Dioda - Hobbytronica

7/9/2015
Dioda - Hobbytronica
Prima pagin
Contact
Despre mine
Articole
Informaii rapide
Calculator on-line
Proiecte
Simboluri
pentru nceptori
electriceComponente electronice
Termeni i condiii Electronic
Link-uri utile
Componente electronice
Circuite electrice
Dicionar
elementare
de electronic
Alimentare cu energie electric
Circuite logice
ntrebri i rspunsuri
Amplificatoare
Dioda.
Scris de Ciprian
Surse de alimentare
Scheme electroniceOscilatoare
la cerere
Generarea energiei electrice Electroacustic
33 comentarii
Electronic audio
Diverse
Bine te-am gsit !
Aboneaz-te
la newsletter !
Alatur-te grupului
nostru de
hobbytroniti i vei
primi drept cadou de
bun venit pdf-ul:
Componentele folosite n electronic sunt de dou tipuri:

pasive i active. n momentul n care sunt parcurse de
un curent electric, cele pasive i pstreaz constani
parametrii electrici (rezisten, capacitate i inductan)
indiferent de tensiunea electric aplicat la borne. n
contrast, parametrii electrici ai componentelor active
sunt foarte sensibili la valoarea i sensul tensiunii electrice aplicat la borne.
Pentru nceput vom vorbi despre cel mai simplu exemplu de componenta activ, i
http://www.hobbytronica.ro/dioda/
Nume*
1/27
7/9/2015
anume despre diod. Prin urmare, astzi vom afla:

Ce este dioda ?
Cum funcioneaz o diod ?
Email*
Notarea diodelor
Parametrii diodei
Principalele tipuri de diode:
Dioda redresoare
Dioda Zenner
* = cmp necesar
Trimite !
Dioda varicap
Dioda Shottky
Dioda Tunnel
Fotodioda
Hobbytronica -
1,108 likes
LED-ul
Ce este dioda ?
Este o component electronic a crei rezisten electric depinde de valoarea i
de sensul tensiunii aplicate ntre cele dou borne ale acesteia. Mai concret,
Like Page
Share
Be the first of your friends to like

this
principala proprietate a unei diode este aceea c las curentul electric s treac
doar ntr-un singur sens. Echivalentul ei mecanic este supapa (de sens).
Like 22 people like this. Sign Up to see

w hat your friends like.
Din punct de vedere fizic, dioda este compus dintr-o jonciune PN, despre care
am vorbit pe larg aici. Detalii suplimentare despre principiul de funcionare al
close
diodei mai poi gsi aici sau aici.
Spre deosebire de rezistene, bobine i condensatorii nepolarizai, bornele unei
Cele mai citite pagini

Legarea n serie i
2/27
7/9/2015
legarea n paralel
Ce este puterea
i catod. Simbolul general al unei
diode
este prezentat
n figura
1, unde
este i tu la newsletter.
i place
Hobbytronica
? Dac
da, atunci
aboneaz-te
electric ?
i-am pregtit chiar i un material cadou n format pdf:
artat care born este anodul i care catodul.
Electronic pentru
"7 idei pentru specialistul din tine !"
nceptori
Compensarea
Email Address
factorului de putere
Despre tranzistor:
principii
fizice de
Nume
funcionare.
Reactana inductiv
i
reactana
Figura 1. Dioda simbolizare general
capacitiv.
Trimite
Ce este curentul
Dac te uii atent la simbolul diodei, pare c este compus dintr-o sgeat care
electric ?
strpunge o*Informaiile
barier (bara
aia vertical
din dreapta triunghiului). Este important s
Capacitatea,
furnizate
sunt confideniale.
ii minte c sensul sgeii din simbolul diodei arat sensul n care dioda permite
inductana
i
rezistena electric.
trecerea curentului electric. Cu alte cuvinte, dioda poate fi conectat ntr-un
diode au semnificaii diferite i de aceea fiecare a primit un nume special anod
circuit n dou moduri:

polarizare direct (n care dac legm plusul la anod i minusul la catod,
Comentarii recente
dioda conduce curentul electric);

polarizare invers (n care dac legm plusul la catod i minusul la anod,
dioda nu conduce curentul electric).
Ciprian
n
Redresarea curentului
electric alternativ.
liviu n Redresarea
curentului
electric
alternativ.
3/27
7/9/2015
Bogdan
Jonciunea PN.
Bogdan
Jonciunea PN.
Ciprian
Jonciunea PN.
n
n
n
Trafic vizitatori n timp

real
Figura 2. Dioda n polarizare direct i n polarizare indirect

n figura 2 sunt schematizate cele dou moduri posibile de conectare a unei
diode ntr-un circuit. Pn acum am considerat dioda ntr-o situaie idealizat:
dac este polarizat direct va conduce curentul electric (adic va avea rezistena
electric egal cu zero) iar dac este polarizat invers nu va conduce curentul
electric (adic va avea o rezisten electric infinit de mare).
n realitate nimic nu e perfect, nici mcar dioda. Cnd este polarizat direct,
rezistena ei electric nu este chiar zero, iar cnd este polarizat invers dioda
las s treac un mic curent, chiar dac acesta este extraordinar de mic.
4/27
7/9/2015
Cum funcioneaz o diod ?

