You are on page 1of 6

Epurarea biologic a apelor or ene ti Târgu-Jiu

Autor: Ciocîltea Alexandra - student anul V- Ingineria Mediului în Minerit - Universitatea Constantin
Brâncu i – Tg. Jiu

Coordonator: ef lucr.dr.ch. Cîr în Daniela - Universitatea Constantin Brâncu i – Tg. Jiu

Epurarea biologic este procesul tehnologic prin care impurit ile organice din apele uzate sunt
transformate de c tre o cultur de microorganisme, în produ i de degradare inofensivi (CO2, H2O, alte
produse) i în masa celular nou (biomas ). Cultura de microorganisme poate fi dispersat în volumul
de reac ie al instala iilor de epurare sau poate fi fixat pe un suport inert. În primul caz cultura se
cheam în mod generic n mol activ iar epurarea se nume te biologic cu n mol activ. În al doilea caz,
cultura se dezvolt în film (pelicul ) biologic, iar epurarea se realizeaz în construc ii cu filme
biologice, cu biodiscuri, etc. N molul activ fiind un material în suspensie, trebuie separate de efluentul
epurat prin sedimentare, flota ie, filtrare, centrifugare etc. Cea mai aplicat metod este separarea
gravita ional (sedimentarea). În cazul filmului biologic nu se pune problema separarea acestuia de apa
epurat , întrucât este fixat pe un suport. Cu toate acestea, ca urmare a cre terii biologice se desprind
des por iuni din filmul biologic care trebuie înl turate din apa epurat , prin sedimentare.
Rolul principal în epurarea biologic este de inut de bacterii. Aceste microorganisme care
consum substan ele organice din apele uzate pot tr i în prezen a sau în absen a oxigenului (obligat
aerobe sau anaerobe). În func ie deci de necesarul de oxigen, procesul poate fi aerob sau anaerob.
Procesul aerob se utilizeaz cu prioritate la îndep rtarea poluan ilor din apele uzate, pe când cel
anaerob la prelucrarea n molurilor.
În strâns asociere cu bacteriile, în procesele aerobe tr iesc protozoare, metazoare i ciuperci
sau fungi.
Tratabilitatea unei ape uzate reprezint capacitatea acesteia de a- i mic ora complexitatea i
num rul componen ilor organici, datorit ac iunii microorganismelor prezente în instala iile de
epurare; în acela i timp, este necesar ca biomasa s se dezvolte ca urmare a proceselor de asimilare.
Apele uzate care con in compu i degradabili se numesc tratabile biologic.
Tratabilitatea apelor uzate poate fi exprimat prin îndep rtarea substan elor organice totale din
ap sau prin îndep rtarea substan elor asimilabile: în acela i timp, concentra ia materiilor în suspensie
d indica ii asupra cre terii biomasei.
Pot fi considerate ape tratabile biologic, în sensul defini iei de mai sus, apele uzate care în
timpul trecerii prin instala iile de epurare corect dimensionate permit îndep rtarea substan elor
organice totale (CCO) în procesele de 60-90% iar a substan elor asimilabile (CBO5) în procente de 80-
98%.
Consumul chimic de oxigen (CCO) este un indicator care exprim în mod indirect con inutul
materialului organic al unei solu ii (ape uzate), prin intermediul oxigenului echivalent necesar oxid rii
chimice al acestuia.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) este un indicator care exprim , în mod indirect,
cantitatea de material organic existent în apa uzat prin intermediului oxigenului necesar oxid rii
biochimice a acestuia.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) este o însumare a oxigenului necesar urm toarelor
procese:
- oxidarea carbonului i a hidrogenului din substan ele organice folosite ca surs de hran de
c tre microorganismele aerobe (CBO-C);
- oxidarea azotului din azoti i, amoniac i substan e organice cu azot, care serve te ca surs de
hran pentru bacterii specifice, de exemplu pentru Nitrosomonas i Nitrobacter (CBO-N);
- oxidarea unor substan e reduc toare (ioni fero i, sulfi i, sulfuri etc.) care reac ioneaz chimic
cu oxigenul molecular dizolvat.
7
Reducerea acestor parametrii în cadrul sta iei de epurare Târgu Jiu este prezentat în figurile 1 i 2.
140

120

100 CBO5 alimentare


80 CBO5 deversare
CCOCr alimentare
60
CCOCr deversare
40

20

0
10.12.2002 28.06.2003 14.01.2004 01.08.2004 17.02.2005
Data

Figura 1. Reducerea con inutului de substan e organice în cadrul sta iei de epurare Tg. Jiu
100

10
NH4 alimentare
NH4 deversare
1 NO2 alimentare
NO2 deversare

0,1
10.12.2002 28.06.2003 14.01.2004 01.08.2004 17.02.2005
Data

Figura 2. Reducerea concentra iei compu ilor azotului în sta ia de epurare Tg. Jiu.

