Papa Ioan aI XXIII-Iea - ,Papa Buono

"
In memoriam
Mesaros - Anghel Vasile ÷ Eseu Documentar / 2011
Angelo Giuseppe Roncalli, s-a nãscut în localitatea Sotto il Monte (Bergamo - Ìtalia) la
25 decembrie 1881. A fost ales Papã (cu numele Ìoan al XXÌÌÌ-lea) la 28 octombrie 1958
si a condus destinele Curiei Romane pânã la decesul sãu ÷ 3 iunie 1963.
Câteva coordonate existentiale:
Este numit episcop titular de Areopolis si vizitator apostolic în Bulgaria (1925-1934).
Nuntiu apostolic în Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 ÷ 1944).
Nuntiu apostolic în Franta, la Paris (1944 ÷ 1951).
Observator al Sfântului Scaun pe lângã UNESCO (1951-1952).
Cardinal-patriarh al Venetiei (1953 ÷ 1958).
Papã, cu numele Papa Ìoan XXÌÌÌ (1958 ÷ 1963).
Are un rol de mediere activ în dezamorsarea ,crizei rachetelor din Cuba¨ (octombrie-
noiembrie 1962).
Convoacã si organizeazã preliminariile Conciliului Vatican al ÌÌ-lea (1962 ÷ 1965) si
participã, pânã la deces, la lucrãri.
Enciclicile sale:
,Mater et Magistra", a fost publicatã în 15.05.1961.
,Pacem in terris", a fost publicatã în 11.04.1963.
A fost beatificat (declarat ,fericit¨) de Curia Romano-Catolicã (2000).
Este propus (de Fundatia Wallenberg si Comitetul Roncalli ÷ în 2009) a i se acorda
titlul de 'Drept între Natiuni', de cãtre Yad Vashem (autoritatea nationalã israelianã de
studiu a Holocaustului ÷ ucidera în masã a populatiei Evreiesti între 1933 - 1945).
Cine este acest OM, cu un destin asemãnãtor cu al sutelor de mii de OAMENÌ, rãmasi
anonimi, care în perioada istoriei secolului XX au luptat împotriva ÌNTOLERANTEÌ,
ORGOLÌULUÌ si a URÌÌ?
Cu umilele mele resurse voi încerca o documentare privind momente semnificative din
activitatea acestui pontif supranumit de multi 'Papa cel Bun' si de rusi 'Papa Tãran'.
Pãrintii numeroasei sale familii: treisprezece frati si surori, erau lucrãtori agricoli -
viticultori. Angello va remarca, la maturitate, conditia socialã din care provenea cu
metafora: ¨$unt numai trei cåi în care un bårbat se poate ruina: femeiIe, jocuriIe de
noroc si... a fi fermier. TatåI meu a aIes-o pe cea mai pIictisitoare din ceIe trei¨.
Scoala primarã o urmeazã în Bergamo. Este instruit în primele taine ale credintei
crestine si, la doisprezece ani (1903) devine discipol al Seminarului Catolic din
Bergamo. Apoi, Primeste o bursã a Fundatiei Cerasoli, care îi permite sã continue
studiile la ,Apollinaris¨ în Roma [1]. (Cu o dorintã de cunoastere iesitã din comun Angelo
Roncalli este deschis curentelor moderne de initiere spiritualã, studiind lucrãrile
filosofului German Rudolf Steiner privind treptele Ìnitierii spirituale (vezi Anexa: Ioan
XXIII si Miscarea Masonicå).
[1] Comentariu: ,Pontificia Universitaria Lateranense¨ , numitã de Papa Ìoan Paul al ÌÌ lea ca fiind
,Universitatea Papei¨, a fost înfiintatã de Papa Clement XÌV în 1773. Cuprindea sectiile de Stiinte
Teologice si Filosofice a Colegiului Roman. În 1824 primeste ca sediu palatul Apollinaris. În 1853 se
înfiinteazã sectiile de Drept Canonic si Drept Civil. Ìoan Paul al ÌÌ-lea în 1981 a adãugat Ìnstitutul
Pontifical pentru Studii pe problemele Cãsãtoriei si Familiei care are dreptul de a conferi grade
academice).