Aa cum se vede n figura 2, dioda las s treac un curent direct (Id) atunci
cnd este polarizat direct i un curent invers minuscul (Ii) atunci cnd este
polarizat invers. Am spus la nceputul articolului c funcionarea diodei este
similar cu cea a unei supape de sens. Hai s detaliem acest fapt aruncnd o
privire pe graficul din figura 3.
Live Traffic Feed

A visitor from Bucharest, Bucuresti
viewed "Dioda - Hobbytronica" 2 mins
A
agovisitor from Constanta viewed "Ce
este un cablaj imprimat - Hobbytronica
11 mins ago
A visitor from Bucharest, Bucuresti
viewed "Simboluri pentru rezistente,
condensatoare si bobine Hobbytronica"
16 mins
ago
A visitor from Braila
viewed
"Compensarea factorului de putere Hobbytronica" 24 mins ago
A visitor from Chisinau viewed
"Electronic pentru nceptori Hobbytronica" 25 mins ago
A visitor from Romania viewed
"Electronic pentru nceptori Hobbytronica" 26 mins ago
A visitor from Europe viewed "Ce este
puterea electric - Hobbytronica" 29
mins ago
"Verificarea tranzistoarelor Hobbytronica" 35 mins ago
"Circuite electrice elementare Hobbytronica" 54 mins ago
A visitor from Blaj, Alba viewed
"Reactana inductiv i reactana
capacitiv - Hobbytronica" 1 hr 14
Real-time view Get Feedjit
Figura 3. Diagrama tensiune-curent a unei diode

5/27
7/9/2015
Linia roie arat ce curent (Idiod) apare n diod atunci cnd la borne i punem
o anumit tensiune (Udiod). Observm c linia asta nu este chiar simpl, aa c
pentru a o nelege mai uor am mprit graficul n patru zone. Fiecare din
aceste zone este delimitat de valorile de pe axa Udiod la care se ntmpl ceva
important cu linia roie. Dup cum poate ai intuit deja, n zonele A i B dioda este
polarizat invers iar n zonele C i D este polarizat direct.
Zona C. Aceast zon arat c dac la bornele diodei bgm orice tensiune ntre
0 V i Vp (n polarizare direct), aceasta nu va lsa s treac nici un curent. Vp
este ceea ce se numete tensiune de prag sau tensiune de deschidere (a
diodei). Vp i-l poti imagina ca fiind un arc care ine o supap presat n locaul
ei: dac presiunea fluidului blocat de supap este mai mic dect fora arcului,
supapa nu se va deschide iar dac presiunea fluidului depete fora arcului,
supapa se va deschide.
Zona D. Cuprinde zona n care diodei i este aplicat o tensiune mai mare dect
Vp (tot n polarizare direct). Se observ c cu ct ncercm s-i dm o tensiune
mai mare dect Vp, cu att curentul prin ea crete mai mult. Trebuie s subliniez
c dup ce depim Vp, curentul prin diod crete extraordinar de repede. Asta
nseamn c dac unei diode ncercm s i aplicm o tensiune cu doar foarte
puin peste Vp, rezistena electric a acesteia va scdea pn foarte aproape de
0 ohmi (adic dintr-un dispozitiv izolator devine brusc unul foarte bun cu o foarte
bun conductivitate electric).
Ca s fiu i mai sigur c ai neles, imagineaz-i c dioda este un pahar gol i c
Vp este nlimea buzei paharului. Pentru orice nivel de umplere ntre zero i Vp,
6/27
7/9/2015
din pahar nu va curge nimic. Dac ns ridici nivelul lichidului din pahar pn la
Vp, o s vezi c lichidul va ncepe s curg din pahar. Ghici ce se ntmpl dac
ncerci s ridici nivelul lichidului din pahar peste Vp ? Va crete nivelul lichidului ?
Bineneles c nu ! Nivelul lichidului va rmne doar puin peste Vp ns viteza cu
care lichidul va curge din pahar va crete. Asta nseamn c practic orict te-ai
strdui s creti nivelul lichidului peste Vp, nu vei reui dect s i inunzi rapid
casa.
Tradus n cazul diodei, aceast analogie arat c n polarizare direct dioda nu
te va lsa niciodat s i bagi o tensiune cu mult mai mare dect Vp. Cu alte
cuvinte, atta timp ct o diod este deschis, tensiunea de la bornele ei va fi
NTOTDEAUNA doar cu foarte foarte puin mai mare dect Vp.
Zona B. Este zona n care dioda este polarizat invers cu tensiuni ntre 0 i Vs,
unde Vs este tensiunea de strpungere, adic tensiunea la care izolaia diodei
polarizare invers cedeaz. Nu cred c este nevoie s detaliez mai mult dect c
n aceast zon dioda nu las practic s treac nici un curent.
Zona A. Este zona n care diodei polarizate invers i se aplic tensiuni mai mari
dect poate ea suporta (Vs). Ce se ntmpl n aceast situaie ? Cu ct
ncercm s bgm tensiuni mai mari dect Vs, cu att curentul prin diod va fi
mai mare. Curentul provocat de depirea Vs crete la fel ca i n cazul lui Vp,
adic extraordinar de repede. Asta nseamn c n polarizare nvers, nu putem
depi dect cu foarte puin tensiunea Vs.
Notarea general a diodelor