Dac dintr-un volum limitat de ap exist bacterii cu capacitate de multiplicare (inocul) i se


introduc substan e nutritive, cre terea bacteriilor va urma aceea i cale pentru toate tipurile de bacterii,
reprezentat prin a a-numita curb de cre tere (asem n toare clopotului lui Gauss) fazele succesive
fiind urm toarele: faza de laten (de lag), faza de cre tere exponen ial , faza de echilibru i faza de
declin la epuizarea substan elor nutritive.
În figurile 3 i 4 se prezint evolu iile popula iilor principalelor tipuri de bacterii din ap pe
durata procesului de epurare.
300000

250000

200000 NTG alimentare

150000 NTG evacuare

100000

50000

0
06.12.97 06.12.99 05.12.01 05.12.03 04.12.05
Data

8
Figura 3. Evolu ia popula iilor germenilor mezofili (NTG) de-a lungul procesului de epurare.
1000000000

100000000 BCT alimentare


BCT evacuare
10000000 BCF alimentare
BCF evacuare

1000000

100000

10000
06.12.97 06.12.99 05.12.01 05.12.03 04.12.05
Data

Figura 4. Evolu ia popula iilor bacteriilor coliforme (BCT) i a bacteriilor coliforme fecaloide (BCF)
de-a lungul procesului de epurare.

Din aceste figuri se constat c pe m sur ce se reduc substan ele nutritive din ap are loc i o reducere
a num rului acestor bacterii.

Impactul devers rii apelor epurate asupra apei râului Jiu

În figurile 5 i 6 se prezint evolu ia concentra iei compu ilor organici în apa râului Jiu în amonte i
aval de deversarea apelor de la sta ia de epurare.

50
45
40
35
CBO5 deversare
30
CBO5 amonte statie
25
CBO5 aval statie
20
15
10
5
0
10.12.2002 28.06.2003 14.01.2004 01.08.2004 17.02.2005
Data

Figura 5. Evolu ia consumului biochimic de oxigen în apa râului Jiu în amonte i aval de deversarea
apelor de la sta ia de epurare.

9
140

120

100
CCOCr amonte statie
80 CCOCr aval statie
60 CCOCr deversare

40

20

0
10.12.2002 28.06.2003 14.01.2004 01.08.2004 17.02.2005
Data

Figura 6. Evolu ia consumului chimic de oxigen în apa râului Jiu în amonte i aval de deversarea
apelor de la sta ia de epurare.

În figurile 7 i 8 se prezint evolu ia concentra iei compu ilor azotului în apa râului Jiu în
amonte i aval de deversarea apelor de la sta ia de epurare.

100
Concentratia [mg/dm 3]

10

NH4 deversare
NH4 amonte statie
1
NH4 aval statie

0,1
10.12.2002 28.06.2003 14.01.2004 01.08.2004 17.02.2005
Data

Figura 7. Evolu ia concentra iei ionului amoniu în apa râului Jiu în amonte i aval de deversarea apelor
de la sta ia de epurare.

10
NO2 amonte statie
Concentratia [mg/dm 3]

NO2 aval statie


NO2 deversare
1

0,1

0,01
10.12.2002 28.06.2003 14.01.2004 01.08.2004 17.02.2005
Data

Figura 8. Evolu ia concentra iei ionului azotit în apa râului Jiu în amonte i aval de deversarea apelor
de la sta ia de epurare.
10
În figurile 9 - 11 se prezint evolu ia popula iilor de bacterii în apa râului Jiu în amonte i aval
de deversarea apelor de la sta ia de epurare.
1000000

100000

10000

1000
NTG evacuare
100
NTG amonte deversare
10
NTG aval deversare
1
07.12.95 06.12.97 06.12.99 05.12.01 05.12.03 04.12.05
Data

Figura 9. Evolu ia popula iei de germeni mezofili (NTG) în apa râului Jiu în amonte i aval de
deversarea apelor de la sta ia de epurare.
3

100000000
numar germeni coliformi total/dm

10000000

1000000
100000
10000
1000
BCT evacuare
100
BCT amonte deversare
10
BCT aval deversare
1
07.12.95 06.12.97 06.12.99 05.12.01 05.12.03 04.12.05
Data

Figura 9. Evolu ia popula iei de germeni coliformi (BCT) în apa râului Jiu în amonte i aval de
deversarea apelor de la sta ia de epurare.

100000000
10000000
1000000
100000
10000
1000
BCF evacuare
100
BCF amonte deversare
10
BCF aval deversare
1
07.12.95 06.12.97 06.12.99 05.12.01 05.12.03 04.12.05
Data

Figura 11. Evolu ia bacteriilor coliforme fecale (BCF) în apa râului Jiu în amonte i aval de deversarea
apelor de la sta ia de epurare.
11
Din aceste figuri se constat c doar num rul germenilor coliformi total cre te semnificativ în
ap râului Jiu dup deversarea apelor de la sta ia de epurare Tg. Jiu.

Concluzii
1. Ca urmare a epur rii apelor reziduale în sta ia de epurare Tg. Jiu are loc o reducere
semnificativ a tuturor parametrilor care indic contaminarea biologic a apei.
2. În urma devers rii apelor de la sta ia de epurare Tg. Jiu doar num rul germenilor coliformi total
cre te semnificativ, restul parametrilor lua i în studiu men inându-se practic constan i

Bibliografie
1. Traist E., Ciocan V.– “Tratamentul apelor reziduale”, Ed. Universitas, Petro ani, 2000.
2. Traist Eugen, Madear Gelu– “Igiena mediului - Igiena aerului i a apei” - Editura Universitas
– Petro ani 2000.
3. Traist Eugen, Madear Gelu– “Igiena mediului - Igiena solului i ambiental ” - Editura
Universitas – Petro ani 2000.
4. M l cea I., Biologia apelor impurificate, Editura Academiei, Bucure ti, 1969

12

You might also like