Încheie studiile cu un doctorat în Drept Canonic si este hirotonit în 1904. Episcopul din
Bergamo, Giacomo Radini-Tedeschi însãrcinat cu problemele sociale, apreciazã
calitãtile de preot si spiritul sãu organizatoric. Îl numeste secretar al sãu. Timp de nouã
ani Roncalli va efectua o muncã asiduã pentru ajutorarea celor sãraci din regiune si
mediazã conflicte între patroni si salariati, pentru obtinerea unor conditii decente de
Lucru si de viatã. Contactul cu problemele clasei muncitoare, dar si originea sa de
fermier sãrac îi va da o competentã deosebitã în întelegera ulterioarã a situatiei celor
multi si nãpãstuiti, indiferent din ce neamuri sunt ei, în vremurile negre ce vor urma. În
plan ecleziastic îsi continuã studiile în Drept Canonic si tine cursuri de Patrologie,
Apologeticã si Ìstoria Bisericii (pe care o studiase cu maestrul Umberto Benigni la
Roma) la Seminarul din Bergamo. În timpul primului Rãzboi Mondial este capelan pe
front (1914 -1918). Este chemat de Papa Benedict al XV ÷ lea la Roma unde intrã în
rândul Congregatiei "Propaganda de Fide¨. Pânã în 1925 este profesor la Universitatea
Lateranã din Roma. Viziunea sa integratoare privind unitatea Crestinismului o regãsim
încã din aceastã perioadã. În 1926, într-o scrisoare adresatã Clerului Ortodox din
Ucraina:
atoIicii si ortodocsii nu sunt dusmani, ci frati. Avem aceeasi credintå; ne
împårtåsesc aceIeasi sacramente, si mai aIes Euharistia. $untem împårtiti de
uneIe dezacorduri privind constituirea divinå a Bisericii Iui Isus Hristos. ei care
au fost cauza acestor dezacorduri sunt morti de secoIe. $å renuntåm Ia disputeIe
vechi si, fiecare în comunitatea sa, så Iucråm pentru a face bine fratiIor nostri,
oferindu un bun exempIu. Mai târziu, desi cåIåtorind pe cåi diferite, vom reaIiza
unirea dintre bisericiIe, pentru a forma împreunå adevårata si unica Bisericå a
DomnuIui nostru Isus Hristos.'
Numit vizitator apostolic în Bulgaria, în 1934, el se implicã atât în conservarea
drepturilor minoritãtii catolice cât si în dezvoltarea unor legãturi bune cu reprezentantii
Bisericii ortodoxe (majoritare) prin gesturi concrete, cum ar fi sprijinul în alimente si
îmbrãcãminte pentru populatia localã dupã un cutremur de pãmânt. Crestinii ortodocsi
Bulgari au rãspuns cu simpatie deschiderii si afectiunii trimisului papal.
Este numit, în 1935 Nuntiu apostolic în Turcia si Grecia, cu sediul la Ìstambul. Aici, în
spiritul caritãtii crestine va sprijinii pe Armenii si Grecii aflati în dificultate sub regimul
Turc si cu populatia Musulmanã. Îi îndemna sã uite ancestrala urã religioasã si recentele
dezastre (mãcelul Armenilor din Ìmperiul Otoman ÷ 1915) pentru a construi, prin efort
interconfesional si eliminarea bigotismului, Turcia modernã instauratã de Mustafa Kemal
Ataturk ÷ 1923. Ca un detaliu semnificativ a învãtat limba Turcã pentru a rosti mesa de
Crãciun în aceastã limbã, continuând în Greacã, Ìtalianã, Francezã, Armeanã. Contactul
cu clericii de rit ortodox si cu traditia ortodoxismului grec l-a motivat ulterior în
demersurile de reunificare a celor douã Biserici surori la Conciliului Vatican al ÌÌ-lea
(1962 ÷ 1965). Marele sãu aport de solidaritate umanã va fi sprijinul si suportul acordat
poporului Evreu, aflat în vizorul politicii pe termen lung de exterminare al regimului
nazist, dupã 1933. Fenomen care s-a extins ca un pârjol din Germania în toatã Europa,
o datã cu expansiunea armatelor si agenturii de spionaj Germane, pânã în Republica
Turcã. Angello Roncalli va sesiza din timp 'semnele fiarei' dintr-un loc aparent îndepãrtat
de 'bârlogul hitlerist'; în perioada când însisi Evreii nu sesizau imensitatea si forta
organizatoricã a mecanismului de ucidere în masã ce se constituia.
Astfel: un initiat crestin a prevãzut din semne aparent insignifiante din anii '35 ÷ '40,
neluate în seamã de marile Cancelarii Politice ale vremii; si a actionat preventiv în
consecintã. Este recunoscut faptul cã a fost primul care a atentionat în documente
oficiale existenta lagãrelor de exterminare nazistã, începând cu ianuarie 1941. A ajutat
populatia evreiascã printr-o multitudine de forme:
> 21 de documente oficiale adresate autoritãtilor competente ale Sfântului Scaun, în
perioada ianuarie 1941 ÷ martie 1945 privind diverse aspecte si situatii ale grupurilor de
evrei, pentru care solicita sprijinul Curiei Romane.
> Punerea la dispozitia Agentiei Evreiesti pentru Emigrare de la Ìstambul (condusã de
Haim Barlas), a retelei logistice a ordinului 'Ficelor Sionului'.
> Folosirea relatiilor cu autoritãtile guvernului Turc (în special cu ministru de externe
Memencioglu) si conlucrarea în demersul de aducere în Turcia a 'evreilor de cetãtenie
Turcã' (cetãtenie acordatã pentru a îi salva de la exterminare) din Franta rãmasã sub
conducerea guvernului de la Vichy.
> Apelul la ambasadorul German din Turcia (Frantz von Pappen) pentru a permite
trenurilor de 'supusi evrei turci' sã tranziteze tãrile ocupate de Reich, spre Ìstambul.
> Alertarea autoritãtilor turce si demersuri pe lângã ambasadorul German pentru
anularea transportului pe mare a copiilor Evrei spre Germania. De mentionat cã, în
1945, la Procesul criminalilor de rãzboi de la Nuremberg, Angelo Roncalli va contribui la
exonerarea lui Franz von Pappen de la crime de rãzboi.
