You are on page 1of 6

Cercetare calitativă

Cercetarea calitativă este de tip exploratoriu şi presupune intervievarea unui număr
restrâns de persoane, datele nefiind statistic reprezentative pentru populaţia
studiată. Cercetarea de tip calitativ studiază în profunzimea lor: motivaţiile,
emoţiile, percepţiile, sentimentele care îi determină pe oameni să acţioneze în
diverse moduri.

Utilitate: dezvoltarea de ipoteze ca bază pentru realizarea unei cercetări de tip
cantitativ, înţelegerea în profunzime a atitudinilor, opiniilor, credinţelor,
comportamentelor unor persoane sau a unor grupuri de persoane

Metoda utilizată: interviul, studiul de caz

Tehnica de investigare: focus grupul, mini-grupul, interviul în profunzime,
interviul în pereche/triada, observaţia, studiul de caz

Procedeul: intervievare structurată, intervievare semistructurată, intervievare
nestructurată

Instrumentul de investigare: ghidul de interviu

Eşantionare: persoane sau grupuri de persoane care îndeplinesc condiţiile cerute de
obiectivele studiului

Raportare: rapoarte descriptive, transcrieri ale interviurilor, prezentări

Cercetare cantitativă

concluzivă şi presupune intervievarea unui număr mare de persoane. „o ipoteză este enunţul unei relaţii cauzale într-o formă care permite verificarea empirică”. . administrat de către operatorul de interviu Instrumentul de investigare: grila de întrebări Eşantionare: eşantioane reprezentativă la nivelul universului studiat (de tip probabilistic. riguroase. Aşa cum preciza Theodore Caplow (1970. multistadial).Cercetarea cantitativă este una de profunzime. reprezentative din punct de vedere statistic Metode utilizate: ancheta sociologică. studiile de piaţă Tehnica de investigare: chestionarul Procedeu: autoadministrat. recomandări. datele putând fi analizate din punct de vedere statistic. 119). pe baza celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică Raportare: tabele. eşantioane pe cote. concluziile cercetării). text (transpunerea în text a datelor. sondajul de opinie. grafice. Utilitate: obţinerea de date precise. prezentări Ipoteza reprezintă o formă specifică a gândirii ştiinţifice care dă posibilitatea trecerii de la cunoaşterea faptelor la cunoaşterea legilor de producere a acestor fapte.

cu alte cuvinte. de presupunerea existentei a acestor raporturi sau relatii.determinarea. Se încearcă identificarea caracteristicilor comune ale unor grupuri pentru explicarea asemănării comportamentelor lor. c) Ipoteze care se referă la relaţiile dintre variabilele analitice. Se cuvin câteva precizări. specificacitatea. după autorul citat. se urmăreşte o cuantificare a distribuţiei comportamentelor într-o populaţie determinată. testabilitatea. Acestea sunt. nivel economic-divorţialitate. b) Ipoteze care vizează corelaţii empirice. Tipuri de ipoteze: a) Ipoteze care avansează supoziţia uniformităţii cazurilor. falsificabili-tatea. Ipotezele de acest tip presupun un travaliu de elaborare mai amplu în vederea stabilirii unor relaţii probabile între variabile complexe: de exemplu. În fond.Pentru a putea formula un raspuns la problema generala de cercetare este nevoie de "formularea unor ipoteze ale proiectului de cercetare . complexitatea. într-o cercetare empirică se încearcă verificarea ipotezei că rata divorţurilor este mai mare la categoriile sociale cu venituri mai ridicate. De exemplu. Generalitatea reprezintă o dimensiune esenţială a ipotezei." Condiţii pe care trebuie să le satisfacă o ipoteză pentru a fi validă: generalitatea. Cu privire la divorţialitate se pot formula numeroase ipoteze de acest tip: alcoolism-divorţialitate.comportament agresiv-divorţialitate. Sunt cel mai frecvent întîlnite în cercetările de teren. religie-divorţialitate etc Cercetarea științifică  Proces de verificare a ipotezelor  Din punct de vedere statistic. predictibilitatea. verificarea ipotezelor este un proces de inferență  Eșantion  Raționament indirect . dimensiunile ipotezei. Specificitatea se referă la numărul de valori. reproductibilitatea şi utilitatea. diferenţă mare de vîrstă între soţi-divorţialitate etc. comunicabilitatea.

tehnici şi instrumente de studiu.Metoda de bază este ancheta sociologică. Metode calitative Sunt folosite pentru a obţine date mai bogate în conţinut şi mai de profunzime. persoane etc. Specificul anchetei ..z analiza documentelor − culegerea informaţiei despre evenimente. adaptate la specificul problemei studiate.Rotariu):z experimentul − provocarea variaţiei unui sau mai multor fenomene într-o situaţie controlată pentru determinarea legăturilor cauzale. fenomene. de asemenea.Toate instrumentele de studiu sunt administrateŞi aplicate on-line. fişa de observaţie). reguli decizionale  Inferența statistică este doar o componentă a procesului de verificare a ipotezelor… Metode cantitative Sunt cele mai frecvente şi cele mai cunoscute modalităţi de obţinere a unor volume mari de date din mediul social pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică. confirmarea sau respingerea ipotezelor de cercetare. recens ământul – tehnici ale anchetei. ghidul de interviu structurat. proceduri.Sondajul.nestructurat sau semistructurat. fenomene trecute. Condiții.z observaţia − culegerea on-line a informaţiei despre evenimente. iar instrumentul principal este chestionarul (pot fi. obiecte. Clasificarea metodelor calitative (vezi T.z interviul (individual sau de grup) – discuţie ce presupune folosirea unui ghid de interviu. presupuneri. cu posibilităţi de manevrare. despre urmărilor lor. modele teoretice. iar culegerea şi centralizarea datelor se face automat şi securizat. Cercetarea calitativă dispune de metode. aplicat indivizilor.

Ancheta urmăreşte colectarea unor informaţii relative simple (datorită numărului mare de indivizi cercetat). care poate fişi de grup). 3. 7. Prelucrarea primară a datelor şi analiza preliminară a rezultatelor. Elaborarea rezultatelorşi a raportului final. 8. Verificarea datelor şi corectarea greşelilor de introducere. dar instruit respectiv. prin definţie. prin definiţie. se realizează culegând informaţii de la persoane în mod individual (spre deosebire de interviu. Prelucrarea datelor culese prin metoda anchetei presupune folosirea procedurilor statistice standard. Ancheta urmăreşte să satisfacă cerinţa de reprezentativitate a e şantionului în raport cu populaţia incomparabil mai mare (în sens statistic). . Ancheta foloseşte. Ancheta se realizează. 4. Codificarea răspunsurilor (după necesitate). de regulă. un chestionar în calitate de instrument de cercetare. nu numaidecât calificat. Tehnicile de realizare a anchetei au un evident caracter standardizat (nu se permit abateri de la schema de realizare stabilită anterior). cu personal auxiliar (operatori de anchetă sau interviu). Ancheta. Introducerea de corecţii (dupa necesitate). 2. 6. Verificarea chestionarelor (de către operatorişi şefii de echipe).1. Pentru asigurarea reprezentativităţii ancheta serealizează pe eşantioane mari. Etapele unei cercetări sociologice prin metoda anchetei (pe teren) Intervievarea (completarea chestionarelor). Introducerea datelor.Specificul anchetei 5.

.Prezentarea rezultatelor cercetării.