7/27
7/9/2015
Prin notarea general vreau s nelegi cum anume recunoti o diod ntr-un
cablaj imprimat sau ntr-o cutie cu piese electronice culese de cine tie unde.
Pentru cele de mare putere este cel mai simplu: indiferet de capsula sub care le
ntlneti, indiferent de tipul ei, mereu vei gsi pictat pe ea simbolul general al
diodei (cel din figura 1).
n cazul celor de mic putere, nu prea este spaiu pentru pictarea simbolului
diodei. De aceea, n cazul lor singurul indiciu c avem de a face cu o diod este
un inel plasat la unul din capetele piesei, inel care are evident alt culoare dect
restul suprafeei. n plus, acest inel i arat c borna din imediata lui apropiere
este catodul diodei (vezi figura 4).
Figura 4. Indicarea catodului pe diodele de mic putere

La LED-uri i fotodiode nu mai este valabil regula cu inelul. Nu m ndoiesc c
tii deja cum arat capsula unui led, aa c dac ai unul nou i vrei s-i afli care-i
sunt anodul i catodul, afl c piciorul mai lung este de regul anodul. Dac este
8/27
7/9/2015
vorba de un led mai vechi, cel mai bine l controlezi cu un ohmetru (presupunnd
c acesta poate da tensiuni cel puin egale cu Vp-ul LED-ului).
Parametrii diodei
O foaie de catalog a unei diode poate conine chiar i zeci de parametri, ns
doar puini dintre ei au o importan critic n practic. Dintre acetia amintesc:
tensiunea de prag (pe care eu am notat-o cu Vp). Este tensiunea de
deschidere a diodei. n cazul celor fabricate din oxid de siliciu (adic cele
mai ntlnite la ora actual) Vp=~0,6 0,7V;
tensiunea de strpungere (pe care eu am notat-o cu Vs). Pentru o diod
polarizat invers, este tensiunea la care izolaia acesteia cedeaz;
curentul diodei. Este intensitatea maxim a curentului pe care dioda l
poate suporta n mod continuu (fr s se distrug). Uneori foile de catalog
arat i valorile maxime ale curentului instantaneu, adic valoarea curentului
maxim pe care dioda l poate suporta pentru un timp foarte scurt;
timpul de revenire. Reducerea tensiunii unei diode polarizate direct sub Vp
nu oprete instantaneu curentul electric prin diod. Timpul de revenire arat
tocmai timpul necesar unei diode s treac din starea de conducie n starea
blocat. Este un parametru important doar n aplicaii de nalt frecven;
capacitatea electric.
Principalele tipuri de diode

Parametrii diodelor pot fi dictai ntr-o anumit msur prin procesul de fabricaie
9/27
7/9/2015
i astfel de-a lungul timpului au fost dezvoltate mai multe categorii de diode. n
figura 5 este prezentat simbolizarea principalelor tipuri de diode iar mai jos ai o
scurt descriere a fiecreia din acestea.
Figura 5. Simbolizarea principalelor categorii de diode