> Demersuri pentru salvarea evreilor din Grecia
> Demersul pe lângã Tarul Boris al Bulgariei pentru protectia evreilor Bulgari.
> Demersuri pentru salvarea evreilor din Slovacia si Croatia.
> Demersuri pentru salvarea evreilor din Ungaria, inclusiv via România.
> Eliberarea 'Certificatelor de Emigrare' si demersul ca acestea sã ajungã la Nuntiul
papal din Budapesta (arhiepiscopul Angelo Rotta) si la Nuntiul papal din Bucuresti
(Cardinal Casullo) pentru salvarea de vieti ale evreilor deportati în Transnistria si
directionarea lor pe cale maritimã cãtre Ìstambul.
> Eliberarea 'Certificatelor de Botez' pentru a salva copii evrei de trimiterea în lagãre de
exterminare. Unui astfel de copil i-a zis: 'Devenind atoIic nu esti mai putin Evreu'.
> Sprijinul logistic acordat unitãtilor paramilitare Evreiesti (Palmah, Haganah, Ìirgun)
pentru transferul emigrantilor Evrei din Turcia în Palestina; cu toatã opozitia militarã,
terestrã si navalã a autoritãtilor Britanice din Palestina (a se vedea video Organizatii
Evreiesti de Auto Apãrare în Yisuv - Clipe de Sionism (ÌV) din Bibliografia Video de la
sfârsitul Documentarului).
> Atentionarea diplomatilor Americani de la Ankara privind diversele informatii privind
Holocaustul European, încã din fazã incipientã si conlucrarea cu acestia pentru
coordonarea actiunilor de salvare (prin relatia personalã cu ambasadorul SUA - Ìra
Hirshman).
Este de mentionat cã initiatul prelat catolic nu a fost singur. El a stiut sã se încadreze în
imensul lant uman; sã mobilizeze si sã organizeze resursele multiple si disparate într-o
orchestrã a BÌNELUÌ împotriva RÄULUÌ. Se evalueaza cã astfel au fost salvati 19.000
'evrei turci' si circa 100.000 evrei din Europa sub ocupatie Germanã.
În 1944 este numit Nuntiu Apostolic la Paris, în proaspãt eliberata Frantã a lui
Charles de Gaulle. Era un post dificil; predecesorul lui Roncalli colaborase cu
ocupantii germani. Datoritã legãturilor ce le avea în capitala Frantei cu personalitãti
culturale si politice, Angelo Roncalli reuseste în scurt timp sã elimine anatema de
"colaborationisti¨ pusã preotilor catolici francezi si sã restabilescã bunele relatii între
Statul Francez si Statul Vatican. Mi-au rãmas în minte cuvintele sale în discursul sãu, în
1946, când se împlineau 100 de ani de la aparitia Sfintei Fecioare în fata a doi copii din
localitatea la Salette (Franta): "$e Iucreazå muIt pentru pace, dar pace nu va fi între
oameni cât timp nu se va face pace cu Dumnezeu, si aceasta nu se poate înfåptui
fårå rugåciune si pocåintå".
Rezultat al actiunilor sale concertate cu oficialitãtile UNESCO (cu sediul la Paris)
creeazã un climat de cooperare între Biserica Romano Catolicã si acest instrument
international de promovare a valorilor "Declaratiei Drepturilor Omului de la San
Francisco¨ (10 decembrie 1948). Datoritã lui se creazã strânse legãturi cu ONU,
UNESCO si organizatiile conexe. Este desemnat în 1951 primul Observator al Sfântului
Scaun pe lângã UNESCO. Dincolo de strãlucita manevrã a politicii papale la care a
contribuit decisiv, convingerea sa era cã libertatea si drepturile omului trebuie sã aibã
alãturi forta si autoritatea papalã. Fapt pe care îl regãsim în textul enciclicei sale
,Pacem in terris" în ultimile momente ale vietii sale lumesti. Rezultatul în timp au fost
periodicele întâlniri între suveranii pontifi si directorii UNESCO, conlucrarea între
entitãtile educationale, juridice, culturale ale organizatiei cu organismele specializate ale
Statului Papal, precum si participarea autoritãtilor de nivel înalt ale organizatiei la toate
ceremoniile importante de la Vatican. De fapt, deschiderea sa spre toate azimuturile
existentei umane contemporane, prin valorificarea aspectelor pozitive, indiferent de
pozitionarea lor în curcubeul uman ne catolic.
De la protestanti la crestini ortodocsi si si anglicani; de la mozaici la musulmani, de la
socialisti (Edouard Herriot) si comunisti (laureatul Premiului Nobel Giacomo Manzu); la
Miscarea Masonicã (Baron Yves Marsaudon) si atei. A surprins de multe ori pe cei ce
conduceau destinele curiei Romane; a generat adversari ,pe termen lung'. Angelo
Roncalli va observa cu umor la amurgul existentei sale "$unt papa care a tinut picioruI
apåsat pe acceIeratie¨. Fireascã este întrebarea de ce nu a suferit o admonestare din
partea Papei Pius al XÌÌ ÷ lea (se stie cã, în 1925 exista un dosar la Oficiul Sfânt în care
era ,suspectat de modernism¨). Fãrã a avea pretentia de exegezã (pentru care nici nu
am o calificare) motivele ar fi echilibrul între initiere spiritualã si adevãrata sa credintã în
forta Crestinismului Catolic, capacitatea de a penetra cu bunãtate, întelegere si de a
organiza mersul spre un benefic punct comun cu aproape orice fel de partener. Era
tactul sãu de a eluda discordantele retinând doar ceea ce i-ar putea aduce alãturi pe
oameni, oricât de putin ar fi, fãrã a face de fapt nici un compromis fatã de Evanghelia lui
Ìisus si a Apostolilor sãi.
