You are on page 1of 13

3EL EDITURA

,
M MEDICALA

f ijII

ilili|lljiiiiii|i(illlll|i

COPILULUI ŞI
ADOLESCENTULUI

C. lULIANA DOBRESCU Şef de lucrări Catedra de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti PSIHIATRIA COPILULUI Şl ADOLESCENTULUI GHID PRACTIC 358634 B. 2003 .U. IAŞI EDITURA MEDICALĂ Bucureşti.I DR.

generalizarea. .ca adult.6. . prezenţi abilităţilor sociale interzice formularea diagnosticului de I M (228). incomplet. .la adult .vârsta mintală sub 3 ani. este lentă greoaie. La noi în ţară. îşi poate asigur. urmând apoi examinarea şi observarea clinică i comportamentului copilului cu IM. F72 întârziere Mintală Severă .gândirea. iar operaţiile gândirii (analiza.Deficienţă Mintală Uşoară. incomplet dezvoltată. F78 Alte forme de întârziere Mintală F 79 întârzierea Mintală fără precizare 5.îşi poate întemeia o familie. A întârzierea Mintală Uşoară . .alte denumiri .Ql 35—49: .94 PSIHIATRIA COPILULUI Şl ADOLESCENTULUI F70 întârziere Mintală Uşoară . nu putem utiliza criteriile DSM datorita limitelor imprecise şi utilizăm numii criterii ICD.Imbecilitate.a lt e denumiri: Arieraţie Mentală Uşoară.1. DESCRIERE CLINICĂ Fiecare dintre aceste entităţi are câteva caracteristici clinice specifice.la adult vârsta mintală de 9-12 ani. care ajuţi la orientarea terapeutică. .dezvoltarea a fost bună în grupul familial şi dacă este susţinut copilul dobândeşti limbajul scris. abstracţi zarea) se desfăşoară la nivelul inferior.· necesarul existenţei. sinteza.are grad minim de autonomie socială şi capacitate de autoconducere.Ql 50-69: .vârsta mintală de 6 -9 ani.alte denumiri . F 73 întârziere Mintală Profundă . chiar dacă Ql este sub 80. . poate desfăşura o activitate profesională simplă. F 71 întârziere Mintală Medie .l fiind legislaţia în vigoare şi nevoia de a decide uneori încadrarea într-o grupă ct handicap. . d. rămâne dependenţa de concret. Remarcă mai uşa . calculul matematic simplu.Deficienţă Intelectuală Severă.Debilitate Mintală.la adult vârsta mintală de 3-6 ani. . .Idioţie. . cunoştinţele generale echivalente celor ■ clase elementare. . .Ql sub 20: .Ql 20-34: .alte denumiri: Deficienţă Intelectulă Medie. .vârsta mintală la subiectul devenit adult este similară cu cea a copilului între T 10-12 ani. . superficial. Examenul psihometric cu determinarea Ql-ului ajută încadrarea într-una dintre categorii. diferenţierea. Uneori.Ql între 50-69.Deficienţă Intelectuală Profundă.

Psihopatologie clinică 95 . . elementele iţiale. lalie sau dizartrie.nu sunt capabili să ia decizii corecte pentru a putea locui singuri . pot recunoaşte litere sau cifre sau pot nge uneori să numere automat. . Procesele de generalizare. modestă. vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale.ebirile decât asemănările. De altfel. III. sunt irascibili. urări senzoriale. -copilul cu IM uşoară poate prezenta asociat: sindroame neurologice. Efortul de „sinteză" se reduce la descrierea fenomenlui. cu sintaxa deficitară. .aceşti subiecţi. întârziere Mintală Severă: Ql 20-34. elementele de legătură între fenomene. Atât IM moderată. .pot efectua o muncă necalificată automată. Nu poate sesiza cu uşurinţă corelaţiile între fenomene. pentru că nu poate face drarea în „genul proxim“.copilul cu IM uşoară. In Jaţii noi sunt dezorientaţi. rneră eronat sau incomplet însuşirile unor obiecte sau fenomene. insuficient. Are dificultăţi în a distinge ceva ce este iun" de ceva ce >.nu se pot oconduce. de cele mai multe ori. dezechilibre endocrine care pot îngreuna efortul de a face achiziţii lice. Limbajul i sărac. pot avea o vârstă mintală asemănătoare cu cea opilului între 3 -6 -7 ani. nu le pot rezolva decât cu scheme sau soluţii deja stente. într-o clasificare anterioară. ietate şi poate dezvolta reacţii depresive în condiţii de tensiuni în microclimat. sinteza simplificată. B. chiar dacă sesizează „diferenţa specifică".atenţia şi memoria: au oarecare stabilitate şi eficienţă în a se descurca în mediul dnjurător. întârzierea Mintală Severă Preferăm să le prezentăm împreună. .nu pot să-şi însuşească limbajul scris. . stereotipă sub supraveghere (are statut semiindependent social). copilul poate ajunge să se autovească la un nivel elementar cu „modelele de conduită“ învăţate. II. Oligofreniile erau împărţite în trei îgorii: Oligofrenie gradul I. dat fiind faptul că diferenţa dintre ele este te mică. uneori dizartric sau dislexic. abstractizare nu există sau sunt extrem de limentare. . Efortul de „a defini“ este dificil. . ostilitate. deveniţi adulţi. .sfera emoţională este săracă dar se exprimă uneori cu violenţă. opoziţionism.dacă a primit îngrijirile şi suportul necesar. cât şi IM severă se caracterizează prin următoarele: . întârzierea Mintală Medie C. precum instabilitate psihomotorie. .gândirea este concretă. Ulterior DSM şi ICD au subîmpărţit Oligofrenia dul II în două subgrupe: I. agresivitate. Sesizează cu uitate sau chiar nu sesizează absurdul. ste „particular". pot rezolva doar probleme de sortare. II. malformaţii. are şi tulburări emoţionale şi/sau de iportament. La proba de sortare şi clasificare după criterii iculare eşuează frecvent. Sesizează cu uitate „ideile principale“.au limbaj sărac. întârziere Mintală Medie: Ql 35—49.

nu au căpătat control sfincterian. nici DSM IV.Intelect liminar Ql: 80-70.Ql sub 20. inteligenţa poate fi grupată astfel. . Gradele de inteligenţă şi problemele Intelectului de limită Considerăm necesar să prezentăm aceste gradări şi particularităţile Intelectu de limita. de altl aceste entităţi. Dar eforturile actuale vizează evitarea stigmatului asociat termenului de II Se preferă alţi termeni precum Learning Disabilities . . epilepsie. stări de agita marcată.învaţă să se ferească de pericolele iminente.deductive.rămân cu o vârstă mintală în jur de 2 ani. . Foarte lentă este şi trecerea de la stadiul operaţiilor concrete perioada operaţiilor formale. Copiii pot fi lenţi. .operaţional A fost individualizat şi considerat diagnostic doar în ultimele decenii. el nu rr apare ca diagnostic nici în DSM IV şi nici în ICD 10. uneori comportament auto şi hetero agresiv. Ca adulţi vor reuşi o buna adaptare socio-profesională (nu în sfera performanţelor matematice).Intelect normal inferior Ql: 90-80. endocrine.nu pot recunoaşte pericolul.pot prezenta frecvent paralizii cerebrale.nu se autoservesc. -a c e ş ti copii pot prezenta mult mai frecvent: malformaţii. D întârzierea Mintală Profundă: . stări de agitaţie cu auto şi hetero agresivitate.total dependenţi social. tulburări neurologic senzoriale. nu pot răspunde de faptele lor. i consideră intelectul liminar ca fiind o categorie diagnostică distinctă.răspunsurile la stimuli au caracter reflex. când copilul trece în clasa a V-a. Dificultăţile copiilor cu intelect de limită sunt în principal în sfera gândirii ipot tico .Intelect normal superior Ql: 100 şi peste. .nu dispun de limbaj sau limbajul funcţionează la nivelul sunetelor nearticulat . datori creşterii competiţiei şcolare. . . dar nu pot anticipa evenimente nefavorabile decât dacă le-au mai trăit. dar cu răbdare şi tact p depăşi situaţiile acute. . ci ca nive inferior al gradelor de inteligenţă { Intelect normal in fe rio r). caracterizează tocmai aceşti copii.nu au discernământ. . acest deficit este observabil abia în jurul vârstei de zei ani.au o existenţă mai mult vegetativă. recent introduse in DSM. ceea < face ca însuşirea cunoştinţelor şcolare să fie foarte dificilă. reuşii chiar performanţe profesionale în domenii care nu necesită abilităţi logic . . Este caracterizat de un Ql înt 70 şi 80—85 de cele mai multe ori aceşti copii au o bună funcţionare socială. Menţionăm că nici ICD 10.Learning Difficulties. După nivelul Ql-lui. se vorbea despre Borderline Mental Retardation C 70-85. . inerţi sau. dimpotrivă. în primele ediţii ale DSM. hiperactivi cu deficit de atenţie. tulburări de vedere şi ac malformaţii. . considerat anterior ca o entitate clinică distinctă în prezent.96 PSIHIATRIA COPILULUI Şl ADOLESCENTULUI .

Raven. . evaluările obţinute de la educatori. Trebuie precizat că iveloparea“ intelectului liminar nu se face întotdeauna.Examenul somatic şi neurologic relevă de cele mai multe ori dismorfii faciale îicrocranie. heredocolaterale. tulburări senzoriale.Abilităţile adaptive sunt inferioare vârstei în următoarele domenii: adaptarea nilialâ. . . acestea reprezintă cele mai multe ori motivul pentru care părinţii au nevoie de consult de specialitate. testele Binet-Simon. ci numai în anumite condiţii erne. . cu suferinţă intra şi perinatală sau cu li severe în primul an de viaţă. evaluarea psihologică. sindroame piramidale şi/sau extrapiramidale sau rebeloase. asociate cu trăiri de inutilitate. ci mai ales posibilitatea destul de frecventă ei să dezvolte tulburări emoţionale şi de conduită.7. caracteristicile niliei. DIAGNOSTIC POZITIV în procesul evaluării unui copil cu întârziere Mintală sunt necesare următoarele ipe: interviul cu părinţii.Tipul de educaţie şi îngrijirea primită de copil.Dezvoltarea psihomotorie şi de limbaj este întârziată încă din primii ani de iţă.1.sau ixietate extremă. Interviul cu părinţii. .Copiii mai mari prezintă uneori instabilitate psihomotorie. devalorizare. ilităţile de comunicare. făcând dificilă examinarea. autoîngrijirea. şcolară. dat d nu deficitul cognitiv al acestor copii. Dezvoltarea psiho-motorie şi a limbajului. 5. petrecerea timpului liber. cu origine în etapele timpurii ale dezvoltării: .Momentul debutului tulburărilor. profesorilor şi observaţia îică directă oferă informaţii despre: -Antecedentele personale fiziologice.Ritmul de acumulare a cunoştiinţelor este inferior normalului pe tot parcursul istenţei.Psihopatologie clinică 97 Am considerat necesar să luam în discuţie această categorie diagnostică. petrecere a timpului liber. Psihiatria copilului . Toate aceste informaţii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de întârziere ntală prin prezenţa deficitului intelectual cu caracter permanent. comunicarea. socială. învăţătorilor. testele de laborator. profesori. autoîngrijire. Evaluarea psihologică este utilă pentru stabilirea nivelului deficienţei mintale. evaluările educatorilor. cu semne de deficit motor şi/sau manifestări paroxistice de tip epileptic. adaptarea familială. servaţia clinică directă. şcolară. WISC. socială. învăţători. global şi neproîdient. patologice. Se osesc scale şi teste:scala Brunet-Lezine (pentru evaluarea dezvoltării psihomotorii copiii de vârsta mică). . Tulburările de comportament sau emoţionale pe care le poate îa concomitent copilul sunt forme de protest la aceste presiuni. .Aceşti copii au antecedente încărcate. trăiri de inadecvare dar şi reacţii de protest şi de opoziţie când îşi iştientizează dificultăţile prin raportare la ceilalţi copii. şi anume când copilul este supus unor presiuni educaţionale şi unor situaţii competiţie şcolară. crize de agitaţie .