Dioda redresoare
Este cel mai ntlnit tip de diod. Este folosit n principal la redresarea curentului
alternativ, adic la obinerea curentului continuu din curent alternativ.
10/27
7/9/2015
Dioda Zenner
Singura diferen funcional a diodei Zenner fa de o diod obinuit este faptul
c diodele Zenner sunt construite n aa fel nct tensiunea de strpungere s
aib valori foarte precise. Astfel putem gsi diode Zenner de 1,2V, 2,7V, 3,3V,
5V, 10V, 12V, 15V i tot aa mai departe. n rest, funcioneaz la fel ca o diod
redresoare, adic n polarizare direct tot la tensiunea Vp se deschide. Principala
lor aplicaie este ca etalon de tensiune n construcia stabilizatoarelor de
tensiune.
Dioda varicap
Varicap vine de la Variable Capacitor (condensator variabil). Atunci cnd sunt
polarizate invers, capacitatea electric a diodelor variaz odat cu tensiunea.
Asta nseamn c, n polarizare invers, diodele pot fi folosite ca i
condensatoare variabile controlate nu de vreun buton mecanic ci de o tensiune
electric (ce poate veni de exemplu de la un microprocesor). Diodele varicap sunt
optimizate acestui scop. Acum nu-i nchipui c este vorba de cine tie ce
capacitate este vorba de valori mici, ns iscusit folosite pot de exemplu s
nlocuiasc funcia condensatorului variabil cu care acum 20 de ani cutai
frecvena postului radio dorit.
Dioda Shottky
Ca i dioda redresoare, dioda Shottky este o diod frecvent folosit la redresarea
curentului alternativ. Cu ce e mai bun dioda Shottky dect cea redresoare ? Cu
faptul c are tensiunea de deschidere (Vp) i timpul de revenire de valori mult mai
11/27
7/9/2015
mici. Asta nseamn c pe ele se pierde mai puin putere electric i c pot fi
folosite la redresarea curenilor de frecvene ridicate. Ah, i evident c sunt i
ceva mai scumpe :D.
Dioda Tunnel
Este o diod cu care nu am avut de-a face practic pn acum ns pentru c
este i ea destul de celebr am fcut o mic documentare pentru amndoi. Pe
scurt, am aflat c nu are tensiune de prag (Vp), adic dac o polarizezi direct,
ncepe s conduc curent imediat dup de ai depit 0V. Principale ei aplicaii
sunt n domeniul curenilor cu frecvene de ordinul miliardelor de heri.
Fotodioda
Este o diod a crei capsul are o mic fereastr prin care poate intra lumin.
Particularitatea ei este aceea c dac primete suficient lumin, permite
trecerea curentului electric chiar i n polarizare invers. Are o destinaie clar:
senzor optic.
LED-ul
Sunt sigur c tii deja cum arat. Ce poate tii mai puin este faptul c este de
fapt o diod, c graficul tensiune-curent prezentat mai sus i se aplic i lui i c o
parte din energia electric pe care o consum o transform n lumin. Un lucru
interesant la el este faptul c tensiunea de deschidere (Vp) depinde de culoarea
led-ului (rou are undeva ntre 1 i 2 V, verdele vreo 3V, albastrul 4V i ceva
etc.). Pe lng aplicabilitatea sa ca surs de lumin, am observat c este des
folosit n locul diodelor Zenner ca i etalon de tensiune. De ce ? Sincer s fiu,
12/27
7/9/2015
nc nu tiu :P.
Dac i-a plcut acest articol, distribuie-l mai departe n grupul tu de prieteni !
Cu bine,
Ciprian
Distribuie:
Facebook
22
Twitter
Google
LinkedIn
Email
Listare
Apreciez asta:
Apreciaz
Be the first to like this.
Similare
Redresarea
curentului
electric alternativ.
n
"Circuite
electrice
elementare"
Stabilizatoare de tensiune
liniare.
n "Surse de alimentare"
Legarea n serie i legarea

n paralel
n
"Electronic
pentru
nceptori"
13/27
7/9/2015
Publicat n Electronic pentru nceptori
33 comentarii
Francisc a spus:
7 martie 2015 12:40
Scuze daca devin insistent dar vreau sa ma lamuresc, exista o cadere de

tensiune pe rezistenta de 100 ohmi sau nu? daca folosesc dioda de 4.7
de fapt tensiunea care ajunge la dioda va fi mai mica din cauza
rezistentei deci nu exista posibilitatea ca tensiunea de la iesire senzor sa
depaseasca 4.95V pana sa deschida dioda la 4.7 din cauza rezistentei pe catod?, ar
trebui sa masor curentul pe circuit la tensiunea aia si sa calculez cam cat ar cadea
tensiunea?daca pentru TL431 am nevoie de o sursa suplimentara de 2.5V nu ma
ajuta prea mult. Multumesc
Rspunde
Ciprian a spus:
7 martie 2015 13:44
14/27
7/9/2015
Daca printr-o rezistenta electrica trece curent, intotdeauna va exists si

o cadere de tensiune la bornele ei. Structureaza-ti intrebarile in fraza
mai scurte ca altfel ne intelegem greu. Am recitit a doua fraza de vrei 5
ori pana mi-am dat seama ca nu am inteles practic nimic.
Pentru faza cu TL431 nu iti trebuie decat TL-ul, o rezistenta inseriata cu intrarea, si
doua rezistente pentru setarea tensiunii de deschidere. Cei 2.5V de care vorbeam
sunt luati de pe catod cu ajutorul acelui divizor rezistiv (nu-ti trebuie nici o alta sursa
de tensiune). Ca sa vezi si scheme cu TL431, click aici: http://www.aling.net/alweb/hifi/tl431_reg_calc/tl431_reg.htm
Rspunde
Francisc a spus:
7 martie 2015 15:11
Multumesc, atunci sa fiu scurt ca si mie imi scapa cevain cazul