La 12 ianuarie 1953 devine Cardinal patriarh al Venetiei. Îsi asumã calitatea de
Pãstor sufletesc "chemat så-si îndepIineascå misiunea fatå de cei mici cum a fost
însårcinat de DomnuI¨. Am putine date despre aceastã perioadã despre care care cred
cã a fost cea mai prolificã în sinteza spiritualã a experientei acumulate. Este mentionat
faptul cã a participat activ la viata eclezialã, socialã si culturalã a parohiilor din
subordine. Este mentionat cã a înfiintat treizeci de noi parohii. Am de asemeni mãrturia
pozitiei constructive luate la Congresul Partidului Socialist Ìtalian din februarie 1957, ce
a avut loc la Venetia:
"$aIut semnificatia exeptionaIå a acestui eveniment, important pentru viitoruI tårii
noastre. As vrea så cred cå motivuI principaI aI reuniunii dumneavoastrå este de a
înteIege conditiiIe contemporaneitåtii si dorinta de a vå devota pentru a face orice
este posibiI pentru a ridica conditiiIe de viatå si bunåstarea sociaIå.¨ Departe de a fi
un adept socialist, cardinalul Roncalli avea experienta familiei sale de muncitor agricol,
experienta revendicãrilor muncitorilor din anii 1910 ÷ 1925 pe care le-a mediat în
conflictele cu patronii, si întrevedea utilitatea ca clasa muncitoare Ìtalianã sã aibã un
partid socialist determinat si eficient. Lucru care s-a si întâmplat în anii care au urmat.
În 28 octombrie 1958 51 de cardinali participã la alegerea lui Angelo Giuseppe
Roncalli ca papã: Ìoan XXÌÌÌ. Nume ales de el in memoriam lui Ìoan Botezãtorul si a
Apostolului Ìoan. Era omniprezentã ideea cã acest înalt prelat catolic, în vârstã de 76 de
ani era rezultatul unui compromis, în urma celor douãsprezece tururi de scrutin ce a
precedat alegerea sa si cã prezenta sa nu va aduce nimic nou. Un editor baptist scria,
cu ocazia împlinirii a 77 de ani a noului papã: "Numai tãciunii viziunii rãmân într-un om
de 76 de ani¨... Putini stiau ce zestre spiritualã, de credintã, de vointã era acumulatã în
acest ,servus servorum Dei' ÷ servitor al servitorilor lui Dumnezeu.
Într-o succesiune neasteptat de comprimatã în timp. La nici trei luni de la instalare; dupã
ce participã la "Sãptãmâna de Rugãciune pentru Unitatea Crestin㨠(promovatã în anii '
50 de abatele Paul Couturier, numit si 'apostolul unitãtii' prin rugãciune, în speranta cã
Dumnezeu însusi stie timpul si forma în care se va realiza deplina unitate a Bisericii pe
pãmânt), pe data de 25 ianuarie 1959, când se celebra Convertirea Sfântului Paul, în
fata a optesprezece cardinali reuniti lângã locul în care, prin traditie, a fost decapitat
Sfântul Paul, Papa Ìoan XXÌÌÌ, succesorul lui Sfântul Petru, spune:
"'enerabiIi confrati si iubiti fii: Tremurând un pic de emotie, dar cu umiIintå si în
aceIasi timp fermitate a scopuIui, vå voi spune acum despre douå reuniuni. 'oi
propune chemarea unui $inod Diecezan si a unui onciIiu Ecumenic pentru
Biserica UniversaIå¨. De fapt erau trei teme:
Convocarea unui Sinod Diecezan Roman.
Adunarea unui Conciliu Ecumenic.
Revizuirea si o nouã codificare a Dreptului Canonic.
Se spune cã nici un cardinal nu a avut un cuvânt de rãspuns la acest anunt, în acel
moment. Propunerea papei se referea la trei 'cercuri concentrice' existentiale si
axiologice:
Unitatea credintei Crestine cu speranta reunirii între Catolicism si Ortodoxie. Sau cum
spunea Papa Ìoan XXÌÌÌ 'u voim så cåutåm cine are sau nu dreptate: råspunderea
este împårtitå. 'oim doar så spunem: 'eniti så fim împreunå, så punem capåt
dezbinårii¨.
Ecumenismul: ca principalã cale pentru coexistentã religioasã si pace.
Actualizarea ('Agiornamento') si Reforma Bisericii de la Roma, începând cu însãsi
Curia Romanã.
Cardinalul secretar Domenico Tardini este numit Presedinte al Comisiei Pregãtitoare.
Între timp papa ia în obiectiv rezolvarea problemelor pastorale concrete si le trateazã în
Enciclice.