• incapacitate şi eşec în iniţierea şi susţinerea conversaţiei. . nu ştie să îşi exprime interesul. • nu poate dobândi abilitatea de a relaţiona cu cei de aceeaşi vârstă. Funcţionare anormală sau întârziere în dezvoltare a cel puţin uneia dintre itoarele arii. • anomalii calitative în interacţiunea socială şi exprimarea reciprocităţii emoţionale. • jocul imitativ este sărac. • Spontaneitatea emoţională este aproape absentă. jocul simbolic şi imaginativ. modulările emoţionale sunt neadecvate contextului.Psihopatologie clinică 141 absenţa unui joc elaoorat. • limbajul este stereotip şi repetitiv. • reciprocitatea socio-emoţională este săracă. copilul având răspunsuri bizare sau deviate. nu ştie să ofere. . să împartă jucăriile. iar integrarea în contextul social se face printr-o comunicare neadecvată şi haotică. aderenţă nefuncţională la ritualuri specifice sau la rutină. cu debut înainte de 3 ani: . bucuria. copilul nu ştie să îşi arate bucuria în timpul jocului.imitativ potrivit jlui de dezvoltare. privirea „ochi în ochi". . mişcări complexe ale întregului corp). • copilul nu poate şi nu ştie să utilizeze adecvat mesajele faciale şi corporale în exprimarea emoţionalitâţii. gesturile şi postura corpului. i. cu utilizarea de cuvinte şi fraze idiosin cratice. interacţiune socială. credibil sau a jocului social . să ceară. limbaj folosit în relaţie cu comunicarea socială. . . Perturbarea nu este explicată mai bine de tulburarea Rett sau de tulburarea itegrativâ a copilăriei. mâinilor. :.Anomalii calitative în comunicare: • limbajul verbal este insuficient dezvoltat şi nu este acompaniat de limbajul non-verbal. . • este afectată dezvoltarea abilităţilor sociale cu instalarea incapacităţii de a avea reciprocitate emoţională sau ataşament. preocuparea permanentă pentru o anumită parte a unui obiect. .0 Autismul infantil înainte de vârsta de 3 ani se observă o afectare a dezvoltării în următoarele arii: • este afectată funcţia de comunicare a limbajului receptiv sau expresiv. i) Patternuri specifice de comportament cu interese şi activităţi restrictiv repetitive ireotipe manifestate prin cel puţin unul din următoarele simptome: preocupare anormală ca interes şi intensitate pentru un comportament stereotip aetitiv. spontan. Criteriile de diagnostic ICD 10 84. manierisme motorii stereotipe şi repetitive (răsuciri ale degetelor. .Sunt necesare cel puţin 6 simptome din următoarele categorii. să participe la joc. ări ale mâinilor. inflexibilitate la schimbare.

c. vorbire ecolalică şi inabilitatea utilizării pronumelui personal la perso a l-a. Particularităţile jocului la copilul autist. repetitv. sărac. Rezistenţă la schimbare şi repertoriu restrâns al activităţilor. Dezvoltarea intelectuală: a. şi nici tulburărilor de lir cu probleme socio-emoţionale asociate. Modalităţi de debut şi specificul relaţiilor sociale: . . b. 2) Copilul cu autism are un mod particular de insuficienţă profundă şi genera capacităţii de a dezvolta relaţii sociale. Particularităţile de limbaj. Dezvoltarea intelectuală generală. Dezvoltarea somatică. cu fluturarea mâinilor. g. Comportamentul motor. 4) Comportamentul lor este marcat de prezenţa unor variate gesturi şi compo mente rituale şi compulsive. şi nici tulburărilor reactive de ataşame Criteriile de diagnostic fundamentale menţionate de RUTTER (1977) şi citati VOLKMAR (2000): 1) Debutul simptomatologiei înainte de 30 de luni. e. că nu răspunde când i se vorbeşte. Ataşamentul particular pentru obiecte. că nu întoarce capul. 3. d. Deficite specifice de înţelegere a limbajului. A. miroase. ascultă zgomotul obiectelor. marcat de stereotipii şi manierisme. preocupări pentru joc stereotip cu părj obiectelor. Modalitea de debut şi specificul relaţiilor sociale. Particularităţi de comportament: a. părinţii încep să se alarmeze că fiul sau fiica lor pare fi surd(ă)“. in activităţi şi interese: • copii pot avea preocupări şi interese anormale în conţinutul lor intensitatea cu care se manifestă. Particularităţi de comportament: a.Patern de comportament stereotip. sau cu obiecte nefuncţionale. Caracteristici clinice Descrierea aspectelor clinice ale copilului cu Autism Infantil o vom face urmăr A. interesat de ce se întâmplă în jur. că nu p. Reacţiile acute emoţionale. Simptomatologia nu poate fi atribuită altor Tulburări pervazive sau întârzierii mir cu tulburări asociate emoţionale sau de comportament. atinge cu limba. se juca singur ore întregi fără să plângă. b. f. . B. rotire şi mişcări ale întregului corp.142 PSIHIATRIA COPILULUI Şl ADOLESCENTULUI . C.ca sugar era „foarte cuminte". 3) Aceşti copii prezintă o forma de întârziere a limbajului care implică a fee ti înţelegerii. fără ceară companie.în jurul vârstei de 3 ani. • pot avea uneori o aderenţă exagerată pentru rutine şi ritualuri propri • comportament motor stereotip şi repetitv.

Modul de interacţiune al copilului autist a fost divizat in trei grupuri: distant.nu se joacă cu alţi copii. . par neatenţi la obiectele din jur. îşi ia rămas bun. fie există. neelaborate. au o atitudine indiferentă. convenţional. nu arată preocupare pentru a-şi exprima imentele sau emoţiile.nu sunt interesaţi de discuţia cu ceilalţi. aratând cu jetul obiectul pe care-l doreşte sau ia mâna mamei pentru a arăta obiectul dorit. pot ) contact vizual doar pentru foarte puţin timp şi pot fi atraşi numai de obiectul îl preocupă în mod special. . de fapt nu îşi exprimă dorinţa unui contact personal chiar cu persoanele cele mai apropiate. Alţii pot fi anxioşi. Această tulburare poate manifesta în două moduri: fie limbajul este absent.rareori utilizează limbajul non verbal.nu plâng dacă se lovesc. dând impresia că se uita în gol. deşi unele mame ajung să descifreze nevoile copilului în acest “amestec icular şi bizar" de exprimare. poate chiar să mimeze „sărutul în fugă“. Când mama pleacă din cameră. sărace. nepotrivită inilaterală.nu simt nevoia să fie mângâiaţi.nu li se poate capta atenţia sau interesul.copilul „autist pasiv“ acceptă apropierea. Când limbajul nu a fost achiziţionat (se pare că până la 50% din copiii autişti iân fără limbaj).copilul „autist distant“ este retras. Mararet Mahler a descris „Psihoza simbiotică hiperkineticâ“ . detaşată. agitaţi la separarea de mamă. nu-şi exteriorizează dorinţele.) Copilul autist preferă rile solitare stereotipe. copilul pare că nu înţelege ce i se spune sau înţelege dar nu punde sau răspunsul este relativ .nu privesc interlocutorul în ochi. .Psihopatologie clinică 143 ie evidenţiază astfel. de fapt în ciuda eforturilor acesteia.copilul „autist activ“ are o manieră activă dar bizară de interacţiune. dar tot ca faţă de un obiect.copiii autişti au această incapacitate profundă de a relaţiona empatic cu propria nă sau cu alte persoane. . indiferent. este deranjat de orice gest de apropiere şi afecţiune. . deficitul în exprimarea afecţiunii în iniţierea acţiunii sociale: ■copilul se poartă de parcă n-ar vedea intrarea sau ieşirea mamei din cameră. se poate juca cu ceilalţi copii dar -o manieră proprie şi doar dacă jocul a fost structurat şi adaptat pentru el. foarte rar privesc adultul în ochi. pasiv ctiv dar bizar: .dependenţa )logică a copilului autist faţă de mama sa. b. . . dar :ă tot „nu o vede“. în 1952. lăudaţi. dar are câteva ticularităţi specifice autismului. poate exprima un minim de ?ament. Tulburările particulare de limbaj Copilul cu autism prezintă o afectare calitativă a comunicării verbale şi non-verbale şi a jocului (maniera cea mai comună de interacţiune la copii). copilul nu se îngriază. nu comunică cu ea. sunt dependenţi :a. . (acest comportament este repede observat de părinţi îre îi îngrijorează obligându-i să se adreseze medicului. precoce. . .

copiii au dificultăţi semantice (de a înţelege sensul cuvintelor sau frazeloi .examinează obiectele străine mirosindu-le sau atingându-le cu limba. „ţopăit“. „ecolalie imediată“ sau „ecolalie întârziată“.pot avea dificultăţi în a înţelege cuvintele cu mai multe sensuri.nu poate învăţa cuvinte noi decât bazându-se pe similarităţi perceptuale mult decât pe atribute funcţionale.pot folosi aprecieri sau un limbaj qvasimetaforic sau idiosincrazic (ex: un uri de pluş care nu-i plăcea de fapt şi cu care nu se juca era denumit „animalul împăi . .există.cei mai mulţi copii autişti prezintă frecvent mişcări stereotipe precum „fâlf.înţeleg greu verbele „a da" şi „a lua“ cât şi utilizarea pronumelui person persoana l-a.de fapt nu sunt interesaţi să o f. adică intonaţi care sunt pronunţate cuvintele este deosebită. . c. . Vorbirea a notă de pedanterie accentuată. . o melodicitate particulară.altfel nu ştiu să facă nici un gest. ei răspund la întrebări menţir caracteristicile interogaţiei. iar eventuala utilizare a cuvântului Învăţat nu se poate face decât in contextul şi cu asocierea în care el a fost înv. astfel că pronumele este inversat şi ei învaţă aşa pronumel care îl vor utiliza numai în acest fel. mâinilor“.utilizează pronumele personal la persoana a ll-a şi a IIl-a Când li se pui întrebare ei o repetă. nu pot anticipa sensul conversaţiei . de asemenea.într-un joc parcă numai de ei ştiut. sur pe care le poate înlocui cu altele după câtva timp.limbajul parcă şi-a pierdut funcţia de comunicare. Comportamentul motor. „legănat“ . . . pip du-le structura.copiii autişti au o mare dificultate de a purta o conversaţie pentru că nu ştiu i să schimbe un subiect sau cum să menţină conversaţia Ei nu-şi privesc interlocul în ochi. Nu-şi pot exprima emoţiile prin tonul vocii.cei mai mulţi dintre ei au un c crescut de hiperactivitate motorie. marcat de stereotipii şi manierisme .comunicarea non verbală este de asemenea afectată. Ei vorbesc despre ei înşişi la persoana a ll-a a lll-a (ex: la întrebarea „Vrei apă?“ copilul răspunde „Dă-i băiatului apă“ sau „Mc vrea apă“).144 PSIHIATRIA COPILULUI Şl ADOLESCENTULUI Când limbajul a fost achiziţionat există câteva caracteristici: . atitudini. .poate repeta în mod stereotip diferite sunete fără valoare de comunicare.doar dacă au fost învăţaţi pot mişca mâna sub formă de revedere“ .copiii autişti repetă uneori cuvintele imediat ce le aud sau după un intervs timp.au dificultăţi pragmatice (uzul limbajului în context adecvat). -c o p ilu l autist poate avea gesturi. ei nu folosesc gesti pentru a comunica . . . ascultând zgomotul pe care-l fac. . Răspund numai la întrebări sau pot repeta la nesfârşit întrebările în „bandâ magnetofon“ .au dificultăţi de a înţelege unele cuvinte. „mers pe vârfuri“. . o prozodie. mişcări faciale sau posturi stereo pe care le poate menţine un timp îndelungat. . pare uneori fascinat de ceea descoperă. .

. se pot lovi piept. nici nu participă şi nici nu înţeleg astfel de jocuri. > . . . . . copilul a avut o stare de agitaţie bizară şi nu s-a putut linişti îcât după ce au refăcut drumul în maniera lui stereotipă preferată). o cutiuţă. .dezvoltă uneori un ataşament bizar faţă de un ciob. copilul autist preferă să „se joace" cu obiecte. j cu jucării. pot învârti sau atinge la nesfârşit un obiect numai întru sunetul pe care-l produce (un băieţel preferă să tragă apa la baie şi ascultă jomotul. Refuză să se îmbrace cu orice altă haină. faţă de „sunetul apei care jrge“. nu o pot înţelege. Aşteaptă să 2 spălată şi uscată „rochiţa ei“.Jocul este stereotip şi repetitiv. nici a lor dar nici a altora.spre deosebire de copiii normali. Orice modificare în ereotip şi ritual duce la anxietate şi agitaţie extremă. Ataşamentul particular pentru obiecte . bucată de material (ex: o pacientă se ataşase de un mosor de aţă pe care într-o zi a rătăcit şi tot personalul s-a grăbit să-l caute pentru că fetiţa nu se mai putea îlma). o cheie. e. icuri cu roluri“.insistă să mănânce din aceeaşi farfurie sau să fie îmbrăcat cu aceleaşi hăinuţe 1 mamă povestea ce greu i-a fost să-i înlocuiască şosetele care se uzaseră sau ichiţa care se rupsese deja).copilul insistă să fie respectat acelaşi drum spre magazin (ex: când mama a es alt drum pe care nu se află o reclamă pe care el o prefera şi în faţă căreia se 3 rea de fiecare dată. creativ.în loc să creeze. stereotipă. Particularităţile jocului la copilul autist: . .Copilul autist are un deficit în activitatea imaginativă la diferite niveluri ale mbolismului. .uneori mâncarea trebuie preparată în acelaşi mod şi aşezată pe masă întotîauna la fel.orice modificare în mediul lor şi în stereotipul lor de viaţă poate declanşa c are emoţională accentuată.orice încercare de a-i despărţi de obiectul preferat. ore în şir). de nepotolit. f. o sfoară. cu ţipete şi agitaţie bizară.Este afectată şi abilitatea de a substitui un obiect cu altul în „jocul simbolic“.Psihiatria copilului . declanşează reacţii intense.modificarea aranjamentului mobilei în camera copilului. de a-i îndepărtă de sursa de jomot care le place. nu este elaborat.Psihopatologie clinică 14E d. îşi pot muşca degetul. copilul autist mimează repetitiv atitudini sau osturi. schimbarea perdelelor ju a culorii aşternutului poate declanşa.Natura simbolică a jucăriilor le este străină. se pot lovi peste faţă până se învineţesc. De alfel.alteori prezintă aceeaşi atitudine bizară. la fel. să imagineze. Se pot trage de păr. Reacţiile acute emoţionale Am prezentat deja condiţiile în care ele se declanşează. . faţă de „foşnetul hârtiei“. Parcă nu mt durerea. g. Rezistenţă la schimbare şi repertoriu restrâns de interese Legat de această permanetizare a comportamentului este şi rezistenţa la schimbare: . . . reacţii catastrofice.

412). di iceea nu pot înţelege ce simt şi cum gândesc ceilalţi (180). îşi pot aminti fapte şi gesturi. B. 3. la unii dintre e i. sirena poliţiei. lătratul câinilor. o altă ipoteză ar fi aceea că . b.hipersensibilitate la sunete. Dezvoltarea somatică Majoritatea copiilor autişti sunt dezvoltaţi armonios. Unii copii autişti pot prezenta răspunsuri anormale la stimuli senzoriali: . Gândirea simbolică nu este dezvoltată. Deficite specifice de înţelegere a limbajului: . 2. ceea ce duce I.copilul autist este incapabil de a atribu „statusuri mentale“ celorlalţi (normalul poate anticipa comportamentu celuilalt. probleme de organizare a informaţiei şi în a trece de la i dee la alta sau de la o acţiune la alta (180). se consideră a fi absent „motorul central al coerenţei".Copilul autist se joacă cu propriile lui stereotipii. jnei memorii de fixare excelentă (de exemplu pot memora cifre. date. Pot prezenta. fără anomalii fizice lotuşi. O altă particularitate a inteligenţei copiilor autişti este existenţa. de asemenea. uneori. inteferând cu gândurile. evantaie). datorat dificultăţilo le secvenţiere verbală şi abstractizare. pot reproduci nelodii auzite cândva. copiii autişti sunt într-un procent de 75-80% ci leficit cognitiv. el se distrează răsucind obiectele ivârtindu-le sau privind obiecte care se mişcă repetitiv (ex: privesc îndelung maşin atative.Au fost elaborate teorii cognitive ale autismului în urma observării comporta nentului lor la testele de inteligenţă. . se pot speria la sunete obişnuite precum soneri telefonului. 1. Aproximativ 70 % din ei au un Ql non verbal sub 70 iar 50% sub 50 Jumai 5% au un Ql peste 100 (180. eutrofici.46 PSIHIATRIA COPILULUI Şl ADOLESCEN TULUI . Copilu autist nu are dezvoltată această abilitate. Au fost denumiţi „idioţi savanţi“ dar nu toţi cei cu astfel de manifestări sun autişti (180). Dezvoltarea intelectuală a. credinţele şi sentimentele lui). Dezvoltarea intelectuală generală Contrar opiniei lui Leo Kanner. Există.. tulburări ale somnului precum inversarea ritmului somn/veghe Pot prezenta aversiune faţă de unele alimente şi pot avea un pattern alimente Foarte dificil de satisfăcut. Crizele nu sunt severe şi răspund la anticonvulsivante (164). 15% dintre copiii autişti dezvoltă Epilepsie în copilărie sau la adolescenţă :orma parţială. fragmentarea vorbirii şi detaşarea de ea. C. . copiii autişti au o lipsă de empatie şi intuiţie socială care le explică corn porta mentul. amănunte pe care ceilalţi le-ai jitat deja).Copiii autişti au un pattern distinct la testele de inteligenţă. Copiii autişti cu vârste cuprinse între 2 şi 7 ani sunt mai scunzi decât cei norma de aceeaşi vârstă.

cecitatea) se pot însoţi.Diagnosticul diferenţial se poate face cu întârzierile mintale. totuşi. de o scădere jpacităţii de relaţionare datorată anxietăţii. având.Tulburările de dezvoltare a limbajului necesită diagnostic diferenţial în primii când copilul prezintă o mare afectare a înţelegerii şi exprimării. dar absenţa eotipiilor şi a discontactului psihic de tip autist exclude diagnosticul.Diagnosticul diferenţial cu Schizofrenia Infantilă necesită. dar există. o diferenţiază uşor de a u tis m . dar. . -pot fi sensibili la atingere . bolile de colagen cu deficit de elastină (B.nu suportă anumite texturi (lână sau haine cu etichete. datorită deficitului cognitiv. deşi sunt inaţi de ea). paradoxal. dar care aduc repede argumentele necesare. cât şi a urărilor formale de gândire la copilul de 6 sau 9 ani. leucodistrofia metacromatică. astfel. lutarea acestei entităţi nozologice. agenezii corticale ce pot fi atât de severe încât să determine apariţia portamentului autist.Psihopatologie clinică 147 hipersensibilitate la lumină (nu pot suporta o lumină mai puternică. severă şi profundă unde. . conştientizării citului. 3 rară Schizofrenia cu debut la pubertate. sfingoinoze.Tulburările senzoriale (surditatea. adrenoleucodistrofii (B. pot mi cooperanţi şi chiar să dorească să fie atinşi (o fetiţă începea să zâmbească chiar să râdă când era gâdilată. dar evoluţia favorabilă odată cu rdarea de îngrijiri şi suport emoţional infirmă diagnosticul. Schilder). care iţionează acest diagnostic diferenţial. Experienţa ne face să aderăm la punctul de vedere al lui GRAHAM. mai ales formele lerată. cu timpul. unii dintre ei. în primul rând.prezenţa halucinaţiilor şi iluziilor. care nu există ca atare în nici unul dintre rumentele taxinomice menţionate. pot apărea afectări interacţiunii sociale. Copiii cu astfel de deficite pot dezvolta uneori un grad de neresponsivitate iediu. . gangliozidoze. Comentarii despre acceptarea sau nu a acestui jnostic se vor face în capitolul 6. educaţia specială poate compensa şi reduce comportaîtul. stătea toata ziua dezbrăcată şi doar seara la are accepta să fie acoperită cu un cearceaf). Autismul Infantil nu se poate funda cu Schizofrenia Infantilă . Williams) necesită stigaţii paraclinice suplimentare. Diagnosticul diferenţial cu tulburările genetice şi de metabolism respectiv: neurooze. -Tulburarea reactivă de ataşament cu sociabilitate nediscriminativă şi eşec social une diagnostic diferenţial cu Tulburare Autistă. 1999. incefalii . . uneori.o entă nu suporta nici un fel de haine. o schiţă de interacţiune). Intr-adevăr. 3) a doua etapă cuprinde toate tulburările psihice ale copilului cu simptome Tiănătoare („autist-like“): . hidrocefalii. L D iagnostic diferen ţial >unt mai multe etape de diagnostic diferenţial: \) prim a etapă vizează tulburări organice care pot avea o simptomatologie •nanătoare: paralizii cerebrale (encefalopatii cronice infantile). fricii de necunoscut.