5

. ŞIRURI CORELATE CU NUMĂRUL DE AUR

φ CU UTILIZARE ÎN DESIGN

În designul produselor, ca şi în creaţiile naturale, doar anumite

numere şi corelaţii ale acestora pot „explica” armonia. Sau,
reciproc, armonia are la bază unele numere (şi corelaţii) cu
proprietăţi matematice speciale. Aceste numere şi corelaţii pot
fi utilizate cu bune rezultate în design, dar numai după studiul
atent al proprietăţilor lor.
1+ 5
După cum s-a văzut, numărul de aur φ = ≅ 1,618 este
2
soluţia pozitivă a ecuaţiei φ2 −φ−1 = 0 . Această ecuaţie reflectă
împărţirea interioară a unui segment în medie şi extremă raţie
(secţiunea de aur).
Şirul numerelor lui FIBONACCI (sau şirul lui FIBONACCI) este:

 acu1 = relaţia
1; a2 = 1de
 recurenţă
 c ur e l a dt ierae c u r eann= taan− 1 + an− 2 p e n tnr≥ u3
adică:

1 ; 1 ; 2 ; 3 ; 5 ; 8 ; 13 ; 21 ; 34 ; 55 ; 89 ; 144 …

Principala proprietate a acestui şir recursiv este că raportul

1
dintre termenii succesivi tind rapid către φ , respectiv către φ. La
limită:

an a n −1 1
lim = φ, respectiv lim = .
n→∞ a n −1 n→∞ a n φ

Pentru generalitate s-a demonstrat (M. BARR şi W. SCHOOLING,

într-o scrisoare publicată în revista engleză «The Field» din 14
decembrie 1912) că toate şirurile recursive de tipul:

34
Inovare inginerească în design

 acu1 = relaţia v
u; a2 = de
 recurenţă
 c ur e l adt ier ae c u r aen n= tana− 1 + an− 2 , p e n nt r≥ u3
adică:

u ; v; u + v; u + 2 v; 2u + 3v; 3u + 5v; 5u + 8v; 8u +13 v;

13u + 21v; 21u + 44 v;  ,

se bucură de proprietatea de a avea raportul termenilor succesivi

1
tinzând rapid către φ , respectiv către φ. De altfel, se observă că, în

sumele din şir, atât u cât şi v au coeficienţii egali cu numerele lui

FIBONACCI (începând de la a2, respectiv a3).

Şirul ( φ) se obţine din ecuaţia φ2 −φ−1 = 0 :

φ2 −φ−1 = 0 ,
(5-1)
φ2 = φ+1
se amplifică (5-2)
φ3 = φ2 +φ cuseφ amplifică
, (5-3)
 cu φ ,
φn = φn −1 +φn−2 (5-4)
se amplifică
 cu φ .
Relaţiile (5-2), (5-3) şi (5-4) reflectă aceeaşi relaţie de recurenţă
cu cea a şirului lui FIBONACCI.
Atunci şirul ( φ) este definit astfel:

 acu1 = relaţia
1; a2 = φde
 recurenţă (5-5)

 c ur e l a dt ierae c u r eann= taan − 1 + an − 2 p e n tnr≥ u3

Deci şirul ( φ) este:

2 3 4 n
1; φ; φ ; φ ; φ ; ; φ ; 
(5-6)

Dacă în aceleaşi condiţii de recurenţă se ia a1 = φ şi a 2 = φ2 , se

obţine tot un şir ( φ) , care însă nu-l mai conţine pe 1.

35
 Şiruri corelate cu numărul de aur φ cu utilizare în design
2 3 4 n
φ; φ ; φ ; φ ; ; φ ; 

Şirul ( φ) are tot timpul raportul termenilor succesivi egal cu φ ,

1
respectiv φ, spre deosebire de şirul lui FIBONACCI, care doar la
limită ajunge la acest raport.
Relaţiile (5-5), respectiv (5-6) dovedesc proprietatea specială a
şirului ( φ) de a fi un şir recurent tip FIBONACCI (dar cu raportul
termenilor consecutivi tot timpul egal cu φ ) concomitent fiind deci şi
un şir în progresie geometrică (primul termen a1 = 1 şi raţia q = φ ).
Şirul ( φ) este un şir strict crescător pentru că a n +1 > a n .
n
Fie suma ∑ai provenită din şirul ( φ) . Suma are expresia:
i =1

n
sn = ∑= 1 + φ + φ2 + + φn−1 . (5-7)
i =1

Pentru că şirul ( φ) formează o progresie geometrică (cu primul

termen a1 = 1 şi raţia q = φ ), formula sumei sn este

1 − q n 1 − φn
s n = a1 = ;
1−q 1−φ

1 1
= φ; = −φ;
φ−1 1 −φ

sn =
1 − φn
1 −φ
( ) (
= −φ1 − φn = φ φn −1 ). (5-8)

Din (5-7) şi (5-8) se deduce că:

φ + φ2 + φ3 + + φn −1 = φn +1 − φ −1 = φn +1 − ( φ +1) =
(5-9)
( )
= φn +1 − φ2 = φ2 φn −2 −1 .

Comentarii asupra celor două soluţii ale ecuaţiei

φ2 −φ−1 = 0 .
1+ 5
Ecuaţia φ2 −φ−1 = 0 are ca soluţie pe φ1 = (care, peste tot,
2
1− 5
s-a notat cu φ ) şi φ2 = . Se observă că φ1φ2 = −1 , deci:
2

1
φ2 = − .
φ

S-a demonstrat (Nathan ALTHILLER-COURT de la Universitatea

36
Inovare inginerească în design

din Oklahoma, în revista «American Mathematical Monthly», în 1917)

că rădăcinile ecuaţiei x 2 − x − a = 0 se pot pune sub forma:


 x1 = lim a + a + a + 
 a
 2x = − lim (11-
a
 1+
 a
1+
 1+ 
10)

Câteva valori remarcabile ale lui a, x1 şi x2 sunt prezentate în

tabelul 11-1.

Tabelul 11-1. Câteva valori remarcabile ale lui

a, x1 şi x2

a 0 1 2 6 12 20 30 42 …

x1 1 φ 2 3 4 5 6 7 …

1
x2 0 − -1 -2 -3 -4 -5 -6 …
φ

Din (5-10), pentru a = 1 , rezultă

φ=lim 1 + 1 + 1 + (5-
11)

şi

1 1
φ2 = = lim
φ 1
1+ . (5-
1
1+
1 +
12)

Considerând aproximaţiile succesive ale fracţiei continue din (5-

12) se obţine şirul

1 1 2 3 5 8 13 21 34 55 89
; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ,
1 2 3 5 8 13 21 34 55 89 144
(5-13)

37
 Şiruri corelate cu numărul de aur φ cu utilizare în design

1
care are ca limită pe φ. Acest şir (în forma sa fracţionară) joacă un
rol capital în:
 proporţiile corpului uman;
 în filotaxie (parte a botanicii care studiază dispunerea
ramurilor, frunzelor, seminţelor), mai ales când se analizează
dispunerea seminţelor la fructele multor plante (floarea
soarelui este un exemplu tipic);
 în forma cochiliilor multor organisme marine şi terestre etc.;
 în arhitectură, artă etc.;
 proporţiile formelor, atunci când se inovează noi produse.

38