15.12.1958 Mãreste numãrul Cardinalilor la 75; în 1959 vor fi 79; în 1962 vor fi 87.
Papa Ìoan XXÌÌÌ a folosit de la începutul pontificatului instrumentul Conducerii Colective
cu un dublu scop: de a eficientiza actiunile si de a crea o emulatie de echipã în Colegiul
Cardinalilor.
29.06.1959 Enciclica 'Ad Petri athedram'÷ anuntã scopul pe care urma sã îl aibã
proiectatul Conciliu de la Vatican în promovarea conceptelor crestine ale adevãrului,
iubirii fatã de aproape pentru a edifica o lume a pãcii.
18.07.1959 Eliminã din canon referirea la Ìslam asociatã cu Ìdolatria. Ulterior îl va
primi în vizitã pe Sahinsahul Ìranului, Reza Pahlevi Aryamer.
1.08.1959 Enciclica comemorând pe Ìoan Maria Vianney ÷ preot paroh din Ars în care
face sinteza statutului preotului pãstor si cheamã tinerii credinciosi pe calea preotiei.
26.09.1959 Enciclica 'rata Recordatio' în care subliniazã forta Rugãciunii Sfântului
Rozariu în practicarea credintei si aducerea în fata lui Dumnezeu a sperantelor
crestinilor catolici, de reusitã a Conciliului anuntat.
Enciclica privind Misiunile Catolice în întreaga lume 29.11.1959 în care subliniazã
rolul preotilor misionari si a laicilor angrenati în educatia crestinã si formarea unei erarhii
ecleziale din rândul localnicilor
8.05.1960 Consacrarea a 14 episcopi din rândul popoarelor din Africa, Asia, America.
15.05.1960 Enciclica 'Mater et Magistra' ÷ Trateazã relatiile între popoare în Noua
ordine socialã pe care o prefigura. Autorul afirmã, la începutul unei lucrãri de circa
19.917 de cuvinte (versiunea englezã): "Biserica UniversaIå a fost fondatå de Iisus
ristos astfeI ca toti cei care de-a IunguI secoIeIor vin Ia ea pentru a fi îmbråtisati
cu iubire så gåseascå depIinåtatea unei vieti superioare si garantia mântuirii¨.
Enciclica este o analizã a aspectelor contemporane din viata umanitãtii, în toate
planurile majore: de la familie la viata socialã si stiintã. Recomandã cãi de reconstruire a
relatiilor sociale bazate pe încredere, dreptate si iubire.
În iunie 1960 se înfiinteazã zece comisii, un secretariat pentru promovarea unitãtii
crestinilor care sã preia, sã prelucreze propunerile si sã le sintetizeze în 'scheme' ce
urmau sã fie supuse dezbaterilor. În 2 februarie papa anuntã data desciderii pe 11
octombrie 1962.
Noiembrie 1960 - Primeste pe Episcopul de Canteburry Geofrey Fisher. De altfel în
scurtul interval de patru ani va primii în vizite oficiale reprezentanti ale principalelor religii
necatolice: mozaicã, islamicã, ortodoxã, protestantã, baptistã, sintoistã. Militeazã pentru
sprijinirea preotilor catolici prigoniti în Ungaria, Ìugoslavia, China. Pe baza bunelor relatii
cu N.S. Hrusciov va declansa în 1962 eliberarea treptatã a preotilor greco-catolici
Ucrainieni si Români din lagãre.
11.11.1961 Enciclica unitãtii Biserici Catolice si a primatului magisteriului pe care
conducãtorul ei o are.
22.02.1962 Emite Constitutia Apostolicã ÷ expresie a pãstrãrii traditiilor liturgice si de
limbã latinã în activitatea pastoralã a fratilor preoti.
11.10.1962 Deschide Lucrãrile Conciliului Vatican ÌÌ.
Cuvântul sãu este un demers al unitãtii credintei în armonia diversitãtilor cultelor,
"având ca teI depIinuI triumf aI vietii si ideii crestine si pentru o adevåratå
Iibertate reIigioaså... Providenta Divinå ne va cåIåuzi cåtre o nouå ordine a
reIatiiIor umane¨. Era demersul spre un Consens al Comandamentelor Dumnezeului
Unic, în diversitatea practicãrii formelor de cult.