asta de care vobesc, pe baza primei scheme(positive voltage
regulator) , iau un TL431, V+ = 5V, presupunand ca I = 5A, pentru
Vout = intre 4.7 4.9Vmax. ce pun in loc de R17? totdata R12,R13
vor fi 1k indiferent de tensiunile implicate?
Rspunde
Ciprian a spus:
7 martie 2015 16:15
TL431 suporta maxim 100mA. Dar hai sa luam lucrurile asa cum
le-ai pus tu. Daca vrei 5A prin R17, la intrare ai 5V si la iesire vrei
4.9V asta inseamna ca pe R17 o sa ai o cadere de tensiune de
5V-4.9V=0.1V. Legea lui OHM spune I=U/R ceea ce se poate
15/27
7/9/2015
scrie si ca R=U/I si deci R17=0.1V/5A=0.02ohmi=20 miliohmi.

Nu stiu exact ce curent poate da senzorul tau dar ma astept sa mearga cu un
R17=100ohmi (adica consideram un curent de 1mA prin R17).
Asa cum scrie si in link, tensiunea de iesire (Vout) e data de formula Vout = 2.5V
* (1 + R13/R12). Daca pui ambele rezistente (R13 si R12)de 1k vei obtine
Vout=2.5 * (1+1k/1k)=2.5 *(1+1)=2.5*2=5V.
In cazul tau am calculat ca daca alegi R13=940ohmi (adica 2 rezistente de
470ohmi inseriate) si R12=1k o sa ai un Vout = 2.5V * (1+940/1000)=2.5V*
(1+0.94)=2.5*1.94=4.85V
Rspunde
Francisc a spus:
7 martie 2015 23:10
Multumesc foarte mult. m-am lamurit, facusem ceva calcule

asemanatoare dar nu mi- iesit asa bine. Apreciez gestul
Rspunde
Francisc a spus:
6 martie 2015 21:54
Buna, vreau sa limitez o tensiune continua de 0-5V(outputul unui senzor la

masina) sa nu depaseasca 4.9V , daca pun o dioda zener de 1W pe
iesire in serie cu o rezistenta de 1KOhm e bine? sau trebuie calculata
rezistenta in vre-un fel pentru asta? . Multumesc
Rspunde
16/27
7/9/2015
Ciprian a spus:
6 martie 2015 23:17
Faza e ca diodele zenner sunt percepute ca avand tensiunea zenner

constanta indiferent de curentul prin ele. Ei bine, nu e asa :). Cu 1k
inseriat cu un zenner de 5V curentul prin ea va fi extrem de mic ceea ce
va face ca tensiunea pe zenner sa nu fie de 5,00V ci un 4.9, 4.8 sau
poate chiar mai putin.
Ca sa nu te zapacesc: diodele zenner nu prea sunt bune pentru reglat tensiuni cu
precizie mare, asa cum vrei tu. Daca vrei totusi sa limitezi exact la 4.9V, o varianta
mult mai precisa este sa folosesti un TL431 (cauta datasheet-ul lui pe net ca e simplu
de folosit).
Totusi ar fi bine sa spui si ce urmaresti de fapt prin limitarea la 4.9V poate se
poate rezolva si in alt mod decat cu limitarea tensiunii.
Rspunde
Francisc a spus:
6 martie 2015 23:47
Multumesc pentru raspuns, e vorba de un tuning al unei masini de

teren la care i s-a montat deja un boost box care limiteaza semnalul
senzorului de presiune pe admisie ca si la ala daca depaseste 5V
intra computerul in overboost protection si taie alimentarea, dinh
cauza maririi preiunii de la turbina motorul are nevoie de mai mult aer si din cauza
aspiratiei mai agresive semnalul debitmetrului trece de 4.95V care e limita
maxima admisa de ECU si iar taie alimentarea, e vorba de disipat doar de acea
diferenta de 0.1V intre 5 si 4.9 astfel incat la turatii maxime sa nu ajunga mai mult
de 4.9V la ECU eu ma gandeam ca punand un zener de 4.9(sau chiar 4.7 ca-s
17/27
7/9/2015
mai comune) intre semnalul de la senzor si masa printr-o rezistenta oarecare in

momentul cand tensiunea creste cirtic dioda va deschide la 4.9(4.7) si surplusul
de tensiune va fi descarcat la masa treaba asta se intampla numai pentru
perioade scurte cand turatia e foarte mare dar e deranjant ca atunci cand e mai
mare nevoie sa piarda din putere. Sper ca m-am putut face inteles, apreciez orice
sfat
Rspunde
Ciprian a spus:
7 martie 2015 9:37
Am inteles. Singura problema este ca 4,9 V nu este o valoare

standard pentru diode zenner, adica nu vei gasi de cumparat asa
ceva.Urmatoarea valoare standad (mai mica e 5V) este 4,7.
Tinand cont ca un zenner de 5,1V nu incepe sa se deschida exact la 5,1 V ci la
tensiuni ceva mai mici iti propun sa incerci intai sa folosesti un 100 ohmi inseriat
cu un zenner de 5V1. Daca tot trece de 4.9V ia si pune un zenner de 4.7V. Daca
nici asa nu-ti place cum merge, varianta cu TL431 ramane cea mai buna si
sigura (unde mai pui ca in cazul lui TL431 tensiunea de limitare poate fi foarte
precis setata si ca aceasta este stabilizata din punct de vedere termic).
Rspunde
Francisc a spus:
7 martie 2015 10:08
Merci mult, 4.7 e OK pentru ca va corespunde cu o valoare de

600Kg/h de are ca citire de unde motorul e turat destul sa nu-l
mai afecteze calculul debitului de aer, deci doar o confirmare te
18/27
7/9/2015
rog, e OK o dioda 1N4732 de 4.7 legata cu catodul de semnalul debitmetrului,

cu anodul de o rezistenta de 100 ohmi care e legata la masa?
cat despre TL431 e prima data cand vad scheme cu ea si imi place dar nu
inteleg cum se face reglarea tensiunii, printr-un potentiometru semireglabil pe
pinul reference sau cum?. Eu am studiat sisteme de management electronic
avioane (avionics) acu vreo 25 de ani dar nu am lucrat in domeniu deci am
notiuni teoretice dar cam ruginite. Multumesc pentru ajutor
Rspunde
Ciprian a spus:
7 martie 2015 10:46
Dioda e buna insa trebuie s-o pui cu anodul la masa si cu

catodul la iesire (semnalul limitat care vrei sa-l trimiti la ECU).
Iar pe catod vii cu un 100 de ohmi de la intrare (semnalul de la
senzor).
TL431 e practic o dioda zenner reglabila. Anodul si catodul au exact
aceleasi functii ca si la o dioda obisnuita. Pentru a seta tensiunea de
deschidere, punem un divizor rezistiv intre catod si anod. Punctul comul al
celor doua rezistente se leaga la pinul REFERENCE. Stiind ca pe acest pin
trebuie sa fie mereu 2.5V (daca tin minte bine) asta inseamna ca daca
tensiunea de deschidere va fi 2.5V x (1 + R1/R2), unde R1 este rezistenta
legata intre pinul REFERENCE ci catod iar R2 este rezistenta legata intra
pinul REFERENCE si anod. Nu stiu ce curent poate da senzorul tau, dar
pentru siguranta , in cazul tau e bine sa pui un 100 de ohmi inseriat cu
TL431.
Rspunde
19/27
7/9/2015
Paula a spus:
3 februarie 2015 12:34
Dioda Zener nu conduce si in sens invers? Eu asa stiam
Rspunde
Ciprian a spus:
Pai si de ce ai impresia ca eu am spus altceva ? Cred ca am spus

destul de clar n rest, funcioneaz la fel ca o diod redresoare, adic
n polarizare direct tot la tensiunea Vp se deschide.
Rspunde
maria a spus:
19 ianuarie 2015 17:37
Stie cineva unde pot gasi mai multe date despre dioda redresoare
Rspunde
Ciprian a spus:
19 ianuarie 2015 23:15
Ce fel de detalii te intereseaza ?
20/27
7/9/2015
Rspunde
maria a spus:
20 ianuarie 2015 17:01
tot ce tine de diode redresoare partea de teorie
Rspunde
Ciprian a spus:
20 ianuarie 2015 20:15
Hai sa o luam altfel: in ce scop te intereseaza sa afli mai multe ?
Rspunde
maria a spus:
20 ianuarie 2015 21:22
am un proiect la fizica despre tipul acesta de dioda
Rspunde
Ciprian a spus:
M-am mai gandit insa chiar nu stiu vreo lucrare care sa prezinte tot despre
21/27
7/9/2015
dioda redresoare. Exista si alte lucruri mai de finete despre

dioda redresoare, insa acestea nu stiu sa le poti gasi pe toate
intr-un loc.
Rspunde
denis a spus:
17 ianuarie 2015 9:37
Exista posibilitatea de a introduce in instalatia electrica a unei case un

dispozitiv care sa opresca curentul produs de mine sa intre in retea si
implicit sa invarta contorul invers.Ideea e ca vreau sa consum de la retea
si ce produc eu sa ramana in casa .
Rspunde
Ciprian a spus:
17 ianuarie 2015 10:55
Din cate stiu, contoarele electrice vechi (cele cu disc rotitor) aveau un
clichet care le impiedica sa se roteasca inapoi. La astea moderne cu
afisaj digital nu stiu, dar pot presupune ca nici astea nu merg decat
inainte.
Deci inapoi contorul nu cred ca o sa dea in nici un caz.
Daca insa conectezi in reteaua ta un alt generator, ca sa nu se inregistreze energia
bagata in retea de generatorul tau, acesta trebuie sa furnizeze o tensiune:
egala cu cea de la retea;
de exact aceeasi frecventa;
si bineinteles, de aceeasi faza.
22/27
7/9/2015
Se subintelege ca este practic imposibil sa obtii si sa mentii aceste conditii. Din

acest motiv cea mai practica varianta este cea a unui comutator care :
intr-o pozitie iti conecteaza reteaua din casa la reteaua publica de alimentare cu
energie electrica (bineinteles, inainte de contor);
in cealalta pozitie iti conecteaza reteaua din casa la generatorul tau.
Rspunde
john a spus:
12 ianuarie 2015 1:48
Va rog frumos sa imi dati cateva exemple concrete reale palpabile

aplicabile de folosire a diodei varicap
eventual scheme de montaje simple pe care sa le pot construi sa vad
cum functioneaza practic in realitate
Rspunde
Ciprian a spus:
12 ianuarie 2015 20:19
Exemplele concrete sunt in general complicate in cazul diodelor

varicap pentru ca acestea sunt folosite aproape exclusiv in circuite de
radiofrecventa. Cel mai simplu si practic exemplu pe care l-am gasit
acum ar fi acesta: http://www.zen22142.zen.co.uk/Circuits/rf/lrfmtx.htm .
Rspunde
claudiu_nan a spus:
25 septembrie 2014 9:07
23/27
7/9/2015
Ciprian, am cumparat de curand un panou solar pt mententanta bateriei

auto:
http://www.e-acumulatori.ro/acumulatori/panou-solar-ring-rsp240pentru-mentenanta-acumulatori.html
In manual scrie asa: <>
Asta am inteles ca se datoreaza unei diode din circuit care blocheaza trecerea
curentului de la baterie la panou.
Pe de alta parte, tot in manual zice si: <>
Pai, dioda aceea dc blocheaza curentul spre panou nu protejeaza totodata si de
eventuala supra-tensiune sau supra-curent ce apare la momentul pornirii masinii?
Nu inteleg. Ai putea sa imi explici?
multumesc anticipat.
CN
Rspunde
claudiu_nan a spus:
vad ca nu s-au pastrat citatele introduse de mine. Revin:

In manual scrie asa: Leaving the unit plugged in overnight will not drain
the battery
Pe de alta parte, tot in manual zice si: Always disconnect solar panel
before starting the vehicle, otherwise damage may occur
Rspunde
Ciprian Atnsoaei a spus:
Atunci cand dai la cheie demarorul consuma zeci sau chiar sute de amperi. Panoul
tau zice ca poate da maxim 100mA. Deci cand dai la cheie fara sa deconectezi
24/27
7/9/2015
panoul, practic ii ceri sa dea un curent de cateva sute de ori mai

mare si deci din acest motiv panoul se poate defecta. Cu alte
cuvinte, cand dai la cheie demarorul reprezinta o suprasarcina pentru
panou Dioda de care zici, protejeaza impotriva trecerii curentului din
baterie in panou, insa nu te protejeaza de aparitia unui curenti uriasi dinspre panou
inspre instalatia electrica a masinii.
Totusi, eu zic ca daca inseriezi cu panoul un circuit simplu de limitare a curentului,
poti sa lasi o mie de ani panoul conectat pe baterie. Daca te intereseaza un astfel
de circuit, anunta-ma si cand gasesc o clipa libera iti desenez unul.
Rspunde
claudiu_nan a spus:
Multumesc de info, Ciprian.

Da, ar fi interesant un circuit de limitare a curentului a.i. sa scap de
grija deconectarii. Cand ai timp. Nu este nicio graba! ms Oricum,
vreau sa postez info astea pe site-ul producatorului si pe forum
FORD Focus
Ma gandesc numai sa nu aiba o rezistenta prea mare circuitul respectiv, pt ca
puterea data de panou este destul de modesta.
Rspunde
Pingback: Redresarea curentului electric alternativ - Hobbytronica
Laura a spus:
25 mai 2014 17:35
25/27
7/9/2015
n momentul n care sunt parcurse de un curent electric, cele active i

pstreaz ntotdeauna parametrii constani. Spre deosebire de acestea,
compontele active i pot modifica parametrii Aici ar fi bine sa
corectati pentru ca nu se intelege nimic!
Rspunde
Ciprian a spus:
25 mai 2014 19:27
Am facut o completare. Ti-e mai clar acum
Rspunde
Vio a spus:
19 iulie 2014 18:01
n momentul n care sunt parcurse de un curent electric, cele active

