, ..; Marcu 15,

-n;

Luca 23, 28M3 ; loan 19, 17).

$i ducandu-si crucea sa, au esit ia locul ce se

cheamA al Capafanii, care se zice pe evreieste
Golgota. $i esind afarA, au aflat pe un om Chirinean, anume Simon, ce trecea venind din farina, tatAl lui Alexandru si al lui Ruf ; pe acesta
www.dacoromanica.ro

269

1-au slit i au pus pe el crucea ca s'o shod dupa:

lisus.

$i mergea dupa el multime multa de norod fl

de femei, care plAngeau si se tanguiau pentru
dAnsul. $i intorcandu-se lisus catre ele, a zis

Fiicele Ierusalimului, nu ma plangeti pe mine,

ci pMngeti-va pe voi I pe fiii vostri I CA WA,.
vin zile in care vor zice : Fericite suntcele sterpe
si pantecele care n'au glad i tatele care n'au
aplecat. Atunci vor incepe a zice muntilor : cadeti peste noi ; i dealurilor: acoperiti-ne pe noi.
CA de fac aceasta cu lemnul cel verde, dar cu
cel uscat ce va fi ?"
$i duceau impreuna cu el si alti doi facatoride-rele, sd-i pearza. $i venind la locul ce se numeste Golgota, care se zice locul Capatanei, I-au
dat lui sa bea yin amestecat cu mime si cu
fiere, i gustand, nu vrea sal bea.
7. Rfistignirea. (Matei 27,

; Marcu 15, . ;

Luca 23, -; loan 19,

Acolo l-au rastignit pe el si pe facatorii-derele, unul deadreapta i altul deastdnga, si in

mijloc pe Iisus. $i s'a implinit Scriptura care
zice : $i cu cei lard de lege s'a socotit". lar lisus
zicea : _Cadge, iarta-le lor, cd nu stiu ce fac".
$i impartind hainele lor, au aruncat sorti. far
ostasii, daca au rAstignit pe Iisus, au luat hainele lui si au facut patru parti, fiecarui ostas o
parte, si camasa ; si era camasa necusutA, de
sus tesuta peste tot. $i au zis Mire dansii : Sa
nu o sfasiem, ci sa aruncam sorti pentru dansa
www.dacoromanica.ro

270

a caruia va fi ; ca sa se implineascl Scriptura

ce zice : Impartit-au hainele mele lor i pentru
catnap mea au aruncat sorti". Deci osta0i acestea au facut. Si seznd, ii pazeau pe el acolo,
i era ceasul al treilea.
$i a scris Pilat i titlu 1 1-a pus pe cruce. $i
:5 7Cs.,

a,

V ., -of

g'

rII

at. it,57;tirelij
era scris : lisus Nazarineanul, Impdratul ludellor.

Si pe acest titlu multi din Iudei 1 au cetit, c'aci

era aproape de cetate locul unde s'a rastignit
Iisus. $i era scris evreiqte, elineste i latineste.
Deci arhiereii ludeilor au zis lui Pilat : Nu scrie
Impdratul ludeilor, ci cum ca el a zis: Impdrat

sunt al ludeilor". liaspuns-a Pilat : Ceiace am

scris, am scris".
www.dacoromanica.ro

271

Iar ceice treceau II huleau pe dansul, cratind

cu capetele lor i zicand :

! celace strict biserica

si in trei zile o zidesti, mantuieste-te pe tine insuti; de esti Fiul lui Dumnezeu, pogoard-te de
pe cruce". Asisderea Inca si arhiereii, batjocorindu-1 impreund cu arturarii si cu Muth si
cu fariseii, ziceau : Pe altii a mantuit, iar pe

sine nu poate sa se mantuiasca ? De este impdrat al lui Isfail, pogoare-se acum de pe cruce
si sa credem inteinsul. Nadajduia spre Dumnezeu ;
izbaveascd-1 acum pe dansul, de-I voieste pe el,
ea a zis cd Fiul lui Dumnezeu sunt".

Si ii Menu ras de dansul i ostasii, apropiindu-se si of et aducandu-i lui i zicand : De esti

tu imparatul Iudeilor, mantuieste-te pe tine insuti". Asisderea i unul din talharii cei rstigniti
Ii hulea pe dansul zicand : De esti tu Hristosul,
mantuieste-te pe tine si pe noi !" Iar rdspunzand
cellalt, ii certa pe el, zicand : Nu te temi tu de
Dumnezeu ca inteaceiasi osanda esti ? $i noi
dupd dreptate, cd cele vrednice dupd faptele
noastre Mani, iar acesta niciun ran n'a lacer.
$i zicea lui lisus : Pomeneste-ma, Doamne,
cand voi veni intru imparatia ta V $i Iisus i-a
zis lui : Amin zic tie, astzi vei fi impreund cu
mine in rai I"

$i era ca la al saselea ceas,

intuneric s'a
facut peste tot pamantul pand la al noudlea ceas.
,$i soarele s'a intunecat.
5i erau acolo i femei multe, privind de departe, care merseserd dupd Iisus din Galileia,
slujind lui, care, si cand erau in Galileia, meri

www.dacoromanica.ro

272

geau dupd el si slujeau lui, i altele multe, care

se suisera cu el in lerusalim. $i sta latiga crucea
lui Iisus, mama lui, i sora mamei lui, Maria a
lui Cleopa, mama lui Iacov celui mic si a lui
Iosi, si Maria Magdalina si Salomi, mama fiilor
lui Zevedei.
Deci Iisus, vazand pe maica sa i pe ucenicul
pe care-1 iubea, stand, a zis mamei sale : Femeie, iata pe fiul tau :" Dupd aceia a zis ucenioului : Tata pe mama ta I" $i dintru acel ceas a
luat-o pe dansa ucenicul intru ale sale.
Iar in ceasul al noualea, a strigat Iisus cuglas
mare zicand : Eli, Eli, lama sabahtani ? adica :
,,Dumnezeul meu, Dumnezeul meu :pentru ce
1

m'ai lasat?" Iar oarecare din ceice stau acolo,

auzind, ziceau : Pe Ilie striga acesta".
pupa' aceia, stiind lisus ca toate s'au savarsit,
ca sa se implineasca Scriptura, a zis : Mi-i sete".
$i era acolo un vas plin de otet ; i indata alergaud unul dintrinsii i land un burete, 1-a umplut de otet, i puindu-1 intr'o trestle, 1-a adapat

pe el. Iar ceilalti ziceau : Lasa sa vedem, au

veni-va Ilie sd-1 mantuiasca pe el ?"

Deci, daca a luat lisus otetul, a zis : Savarsitu-s'a !" $i strigand cu glas mare, a zis : Parinte, in manile taie imi incredintez duhul meu"
$i plecandu-si capul, si-a dat duhul.
$i iata, catapeteasma bisericii s'a rupt in doud
de sus pans jos, si pamantul s'a cutremurat si
petrele s'au despicat, i mormintele s'au deschis
si multe trupuri ale sfintilor, ce adormiserd, s'au

www.dacoromanica.ro

273

sculat ; i esind din morminte, dupd invierea lui,

au venit in &Arita Cetate i s'au ardtat multora.

$i vdzand sutasul, celce sta in preajma lui, cd

asa strigand si-a dat duhul, a slava pe Dumnezeu si a zis : Cu adevdrat, omul acesta fiu
al lui Dumnezeu a lost" ; i ceice erau Impreund
cu el, pdzind pe lisus, vdzand cutremurul i cele
ce s'au fAcut, s'au infricosat foarte zicand : Adevdrat, Fiu al lui Dumnezeu a fost acesta".
$i tot norodul ce venise impreund la priveala
aceia, vdzand celece se fcuserd, bdtandu-si piepturile lor, se intorceau. $i stau toti cunoscutii lui
de departe, i femeile care veniserd dupd el din
Galileia, privind acestea.
8. Scobornrea de pe cruce i ingroparea lui Hsu&
(Matei 27, 578! Marcu 15, 1247 ; Luca 23, 50'50 ; loan 3142)

1. Iar Iudeii, ca sd nu rdmaie pe cruce trupurile SambMa, de vreme ce Vineri era (ca era
mare ziva Sambetei aceleia), au rugat pe Pilat
ca sa le zdrobeasca lor fluierile i sd-i ridice. Deci
au venit ostasii i celui theta i-au zdrobit fluierile si celuilalt ce s'a rdstignit impreund cu el.
lar la Iisus venind, dace i-au vizut pe el cd
atunci murise, nu i-au zdrobit lui fluierile, ci unul
din ostasi cu sulita coasta lui a impuns i indata
au esit singe i apd. $i celce a vazut a mArturisit i adevdrat este marturisirea lui, i acela
stie cd adevarate zice, ca i voi s credeti. Ca
s'au facut acestea, ca sd se implineascd Scriptura:
Os nu se va zdrobi dintr'insul. Si iardsi altd
18

www.dacoromanica.ro

274

Scripturd zice :
puns.

Vedea-vor pe care 1- au im-

2. $i iatd, seard fdcandu-se, de vreme ce era

Vineri, care este mai nainte de Sambata, a venit
un om bogat din Arimateia, oras al Iudeilor, numele lui losif, barbat bun si drept, sietnic cu
bun chip, care si el fusese ucenic al lui Iisus, dar
intr'ascuns, pentru frica ludeilor, (acesta nu se insotise la sfatul i fapta lor), care si el astepta
imprMia lui Dumnezeu, si indraznind, a intrat Ia
Pilat si a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s'a mirat
de a murit asa curand. $i chemdnd pe sutasul,
1-a intrebat pe dansul de a murit de mult. $i intelegand dela sutasul, a ddruit lui losif trupul.
$i a venit i Nicodim, celce venise la lisus noaptea mai nainte, aducand amestecdturd de smirna
si de aloi, ca la o sutd de litre. $i au luat trupul
lui Iisus. $i Iosif, cumpardnd giulgiu i pogordndu-1 pe el, I-a infasurat cu giulgiul, si I-au lint
luit pe el in giulgiuri de mirezme, precum este
obiceiul Iudeilor a ingropa. $i era gradina in locul unde s'a rdstignit, si in gradina mormant nou,
care era sdpat in peatra, intru care nimeni niciodata nu se pusese. Deci acolo, pentru Vinerea
ludeilor, cad aproape era mormantul, au pus pe
lisus. $i prvlind o peatra mare pe usa mormdntului, s'au dus. $i era ziva de Vineri si se lumina
spre Sambata. $i erau acolo Maria Magdalina si
cealalta Marie, *nand in preajma mormantului.
$i au vdzut mormantul si cum s'a pus trupul lui.

$i intorcandu-se, au &it mirezme i miruri, si

Sambata s'au odihnit MIMI prune&

www.dacoromanica.ro

275

99. Sambata Patimilor

(Matei 27,

I
61 -013.

Iar a doua zi, care este dupa Vineri, s'au adu_nat arhiereii i fariseii la Pilat, zicind : Doamne,

adusu-ne-am aminte ca inselatorn1 acela a zis,

inca Hind viu : Diva trei zile ma voi scula". Deci

porunceste sa se intareasca =Marital pana a

treia zi, ca nu cumva, venind ucenicii lui noaptea,

sa-1 lure pe el si sa zica norodului ca s'a sculat

din morti, i va fi ratacirea cea de apoi mai rea
deck cea dintai." Zis-a lor Pilat : Aveti straja,
mergeti de intariti cum stiti !". lar ei, mergind, au
Intarit mormantul, pecetluind peatra impreund cu
straja.
CAPITULUL IX.

Invierea Domnului.
100. In dimineata zilei de Duminicd. Aflarea
Invierii.
(Matei 28-8; Manx 16, ,-, ; Luca 23, 56 0 24, r ;
loan 20, J.

$i iata, cutremur mare s'a facut, ca ingerul

Domnului, pogorandu-se din cer i venind, a pra-

valit peatra de pe usa i edea deasupra ei. $i

era vederea lui ca fulgerul, i Imbracamintea lui
alba ca zapada. $i de frica lui s'au cutremurat
.ceice pazeau i s'au facut ca niste morti.
Iar Sambata tarziu, Mtn] ceiace lumina spre

www.dacoromanica.ro

276

una a Sambetelor 9, au venit Maria Magdalina

cealalta Marie a lui Iacov, 1 Salami sa vadd

-:`;41

I. Circintale

a, in graial remora se de a/i trigeamnfi

diimbeird arzw, pe viral sJ lumina *prig siva cea amid.%a seiptdmnii, adici : epre Duminic. Muriel veneau femeile la mormfint.

www.dacoromanica.ro

277

mormantul, si au cumparat mirezme ca sa mearga

sa-1 unga pe el. $i foarte de dimineata, Inca

intuneric fiind, aducand mirezmele celece gatise,
au venit la mormant rasdrind soarele. i zicea
una catre alta Cine va pravali noua peatra
de pe usa mormantului r $i cautand, au %rant
peatra pravalita, si era mare foarte. $i intrand,
n'au aflat trupul Domnului Iisus. Deci Maria Mag-

dalina a alergat si a venit la Simon Petru si la

cellalt ucenic, pe care-1 iubea Iisus, i le-a zis lor :

Au luat pe Domnul din mormant si nu stim

unde 1-au pus pe el.
$i a lost, cand se mirau ele de aceasta, latA,
doi barbati au stdtut inaintea lor in vesminte
stralucitoare. $i infricosandu-se ele, plecandu-si
fetele la clamant. au zis catre dansele : Nu va
temeti voi, cad stim ca pe Iisus cel rastignit

cautati. Ce cautati pe cel viu cu cei morti? Nu

este aici, ci s'a sculat, precum a zis. Aduceli-v

aminte cum a zis voua, Inca find in Galileia,

zicand cd trebuie sa se dea Fiul Omului In
manile oamenilor pacatosi i sd se rastigneasca
si a treia zi sa invieze. Veniti de vedeti locul
:

mule a zacut Domnul. S idegrabd mergand, spuneti ucenicilor lui i lui Petru, ca s'a sculat din
morti,

i lath, va merge mai nainte de voi in

11 yeti vedea pe dansul, precum

a zis voua ; iata, am spus voua.

Galileia ; acolo

101. Petru i loan la mormnt.

(Luca 24, ; loan 20, cd),
Si si-au adus aminte de cuvintele lui, i esind

www.dacoromanica.ro

278

degraba dela mormant, cu fried i cu bucurie

mare, au alergat sa vesteasca ucenicilor lui. Deci
au esit Petru i cellalt ucenic i veneau la mormant. i alergau amandoi Impreuna, i cellalt
ucenic a alergat inainte, mai curand decat Petru,
si a venit mai intai la mormant. $i pIecandu-se,
a vazut giulgiurile zacand, dar n'a intrat '). A
Venit si Simon Petru, urmandu-i lui, si a intrat
In mormant si a vazut giulgiurile zacand, si
mahrama care a lost pe capul lui, nu cu giulgiurile zacand, ci deosebi invaluita intr'un loc. Deci
atunci a intrat i cellalt ucenic, care venise intdi

la mormnt, si a vazut g a crezut. Ca Inca nu

stiau Scriptura, ca trebuia sa invieze el din morti.
$i s'au intors ucenicii iarasi la ai sai. $i Petru s'a
dus de acolo, mirandu-se intru sine de cele ce
se facuse.
102. lisus se arata Mariei Magdalinei.
(Marcu 16, 9 ; loan 20,

ar dupd ce a inviat lisus, dimineata, in ziva

cea (nigh a saptamanii, s'a aratat intdi Mariei

Magdalinei, dintru care scosese sapte draci. lar

Maria sta la mormant, plangand afara, si plangaud, s'a plecat in mormant. $i a vazut doi ingeri in vesminte albe sezand, unul de catre cap
si altul de catre picioare, unde zacuse trupul lui
Iisus. $i au zis ei aceia Femeie, pentru ce
plangi 7" Zis-a lor : Pentruca au luat pe Dom1. Mormintele de atunci nu erau ea cele de azi, el ea o ciauti,
siipat In peatr, in care se putea intro.

www.dacoromanica.ro

279

nul meu si nu stiu unde 1-au pus pe dansul". Si

acestea zicand, s'a Tutors inapoi si a vazut pe
lisus stand, si nu stia ca Iisus este. Zis-a ei Iisus :
Femeie, ce plangi ? pe eine cauti ?" Iar ei, parandu-i-se cg este gradinarul, a zis lui : Doamne,
de I-ai luat tu pe el, spune-mi mie undel-ai pus
pe dansul, i eu 11 voi lua pe eP. Zis-a ei lisus :
Marie I" i intorcandu-se aceia, a zis lui: Ravuni", ce se zice Invatgtorule". Zis-a ei Iisus :
Nu te atinge de mine. ca. Inca nu m-am suit
la Tata!, ci mergi la fratii mei si le spune lor :
Ma sui la 'Fatal meu i Tatal vostru i ,pumnezeul meu i Dumnezeul vostru".

103. lisus se arat Sfintelor femei.

(Marcu 16, 9 ; Matei 28, 8-1).

Si acelea (remade) esind, au fugit dela mormormant, ca erau cuprinse de cutremur si de

spaimg i nimanui nimic n'au spus, ca se temeau,

si au alergat sg vesteascd ucenicilor lui. Si cand

mergeau ele s spuie ucenicilor lui, iata lisus
le-a intampinat pe dansele, zicand : Bucurati-vd !"
Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele lui n

s'au inchinat lui. Atunci le-a zis lor Iisus : Nu

v temeti I Mergeti i vestiti fratilor mei, ca sa
mearga in Galileia, i acolo ma vor vedea". Si
intorcandu-se dela mormant, au spus a cestea toate
celor 11 i tuturor celorlalti.

104. Necredinta apostolilor.

(Marcu 16, Ira ; Luca 24, 9.-11; loan 20, Id

Si a venit Maria Magdalina, vestind uceniwww.dacoromanica.ro

280

cilor, care pldngeau si se tanguiau, ca au vazut

pe Domnul i acestea a zis ei. $i aceia, auzind
ea este el viu si a fost vazut de dansa, n'au
crezut. Si intorcandu-se dela mormant i celelatte
temp, au spus acestea toate celor 11 si tuturor
celorlalti. $i s'au parut inaintea lor ca o minciuna
cuvintele lor, si nu le credeau pe dansele.

105. Vestea Invierii la Evrei.

(Matei 28,

1
11-15,

tar mergand ele, iata, unii din strejari'venind

au vestit arhiereilor toate cele ce
s'au facut. $i adunandu-se impreund cu batranii,
si sfat facand, arginti multi au dat ostasilor zicand : Spuneti ca ucenicii lui, noaptea venind,
1-au furat pe el, dormind noi. $i de se va auzi
aceasta la dregatorul, noi 11 vom potoli pe el si
pe voi fara de grija va vom face. Iar ei, luand
argintii, au facut precum i-au invtat. 51 s'a vestit cuvdntul acesta intre Iudei pand astazi.
In cetate,

106. lisus se arata la doi ucenici pe drumul

spre Emaus.
(Marcu 6, -,.; Luca 24, 18-46).

pupa aceia s'a aratat intealt chip la doi dintre dansii, care mergeau la o tarina. $i iata, doi
dintre ei mergeau inteaceiasi zi la un sat, care
era departe de Ierusalim ca la 60 de stadii, al
carui nume era Emaus. $i aceia vorbeau intre

sine de toate cele ce se intamplase. $i a fost,

cand vorbeau ei si se intrebau, i Josh; Iisus,
www.dacoromanica.ro

281

apropiindu-se, mergea impreuna cu dnii, iar

ochii lor se tineau, ca sa nu-1 cunoasca pe el.
$i a zis catre ei : Ce sunt cuvintele acestea de
care va intrebati intre voi mergand i pentru ce
sunteti tristi ?"

i raspunzand unul, al carui nume

era Cleopa, a zis catre el : Tu singur esti nemernic (strain) in Ierusalim si nu stii celece s'au

facut intru el in zilele acestea". a el le-a zis

lor : Care ? Iar ei au zis lui :" Cele pentru lisus
Nazarineanul, care era barbat prooroc, puternic
in lucruri si in cuvant inaintea lui Dumnezeu fi
a tot norodul ; cum I-au dat pe el arhiereii It
boierii nostri spre judecata de moarte i 1-au rastignit pe dansul. Iar noi nadaiduiam ca acela este
celce va sa izbaveasca pe Israil, ci cu toate acestea

a treia zi este astazi de cand s'au Mout acestea.

Ci i niste femei dintr'ale noastre ne-au spaimantat pe noi, care au lost la manecate la mormant, i neaftand trupul lui, au venit zicand cd
ci vedere de ingeri sa fi vazut, care zic c este

el viu. $i s'au dus unii dintre noi la mormant

si au aflat asa precum i femeile au zis. Iar pe
el nu 1-au vazut. $i el a zis catre ei : O nepriceputilor fi zabavnici cu inima a crede toatc ate
au graft vela proorocii I Au nu trebuia a patimi
acestea Hristos si a intra intru slava sa 1" $i incepand dela Moisi si dela toti proorocii, talcuia
lor din toate Scripturile celece erau pentru el.

a s'au apropiat de satul la care mergeau, si el

se facea a merge mai departe. $i 1-au indemnat
pe el ,zicand : Ramat cu noi, cad catre seara este
51 s'a plecat ziva". 51 a intrat sa ramaie cu damn.
www.dacoromanica.ro

282

$i a fost, cand a sezut el cu ei, luand panea, a

binecuvantat, i frangand, a dat Mr. $i Ii s'au
deschis lor ochii i I-au cunoscut pe dansul. $i
el s'a fAcut nevAzut de dansii. $i a zis unul care
altul : Au nu era inima noastrd arzand intru noi,

cand grdia noud pe cale

cand ne talcuia

Scripturile !".

107. lisus se

are to tuturor ucenicilor.

(Luca 24, Se43; loan 20, le2.9)

Si sculandu-se intr'acel ceas, s'au tutors in lerusalis si au aflat adunati pe cei 11 i pe ceice
erau cu dansii, care ziceau: S'a sculat Domnul
cu adevArat i s'a aratat lui Simon". 5i ei povesteau celece se fdcuse pe cale si cum s'a cunoscut de dansii intru frangerea panii. $i acestea
graind ei, hind seara in ziva aceia, care era cea
dintai a sAptdmanii, i usile fiind Incuiate, unde
ucenicii erau adunati de frica Iudeilor, a venit
lisus insusi si a statut in mijlocul lor si le-a zis
lor : Pace voila I" Iar ei spaimantandu-se si infricosandu-se, li se parea ca vad duh. $i le-a zis
lor : Cpunteti turburati p pentruce se suie ganduri inrinimile voastre ? Vedeti manile i picioarele mele ca insumi eu sunt. Pipifi-m i vedeti
cd duhul came si oase nu are, precum ma yedeti pe mine avand. $i acestea zicand, le-a aratat lor manile i picioarele i coasta sa, i s'au
bucurat ucenicii vAzand pe Domnul. $1 Inca necrezand ei de bucurie i mirandu-se, le-a zis lor :
Aveti ceva de mancare aid 7" Iar ei i-au dat
o parte de peste fript i dinteun fagure de miere.
www.dacoromanica.ro

28

$i luand, inaintea lor, a mancat. $i a zis lor t

Acestea sunt cuvintele pe care le-am grail catre
voi, Inca Hind cu voi, ca trebuie e se plini toate
cele scrise in legea lui Moisi i in prooroci si in
psalmi pentru mine". Atunci Ie-a deschis mintea
lor ca sa inteleaga Scripturile. Si le-a zis lor
Asa este scris i asa trebuia sa patimeasca Hristos si a treia zi sa invieze din morti, t sa se
propoveduiasca intru numele lui pocainta i iertarea pacatelor in toate neamurile, incepand dela Ierusalim. Iar voi sunteti marturii acestora. $1
iata, eu trimet Idgkininta Tatalui meu intru voi,
iar voi sedeti in cetatea Ierusalimului, pana ce
va yeti imbraca cu putere de sus.
Deci le-a zis lor Iisus iarasi : Pace voud Precum m'a trimes pe mine Tata], l eu va trimet
pe voi". $i acestea zicand, a suflat i le-a zis
lor Luati Duh Slant. Carora veti ierta pacatele

se vor ierta lor

carora le yeti tinea vor fi

tinute".

108. lisus se arat celor 11 i lui Toma.

(loan, 20, -).
lar Toma, unul din cei 12, care se zice Greaman", nu era cu dansii cand a venit Iisus. Deci
au zis lui ceilalti ucenici : Am vazut pe Domnul. Iar el le-a zis lor : ,,De nu voi vedea in
mantle lui semnul cuielor, si de nu voi pune
degetul meu in semnul cuielor, i de nu voi
pune mana mea in coasM lui, nu voi crede".
$i dupa 8 zile, iarasi erau inauntru ucenicii lui,
si Toma cu dansii. Venit-a Iisus, Hind usile inwww.dacoromanica.ro

284

cuiate, si a stAtut in mijloc si a zis : Pace voua".

Apoi a zis lui Toma : Adu-ti degetulthuincoace
vezi mantle mele, i adu mana ta, i o pune
in coasta mea, si nu fii necredincios, ci credin-

dos". $i a raspuns Toma si a zis lui : Doinnul

meu i Dumnezeul meu!" Zis-a Iisus lui : Pen:

truca m'ai vaunt pe mine, Tomo, ai crezut; fericitl
ceice n'au vAzut si au crezut". Multe Inca i alte

semne a facut lisus inaintea ucenicilor sal, care

nu sunt scrise in cartea aceasta ; iar acestea s'au
scris ca sa credeti ca Iisus este Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, i crezand, viata sa aveti intru numele lui.

109. lisus se arat apostolilor la lacul Genisaretului.

tMatei, 28, ; loan' 21, 1-14).

Jar cei 11 ucenici au mers in Galileia. Dupd

acestea iarAi s'a aratat pe sine lisus ucenicilor
sal la Marea Tiberiadei, i s'a aratat asa. Erau
impreund Simon Petru i Toma, care se zice
GeamAn i Natanail, cel din ucenicii lui.; $i le-a
zis lor Simon Petru : Ma. duc sA flues ,peste".
Zis-au ei 1M Mergem i noi impreuna cu tine".
$i au iesit i s'au suit in corabie indata, i luteacea noapte n'au prins nimic. Iar daca s'a facut
dimineat A, a statut lisus la tarmuri, dar nu stiau
ucenicii ca Iisus este. Deci a zis lor Iisus : ,,Fiilor,

nu cumva aveti ceva de mancare"? Flaspuns-au

lui : Nu'. Iar el a zis lor

Aruncati mreaja

deadreapta parte a cordbiei i yeti alIa". Si au

aruncat si nu mai puteau sa o traga pe ea de

www.dacoromanica.ro

285

multimea pestilor. Zis-a drept aceia ucenicul

acela, pe care-I iubea Iisus, lui Petru : Domnul

este". Iar Simon Petal, auzind cd Domnul este,

s'a Indus cu iota (c era gol), i s'a aruncat

in mare. lar ceilalti ucenici cu corabioara au
venit, (cad nu erau departe de pamant, ci ca
la. 200 de coti), tragand mreaja cu petii. Deci,
daca au iesit la pamant, au vazut jeratec
stand si peste pus deasupra i pane. Zis-a lor
Iisus : Aduceti din pestii care ati prins acum".
S'a suit Simon Petru si a tras mreaja la uscat,
plind de pesti mari : 153, si atatia hind, nu s'a
rupt mreaja. Zis-a lor lisus: Veniti de prani nimeni nu cuteza din ucenici sd-1 inziti !
trebe pe el : Tu cine esti ?" stiind c Domnul
este. $i a venit Iisus 0 a luat panea gi le-a dat
i pestele asisderea, Cu aceasta, acum a treia
oara s'a aratat lisus ucenicilor sai, dupd ce s'a
sculat din morti.
lor,

110.

Domnul agent din nou pe Petru in

vrednicia sa.

(loan 21, -),

Deci, daca au pranzit, a zis lui Simon Petru
Simone al lui lona, md iubesti mai mult decat
acestia"? Zis-a lui : Asa Doamne, tu tii ca te
iubesc". Zis-a lui iaras a doua card:, Simone
al Iui lona, ma iubesti ?" Raspuns-a lui : Asa
Doamne, tu tii c te iubesc" Zis a lui : Pastoreste oile mele". Zis-a ki a treia card : Simone
al lui Iona, ma iubesti ?

i s'a mahnit Petru ca i-a

www.dacoromanica.ro

286

zis Yeti a treia oara : Ma iubesti ?" $1 a zis lui :

Doamne, tu toate le stii; tu stii ca te iubesc". Zis-a

lisus lui ; Paste oile mele. Amin, amin, zic tie:

cand erai mai andr, te incingeai pe tine insuti,
si umblai unde vreai ; iar dupd ce vei imbatrani,
vei Intinde manile tale, si altul te va duce unde
tu nu voiesti". Si aceasta a zis, insemnand cu
ce moarte va slavi pe Dumnezeu. Si acestea
graind, a zis lui : Urmeaza mie". Iar intorcandu-se Petru, a vazut pe ucenicul pe care iubea
lisus mergand dupa el, care se si culcase la cind
pe pieptul lui i zisese : Doamne, cine este celace
va sa te vanda ?" Pe acela vAzandu-1 Petru, a
zis lui lisus : Doamne, dar aceasta ce ?" Zis-a
Iisus lui : De voi vrea sa ramaie acesta pana voi
veni, ce-ti este tie ? Tu urmeaza. mie". Deci a
iesit cuvantul acesta intre frati, ca ucenicul acesta

nu va muri, i n'a zis Iisus lui : Nu va muri, ci

De voi vrea sa ramaie acesta pana voi veni, ce-ti
este tie ?" Acesta este ucenicul care marturiseste
pentru acesta si a scris acestea, i tiu ca adevarata este marturisirea lui. Sunt Inca i allele
multe Gate a facut lisus, care, dace s'ar fi scris
ate una,nici in lumea aceasta mi se pare cd n'ar

incept cartile ce s'ar fi scris.

111. Cele din omit mated ale lui lisus.

(Matei 28, IC20 ; Marcu 16, -).

Iar cei 11 ucenici au mers in Galileia, in

muntele unde le-a poruncit lor Iisus. Si vazandu-1

www.dacoromanica.ro

287

pe el, s'au inchinat lui, iar unii s'au indoit $i

apropiindu-se Iisus, le-a graft lor zicand : Datumi-s'a loath puterea in cer i pe pAmAnt. Drept

aceia, mergand in toata lumea, propoveduiti

evanghelia la toatA zidirea i nvta4i toate
neamurile, botezdndu-i pe ei in numele Tatalui
0 al Fiului si al Sfantului Duh, invatandu-i sd
pazeasca toate cafe am poruncit vou. Celce va
crede si se va boteza, se va maIntui; iar celce
nu va crede, se va osandi. $i celor ce vor crede
aceste semne vor urma: intru numele meu draci
vor scoate, in limbi pout vor grai, serpi vor lua,
i de vor bea ceva de moarte, nu-i va vatama
pe ei, pe bolnavi manile isi vor pune si bine
le va fi. $i lath, eu cu voi sunt in toate zilele,
Wind la sfdrsitul veacului.

112. Iisus se arat in lerusalim.

(Marcu 16,-u ; Luca 24, 4C49)

lar dupa aceia, sezand ei, cei 11, Ii s'a artist

si a imputat necredintei lor i impetrith inimii,

a celor ce au vazut pe el ca a inviat, n'au

crezut. $i le-a zis lor :

Acestea sunt cuvintele care am grail care

voi, inca fiind cu voi, cd trebuie a se implini
toate cele scrise in legea lui Moisi 0 in prooroci

si in psalmi pentru mine. Atunci le-a deschis

mintea for ca sa inteleaga Scripturile. $i le-a zis
lor : Asa este scris i asa trebuia s ptimeasca
Hristos si a treia zi s invieze din morti, i sa
se propoveduiasca intru numele lui pocainta

www.dacoromanica.ro

288

iertarea pacatelor in toate neamurile, incepand

dela Ierusalim. Iar voi sunteti marturii acestora.
$i iata, eu trimet fagaduinta Tatalui meu intru
voi, iar voi sedeti in cetatea Ierusalimului, pana
ce va yeti imbraca cu putere de sus.
113. Inltarea Domnului.
(Marcu 16, -; Luca 22, -.

Si i-a scos pe ei afara pana in Vitania,

ridicandu-si manile sale, i-a binecuvantat pe dansii.

Deci Domnul, dupa ce a grail cu dansii, cand

i-a binecuvantat pe ei, s'a departat dela dansii
si se Malta la cer si a sezut deadreapta lui
Dumnezeu. lar ei, inchinandu-se lui, s'au Tutors

in Ierusalim cu bucurie mare. Si erau in toata

vremea in biserica, laudand i binecuvantand pe
Dumnezeu. Iar ei, esind, au propoveduit pretutindenea, Domnul impreuna lucrand i cuvantul
adeverindu-1, prin semnele ce urmau. Amin.

GREELI DE INDREPTAT
Cu incepere dela 76, pag. 165, s'a strecurat
gresala ca doua poarta tot nr. de 75, si aceasta
gresala merge asa pand la sfarsit. Cititorul poate
Indrepta aceasta gresala, dar poate visa i asa,
cad nu supara ochiul, socotind pe al doilea 76, cel
gresit, ca 76 bis. Deci in total sunt 114 , in loc
de 113, cum a esit din pricina numaratorii gresite.
Cuvintele Multe inca i altele binevestea norodului maogaindu-1" dela pag. 32 se vor pune la
sfarsitul 13, pag. 36.

www.dacoromanica.ro

TABELA CUPRINSULUI
Fag.

Prefara

PARTEA I

DELA INCEPUTUL POVESTIRII PANA LA EIREA

DOMNULUI LA LUCRUL PROPOVEDUIRH
CAPITULUL I.

Povestirea Evangheliel Inainte de Nasterea

Domnului
1. Inceputul Evangheliei
.
.
. 2. Iisus, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu
3. Vestirea Nasterii Sfantului loan Botezatorul

9
10

. 4. 13unavestire

13
15
16
18

- 5. Sfanta Fecioara Maria se duce la Elisaveta

6. Nasterea Sfantului loan Botezatorul
.
. 7. Stromosii Domnului Hristos dupa trup

11

.
.

CAP1TULUL IL

Viata Domnulul Hristos Oita la inceputul propoveduirii Sale

8. Nasterea Domnului Nostru lisus Hristos .
.
. 9. AduCerea lui lisus in biserica. Intampinarea lui de
catre Simeon si Ana
.
.
.
. 10. Magii dela Rasarit
.
.
.
.
11. Fuga in Egipt. Uciderea pruncilor
.
. 12 lisus la varsta de 12 ani in lerusalim

www.dacoromanica.ro

20
24
26
28
30

290
PARTEA

11

VIATA LUI IISUS, DELA PAIREA LA LUCRAREA

OWEASCA. PANA LA FLORIL

CAPITULUL Ill.

Inaintea propoveduirii Mantuitorului, Lucrarea

Sfantului loan Botezatorul.
,13. Propoveduirea Slantului loan Botezatorul
.
. 14. Botezul lui lisus. Shirt neamului sau dupa Sfantul
Luca

.
.

.
Postut i ispitirea lui lisus
.
16. Noua martunsire a lui loan despre lisus inaintea
solilor Evreilor din lerusalim
.
.
. 17. Cei dintai ucenici ai lui lisus
.
.
.
. 18 Nunta din Cana Cabin&
.
.
.

15.

Pag.
33
36
38
39
41

43

CAPITULUL IV.

Intaiul Pate al Donna lui.

19. Alungarea vanzatorilor din biserica

45

. 20. Vorbirea lui lisus cu Nicodim .

. 21. loan si ucenicii sai
.
.
.
.
. 22. lntemnitarea lui loan .
.
. 23. Vorbirea lui lisus cu Samarineanca
.
. 24. Noua intoarcere a lui lisus in Galileia. Vindecarea
slujitorului imparatesc
.
.
.
. 25. Venirea lui lisus dela Nazaret la Capernaum
.
26 Chernarea celor dintai apostoli din Galileia
.
. 27. Minunile lui lisus in Capernaum. Vindecarea unui
indracit si a soacrei luiPetru. Multe alte minuni.

46
48
50

28. Intaia propoveduire in Galdeia. Pescuirea minunata.

Vindecarea unui lepros
.
.
29. Vindecarea slabanogului din Capernaum
.
. 30. Chemarea lui Matei la apostolie. OspaMI din casa
acestuia. Invataturile date atunci
.

. 31. Intrebari despre post. Vinul nou In foi vechi

. 32. Femeia bolnava de scurgerea sangelui. Vindecarea

filo& lui lair
, 33. Vindecarea a doi orbi si a unui mut
.

www.dacoromanica.ro

51
5E

57
59
59
61

64

66
67

68
70

- 291 CAPITULUL V.

Anul II din lucrarea Domnului Hristos pe Omani

Dela Pa*tele al II-lea Edna la al III-lea.

,..:

Pill?.

34. Vindecarea slabanogului dela scaldMoarea Vitezda..,

. 35. Invatatura lui lisus despre inviere
.
.
. 36 Legatura lui lisus cu 'fatal ceresc. Dumnezeirea sa.
. 37. Intoarcerea iar In Galileia. Zmulgerea spicelor .
. 33. Vindecarea omului cu mana uscata. lisus savarseste
.
multe minuini
.
. 39. Alegerea a 12 apostoli
. 40. Cuvantarea de pe Munte
1. Fericirile
2. Vaiurile

.
.

3. Sfinnrea apostolilor
4. Implinirea legii
.
5. lertarea nedreptatilor
.
6. Curatia. Zminteala. Despartenia
7. Juramantul
.
8. lubirea vrajmasilor .
.
9. Milostenia si rugkiunea
.
10. Postul
.
.
11. Adevaratele contort
12. Curatia gandului
.

76
79
79
80
81

89
82
83
84
85
55
86
89
89
89
90

.
.
.

13. Trebuie sa urmam numai lui Dumnezeu

14. SA ne infranam a judeca pe atilt
.
15. Puterea rugaciunii
.
.
.
16. Calea cea stramta si proorocii cei mincinosi.
17. Insemnatatea faptelor
.
.
41. Vindecarea slugii suta,ului
.
.
.
. 42 Invierea fiulut vaduvei din Nain
.
. 43. Trirnesii lui loan Boterttorul la lisus
.
44. Femeia cea pacatoasi
.
.
. 45. Sfintele femel
.
.
.
. 46. Vindecarea unui indrarit orb si mut. Barfeala farisei or. Pcatul frnpotriva Duhului Slant
.
. 47. Semnul lui lona. Duhul cel necurat
.
.
. 48. Mama si rudeniile lui lisus
.
.
.
. 49. Invatatura in pilde. Pilda Samanatorului .
.
. 50. Pilda neghinei, a musturului si a aluatului
.

www.dacoromanica.ro

73
74
75

71

91

92
92
93
94
96
96
9l
101

102
104
106
106
109

- 292

51. Pildele comorii ascunse in larina, a margaritarului rn a

111
.
si a navodului
.
112
, 52. Potolirea furtunii
113
. 53. lndracitii din Gadara .
115
. 54. lisus dispretuit in Nazaret
.
116
. 55. Noua lucrare in Galileia
56 Trimeterea apostolilor la propm eduire. Instiintarile
date lor de lisus
.
116
.
1. Campul de lucru al apostoliei lor
11C
.
117
2. Chipul izbandirii
.

3. Purtarea fata de primirea care li se face

117

4. Greutatile i prigonirile
5. Increderea in Dumnezeu

117
119
119

.
.

6. Nevoia de lupta si de lepadare de sine

7. Rasplata fagaduita celorce primesc ori asculta
.
pe apostoli.
.
57. Uciderea Sfantului loan Botezatorul
. 58. Intoarcerea apostolilor. Intaia inmultirea a panilor.
.
.
, 59. lisus merge pe mare .
.
.
.
.
, 60. lisus Ponea vietii
.
, 61. lisus dezvaluie fatarnicia fariseilor

121

121
12

125
127
133

CAPITIMUL. VI.

Anal III din lucrarea Domnului Hristos pe pamint.

Dela Pa*tele al III-lea pana la Florii.
62. Femeia Cananefana
.
.
.
.
.
, 63. Vindecarea surdo-mutului din Decapoli .
.
64 A doua mmultire a panilor
. 65. Sosirea la Dalmanuta. Semnul lui loan. Aluatul
fariseilor

.
.
, 66. Vindecarea orbului din Betsaida
.
.
. 67. Maturisirea lui Petru la Ceiareia
, 68. lisus vesteste intaia oara despre patima Sa. Purtarea

crucii

.
.
69. Schimbarea la fata
.
.
, 70. Vinde area lunaticului .
.
.
, 71. Mantuitorul prezice din nou patima Sa. Banul dajd ei
. 72. Invataturi felurite despre: 1. Datoria calor mari de
a fi ca cei mici ; 2. Despre zmmteala si ()ma

www.dacoromanica.ro

137
138
139

140
142
14..
143
145

17
149

- 293
perduta ; 3. Despre dolana frateasca ; 4. lerlarea pair.
nedreptatilor
.
.
.
150
1. Ucenicii sunt munciti de gauche maririi
150
2. Pacatul zmintelei. Pilda cu oaia pierduta
.
151
3. Mustrarea frateasca
.
153
4. leriarea jignirilor si a nedreptatilor indurate
154
73. Datoria noastra catre Durnnezeu
.
.
155
. 74. Rudeniite lui lisus ii indeamna sa mearga la lerusal m

a 75. Cei 10 leprosi .

. 76. lisus la sarbatoarea carturilor

.
.

157

1. Iuvatatura Sa dumnezeiasca
2. lisus i calcarea Sambetei .
3. Dumnezeirea chemarii lui

157
158
138
159
159

4. Apropiata plecare a lui lisus din lume

5. lisus izvorul vietii
.
6. Simtirea multimii .
Sfatul Evreilor
S. Femeia pacatoasa
7.

156
157

160
160
160

9. lisus lumina lunni i impotriva fariseilor

10. lisus vesteste intoarcerea sa catre Parintele
11. Adevarata slobozenie
12. Diavolul uciga i Tatal Ininciunii
.
.
13. Dumnezeirea lui lisus
.
.
.
76. bis Vindecarea orbului din nastere
.
.
,. 77. Pastorul cal bun
.
.
.. 78. Trimiterea celor 70 de
cenici. O sindirea oraselor

161
162
163
164
165
165
168

nepocatte. Intoarcerea calor 70. A doua cu-

treierare prin ludeia

79 Pilda despre Samarineanul milostiv
80 Puterea rugaciunii
1. Rugaciunea Domnului
.
2. Pilda prietenului
.
.
3. Pilda judecatorului nedrept
4. Pilda vamesului si a fariseului
81. Marta si Maria
82. Ream lucrare a Domnului in Pereia
1. Mustrari impotriva fariseilor
2. Pilda bogatului neintelept .
.
3. Pilda slugilor veghetoare

170
.

.
.
.

.
.

www.dacoromanica.ro

.
.

172
174
174
174
174
175
176
176
176
178
178

294 PAC.

4. Focul din cer. Botezul suferintei

.
5. Pi Ida zmochinului fara rod
6. Vindecarea femeei garboabe
.
7: Poarta cea stramta
,
.
8. Vrajmasia lui Irod
.
9. Vindecarea bolnavului de
pica
.
10. Sa nu cautam locurile cele malts In adunari
11. Pi Ida calor poltiti la ospat .
.
12. Dispretuirea bunurilor lumii
.
.
13. Pi Ida turnului si a irnparatului razboinic
.
83, Iisus la sarbatoarea Inotrii in lerusalim
. 84. A doua lucrare a lui lisus in Pereia
.
1. Pi Ida oii si a drahmei pierdute
.
2. Pada fiului risipitor
.
.
.
3. Pilda iconomului necredincios
4. Pi lda saracului Lazar si a bogatului nenflostiv
5. Chipul venirii Imparatiei lui Dumnezeu si cum
va fi Imparatia lui cea vesnica
.
6. Nedesfacerea casatoriei. Fecioria
.
.
7. .Lasati pruncii sa vie la mine !"
.
8. Bogatul doritor de lata vesnica. Primejdia bogatiilor Plata celor ce urrneaza Domnului
.
9. Pilda lucrator) or viei
.
.
. 85. Invierea lui Lazar
.
.
1. Lazar prietenului Domnului, bolnav
2. Moartea lui Lazar
.
.
.
3. Iisus mangaie pe surorile lui Lazar
.
4. Domnul inviaza pe Lazar .
.
5. Urmarile invierei lui Lazar. Mania si uneltiele
Evreilor i fariseilor asupra lui lsus .
. 86. Mergerea lui lisus la orasul Efrem
.
1. fisus pleaca din Betanta
2. Plecerea la lerusalim. lisus vesteste Patima Sa
3. Cererea fitlor 111 Zevedei
.
4. Waal dela lerihon
.
5. Zacheu vamequl
.
.
6. Pilda rnnalelor
.
.
.

7. Cei doi orbi la Orel din lerihon

. 87. Ospatul de despartire

www.dacoromanica.ro

180

180
181
181
182
183

183
184
185
185
186
187
188

188
190
191

192
193
194
194
197
198
198
199
199
200
201
201
201
202

203
204
204
205
206
207

295 PARTEA

111

INCHEIEREA LUCRARII DOMNULUI IN IERUSALIM. PATIMA, INVIEREA I INALTAREA SA.

rAPITITLUL VII.

Dela Emil pana la Patima Domnului.

88. Mergerea dela Vitania la lerusalim
.
.
1. La Vitfaghi
.
.
.
2. Intrarea Domnului cu marire in lerusalim
.
3. lisus plange asupra lerusalimului
.
.
4. Alungarea Schimbatorilor din templu
.
5. Pagani, cari doresc sa vada pe lisus
.
6. lisus se turbura. Olasul din cer
.
.
7. Invartosarea inimii Evreilor
.
.
.
8. Adanca descoperire
.
.
.
.
89. Lunea Patimilor
.
1. Blestemarea zmochinului
.
2. Sfatul Evreilor rere socoteala lui lisus
.
.
3. Pi Ida celor doi fii .
4. Pi Ida lucratorilor viei
.
.
5. Pi Ida despre cei poftiti la nunta
.
. 90. Ziva de Marti din Saptamana Patimilor .
1. Uscarea zmochinului
2. Banul dajdiei
3 Infrangerea saducheilor
.
4. Cea mai mare porunca
.
5. Hristos hul lui David
.
6. Mustrarea impotriva fariseilor
.
.
7. Banul vaduvei
.
.
8. lisus vesteste ruina templului
9. lisus prezice ruina lerusalimului si sfarsitul lumii.
.
10, Pi Ida calor 10 fecioare
.
11. Pi Ida talannlor
.
.
12. Judecata de apoi .
.
. 91. In Mercurea Patimilor .
.
. 92. Sfanta Cina. Ziva de Joi
1. Pregatirea
.
.
.
2. Spalarea picioarelor
.
.
3. Vanzarea lui luda
.
4. Taina Sfintei Impartasiri
.
5. luda descoperit din nou
.
.
6. Apostolii poltitori de marire

www.dacoromanica.ro

Pag.
209
209
210
211

212

213
213
214
215
216

216
216

222222222222122029004;31

220
221

223
224
224
227

228
228
233
234
235
237
238
238
239
240
241

242
243

296 93. Cuvantarea Domnului dup. SI. Cina

.
1, lisus vesteste plecarea sa. Porunca cea mare .
2. Domnul ves-este lepadarea lui Petru
.
.
3. Unirea cu lisus prat credinla
4. Unirea cu lisus prat dragoste
.
.
5. Roadele unirii cu lisus
.
.
.
6, Taria in prigoniri
.
7. Venirea Sfantului Dull
.
.
8. Rugaciunea arhiereasca a lui lisus .
.
.

rag.
244

244
244
245
246
248

249
250
252

CAPITULUL VIII.

Patima Domnului Nostra lisus firistos

94. In gradina Ghetsiumini
, 95. Prinderea lui lisus
.
.
96. lisus inaintea arhiereilor
.
, 97. Lepadarea lui Petru
, 98. Vinerea Patirnilor
.
.
1. lisus inaintea Sfatului Evreilor
2. luda se ucide
.
3. lisus inaintea lui Phut
4. lisus inaintea lui hod
5. Evreii vor pe Varava
6. Pe drumul Crucii
7. Rastignirea
8. Scoborarea de pe cruce

.
.

.
.

254
257
259
260
261

261

262
263

.
.

.
.

# 99. &IMAM Patimilor

264
265
269
269
273
275

CAPITULUL IX.

Invierea Domnului
100. In dimineata zilei de Dumineca. Mama Invierii
, 101. Petru si loan la mormant
. 102. lisus se arata Mariei Magdalinei
103. lisus se arata Slintelor femel
, 104. Necredinta apostotilor
105. Vestea Invierii Ia Evrei
106. lisus se arata la doi ucenici pe drumul spre Emaus
. 107. lisus se arata tutwor uceniulor
. 108. hsus se arata celor 11 si lui Toma
. 109, lisus se arata apostotilor la lacul
etului
.
. 110. Domnul aqua din nou pe Petru in vrednicia sa
. 111. Cele din urma aratari ale lui lisus
, 112. lisus se arata in lerusalim
, 113. Inaltarea Domnului
.
.
www.dacoromanica.ro
Oreseli de indrep
at .

275
277
278
279
279
280

280
282
283
284
285
286
287
288
288

www.dacoromanica.ro