20.10.1962 'Criza rachetelor din Cuba'. Serviciile de spionaj americane depisteazã
baze de rachete amplasate de U.R.S.S. în Cuba. Ele puteau lansa încãrcãturi nucleare
ce ar fi lovit orice teritoriu din S.U.A, pe o razã de 2000 km. în 10-30 minute. S.U.A
realizeazã blocada navalã si aerianã a Cubei. Sovieticii directioneazã flota strategicã
spre Cuba. Conflictul nuclear pãrea de ne oprit. (îmi amintesc, fiind adolescent starea de
asteptare a apocalipsei, a pãrintilor mei si a celor din jur ÷ nimeni nu mai fãcea planuri,
nici mãcar pentru sfârsitul sãptãmânii). Oamenii si popoarele erau într-o stare de
asteptare catalepticã ÷ asemenea mielului când ciobanul îi apropie cutitul de gât. Papa
Ìoan XXÌÌÌ, alãturi de Secretarul-General al ONU, generalul U.Thant porneste
instantaneu o adevãratã ,cruciadã a pãcii' folosind toate instrumentele: de la mass-
media la mobilizarea prietenilor sãi si celor ce îl respectau. Sprijinã apelul tãrilor
nealiniate (40) adresat conducãtorilor Americani si Sovietici. Creazã acea atmosferã
combativã în care cele douã mari puteri înteleg cã nu pot justifica prin acuzarea celuilalt
pornirea rãzboiului nuclear. Astfel în 28.10. 1962 N.S.Hrusciov anuntã începutul
dezmembrãrii rampelor de lansare si repatrierea armelor în U.R.S.S. În noimbrie 1962
J.F.Kennedy ridicã blocada navalã a Cubei si ulterior îsi retrage proiectilele nucleare din
Turcia. Cei doi conducãtori se vor întâlni la Viena unde vor pune bazele unor continui
tratative de dezarmare si limitare a înarmãrilor nucleare (acestea cu nu prea mare
succes, având în vedere cã atunci erau 4 puteri nucleare si acum sunt 9). Tot atunci,
primeste vizita unor personalitãti ca familia fiicei lui N.S.Hrusciov (care îi spune cã în
Rusia este numit ,papa tãran'), a sotiei presedintelui Kennedy si a altor musafiri, religiosi
si laici, cum nu au fost nici o datã la Vatican.
11.04.1963 emite Enciclica "Pacem in Terris¨. "Pacea pe Påmânt, pe care orice
om, în orice timp si-a dorit-o cu intensitate poate într-adevår fi stabiIitå numai
dacå ordinea Iegiuitå de Dumnezeu pe Påmânt va fi observatå si urmatå ca
obIigatie".
- Prima sectiune stabileste natura si forma relatiilor între individ si societate, a drepturilor
omului si a îndatoririlor sale morale. Enumerând dreptul persoanei umane la viatã,
respect, libertate, educatie, muncã.
- A dou-a sectiune se referã la relatia între om si stat insistând asupra necesitãtii
respectãrii si aplicãrii autoritãtii colective de cãtre stat, în exercitarea puterii.
- A trei-a sectiune stabileste cerintele pentru instaurarea egalitãtii între natiuni si cerintele
pentru stat de a stabili drepturile si îndatoririle cetãtenilor sãi.
- A patra sectiune trateazã dezvoltarea relatiilor între state, în directia asistãrii colective
si reciproce.
Enciclica se încheie cu comandamentul adresat Catolicilor de a asista pe ne Crestini si
ne Catolici în rezolvarea diverselor aspecte ale vietii sociale si politice.
03.06.1963 moare, nu înainte de a dedica viata reusitei Conciliului si a întelegerii între
oameni.
Conciliul va continua sub veghea Papei Paul al VÌ ÷ lea, ales la 21.06.1963.
oteIe autoruIui: Câteva consemnãri privind personalitatea lui Angelo Giuseppe
Roncalli ÷ Papa Ìoan XXÌÌÌ.
redinta în ristos si Biserica $a a fost secretuI care I-a fåcut pe Papa Ioan aI
XXIII-Iea un promotor aI påcii în Iumea întreagå.... a fost un preIudiu si o profetie a
experientei de paternitate pe care Dumnezeu urma så ne-a ofere din beIsug prin
cuvinteIe, gesturiIe si sIujirea ecIesiaIå a BunuIui Papå...
HaruI Iui Dumnezeu a pregåtit un anotimp promitåtor pentru Bisericå si pentru
societate, si a gåsit în ascuItarea fatå de DuhuI $fânt, care a caracterizat întreaga
viatå a Papei Ioan aI XXIII-Iea, påmântuI bun pentru a face så încoIteascå armonia,
speranta, unitatea si pacea, pentru bineIe întregii omeniri a afirmat Papa Benedict
al XVÌ-lea în cadrul celebrãrii legate de împlinirea a 50 de ani de la alegerea "Bunului
Papã". (28 octombrie 2008). Dincolo de aceste cuvinte este CONTÌNUÌTATEA
REFORMEÌ pe care cei trei papi care au urmat: Papa Paul al VÌ-lea, Papa Ìoan Paul al
ÌÌ-lea, Papa Benedict al XVÌ-lea, au asigurat-o drumului de "aducere la zi¨, în Dogmã,
Structuri si Actiune, a Biserici Romano Catolice, la temele existentiale si axiologice ale
vremurilor de azi.
"Ioan XXIII a fost un om naturaI si supranaturaI în aceIasi timp. atura sa si
gratia divinå formau un tot unic în care se afIau în uitate o compIetå carismå si o
vizune a diversitåtii din juruI såu. ... EI tråia în prezenta Iui Dumnezeu cu
simpIitatea unuia care mergea pe jos în orasuI såu nataI.¨ (J. Robert Nelson director
of the Ìnstitute of Religion at the Texas Medical Center in Houston, SUA, 1982).
Închei cu un citat din Testamentul Spiritual al Papei Ìoan XXÌÌÌ.