i pstreaz ntotdeauna parametrii Cred ca ai vrut sa spui cele
pasive is pastreaza intotdeauna parametrii, probabil asta nu-i era
nici Laurei in clar sper sa nu gresesc:)
Rspunde
Ciprian a spus:
19 iulie 2014 20:14
Multumesc ! Corectat !
26/27
7/9/2015
Rspunde
Nastase Dorobat a spus:
6 martie 2014 19:59
Diferenta de tensiune la bornele diodei ramine aproape de cea de

deschidere, datorita rezistentei foarte mici Va-Vc=IdXRd.Dioda ZENER
folosita la stbilizarea tensiunii lucreaza in polarizare inversa. Orice dioda
in polarizare inversa prezinta fenomenul ZENER inisa curentul de
strapungere in avalansa duce la distrugerea termica a diodei, din acest motiv diodele
ZENER au un dopaj cu impuritati diferit de cel al diodelor obisnuite.Asa cum ai spus,
LED-ul este si el o dioda si pentru curenti foarte mici stabilizeaza tensiunea.Diagrama
curent-tensiune prentata in figura 3. este a unei diode ideale deoarece in zona A-C linia
rosie reprezentind curentul este pe abscisa ce reprezinta locul geometric al puctelor
y=o.La diodele obisnuite graficul este la fel insa zona A_C se afla imediat sub dreapta
y=o pentru cele din siliciu si mult mai jos la cele cu germaniu.
Rspunde
Adaug un comentariu
Introdu comentariul tu aici...
Copyright 2013-2015 Hobbytronica.

Hai sus !
27/27

Dioda - Hobbytronica

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Dioda - Hobbytronica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

7/9/2015

Componentele folosite n electronic sunt de dou tipuri:

anume despre diod. Prin urmare, astzi vom afla:

Be the first of your friends to like

Like 22 people like this. Sign Up to see

Cele mai citite pagini

diode au semnificaii diferite i de aceea fiecare a primit un nume special anod

circuit n dou moduri:

dioda conduce curentul electric);

Trafic vizitatori n timp

Figura 2. Dioda n polarizare direct i n polarizare indirect

Cum funcioneaz o diod ?

Live Traffic Feed

Figura 3. Diagrama tensiune-curent a unei diode

Notarea general a diodelor

Figura 4. Indicarea catodului pe diodele de mic putere

Principalele tipuri de diode

Figura 5. Simbolizarea principalelor categorii de diode

Legarea n serie i legarea

Publicat n Electronic pentru nceptori

7 martie 2015 12:40

Scuze daca devin insistent dar vreau sa ma lamuresc, exista o cadere de

7 martie 2015 13:44

Daca printr-o rezistenta electrica trece curent, intotdeauna va exists si

7 martie 2015 15:11

Multumesc, atunci sa fiu scurt ca si mie imi scapa cevain cazul

7 martie 2015 16:15

scrie si ca R=U/I si deci R17=0.1V/5A=0.02ohmi=20 miliohmi.

7 martie 2015 23:10

Multumesc foarte mult. m-am lamurit, facusem ceva calcule

6 martie 2015 21:54

Buna, vreau sa limitez o tensiune continua de 0-5V(outputul unui senzor la

6 martie 2015 23:17

Faza e ca diodele zenner sunt percepute ca avand tensiunea zenner

6 martie 2015 23:47

Multumesc pentru raspuns, e vorba de un tuning al unei masini de

mai comune) intre semnalul de la senzor si masa printr-o rezistenta oarecare in

7 martie 2015 9:37

Am inteles. Singura problema este ca 4,9 V nu este o valoare

7 martie 2015 10:08

Merci mult, 4.7 e OK pentru ca va corespunde cu o valoare de

rog, e OK o dioda 1N4732 de 4.7 legata cu catodul de semnalul debitmetrului,

7 martie 2015 10:46

Dioda e buna insa trebuie s-o pui cu anodul la masa si cu

3 februarie 2015 12:34

Dioda Zener nu conduce si in sens invers? Eu asa stiam

3 februarie 2015 18:47

Pai si de ce ai impresia ca eu am spus altceva ? Cred ca am spus

19 ianuarie 2015 17:37

19 ianuarie 2015 23:15

Ce fel de detalii te intereseaza ?

20 ianuarie 2015 17:01

tot ce tine de diode redresoare partea de teorie

20 ianuarie 2015 20:15

Hai sa o luam altfel: in ce scop te intereseaza sa afli mai multe ?

20 ianuarie 2015 21:22

am un proiect la fizica despre tipul acesta de dioda

3 februarie 2015 19:29

dioda redresoare. Exista si alte lucruri mai de finete despre

17 ianuarie 2015 9:37

Exista posibilitatea de a introduce in instalatia electrica a unei case un

17 ianuarie 2015 10:55

Se subintelege ca este practic imposibil sa obtii si sa mentii aceste conditii. Din

12 ianuarie 2015 1:48