"M-am nåscut sårac, dar ca un copiI aI unor oameni cinstiti si modesti si sunt
fericit så mor sårac, dupå ce am împårtit såraciIor si sfintei Biserici care m-a
hrånit, ceea ce mi-a stat, de aItfeI, într-o foarte modestå måsurå Ia dispozitie în
caIitatea mea de preot si episcop, în functie de cerinteIe vietii meIe simpIe si
modeste. MuItumesc Iui Dumnezeu pentru acest har aI såråciei, pe care încå din
tineretea mea I-am Iåudat: ca preot aI Preasfintei Inimi, o såråcie adevåratå. Ea mi-
a dat tåria så nu cer niciodatå nimic, nici post, nici bani, nici favoruri, nici pentru
mine, nici pentru ai mei sau pentru prieteni¨ se confesa în fata Domnului,
Angelo Roncalli în adevãratã traditie a Sfântului Francisc de Assisi, pe care l-a venerat.
Am întocmit acesatã documentare respectând o recomandare emisã acum 37 de ani de
un manager indian: suficient de scurtã ca sã trezeascã interesul, suficient de lungã sã
acopere esentialul. Las celor care o vor lectura a decide dacã am reusit sau nu. Îl dedic
preotilor: paroh Ìoan Solomon, dr. Fabian Mãriut (de la Parohia Romano - Catolicã
Popesti Leordeni ÷ Romania) pentru sprijin, întelegerea si rãbdare.
Mesaros - Anghel Vasile
14.XÌÌ.2009 ÷ 18.ÌÌ.2010
Anexa: Ioan XXIII si Miscarea AteismuIui.
Ateismul ca miscare a fost :
- O lipsã a instruirii religioase sistematice, de la cea mai fragedã vârstã ÷ care sã
dezvolte armonios legãtura între Dumnezeu si sufletul copilului, tânãrului, când va
devenii matur.
- O reactie la tendinta manifestatã de clerici, dupã iesirea crestinismului din ilegalitate
(pe vremea lui Constantin cel Mare), de a acumula averi pe seama celor aflati în
pãstorire, fãrã a redistribui o parte rezonabilã, direct sau indirect, membrilor comunitãtii
si celor sãraci.
- O reactie la caracterul restrictiv si punitiv luat de reprezentantii unui cult fatã de
oamenii din comunitate, perceput de cei vizati ca o îngrãdire a libertãtii de gândire si a
demnitãtii personale. Aceastã formã de existentã spiritualã a avut momentele ei de
maxim impact în multe comunitãti religioase. Ca exemplu iluminismul Evreilor (,Hascala'
÷ sec. XÌX), sau iluminismul în tãrile catolice (sec. XÌV-XX). Angello Roncalli, a înteles cã
politica anterioarã a bisericii de a emite forme de penalizare asupra ateilor a fost o
eroare. El a optat la formula 'drumurilor paralele' si a conlucrãrii spre binele reciproc si al
celor din jur, convins cã, în timp, harul credintei va pogorâ asupra lor si a urmasilor
acestora. Lucru care se întâmplã.
Anexa: Ioan XXIII si Miscarea Masonicå.
Mary Ball Martinez scrie cã Angelo Roncalli a fost cunoscut în tinerete ca discipol al lui
Rudolf Steiner
A fost initiat în Loja Marelui Orient, în 1935, la Paris în Ordinul Rosacrucian, Loja
Masonicã a Marelui Orient .
A participat la activitatea Lojii masonice din Ìstambul în perioada când a fost Nuntiu
Papal în Turcia (1935 -1944).
În perioada când a fost Nuntiu Papal la Paris (1947-1952) a primit rangul 33
rosacrucian în ramura masonicã a Cavalerilor de Malta (mare maestru Baron Yves
Marsaudon). Perioadã în care mai multi clerici catolici si laici (pãrintele iezuit Joseph
Berteloot, preotul Heim, Marsaudon, Albert Lantoine, Herriot, Auriol, etc) participau la
Miscarea Masonicã.
În calitate de papã Angello Roncalli opreste sirul de condamnãri si excomunicãri ale
clericilor catolici ce aveau apartenentã la Miscarea Masonicã. Ìnitiazã un proces de
relaxare a relatiei între Biserica Romano Catolicã si Miscarea Masonicã, prin clarificarea
metodicã a principiilor de coexistentã.
Aceastã activitate se încadra în viziunea initiatului Angello Roncalli privind o apropiere
rationalã, tolerantã (si în cele din urmã de bun simt uman) între diverse ideologii. Acest
mesaj se regãseste în Enciclicile sale Mater et Magistra, si Pacem in Terris (Pãrintele
Esposito remarca metaforic cã, în perioada de pregãtire a Conciliului de la Vatican
(1962-1965), Angello Roncalli a mobilizat comunitatea eclezialã în meticuloasa
'construire' a catedralei viitorului).
To my Mother: Thaci Raisa
Ghershovici
ABOUT AUTHOR
PROFILE:
Name: Vasile Mesaros - Anghel
Proffesion: IT Trainer
Studies:
University of Bucarest - Faculty of Mathematics and Mechanics (1971)
SystemAnalyst - Graduate - C.E.P.E.C.A. (1975)
Work Motivation:
Documentation of issues that concerned me in recent years.
AMV Dessign/2011
For Links to other works : In GOOGLE insert text : mesaros anghel on net
$eIectati site: http://www.scribd.com/doc/36795854/VASÌLE-MESAROS-ANGHEL-
LÌNK-uri-la-LUCRARÌ-PE-NET-LÌNKS-FOR-WORKS-POSTED-ON-THE-NET
E-mail: vangheIthaci@yahoo.com
Dumnezeu este Unul. Oamenii l-au fãcut mai multi:
Unul Iudeu. Unul Crestin. Unul Musulman`.
,God is ONE; mankind made him many:
One Mosaic. one Christian. one Muslim`.
BibIiografie: Texte
1. *** Wikipedia - 'Papa Ioan XXIII`
2. Papa Ioan XXIII Enciclica "Ad Petri Cathedram¨ 29.06.1959
3. Papa Ioan XXIII Enciclica "Mater et Magistra¨ 15.05.1961
4. Papa Ioan XXIII Enciclica "Pacem in Terris¨ 11.04.1963
5. John XXIII: His Council and Achievement Remembered` by J. Robert Nelson.- 1982. Copyright by the
Christian Century Foundation and used by permission. Prepared Ior Religion Online by Ted & Winnie Brock.
6. *** Wikipedia Biserica Greco-Catolicá Ucraineaná`
7. 'Istoria Papilor` - August Franzer, Remigius Baumer Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucuresti
1996.
8. *** Missing in Action: Raoul Wallenberg` - Marion Marrache
9. *** Notes and telegrams exchanged between the Vatican's State Secretary and the Nunciatures oI the
diIIerent relevant countries during the Second world War - are published in 11 volumes edited by the Holy
See under the title: "Actes et documents du Saint-Siege relatiIs a la Seconde Guerre Mondiale":
10. 'Teme de Istorie a Religiilor` - Emil Dumea Editura SAPIENTIA Institutul Teologic Romano-Catolic
2002
11. Organizatii-Evreiesti de-Auto Apárare în Palestina-Yishuv-Clipe-de-Sionism-IV
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile
12. Inceputul luptei Evreilor Crestini pentru Evanghelia lui Iisus - editia III 2009
Eseu Documentar - Mesaros Anghel Vasile
13. Breviar de Fapte Istorice - Evrei Crestini si Musulmani la Ierusalim
Text Documentar Mesaros Anghel Vasile
BibIiografie: 'ideo Link-uri
1. Organizatii Evreiesti de Auto Apárare în Yisuv - Clipe de Sionism (IV) Mesaros Anghel Vasile You Tube
2. Angelo Roncalli: the Iirst years oI Iohannes XXIII - part 1 - Activitatea lui Angelo Roncalli pâná la al II
lea Rázboi Mondial - Film Documentar Partea I Darsham You Tube
3. Angelo Roncalli: the Iirst years oI Iohannes XXIII - part 2 - Activitatea lui Angelo Roncalli de la al II lea
Rázboi Mondial pâná la sIârsitul PontiIicatului - Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube
4. Pope Iohannes XXIII: pontiIicate and council - Dialogul Cu Lumea; Conciliului II Vatican (1962-1965) -
Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube
5. Iohannes XXIII: the good Pope papa Ioan XXIII papa care a început Agiornamento da la Chiesa` si
Drumurile Papei printre cei umili si pireduti` - Film Documentar Partea a II a Darsham You Tube
6. Il Papa Buono` Film Partea I Darsham You Tube
Studentia la Seminarul Catolic din Bergamo;
Secretar al lui Giacomo Radini-Tedeschi, însárcinat cu problemele sociale. Timp de nouá ani Roncalli va
eIectua o muncá asiduá pentru aiutorarea celor sáraci din regiune si mediazá conIlicte între patroni si
salariati, pentru obtinerea unor conditii decente de Lucru si de viatá.
Perioada Nunciaturii în Turcia si Grecia cu rang de arhiepiscop (1935 1944) cu resedinta la Istambul.
7. Il Papa Buono` Film Partea a II - a Darsham You Tube
Demersurile adresate Ambasadorului German Frantz von Pappen pentru salvarea unui lot de copii Evrei ce
urmau sá Iie trimisi cu vaporul în lagáre de exterminare din Europa.
Alegerea sa ca Papá Papa Ioan XXIII (28 octombrie 1958)
8. Il Papa Buono` Film Partea a III - a Darsham You Tube
Vizita la detinutii închisorii din Roma
Anuntarea Conciliului II Vatican
Vizita la un spital de copii de Cráciun 1962
9. Il Papa Buono` Film Partea a IV a Darsham You Tube
Pregátirea si deschiderea lucrárilor Conciliului Vatican II (11.10.1962)
Criza Rachetelor din Cuba (octombrie, noiembrie 1962)
10. Il Papa Buono` Film Partea a V a Darsham You Tube
Publicarea Enciclicei 'Pacem in Terris¨ 11.04.1963
Ultimele momente din viata sa.
11. Angelo Roncalli Papa Joan XXIII Clipe de Viatá Versiunea Video vmesarosanghel2 video channel /
2010
12. Mesaros Anghel Vasile Volumul I
LUPTA EVREILOR CRESTINI PENTRU EVANGHELIA LUI IISUS' / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?v÷rkIVOmEJA5g
13. Mesaros Anghel Vasile Volumul II
EVREI, CRESTINI SI MUSULMANI LA IERUSALIM` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?v÷hTxIAZh0p0Y
14. Mesaros Anghel Vasile Volumul III
EVREI SI CRESTINI FAPTE` / 2011
Adresa Video Text Audio Integral: http://www.youtube.com/watch?v÷O4QvaSJALY

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful