You are on page 1of 91

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AUTOMATIC, CALCULATOARE I


ELECTRONIC
DEPARTAMENTUL DE AUTOMATIC, ELECTRONIC I
MECATRONIC

PROIECT DE DIPLOM
Firu Adrian-George

COORDONATOR TIINIFIC
Prof.Univ Dr.Ing. Nicu Bzdoac

IULIE 2014
CRAIOVA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA


FACULTATEA DE AUTOMATIC, CALCULATOARE I
ELECTRONIC
DEPARTAMENTUL DE AUTOMATIC, ELECTRONIC I
MECATRONIC

INTERFA OM-MAIN MULTIUSER CONFIGURABIL PENTRU


INDUSTRIA AUTOMOTIVE
Firu Adrian-George

COORDONATOR TIINIFIC
Prof.Univ Dr.Ing. Nicu Bzdoac

IULIE 2014
CRAIOVA

ii

DECLARAIE DE ORIGINALITATE

Subsemnatul Firu Adrian-George, student la specializarea Robotic din cadrul Facultii de


Automatic, Calculatoare i Electronic a Universitii din Craiova, certific prin prezenta c am luat la
cunotin de cele prezentate mai jos i c mi asum, n acest context, originalitatea proiectului meu de
licen:

cu titlul Interfa om-main multiuser configurabil pentru industria automotive,

coordonat de Prof.Univ Dr.Ing. Nicu Bzdoac ,

prezentat n sesiunea Iulie 2014.

La elaborarea proiectului de licen, se consider plagiat una dintre urmtoarele aciuni:

reproducerea exact a cuvintelor unui alt autor, dintr-o alt lucrare, n limba romn sau prin
traducere dintr-o alt limb, dac se omit ghilimele i referina precis,

redarea cu alte cuvinte, reformularea prin cuvinte proprii sau rezumarea ideilor din alte
lucrri, dac nu se indic sursa bibliografic,

prezentarea unor date experimentale obinute sau a unor aplicaii realizate de ali autori fr
menionarea corect a acestor surse,

nsuirea total sau parial a unei lucrri n care regulile de mai sus sunt respectate, dar care
are alt autor.

Pentru evitarea acestor situaii neplcute se recomand:

plasarea ntre ghilimele a citatelor directe i indicarea referinei ntr-o list corespunztoare la
sfritul lucrrii,

indicarea n text a reformulrii unei idei, opinii sau teorii i corespunztor n lista de referine
a sursei originale de la care s-a fcut preluarea,

precizarea sursei de la care s-au preluat date experimentale, descrieri tehnice, figuri, imagini,
statistici, tabele et caetera,

precizarea referinelor poate fi omis dac se folosesc informaii sau teorii arhicunoscute, a
cror paternitate este unanim cunoscut i acceptat.

Data,

Semntura candidatului,

iii

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA


Facultatea de Automatic, Calculatoare i Electronic
Departamentul de Automatic, Electronic i Mecatronic

Aprobat la data de

ef de departament,
Prof. dr. ing.
Emil PETRE

PROIECTUL DE DIPLOM

Numele i prenumele studentului/-ei:


Enunul temei:

Datele de pornire:

Coninutul proiectului:

Material grafic obligatoriu:

Consultaii:
Conductorul tiinific
(titlul, nume i prenume, semntura):

Firu Adrian George


Interfa om-main multiuser configurabil pentru industria
automotive
Sistemele automobilului pe care se realizeaz lucrarea vor fi
comandate prin microcontrolerul ArduinoMega2560 i vor
oferi posibilitatea de reconfigurare si personalizare. Datele
culese ntr-o sesiune vor fi salvate si reconfigurate la o
sesiune viitoare.
Primul capitol al lucrarii de fa expune un scurt istoric al
automobilului i este urmat de un capitol ce expune o
introducere n lumea mecatronicii i istoria acesteia.Capitolul
trei descrie aplicaia att din punct de vedere tehnic ct si din
punct de vedere funcional i lucrarea se ncheie cu o seciune
de concluzii.
Scheme electrice i conceptuale ale sistemelor clasice
Scheme electrice i conceptuale ale sistemului realizat
Imagini cu interfeele grafice realizate
Imagini ale vechiului sistem
Periodice
Prof.Univ Dr.Ing. Nicu Bzdoac

Data eliberrii temei:

01.11.2013

Termenul estimat de predare a


proiectului:

30.06.2014

Data predrii proiectului de ctre


student i semntura acestuia:

iv

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA


Facultatea de Automatic, Calculatoare i Electronic
Departamentul de Automatic, Electronic i Mecatronic

REFERATUL CONDUCTORULUI TIINIFIC

Numele i prenumele candidatului/-ei:


Specializarea:
Titlul proiectului:
Locaia n care s-a realizat practica de
documentare (se bifeaz una sau mai
multe din opiunile din dreapta):

Firu Adrian-George
Robotic
Interfa om-main multiuser configurabil pentru industria
automotive

n producie
n cercetare
n facultate

Alt locaie:

n urma analizei lucrrii candidatului au fost constatate urmtoarele:


Nivelul documentrii
Tipul proiectului
Aparatul matematic utilizat
Utilitate
Redactarea lucrrii
Partea grafic, desene
Contribuia autorului
Complexitatea
temei
Realizarea
practic

Analiza cerinelor
Arhitectura
ntocmirea
specificaiilor
funcionale
Implementarea

Insuficient

Satisfctor

Bine

Foarte bine

Cercetare

Proiectare

Realizare

Simplu

Mediu

practic
Complex

Altul
[se detaliaz]
Absent

Contract de

Cercetare

Utilare

cercetare
Insuficient

intern
Satisfctor

Bine

Altul
[se detaliaz]
Foarte bine

Insuficient

Satisfctoare

Bun

Foarte bun

Insuficient

Satisfctoare

Mare

Foarte mare

Simpl

Medie

Mare

Complex

Insuficient

Satisfctor

Bine

Foarte bine

Simpl

Medie

Mare

Complex

Insuficient

Satisfctoare

Bun

Foarte bun

Insuficient

Satisfctoare

Bun

Foarte bun

Testarea

Insuficient

Satisfctoare

Bun

Foarte bun

Da

Parial

Nu

Funcionarea

Experiment propriu

Rezultate experimentale

Cri

Bibliografie

Preluare din bibliografie

Reviste

Articole

Referine web

Comentarii
i
observaii

n concluzie, se propune:

ADMITEREA PROIECTULUI

RESPINGEREA PROIECTULUI

Data,

Semntura conductorului tiinific,

vi

REZUMATUL PROIECTULUI
Proiectul, Interfa om-main multiuser configurabil pentru industria automotive, are ca
scop realizarea unor sisteme care s vin n ajutorul oferilor, oferindu-le informaiile din proces ntrun mod mai clar i mai usor de neles i ncercnd totodat s preia unele din atribuiile acestuia, i s
realizeze toate aceste lucruri cu un pre redus, mai mic dect cel deja existent pe piaa automobilelor.
Acesta rezolv i problemele generate de mprirea automobilului de mai multe persoane, avnd
sistemele bazate pe utilizator, care rein configurrile realizate de unul dintre acestia, i le re-aseaz
aa cum au fost stabilite dup introducerea unui cod unic pentru fiecare. Aplicaia este ideal pentru o
familie cu mai muli membrii cu permis de conducere la care apare mereu problema de reaezare
scaun sau oglinzi dup preferine sau nevoie. Mai mult dect att permite i configurarea modului n
care datele afiate permind personalizarea complet a autoturismului.
Problema modernizrii automobilelor mai vechi apare n perioada actual deoarece preurile
automobilelor moderne cresc i nu pot fi achiziionate de oricine. Proiectul vine n ajutorul celor care
nu au acces la aceste automobile moderne, din cauza costurilor, avnd multe din dotrile
automobilelor moderne i totui la un pre redus.
Motivaia pentru pornirea acestui proiect a fost faptul c automobilului meu personal i lipsesc
multe din aceste sisteme moderne i faptul ca l mpart cu mai muli membrii ai familiei, care schimb
poziiile scaunului sau a oglinzilor sau a unor lucruri pentru a face automobilul confortabil pentru ei i
la revenirea mea n automobil trebuia s le reasez.Dup cum am spus mai sus sistemul rezolv aceast
problem.
Dificultile au intervenit la ncercarea de a menine sistemul la un pre redus. Componentele
electronice sunt costisitoare aa ca s-a ncercat gasirea unor unor soluii care sa nu implice att de
multe astfel de componente, dar care s aduc acelai rezultat. Soluiile gasite au necesitat timp i
inventivitate dar n final i-au atins scopul i sistemul preznentat n lucrarea de fa realizeaz o
modernizare a automobilelor la un pre relativ redus, adic mai mic dect cel de pe pia.
Dezvoltarea proectului a fost lung i laborioas, i gestionarea timpului a fost o mare
problem, dar n final problemele au fost rezolvate i sistemul a fost implementat cu succes.

Termenii cheie: automobil, mecatronic, robotic, configurabil, Arduino, utilizator, sistem.

vii

CUPRINSUL
1

INTRODUCERE N SISTEMELE AUTOMOTIVE ...................................................................... 1


1.1

EVOLUIA VEHICULELOR ....................................................................................................................... 1

1.2

EVOLUIA INTERFEELOR OM-MAIN A SISTEMELOR AUTO ................................................................. 5

1.3

TENDINE VIITOARE ............................................................................................................................... 9

MECATRONICA INTERFEELOR OM-MAIN AUTOMOTIVE ............................................... 11


2.1

SISTEME MECATRONICE-SEMNIFICAIE ................................................................................................ 11

2.2

SISTEME MECATRONICE ACTUALE DESTINATE INTERFEELOR OM-MAIN AUTOMOTIVE ................... 17

SISTEMUL DE INTERFA OM-MAIN RECONFIGURABIL ................................................... 24


3.1

CONCEPT GENERAL .............................................................................................................................. 24

3.2

SCHEM EXISTENT A AUTOTURISMULUI CIELO .................................................................................. 27

3.2.1

Luminile de cea fa, faruri, indicator lumini faruri ................................................................... 27

3.2.2

Lamp de interior ........................................................................................................................... 29

3.2.3

Acionare electric stergtoare ...................................................................................................... 31

3.2.4

Cablaj tablou de bord ..................................................................................................................... 33

3.3

SCHEM CONCEPTUAL A SISTEMULUI REALIZAT CARE NLOCUIETE VECHIUL SISTEM ...................... 35

3.4

DESCRIEREA SISTEMELOR I SUBSISTEMELOR UTILIZATE ..................................................................... 38

3.4.1

Scaun cu poziionare automat i reinere a poziiei ...................................................................... 38

3.4.2

tergtoare inteligente.................................................................................................................... 43

3.4.3

Afiaj panou de bord reconfigurabil ............................................................................................... 45

3.4.4

Sistem intelient pentru iluminare interior i exterior ...................................................................... 49

3.5
3.5.1
3.6

PLATFORMA ARDUINO ......................................................................................................................... 50


Arduino Mega 2560 ........................................................................................................................ 51
DESCRIEREA SISTEMULUI MECATRONIC REALIZAT ............................................................................... 60

3.6.1

Scaun cu poziionare automat i reinere a poziiei ...................................................................... 62

3.6.2

tergtoare inteligente.................................................................................................................... 67

3.6.3

Afiaj panou de bord reconfigurabil ............................................................................................... 69

3.6.4

Sistem intelient pentru iluminare interior i exterior ...................................................................... 77

CONCLUZII .............................................................................................................................................. 79

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 82

REFERINE WEB .................................................................................................................................... 83

viii

LISTA FIGURILOR
FIGURA 1.1CEL MAI VECHI AUTOMOBIL .................................................................................................................. 1
FIGURA 1.2 BICICLET CU MOTOR ........................................................................................................................... 2
FIGURA 1.3AUTOMOBIL CU MOTORUL AMPLASAT

N CENTRUL ASIULUI

.............................................................. 3

FIGURA 1.4AUTOMOBIL CU MOTORUL AMPLASAT N PARTEA DIN FA A ASIULUI ............................................... 3


FIGURA 1.5FORD MODEL T ...................................................................................................................................... 3
FIGURA 2.1MECATRONICA ................................................................................................................................... 11
FIGURA 3.1 ACIONARE ELECTRIC LUMINI EXTERIOR ........................................................................................ 27
FIGURA 3.2 PANOU DE SIGURANE ....................................................................................................................... 28
FIGURA 3.3 SISTEMUL CLASIC DE PORNIRE A FARURILOR ...................................................................................... 28
FIGURA 3.5 ACIONARE ELECTRIC LAMP INTERIOR .......................................................................................... 29
FIGURA 3.6 LAMP INTERIOR ................................................................................................................................ 30
FIGURA 3.7 MECANISM SEMNALIZARE .................................................................................................................. 30
FIGURA 3.8 ACIONARE ELECTRIC TERGTOARE .............................................................................................. 31
FIGURA 3.9 COMANDA TERGTOARELOR ............................................................................................................. 32
FIGURA 3.10 MANET TERGTOARE ................................................................................................................... 32
FIGURA 3.11 ACIONARE ELECTRIC PANOU DE BORD .......................................................................................... 33
FIGURA 3.12 COMENZI DE BORD............................................................................................................................ 34
FIGURA 3.13 PANOU FRONTAL .............................................................................................................................. 34
FIGURA 3.14 SCHEMA CONCEPTUAL A NTREGULUI SISTEM ................................................................................ 35
FIGURA 3.15 SCHEMA CONCEPTUAL A SISTEMULUI DE AFISAJ PE PANOUL DE BORD ............................................ 36
FIGURA 3.16 SCHEMA CONCEPTUAL A STERGTOARELOR INTELIGENTE ............................................................. 36
FIGURA 3.17 SCHEM CONCEPTUAL SISTEM REGLARE SCAUN ............................................................................ 37
FIGURA 3.18 MOTOR CC PENTRU SCAUNUL SOFERULUI ......................................................................................... 38
FIGURA 3.19 SCHEM DE CONCEPT PENTRU DRIVER-UL DE MOTOARE .................................................................. 39
FIGURA 3.20 SENZOR ULTRASONIC ....................................................................................................................... 40
FIGURA 3.21 SHIELD SD ........................................................................................................................................ 42
FIGURA 3.22SCHEM ELECTRIC SHIELD SD ........................................................................................................ 42
FIGURA 3.23 SCHEM CLASIC STERGTOARE ..................................................................................................... 43
FIGURA 3.24 MOTOR TERGTOARE ..................................................................................................................... 44
FIGURA 3.25 SENZOR DE PLOAIE ........................................................................................................................... 44
FIGURA 3.26 LCD COLOR SHIELD.......................................................................................................................... 45
FIGURA 3.27 SCHEM LCD SHIELD ....................................................................................................................... 46
FIGURA 3.28 ENCODER ROTATIV ........................................................................................................................... 47
FIGURA 3.29 DISPLAY MONOCROM 16X2 .............................................................................................................. 47
FIGURA 3.30 SCHEM LCD 16X2 .......................................................................................................................... 48
FIGURA 3.31 FOTODIOD ....................................................................................................................................... 49
FIGURA 3.32 HARTA PINILOR DE PE PLACA ARDUINI MEGA 2560........................................................................... 53
FIGURA 3.33 SCHEM N EAGLE A PALCII ARDUINO MEGA 2560 ............................................................................ 54
FIGURA 3.34 SERIAL MONITOR ............................................................................................................................. 57

ix

FIGURA 3.35MEDIUL DE PROGRAMARE ARDUINO.................................................................................................. 58


FIGURA 3.36 EXEMPLE ARDUINO........................................................................................................................... 58
FIGURA 3.37 ARDUINO MEGA 2560 ....................................................................................................................... 59
FIGURA 3.38 CONINUT SD ................................................................................................................................... 64
FIGURA 3.39 CONINUT FIIER .............................................................................................................................. 64
FIGURA 3.40 MODEL TRIGGER-ECHO .................................................................................................................... 66
FIGURA 3.41TUROMETRUL REALIZAT ................................................................................................................... 73
FIGURA 3.42 LCD 16X2 ........................................................................................................................................ 76

LISTA TABELELOR
TABELUL 1.SPECIFICAII ELECTRICE ..................................................................................................................... 41
TABELUL 2.SPECIFICAII FIZICE ............................................................................................................................ 41
TABELUL 3.SPECIFICAII HARDWARE ALE PLACII ARDUINO MEGA 2560 ............................................................... 52

xi

Capitolul I

1. Introducere in sistemele automotive

1.1.

Evoluia vehiculelor

Din cele mai vechi timpuri omul a manifestat interes fa de mijloacele de transport.A
ncercat mereu sa gseasc o modalitate de a se deplasa mai repede i de a transporta mai mult
povar. Prima metod prin care s-a realizat acest lucru a fost prin mblnzirea si folosirea animalelor,
dar tot nu a fost suficient si dup inventarea roii s-a mers mai departe ctre realizarea unor construcii
care puteau fi trase de animale. Cu toate astea, inovaiile secolului al XIX-lea au revoluionat
transporturile si le-au ndreptat ctre ceea ce avem noi n prezent si ctre ceea ce numim noi
astzi automobile i modaliti de transport.

Automobilul, sau cum este cunoscut mai familiar, maina, este vehicul cu patru( trei sau
ase) roi propulsat de un motor cu ardere intern, cu abur, sau, in zilele noastre, uneori, cu
electricitate sau aer comprimat. Automobilele sunt construite pentru a transporta oameni, deci, are cel
puin dou scaune, unul pentru cel care o conduce si nc unul pentru un eventual pasager. Numrul
de locuri in automobil a crescut odat cu complexitatea acestuia si odat cu nevoia de a transporta mai
muli pasageri.

Un automobil tipic are un motor cu combustie intern i patru roti( au existat si automobile cu
trei roi dar s-a sistat producerea lor datorit problemelor de stabilitate) ns in perioada actual au
aprut i vehicule hibride cu motoare ce funcioneaz cu electricitate, hidrogen, aer comprimat sau
diverse gaze, toate ncercnd sa diminueze poluarea.

Prima form de automobil apare in 1976, odat cu crearea automobilului cu motor cu


aburi. Acest automobil era un fel de crucior propulsat prin fora aburilor si avea ca scop
transportarea de pasageri, dar conceptul s-a dovedit a fi ineficient. Ideea a fost preluat mai trziu de
armat, pentru a realiza o metod de deplasare mai rapid si mai eficient a tunurilor, dar si armata a
renunat eventual la concept datorit rezultatelor slabe obinute, automobilul deplasndu-se foarte
ncet(~4km/h) si avnd o autonomie de cel mult 15 minute.

Apariia automobilului a revoluionat transportul de pasageri si de marf, fcnd totul mai


rapid si mai eficient, deci, industria automobilelor a cunoscut o cretere exploziv, obligat fiind de
cererea crescnd pe pia pentru ceva mai rapid, mai eficient, cu mai mult spaiu pentru pasageri sau
marf, cu mai mult putere. Aceast cerere a fcut ca eforturile inginerilor din perioada respectiv
sa se concentreze intens pe dezvoltarea de noi idei, de noi modele pentru a face fat nevoii de pe pia.

Ca rspuns la nevoia gsirii unei metode mai bune de a propulsa un automobil, germanul
Nikolaus Augusto Otto, a inventat un motor pe benzin, in patru timpi, care a luat locul motoarelor cu
aburi. n 1885 Carl Benz realizeaz un triciclu antrenat de un motor monocilindric in doi timpi care
putea atinge 250 de rotaii pe minut. La scurt timp dup realizarea motorului ce putea atinge 250 de
rotaii pe minut, Gottlieb Daimler si Wilhelm Maybach realizeaz un motor care putea atinge 900 de
rotaii pe minut, o realizare extraordinar avnd in vedere ca motoarele din perioada respectiva puteau
atinge doar 120-180 de rotaii pe minut. Pentru acest motor cei doi au inventat primul carburator care
amesteca vaporii de benzina cu aerul pentru a obine o explozie cat mai buna, si deci, o mai eficient
folosire a combustibilului. Motorul a fost realizat astfel:

Un cilindru orizontal

Rcire cu aer

Volant din font

Aprindere cu tub ncins

Valv de evacuare controlat de arbore cu came

O versiune mai compacta a acestui motor a fost montat pe o biciclet de lemn care a atins 12 km/h si
astfel, cei doi, inventeaz prima motociclet.

Arhitectura automobilului din zilele noastre, aa cum l tim noi, cu motorul in partea din fa
a asiului a fost realizat cnd francezii Emile Levarssor i Renne Panhard cnd acetia au realizat ca
praful si noroiul de pe strzile nepavate ajungeau la motor, ei ncercnd prima dat sa l amplaseze in
centrul asiului. In prezent, praful i noroiul de pe drumurile publice ne mai fiind o problem,
constructorii de automobile aez uneori motorul in partea de centru sau in partea din spate a asiului
dar pentru a aduga stabilitate sau dinamism mainilor.

Dei automobilul rezolv multe dintre problemele din era in care a nceput s apar, cea mai
mare problem cu care s-au confruntat inventatorii acestor minunaii a fost costul lor. Primele
automobile produse nu puteau fi cumprate dect de oamenii nstrii ai vremii datorit costurilor
colosale. Cum oamenii nstrii din acea perioada, si ca n alte perioade ale istoriei, erau puini,
automobilul nu putea fi un beneficiu pentru toata lumea i industria de automobile putea sa se
opreasc din dezvoltare. ncep sa fie cutate soluii pentru producerea unui automobil care sa fie
accesibil si uor de ntreinut pentru toat lumea.
n 1908 Henry Ford a nceput s produc Modelul T cu ajutorul benzii rulante de
asamblare. Aceasta main a revoluionat industria automobilelor, era ieftin, multifuncional si uor
de ntreinut. Era imboldul de care avea nevoie industria automobilelor pentru a revoluiona
transporturile aa cum i propuseser cei ce au realizat primele modele de maini.

Chiar si oamenii cu un venit modest i puteau permite aceasta maina i potrivit crii

Marile automobile ale secolului al XX-lea, Modelul T, a avut meritul de a fi pus America, i n
final ntreaga lume, pe roate.

Rzboiul obliga industria de maini s se dezvolte ntr-un ritm mai accelerat dect pn acum,
acetia ncepnd sa produc mainrii specializate pentru rzboi. Banii investii in cercetare in
perioada pre-rzboi au fcut ca motoarele sa fie mult mai puternice i mainile mult mai rapide.
Am putea spune ca aceast perioad a fost propice dezvoltrii automobilului.

Cnd preocuprile pentru vitez si putere al automobilelor trec pe planul al doilea ceea ce
primeaz ar fi sigurana, nu numai a oferului si pasagerilor dar si sigurana pietonilor i al
participanilor la trafic care nu se afl n main.

Primul, i cel mai important, sistem de siguran montat pe un automobil este frna. Ea este
fr doar si poate cel mai important sistem de siguran rutier folosit vreodat. Chiar i cnd e vorba
de viteze mici, fabricanii au realizat c frna de motor nu era suficient pentru a ncetini maina. n
zilele noastre un automobil fr frna ar fi de neconceput, dar primul automobil care a fost prevzut
cu frn a fost de fapt primul automobil de serie, n anul 1901. Acesta oferea clienilor o frn la
picior prin presiunea direct a unui ferodou pe axul de transmisie. Mai trziu sunt introduse
sisteme de frnare hidraulice pe toate cele patru roi, mult mai eficiente si mult mai sigure.
Cercetrile pentru a crete eficacitatea frnelor au continuat in perioada respectiv si continu si n
zilele noastre.

Utilitatea automobilelor creste i se ajunge n situaii in care trebuie sa folosite si pe timp de


noapte, astfel n 1902 sunt introduse primele faruri care erau de fapt nite lmpi cu gaz. Mai
trziu, cnd numrul mainilor a crescut, au fost introduse si luminile de semnalizare si
posibilitatea de a schimba ntre faz scurt si faz lung la faruri pentru a nu deranja ceilali
participani la trafic atunci cnd acetia exista, si pentru a putea a avea o vedere mai ampl asupra
drumului atunci cnd nu e nimeni care poate fi deranjat.
Odat cu creterea numrului de maini i cu creterea vitezei pe care acestea o pot atinge,

pericolul accidentelor a crescut substanial. Au fost introduse sisteme pentru ca accidentele sa poat fi
evitate, cum ar fi frnele i luminile de semnalizare, dar acestea singure nu erau suficiente si nu
puteau elimina sub nici o form eroarea uman, aa c odat cu aceste sisteme care previn accidentele
trebuiau create i sisteme ce reduc sau poate chiar elimin riscul de deces in cazul unui accident.
Astfel, ca rspuns la aceast idee, Ford introduce in anii 50 centura de sigurana. Centura de siguran,
n eventualitatea unui impact frontal, oprete tendina pasagerilor mainii de a i continua micarea
atunci cnd cele doua automobile se opresc, ciocnindu-se. Dei pentru noi, centura pare o
banalitate, aceasta a sczut dramatic rata de mortalitate a pasagerilor automobilelor n cazul

accidentelor frontale. Centurile de siguran nu au fost perfecte de la nceput i nc nu sunt perfecte


aa c cercetrile pentru a realiza centura perfect au nceput nc de pe atunci si continu i astzi.

Centurile de siguran ofer asisten la impact frontal, pentru accidentele n care un


automobil este lovit din spate a fost creat tetiera. Poate la prima vedere, tetiera, poate prea doar un
element de design sau doar un obiect pe care sa ii odihneti capul, dar este mai mult dect att. n
eventualitatea unui accident n care un automobil este lovit din spate, tetiera previne fracturarea
vertebrale.

Elementele de siguran din maini evolueaz odat cu evoluia acestora i se ncearc


eliminarea pe ct posibil chiar si a erorii umane. Frnele sunt mbuntite prin adugarea sistemului
de autoblocare, care permite un control mai bun pe suprafee alunecoase, centurile de siguran in trei
puncte protejeaz pieptul si oldurile si air bag-ul mpiedica vtmarea capului prin lovirea de volan
sau de tabloul de bord. Sunt adugate si air bag-uri laterale pentru a reduce cat de mult se poate
vtmarea de orice fel a pasagerilor mainii.

Toate aceste sisteme de protecie sunt n continu dezvoltare si cu ct sunt ele mai eficiente cu
att suntem noi mai n sigurana, att ca pasageri ct si ca pietoni.

In prezent, ntr-o era care este considerat a fi er a vitezei, automobilul nu mai poate fi vzut
sub nici o form ca un lux ci ca o necesitate, aa cum am spus cuvntul de ordine pentru momentul
actual fiind viteza. Automobilele din prezent sunt ca nite case pe roi fiind dotate cu sistem audio
performant, sisteme de climatizare att pentru locurile din fa ct i pentru locurile din spate.
Poziionare globala prin satelit, sistem ce le permite oferilor sa gseasc un drum optim ctre
destinaie fr s se rtceasc, si totodat sisteme ce furnizeaz date n timp real cu privire la
problemele ce se ivesc pe drumurile pe care circul.

De la primul automobil creat pana la cele din zilele noastre a fost un drum lung si plin
de provocri, dar, n cele din urm, planul de a facilita transporturile, ideea de baz de la care s-a
plecat n creare automobilului, a fost realizat cu succes. Automobilul si posibilitatea de a transporta
sarcini mari a fcut lumea aa cum o tim noi sa fie posibila.

1.2.

Evoluia interfeelor om-main a sistemelor auto

Interaciunea om-calculator (Human-Computer Interaction HCI) este tiina care se ocupa


cu proiectarea, evaluarea si implementarea sistemelor de calcul interactive destinate uzului uman, si
cu studiul fenomenelor importante existente n acest context. Din perspectiva tiinei calculatoarelor,
accentul este pus pe interaciune, mai precis se refera la interaciunea uneia sau mai multor persoane
cu una sau mai multe maini de calcul.

Un sistem de calcul este mai bun cu ct este mai uor de neles si de folosit de toat
lumea. Interfaarea unui astfel de sistem de calcul cu lumea real este esenial pentru al l face
accesibil tuturor si nu doar celui care l-a proiectat si creat. Astfel de sisteme de calcul au fost
introduse si pe automobile mai moderne.

Primele forme de interfaare ale sistemelor unei maini cu omul au fost, de fapt, afiare ntr-un
fel sau altul al vitezei cu care se deplaseaz acesta si turaiile la care ajunge motorul. Au fost primele
lucruri pe care le comunica automobilul ctre persoana care l conducea. Acestea doua au devenit mai
trziu dotri standard ale mainilor, drept dovad stnd mainile pe care le conducem astzi.

Turometrul a fost primul element de interfa dintre automobil si ofer. Achiziia si afiarea
numrului de turaii este un element fr de care motorul poate fi calat de la supraturare. Problema
calrii motorului nu se punea pentru cei care creaser motoarele, care realizau uor supraturarea
motorului de la sunetele pe care acesta le scote. Problema se punea ns pentru mainile care se
produceau in serie, relativ ieftin, maini care erau pentru toat lumea, adic pentru oameni care nu
nelegeau neaprat conceptul de calare al motorului si problemele pe care le poate genera
supraturarea acestuia. Soluia la aceast problem a fost turometrul. El afia turaiile la care funciona
motorul si cu instruire prealabil a celor care urma sa le conduc se evita distrugerea motoarelor prin
supraturare.

Vitezometrul a fost inventat de croatul Josip Belui in 1888 care l-a numit velocimetru.
Acesta a fost printre primele forme prin care automobilul a comunicat cu cel care l conducea.
Cunoaterea vitezei cu care se deplaseaz vehiculul este un element esenial pentru ofer, mai ales din
momentul in care numrul automobilelor a crescut si au fost introduse legi si limite de vitez pentru a
regulariza cumva modul in care se realizeaz deplasare pe drumurile publice. Avnd in vedere ca
vitezele pe care le ating automobilele cresc, mai ales in ultima vreme, dar limitrile de viteza stabilite
prin lege rmn constante, vitezometrul este si o dovad ca evoluia mainilor continu, ntr-un ritm
foarte accelerat, chiar daca vitezele afiate pe acesta nu pot fi atinse legal pe drumurile publice. De la
inventarea primului tip de sistem care achiziiona si afia viteza in timp real, pentru ca oferul s poat
cunoate viteza cu care se deplaseaz, au aprut o multitudine de modaliti n care aceste date sunt
prezentate oferului dar scopul vitezometrului a rmas acelai.

Sistemul de pornire al autovehiculului si sistemul de control al direciei in care merge acesta,


sunt sistemele prin care oferul comunic cu autovehiculul dndu-i comenzi. Sistemul de pornire la
primele maini era manual. Pentru pornirea motorului era necesar rotirea manuala a volantului. Acest
sistem era complicat si necesita foarte mult fora pentru acionare si putea foarte uor sa rneasc
persoana care ncerca sa porneasc automobilul. Odat cu introducerea sistemelor electrice la maini, a
fost introdus, pentru pornirea autovehiculului, electromotorul. Acesta era un motor electric care
nvrtea volanta atunci cnd era acionat si astfel pornea automobilul. Pornirea ntregului sistem
6

electric al automobilului se face prin introducerea unei chei in contactul mainii i astfel
componentele electrice de pe acesta nu sunt armate dect atunci cnd oferul urc n main si
introduce respectiva cheie in contact. Contactul funcioneaz la fel ca ncheietoarea unei ui, cu cheie
unica. Prin rotirea cheii in mecanism, se ating anumite puncte, si astfel se fac nite contacte prin care
se armeaz sistemul electric i se d comanda electromotorului care pornete motorul.

Volanul, pedalele de acceleraie, frna si ambreiaj, contactul, sunt elemente prin care oferul
comunic direct cu autovehiculul, elemente eseniale fr de care nu ar exista control asupra
acestora si pot fi considerate forme primare de interfaare a automobilului cu persoana care o conduce.

n zilele noastre automobilele ating performane uimitoare n ceea ce privete vitez si putere
i evoluia acestora continu la fel de puternic ca i in trecut, sau poate chiar mai puternic, ns
preocuparea constructorilor de maini se axeaz din ce n ce mai mult pe interfaarea tuturor
sistemelor cu omul. Mainile sunt mult mai atractive n momentul n care se pot controla ct mai
multe elemente din proces, n momentul in care exist un meniu pentru fiecare din opiunile
automobilului, i se pot regla performanele fiecrui element din care este compus sistemul. Aceast
tendin, de a avea control asupra tot ce exista ntr-un automobil, pe care piaa a cptat-o a fost
observata de ctre constructorii de maini si astfel o mare parte a eforturilor lor se concentreaz pe a
face aceste lucruri posibile.

Afiajele de pe bord evolueaz si ncep sa dea din ce n ce mai multe informaii

despre

automobil. Eliminnd din discuie elementele eseniale pe care trebuie sa le conin bordul unei
maini, vitezometru, turometru, temperatura apei, nivelul uleiului si semnalele luminoase, apar
LCD-uri din ce n ce mai mari care afieaz diverse date cum ar fi:

Kilometrii parcuri de la ultima alimentare(cu posibilitatea de resetare)

Consumul instant

Consumul mediu obinut pe distana parcurs

Nivele de acceleraie

Acceleraie gravitaional suportat in unele curbe

Date pentru diagnoza autovehiculul

Toate aceste informaii afiate de automobil mbuntesc experiena condusului, lucru care este foarte
apreciat si foarte cutat n zilele noastre chiar si n maini de familie. Automobilul trebuie construit n
aa fel nct sa poat prea a doua casa, i cu ct mai multe informaii ai despre starea n care se afl
acesta n timp cu att mai familiar devine atmosfera si ideea de a doua cas este adoptat de creierul
oferului.

Volanul, care n trecut era folosit pur si simplu pentru a stabili direcia in care se deplaseaz
automobilul, n zilele noastre acesta are multiple funcionaliti si uneori arata ca cel al unui bolid de
curse de la multitudinea de butoane montate pe el. Numrul setrilor de pe volan depinde de
productor si de numrul de sisteme din maina ce pot fi controlate. Volanul cu comenzi permite
oferului sa opereze sistemele electronice ale automobilului fr sa i ia ochii de la drum,
comenzile fiind destul de intuitive si foarte uor de memorat. Costul adiional pe care l aduce un
astfel de volan nu este mare dar avantajele sunt uor de observat si confortul de la bordul
autoturismului crete considerabil

Odat cu evoluia calculatoarelor si mainilor de calcul extrem de puternice si montarea


acestora pe automobile, unele din opiunile mainilor se transform din comenzi cu butoane de reglaj
n comenzi cu butoane ON/OFF reglajele fiind fcute automat de calculatoarele de bord.

Aerul condiionat/Clima, este o trecere realizat de la un sistem la care se putea regla o vitez
la care se rotete ventilatorul dar nu se putea seta o temperatur constant la un sistem care dup ce a
primit informai despre temperatura dorit regleaz totul aa nct temperatura sa fie cea stabilit.
Acest sistem a evoluat si mai departe i n unele automobile temperatura poate fi setat pe zone,
i dei ar putea prea anormal, pe locul oferului pot fi 30 C , iar pe locul pasagerului un
rcoritor 20 C. Aceste performante sunt obinute prin folosirea calculatoarelor de bord si a unor
senzori foarte sensibili. Acest gen de sisteme simplific interaciunea om-main, dac n trecut era
nevoie de reglaj constant la viteza de rotaie a ventilatorului pentru a obine o temperatur dorit,
acum e suficient s se stabileasc o temperatura si aceasta va fi atins fr nici un alt fel de intervenie
din partea oferului sau a pasagerilor.

Odat cu aceste sisteme care nu au nevoie de prea mult ajutor de la persoanele din maina s
neleag ce vor si s fac asta, crete nevoia ca totul sa fie ct mai vizual, ct mai uor de observat si
ct mai intuitiv. Ecrane cu LCD apar peste tot in automobil, ecrane care ofer control asupra unor
sisteme ale mainii chiar si pasagerilor. Accesul pasagerilor nu ajunge pn la sisteme eseniale pentru
condus, la care are acces doar oferul, si acest acces poate fi revocat de ctre ofer pentru a asigura
deplasarea n siguran a automobilului.

Cum vorbeam mai devreme despre ecrane montate peste tot n automobil, putem vorbi aici
despre cele montate pe spatele scaunului oferului si cel al pasagerului din fa din tetier. Nu
neaprat o opiune vitala a mainilor moderne, dar n ideea sporirii confortului este un pas
foarte reuit. Pentru o main de familie, n eventualitatea unui drum lung, copii se pot juca
jocurile lor preferate pe respectivele ecrane sau sa i priveasc desenele animate preferate, si
revenim din nou la ideea cu transformarea automobilului n a doua casa. Respectivele ecrane sunt
deseori tactile si pot primi comenzi prin simpla atingere a acestora i conectate la internet devin
adevrate calculatoare,
8

forte potrivite pentru nite pasageri adolesceni pe locurile din spate, sau poate au unor aduli n toat
regula a cror afacere depinde de conexiunea cu internetul.

Telefonul mobil a devenit pentru lumea modern unul din cele mai importante dispozitive
fr de care o zi normal nu se poate desfura. Vorbitul la telefon a devenit o necesitate, informaiile
trebuie sa curg, dar s-a ajuns ca vorbitul la telefon sa existe si atunci cnd persoanele i conduc
automobilele. Acest fapt a rezultat n foarte multe accidente, unele chiar fatale, aa ca vorbitul la
telefon n timp ce o persoana se afl la volanul unui autoturism a fost scos din legalitate. Ca rspuns la
aceast problem, constructorii de mainii au integrat un sistem care conecteaz telefonul oferului la
sistemul audio al mainii folosind tehnologia Bluetooth. Odat conectat telefonul cu sistemul
automobilului, oferul poate rspunde la telefon prin butoanele de pe volan sau poate chiar vocal.
Toate acestea doar pentru a tine oferul cu privirea nainte, acolo unde ar trebui sa fie. Acest sistem
de hands free este o interfaa main-mainom-main si a fost si este foarte apreciat n rndul
oferilor care trebuie sa fie in contact permanent cu telefonul.

Aa cum menionam la nceputul capitolului, un sistem de calcul este mai bun cu ct este mai
uor de neles de toat lumea. Automobilul devenind ncet, ncet adevrate calculatoare pe roi,
interfeele cu cei ce se afl n ea, devin mai mult dect eseniale. Aceste interfee evolueaz si devin
mult mai performante, mult mai accesibile, mult mai intuitive ncercnd sa ajung la un nivel la care
aproape sa citeasc gndurile oamenilor.

1.3.

Tendine Viitoare

Aa cum nici automobilele de pan acum nu au dezamgit niciodat, relativ la perioada lor de
apariie, nici automobilele viitorului nu vor da gre pe aceast tem. Piaa este foarte dornic de ceva
nou si extraordinar si inginerii industriei constructoare de maini ncearc toate posibilitile de a
realiza ceva care s satisfac cererea de pe pia.

Mainile viitorului vor semna tot mai cu dispozitivele pe care le folosim n fiecare zi. Aa ca,
toate informaiile si opiunile multimedia vor fi controlate prin telefon sau tablet fcnd totul
foarte familiar si foarte prietenos.

Maina viitorului nu va avea schimbri radicale ale formei, domeniile pe care se insist
cu cercetarea ar fi reducerea greutii totale al automobilului si gsirea unui combustibil alternativ,
relativ ieftin, si la fel, sau poate chiar mai puternic ca cele fosile. Totodat sistemele de siguran
reprezint un domeniu pe care se insist foarte mult cu cercetarea n ultima perioada, ceea ce este
normal avnd n vedere ritmul cu care creste viteza maxim pe care o poate atinge un automobil.

Ca perspectiv nu prea ndeprtat, dup cum zic specialitii, se dorete limitarea funciei

oferului la volanul unui automobil, adic limitarea erori umane, cauz a sute de mii de accidente de-a
9

lungul timpului. Mainile vor permite celor care le conduc s stea relaxai, n timp ce ele o s fac
toata treaba. Calculatorul cu care o sa fie dotat o astfel de main poate reaciona de sute de ori mai
repede ca orice om n faa unor pericole iminente. Conductorul uman va avea control, dac i
dorete asta, dar poate selecta si modul n care maina va conduce pentru el. n modul de pilot
automat, oferul v-a putea comunica automobilului locul n care dorete s ajung si aceasta i va
calcula traseul i va porni la drum. oferul va putea oricnd revoca o comanda, si introduce una nou,
sau poate lua complet controlul asupra automobilului daca apare vreo problema.

Viitorul prevede multe lucruri extraordinare n industria constructoare de maini, e la


automobile care funcioneaz pe combustibil non-poluant si ieftin, la automobile cu internet si toate
dispozitivele pe care le are o casa obinuit, pana la automobile care se conduc singure si care fac
viaa tuturor foarte uoara.

10

Capitolul II
2. Mecatronica interfeelor om main automotive
2.1. Sisteme mecatronice-semnificaie
Mecatronica este un cmp care include o combinaie ntre urmtoarele domenii:

Inginerie Mecanic

Inginerie Electric

Ingineria Telecomunicaiilor

Ingineria de Control

Ingineria Calculatoarelor

Figura 2.1 Mecatronica

11

Mecatronica este un cmp multidisciplinar n care ideea de separare a domeniilor ingineriei n


domenii separate este refuzat, n care un proces complet este considerat un proces care conine pri
din fiecare cmp al ingineriei. Prima dat cnd s-a nscut termenul de mecatronic acesta nu coninea
dect o combinaie de electronic si una de inginerie mecanic(Mecanic electronic), dar odat cu
creterea n complexitate a sistemelor

mai multe domenii au fost introduse sub acelai nume.

Cuvntul mecatronic a fost creat de Tetsuro Mori, un inginer de la Yaskawa Electric si a fost
nregistrat in anul 1971 de ctre firma japoneza. Mai trziu firma a eliberat drepturile de a folosi
cuvntul i acum poate fi tradus n orice limba, fiind o parte foarte important a industriei.
Muli trateaz mecatronica ca pe un sinonim al ingineriei electromecanice, dar sunt la fel de
muli care fac o distincie foarte clar ntre cele doua domenii si anume, un sistem electromecanic
conine pri electromecanice dar sistemul nu este controlat de un calculator, pe cnd sistemele
mecatronice sunt sisteme care conine componente electromecanice care sunt controlate de un
calculator.
Un inginer mecatronist pune mpreun principiile mecanicii, electronicii si a tiinei
calculatoarelor pentru al cerea un sistem mai economic si mai fiabil. Cel mai simplu exemplu de
sistem mecatronic ar fi robotul industrial, conine pri de mecanic, electronic si control prin
calculator i punnd toate acestea mpreun duce la capt tot ce are de fcut.
Un robot industrial poate fi numit un manipulator automat programabil, versatil pe trei sau mai multe
axe. Acesta poate face operaii n medii toxice in care omul nu poate lucra i totodat sa realizeze
operaii repetitive, care implic aceleai micri, si realizarea aceluiai lucru toat ziua, proces care
pentru un om ar putea pune probleme, dar asemenea roboi industriali nu pun probleme n realizarea
acestor munci.
Parametrii care definesc aceti roboi si parametrii dup care sunt alei pentru anumite munci, sunt:

Numrul de axe sunt necesare doua axe de micare pentru a atinge orice punct ntrun plan, se mai adaug o ax pentru a atinge orice punct in spaiu si nc trei axe
pentru a controla orientarea braului.

Grade de liberate de regul aceleai cu numrul de axe

Anvelopa de lucru regiunea n care robotul poate atinge toate punctele Cinematica
aranjarea braelor si articulaiilor robotului

Sarcina cat greutate poate ridica

Viteza ct de repede poate robotul sa ii plaseze terminalul ntr-o poziie anume

Acceleraia ct de repede poate accelera o ax


12

Acurateea ct de ndeaproape poate executa un robot o comand primit

Repetabilitatea Ct de bine poate atinge o a doua oar o poziie programata

Inginerii mecatroniti unesc toate domeniile ca o baz de cunotine a lor n ideea de a


nelege tot procesul n timpul realizrii unui sistem pentru a putea conduce o echipa de specialiti in
toate domeniile pe care le implica sistemul respectiv.
Mecatronica a fost popular in Japonia si mare parte din Europa, dar a fost acceptat foarte
greu de Marea Britanie si Statele unite al Americii. Acetia considerau c partea mecanic a unui
sistem trebuie realizat de inginerii mecanici, iar partea de control de inginerii de la tiina
calculatoarelor. Aceast metod s-a dovedit ineficient din toate punctele de vedere i rolul
mecatronicii a fost neles.
Dezvoltarea mecatronicii a trecut prin trei stagii. Primul stagiu a fost atunci cnd cuvntul
Mecatronic a aprut. n acest stagiu, tehnologiile folosite n sistemele mecatronice s-au dezvoltat
destul de independent si individual. La nceputul anilor `80, mai multe domenii de natura mecatronicii
au nceput s se formeze, un exemplu notabil fiind optoelectronica. Tot n acesta perioad a aprut si
conceptul de co-design hardware/software. Al treilea i ultimul stagiu a demarat la nceputul anilor
`90, perioada considerat i nceputul erei mecatronicii. Cel mai notabil aspect al acestei perioade ar fi
creterea implicrii inteligenei de calcul n sistemele mecatronice. O alt mare realizare a acestui
stagiu ar fi posibilitatea miniaturizri componentelor de aici dezvoltndu-se micro mecatronica( micro
senzori, micro actuatoare)
Un sistem mecatronic este format din dou componente principale:

Sistemul de control este un proces mecanica care este in contact cu mediul


nconjurtor prin intermediul senzorilor si traductorilor.

Sistemul controlat este si el la rndul lui format din 3 subsisteme:


o

Subsistemul de reprezentare a cunotinelor

Percepie

Planificare i control

Inteligena de calcul este de obicei ncorporat n subsistemul de planificare si control. Deci, pe baza
informaiilor primite de la senzori, inteligena de calcul, creeaz un plan i o serie de aciuni care o sa
permit sistemului sa ndeplineasc o sarcin dat. Microprocesoare, reele neuronale artificiale,
logica fuzzy, probabiliti sunt printre uneltele folosite n acest subsistem pentru procesarea
informaiei si luarea deciziilor.

13

Structura unei maini mecatronice tradiionale include urmtoarele componente de baz:

Dispozitivele mecanice

Bloc cu drivere cu convertoare de putere si motoare de execuie

Calculator de control

Operator uman/Calculator cu acces la reea

Senzorii sunt folosii pentru a trimite informaii despre starea real a blocurilor din sistem si despre
micrile pe care le realizeaz sistemul. Astfel, aceste trei pari obligatorii( mecanic, electronic si
calculator) conectate cu alimentare si fluxurile de informaie reprezint o caracteristic primar care
deosebete sistemele mecatronice.
Hard drive-ul uni calculator este cel mai bun exemplu de sistem mecatronic pentru c acesta
expune rspuns rapid, precizie si robustee. Partea sa electrica este alctuit din dispozitive
microelectronice, convertoare de putere si circuite electronice de msurare. Senzorii sunt folosii
pentru o obine date reale despre mediul n care funcioneaz HDD-ul i a obiectelor de prelucrare,
despre componentele mecanice si al blocurilor de drivere. Toate aceste informaii sunt prelucrate si
trimise unitii de control care va da comenzi pe baza acestor date. Blocul de comanda si partea de
drivere de micare sunt pri integrante al sistemului mecatronic.
Blocul de comanda al unui sistem mecatronic realizeaz urmtoarele funcii de baza:
1. Controlul micrilor mecanice in modulul mecatronic bazat pe informaiile primite de
la senzori.
2. Realizarea aranjamentelor de a controla micrile funcionale ale sistemului
mecatronic, adic sa coordoneze micrile mecanice i procesele externe. Dispozitive
de intrare/ieire discrete sunt folosite pentru controlul procesului extern.
3. Interaciunea cu operatorul uman prin intermediul interfeei om-main att off-line
ct si on-line cu sistemul.
4. Schimb de date ntre sisteme periferice, senzori si alte dispozitive ale sistemului.
Sarcina pricipal a unui sistem mecatronic este aceea de a transforma informaia de la dispozitive de
nivel nalt n micare mecanic controlat pe principiul de feedback. n sistemele moderne, energia
electric este cea folosit pentru astfel de sisteme(mai rar hidraulic sau pneumatic).
Esena mecatronici const n a integra dou sau mai multe componente, n general de natur
fizica diferit, ntr-un modul uniform, funcional. Cu alte cuvinte mbinarea mai multor componente,
diferite si greu de pus mpreun pentru obinerea unui dispozitiv robust si foarte eficient.

14

Ca o variant ideala, din punctul de vedere al utilizatorului, modulul mecatronic, dup ce a


primit informaii de intrare pentru control, va realiza un proces pe baza unor parametrii calitativi
dorii. Integrarea hardware-ului in module ar trebui sa fie nsoit de software integrat. Software-ul
sistemului mecatronic ar trebui sa ofere posibilitatea de tranziie direct de la un proiect al sistemului
la un control funcional al micrilor sistemului prin intermediul modelrii matematice.
Folosirea abordrii mecatronice pentru realizarea de aplicaii cu control numeric arat
avantajele lor de n comparaie cu metodele tradiionale de automatizare:

Un cost relativ mic, avnd in vedere nivelul nalt de integrare, unificare si


standardizare a tuturor elementelor si interfeelor

Abilitatea de a realiza micri complicate si precise datorita metodelor de control


inteligente.

Fiabilitate, rezisten si imunitate la zgomote.

Compactitatea constructiv a modulelor

mbuntirea per-total al dimensiunilor si a caracteristicilor dinamice datorat


simplificrii circuitelor cinematice.

Oportunitatea de a reconstrui module funcionale n sisteme sofisticate si


complexe n funcie de scopurile specifice ale clientului.

Producia mondial de sisteme mecatronice crete constant i se extinde ctre noi domenii de
aplicabilitate. n zilele noastre sistemele si modulele mecatronice i gsesc aplicabilitate n
urmtoarele domenii:

Maini unelte, pentru automatizarea proceselor de producie,

Robotic(industrial si special)

Aviaie, aplicaii spaiale si tehnici militare.


Automobile( de exemplu sistemul de anti-blocare al frnelor(ABS), stabilizare a
mainilor, parcare automat)

Echipamente de birou( Fax, xerox)

Piese de calculator( HDD, Floppy)

Echipament medical

Echipamente pentru casa(maini de splat, de cusut etc.)

Dispozitive de control si msurare

Echipament foto si video

Simulatoare pentru piloi

In showbiz( reflectoare, lumini dansante)

15

Dezvoltarea puternic a mecatronicii ca o nou direcie tehnologic si tiinific n anii `90 a fost
cauzat de mai muli factori, dintre care cei mai importani ar fi:

tendinele dezvoltarea industrial la nivel mondial

Dezvoltare de baze fundamentale si metodologie ale mecatronicii

Activitatea experilor in cercetare si educaie

Este posibil s se fac o distincie ntre urmtoarele tendine de schimbare i cerinele cheie de
pe pia n zona considerat:

Necesitatea de producere si ntreinere de echipamente n conformitate cu


standardele de calitate stabilite de Standard ISO 9000.

Internaionalizarea pieei produciei tiinifice i tehnice

Necesitatea de a fi introdus sub o form sau alta ingineria internaional i


punerea n practic a noilor tehnologii

Rolul crescnd a micilor si mediilor companii industriale datorat rspunsului lor


rapid la schimbarea cerinelor de pe pia.

Dezvoltarea rapid a tehnologiei, telecomunicaiilor, mai ales in rile comunitii


Europene. Realizarea unor sisteme mecanice ce rspund la comenzi a apar ca o
consecin a acestei dezvoltri rapide.

Analiza acestor tendine ne arat ca este imposibil sa se ating un nou nivel de tehnologie folosind
vechile abordri. Dezvoltarea mecatronici ca un cmp interdisciplinar, pe lng problemele tehnicotehnologice a ntlnit si probleme manageriale si economice. Companiile moderne care ncep s
dezvolte soluii mecatronice ar trebui s ncerce sa rezolve cteva din probleme fundamentale ale
lumii actuale:

Integrarea structural a departamentelor de mecanic, electronic si informatic


ntr-un departament uniform

Educarea si formarea inginerilor specializai in mecatronica si management care


sa fie capabili s integreze experi din diferite domenii i sa le poat urmrii si
munca.

Integrarea tehnologiilor informaionale din diferite domenii tiinifice i


tehnice(mecanica, electronic, calculatoare) ntr-un set de instrumente uniform
pentru a oferi suport sistemelor mecatronice.

Standardizare i unificare a tuturor elementelor i proceselor folosite la


proiectarea si fabricarea de sisteme mecatronice.

16

Soluii la problemele expuse mai sus, cer de obicei, renunarea la metodele tradiionale, care au fost
stabilite anterior de manageri. Totodat cer ca managerii mediocrii, care s-au obinuit sa rezolve doar
o parte din probleme, sa treac peste anumite orgolii si sa creasc odat cu sistemele. Din acest motiv,
filmele mici si mijlocii, care au structuri flexibile, s-au dovedit a fi mai pregtite s nceap sa
produc sisteme mecatronice.
n prezent, mecatronica este recunoscut peste tot n lume. Multe universiti ofer aceast
specializare. Problema de la care s-a plecat n crearea mecatronicii a fost c inginerul mecanic are
probleme atunci cnd ncearc sa neleag ce spune un electronist sau un inginer software si invers.
S-a dorit dezvoltarea unor persoane care puteau sa fac nite compromisuri, s poat lua o decizie la
realizarea unui sistem n colaborare ntre mai multe domenii, i sa poat face asta n cunotin de
cauz, el avnd cunotine din toate domeniile respective.
Mecatronica unete o varietate de domenii sub un singur nume si prin sistemele dezvoltate de
acest cmp se uureaz viaa aa cum noi o tim.

2.2 Sisteme mecatronice actuale destinate interfeelor om-maina


automotive
Aprut n a doua jumtate a secolului al 19-lea, automobilul a revoluionat transporturile i a
concentrat cele mai semnificative eforturi tiinifice i inginereti, pentru continua perfecionare a
performanelor sale. Mult timp componentele mecanice din automobile aveau o pondere covritoare
n tot ansamblu, componentele electrice si electronice se rezumau doar la cteva:

Motoare
o

Demaror

Alternator

tergtoare

Senzori
o

Temperatura uleiului a antigelului si a apei

Presiunea uleiului

Nivelul carburantului

Relee

Becuri

17

Odat cu dezvoltarea microelectronici si apariia circuitelor integrate a circuitelor de putere a


procesoarelor numerice, a unor senzori noi si performani a permis rezolvarea unor cerine care se
cereau tot mai tare sa fie rezolvate, legate de:

Fiabilitate

Siguran n trafic

Confort

Protecia mediului

Astfel, odat cu dezvoltarea mecatronicii i a posibilitilor pe care le ofer microelectronica,


automobilele au nceput s conin din ce n ce mai multe sisteme mecatronice, automobilul devenind
n sine un sistem mecatronic. Un automobil din zilele noastre conine circa 60-70 de motoare i un
numr la fel de mare de senzori i sisteme senzoriale. Pentru a arata evoluia sistemelor electrice si
electronice ale automobilelor din ani `60 i cele din prezent luam exemplul Beetle-ului scos pe pia
de Volkswagen n 1960 si varianta moderna a acestuia scos pe pia de aceiai companie n 2001sub
numele de New Beetle. Astfel, Beetle-ul produs n 1960 avea o putere de 136 W, circa 80 de
contacte electrice si 150 m de fire i conductoare.Beetel-ul produs n 2001 avea o putere de 2050 W,
circa 1200 de contacte electrice si peste 1500 m de cabluri. Aceasta explozie a componentelor
electrice si electronice de pe automobile a permis introducerea unor sisteme noi care cresc
performanele i simplific componentele mecanice.
Cea mai mare provocare a experilor n interfee om main este acela de a le face aa nct
sa fie antrenante, funcionale accesibile si uor de folosit. Numrul de instrumente si funcii
disponibile pentru ofer a crescut constant de-a lungul anilor. Au fost dezvoltate o multitudine de
concepte de control cum ar fi sistemul de asisten a oferului, ecrane tactile, butoane rotative,
recunoatere vocala, comanda vocala etc., toate pentru a spori sigurana i pentru a oferi o experien
de condus ct mai plcut oferului.
n zilele noastre interfeele om-main se pliaz excelent pe conceptul de vehicul i se
preconizeaz ca si pe viitor va fi la fel, dar poate la un nivel mai nalt. Posibilitile crescnde a
sistemelor electronice si ale conectrii autovehiculului cu mediul exterior, prin internet spre exemplu,
definesc noi provocri pentru interfeele om-main. Numrul datelor pe care automobilul le
comunic ctre ofer n timpul funcionrii crete constant( cum ar fi de exemplu faptul ca
automobilul recomand schimbarea vitezei atunci cnd sunt atinse un numr de turaii).oferul are
acces sa i schimbe din ce n ce mai multe funcii dup propriul su plac, dar adevrul este ca foarte
puini dintre acetia acceseaz chiar toate funciile pe care le are la dispoziie. Unul din motivele
pentru care se ntmpl astfel de lucruri este acela ca sistemele de operare sunt pur si simplu prea
complicate, motiv pentru care toi cei care produc soluii interfee om-main caut sa simplifice ct
18

mai mult cu putin sistemele i totodat sa menin acelai nivel de flexibilitate si acelai numr de
opiuni configurabile.
Prin toate aceste dispozitive care mpodobesc automobilele n zilele noastre se ncearc
pstrarea oferului ntr-o stare relaxata un timp ct mai ndelungat, de preferat de cnd se aaz pe
scaunul oferului pn cnd se ridic de pe acesta. Un ofer relaxat ia cele mai bune decizii n cazul
unu posibil accident i poate evita un impact mortal. Dincolo de relaxarea oferului, acesta trebuie s
dein informaii despre multe din sistemele automobilului, si automobilul sa ncerce s ofere soluii la
unele probleme ntlnite n trafic, i trebuie sa fac asta n aa fel nct s nu l oblige pe acesta sa ia
ochii de la drum, si fr sa trebuiasc sa ia minile de pe volan, sau daca trebii sa ia minile de pe
volan, s nu trebuiasc sa se ntind prea mult sau s caute prea mult dup butoane, cu alte cuvinte
astfel de interfee trebuie s fie intuitive si sa fie montate undeva unde sunt uor accesibile oferului.
Panoul din spatele volanului conine cele mai importante date pe care automobilul le
comunic oferului si din acest motiv se afl n cmpul principal de vedere al acestuia, s fie ct mai
uor de vzut. Acest panou conine kilometrajul, turometrul, indicatorul nivelului de combustibil si
temperatura apei i diverse lumini de avertizare si de atenionare. Kilometrajul indica viteza cu care se
deplaseaz automobilul, un element esenial conductorului auto, acesta funciona n trecut printr-un
cablu care intra in cutia de viteze si se rotea odat cu transmisia si afind astfel viteza, dar n zilele
noastre se folosesc senzori care sa indice viteza. Indicatorul de nivel de combustii poate face diferena
dintre ajungerea cu bine acas si oprirea pe marginea unui drum n mijlocul pustiului, deci este o
component destul de important a acestui panou. Turometrul informeaz oferul despre numrul de
turaii pe care le atinge motorul pentru a evita distrugerea acestuia si totodat pate fi folosit pentru a
schimba vitezele exact la momitul potrivit pentru un consum ct mai mic. Tot pe acest panou se afl si
un indicator care arat daca sistemul de ncrcare a bateriei funcioneaz corect, n caz contrar bateria
ar putea fi descrcat ntr-un timp foarte scurt si automobilul nu va mai funciona. Semnalele de
avarie se afla tot n spatele volanului pentru a i oferi oferului informaii despre automobil ct mai
repede. Alturi de toate aceste elemente se afl si numrul total de kilometrii pe care i-a parcurs
motorul respectiv, indicator care nu poate fi resetat sau dat napoi. Odat cu evoluia electronici si
microelectronici si a senzorilor, si acest panou frontal s-a schimbat dramatic, nu ca funcionalitate ci
ca aspect si a numrului de informaii pe care l ofer, i a modului n care ofer aceste informaii.
Astfel, dac n trecut achiziia de date din sistem se fcea analog, prin cabluri si sisteme complicate,
acum senzorii nlocuiesc aceste sisteme si fac achiziia de date foarte simpl. Pe lng simplificarea
achiziiei de date, afiarea acestora a fost schimbat din toate punctele de vedere. Dac n trecut
afiajele funcionau mecanic si erau destul de greu de calibrat si de lucrat cu ele, n zilele noastre totul
se transform n digital si afioarele mecanice devin LCD-uri, si abstractizarea datelor scade, LCDurile fiind capabile sa afieze totul mult mai clar si mult mai pe nelesul tuturor. Astfel, automobilele
au fost capabile s afieze mai mult dect strictul necesar pe consola de bord, i strictul necesar a
19

evoluat odat cu evoluia tehnologiei. Consumul instant, sau consumul pe poriuni ale cltoriei,
informaii care nu puteau fi vizualizate pn acum. Evoluia acestor sisteme a fost datorat existenei
colaborrii interdisciplinare care au fcut oameni cu diferite seturi de cunotine din domenii diferite,
s abordeze idei mree, mai complicate la prima vedere dar care au adus rezultate satisfctoare si au
creat ce separat nu putea fi creat la fel de repede sau cu att succes. Mecatronica s-a infiltrat n acest
domeniu si s-a dovedit a fi o component care se integreaz perfect cu toate celelalte si fr de care
automobilele nu ar fi evoluat in ritmul n care au evoluat pn acum.
Volanul, care era folosit pan la un moment dat doar pentru funcia sa primara, de a vira
roile, este folosit acum ca un suport foarte bun pentru multe dintre comenzile pe care oferul le
trimite automobilului. Minile oferului trebuiesc sa fie poziionate pe volan aproape non-stop n
timpul condusului aa ca acesta este locul ideal pentru aezarea unor comenzi. Aceste comenzi sunt
uor de accesat si nu necesit luarea privirii de la direcia de mers. Numrul de setri ce pot fi ajustate
de pe volan depinde de tipul automobilului si de productorul acestuia. Principalele comenzi ce pot fi
date de pe volan ar fi:

Sistemul Audio

Navigaie

Hands free

Cruise control

Calculatorul de bord

Astfel, volanul devine n sine un sistem mecatronic foarte complex si un element important din
sistemele de interfaa om-main ale automobilului, uurnd accesul oferului la unele din sistemele
autovehiculului.
Partea central a bordului este bordului care poate fi accesat att de ofer ct si de pasager.
Aceast parte coninea la nceput foarte puine elemente, dar golurile s-au completat odat cu
dezvoltarea automobilelor. Dac primele automobile aveau n partea centrala a bordului un ceas i
nite elemente de decor, bordul celor mai puin dotate maini conine:

Casetofon/Radio/CD-Player

Butoane de selecie

Ventilatoare (Ac/Clim/Aerisire)

Reglaj ventilatoare(cald/rece, poziia, viteza)

Buton de avarie

Indicator or si dat

20

Si vorbim despre dotrile de baz pe care le au automobilele. Astzi un ecran tactil montan n mijlocul
panoului de bord, preia 80% din funciile pe care le avea aceast parte a bordului. nlocuirea tipului de
input cablat cu ecranele tactile ofer nu numai o senzaie de confort dar si un mai bun rspuns din
partea automobilului la deciziile luate de ofer. O parte din funciile acestui panou nu sunt pe aceste
ecrane tactile doar pentru siguran, deoarece sunt funcii pe care oferul le folosete des si poziia lor
este mult mai uor de reinut dac nu se afla acolo i astfel oferul nu trebii s i ia ochii de la drum
s le foloseasc.
O perioad foarte lunga de timp, imediat dup apariia telefonului mobil, accidentele
provocate de neatenia oferilor care vorbesc la telefon erau n numr extrem de mare. Si n zilele
notri mai exist astfel de accidente dar constructori de maini ncearc s elimine problema aceasta
prin introducerea posibilitii de a conecta telefonul cu automobilul. Primele soluii cablate s-au
dovedit a nu avea mare succes, aa c s-a cutat o soluie care nu implic fire si cabluri si care nu
impune restricii. Tehnologia Bluetooth a venit cu soluia pentru aceast problem. Telefonul se
conecteaz Bluetooth cu automobilul si va reda convorbirea prin boxele acestuia. Acesta tehnologie a
redus foarte mult accidentele cauzate de vorbitul la telefonul mobil, dar, din pcate, nu a putut elimina
complet aceast problem.
Odat cu conectarea telefonului mobil cu automobilul i cu creterea uimitoare a tehnologiei
telefoanelor, nu s-a mai pus problema conectrii telefonului doar pentru vorbit ci sosi pentru media
sau internet. Deci telefonul, o interfa cu care lucrezi non-stop, n fiecare zi, poate fi foarte uor
conectat cu automobilul fcnd astfel legtura dintre main i ofer mai accesibil.
Tendinele viitoare sunt ca telefoanele mobile, cu diferite sisteme de operare(cele ce se arat interesate
de idee ar i IOS si Android), s controleze complet sistemele unui automobil, adic sa ofere
familiaritatea pe care o ofer telefonul la interfa, dar conectat la automobil si la sistemele acestuia.
Viitorul acesta nu este prea ndeprtat avnd n vedere ca deja ncepe s existe colaborarea ntre
productorii de sisteme de operare pentru telefoanele mobile si productorii de automobile.
Mecatronica s-a infiltrat puternic in industria constructoare de maini, dovad fiind
dispozitivele din ce n ce mai performante, si care cresc confortul si sporesc nivelul de control pe care
l are oferul asupra automobilului. Portiera din partea stng, a oferului, coninea n trecut, un buton
pentru ncuierea acesteia, un mner pentru deschiderea acesteia si o manivel pentru ridicarea sau
coborrea geamului. Acum, acesta portier, este un adevrat ansamblu mecatronic si conine de
obicei:

Butoane pentru geamuri(2/4)

Reglaj oglinzi(manual/electric)

Buton pentru nchiderea centralizat


21

Blocarea butoanelor care deschid geamurile din spate

Fiecare buton aezat cu un scop i toate dau impresia oferului ca deine complet controlul asupra
automobilului. Poate sistemul unei portiere pare simplu, dar n zilele noastre o portier are 8 motoare
si are nevoie de propriul ei integrat pentru a putea fi fcut comanda acesteia. Geamurile electrice sunt
prevzute cu sisteme de siguran pentru a nu prinde mna cuiva atunci cnd se ridic, sistemul de
nchidere centralizat se acioneaz singur la cteva minute dup ce automobilul a nceput s se
deplaseze si nu poate fi dezarmat dect de ctre sofer.Toate aceste sisteme, creeaz o legtur ntre
ofer si autoturism, si sporesc nivelul de comunicare pe care cei doi l au crescnd astfel sigurana.
Accentul ce se pune n prezent pe interfaarea automobilelor cu omul nu se pune doar pentru a
arata cat de mult a evoluat tehnologia i ce se poate face cu acesta ci se pune pentru a spori
comunicarea. Comunicarea este cea mai buna soluie ntr-o echipa, pentru ca echipa sa funcioneze
bine i cu rezultate bune, i cum oferul si automobilul pe care l conduce sunt o echip comunicarea
dintre ei este esenial. Da, comunicarea exist de la primele automobile, dar nivelul care a fost atins
n zilele noastre este uimitor, nu numai din punctul de vedere al datelor comunicate si din punctul de
vedere al modului n care sunt comunicate datele. S-a ajuns ca, n unele maini, s existe comanda
vocal, adic oferul vorbete, automobilul nelege si realizeaz comanda dat, o comunicare mai
bun dect prin viu grai nu exist. Mai mult dect att, daca oferul poate comunica cu automobilul
prin vorbire, atunci de ce nu ar face si automobilul acelai lucru, i astfel bucla se nchide. Cnd ambii
parteneri pot comunica n acelai fel, atunci comunicare este la cel mai nalt nivel al ei. Astfel de
sisteme sunt departe de a fi perfecte i se ncearc mbuntirea lor pentru a obine cel mai bun sistem
de comunicare. Dezvoltarea acestor sisteme este continu i nu se va opri vreodat atta timp cat mai
exist automobile si ct, odat cu dezvoltarea tehnologiei, cerinele de pe pia se schimb si ce e nou
devine vechi n doar cteva luni.
Viitorul sistemelor care interfaeaz automobilul cu omul se preconizeaz a fi unul nfloritor
si plin de lucruri noi de inovaii si de invenii. Se va ncerca de fapt, simplificarea tuturor sistemelor,
de fapt, simplificarea n aparen, adic sistemele sa fie la fel de complicate si performante, dar sa fie
mult mai uor de operat, de fapt asta fiind inta de cnd s-a creat un departament de interfee ommain in industria constructoare de maini. Odat cu simplificare interfeei, se dorete sporirea
siguranei, cea mai mare problem de la apariia automobilului i pn acum. Se gndesc vari
suplicaii care sa fac oferul s fie ct mai relaxat i sa stea ct de mult posibil cu ochii la direcia de
mers.
Umanizarea tehnologiei este calea ce trebuie abordat ca aceasta s fie acceptat i neleas
de toat lumea. Deci oferindu-i capacitate de vorbire si de nelegere a vorbiri este primul pas ctre
umanizare. Raiuni realizate pe baza comenzilor primite sunt realizate si acum de tehnologie i exist

22

si idei vagi de inteligen artificial, dar viitorul promite multe n acest domeniu, chiar si la
automobile, prin automobile, cu interfee att de performante nct este necesar doar comunicarea
destinaiei ctre automobil i acesta i va calcula cel mai eficient drum i cea mai eficient metod de
a ajunge acolo, i v-a porni singur la drum lsnd oferul sa se relaxeze pn la destinaie.
Interfeele mainilor viitorului promit:

Parcare independent

Camere si display-uri care s ajute la condus

Pilot automat

Self-drive bazat pe gps si camere

Recunoaterea gesturilor

Recunoatere vocala performant

Feedback vocal antrenant

Simplitate n design

Performan

Vitez rapid de rspuns

Toate puse cap la cap promit un viitor uimitor al automobilelor si al interfeelor acestora, toate acestea
fiind posibile datorit evoluiei necontenite a mecatronicii si stanelor care o formeaz.

23

Capitolul III

3. Sistemul de interfa om-main reconfigurabil

3.1. Conceptul general

n ultimii ani, n domeniul tehnologiei, s-a demarat un proces extrem de rapid de


dezvoltare, modernizare i aducere la standarde din ce n ce mai avansate ale sistemelor i
programelor. Concepte valabile, considerate moderne n urm nu cu foarte mult timp, au fost
depite astzi i nlocuite de sisteme inteligente, care vin s diminueze sau chiar s
nlocuiasc total contribuia sau mai bine spus efortului omului n utilizarea anumitor
tehnologii sau programe. Astfel ideea de one touch away( la o atingere distana) a reuit s
ptrund ntr-un mod accelerat n vieile de zi cu zi ale oamenilor.

Domeniul automotive este unul care i lrgete aria de activitate i care este ntro continu ascensiune , ncercnd s in pasul cu descoperirile din toate domeniile de
la avntul sferei industriale, la rapiditatea cu care se mic sfera comunicaiilor i a
telecomunicaiilor.

Fr o conectare ct mai rapid la noile tendine exist o ans nefericit de a rmne


total n urm cu noutile i n acest mod ajungem s nu reuim nici de departe s ne
mbuntim viaa, din contr s o ngreunm fcnd uz de tehnologii depite, care nu ne fac
altceva dect c ne determin s batem pasul pe loc.

Pe de alt parte achiziionarea unui automobil, dei extrem de necesar, pune


dificulti de ordin financiar pentru o majoritate covritoare a populaie romneti. De cele
mai multe ori se recurge la cumprarea unui automobil second-hand, care dup ce a fost uzat
o lung perioad de proprietarii anteriori, va fi folosit pe o perioad de minim 10-15 ani de
ctre actualii cumprtori. innd cont de avntul tehnologiei, despre care discutam n
rndurile anterioare i totodat de posibilitile reduse cu care se confrunt o persoan de
rnd, putem spune clar c un automobil poate fi considerat depit de tehnologie nc
dup primii 5 ani de la lansare. S-a constatat o necesitate gsirea unei soluii pentru acest
tip de problem i aa cum se poate apela la o redecorare a unui sistem arhitectural pentru
schimbarea funcionalitii acestuia, exact n acest mod se poate proceda i cu un autoturism.
Astfel, utiliznd-ne de artificiile puse la dispoziie de piaa foarte dezvoltat din punct de
vedere tehnologic, cu o investiie nzecit mai mic fa de ceea ce ar nsemna cumprarea
unui autoturism cu acelai dotri din fabric i nu n ultimele rnd folosindu-ne de totalitatea
25

cunotinelor dobndite n domeniul mecatronicii i roboticii, am reuit s schim planul


pentru transformarea unei maini considerat obinuit, chiar autohton am putea spune, ntro main adaptat la era modern care s i confere proprietarului comoditate, accesibilitate i
nu n ultimul rnd sigurana conferit de un autoturism cu mult mai performant.

Am ales n paginile ce urmeaz s descriem un astfel de procedeu de transformare a


unui automobil, mergnd pe drumul pailor fcui sistematic pe parcursul pregtirii
prezentului proiect de licen pentru a concretiza conceptul de modernizare a autovehiculului,
n spe, axndu-ne pe sistemele de interfa om-main.

S-a plecat de la ideea modernizrii sistemelor unui automobil Cielo astfel nct s se
reueasc aducerea acestuia la standardele actuale impuse de o pia n rapid dezvoltare .Sistemele
adugate pe automobil au ca scop mbuntirea interaciunii dintre main i ofer reuind s se
creeze o ambian mai bun, potrivit n timpul conducerii, conferindu-i oferului informaii clare,
precise i concrete despre starea autovehiculului, condiiile interioare i bineneles despre
condiiile oferite de drum i mediul exterior. Dei un automobil mai vechi poate s dein parte
din aceste opiuni, aproximativ asemntoare celor moderne, exist anumite lacune care
ngreuneaz cu mult evoluia i ntreg procesul tehnologic de la momentul primei chei pn la
ajungerea la destinaie. Faptul c pe vechile automobile, interfeele sunt cele corespondente
perioadei n care vehiculul a fost lansat i c n majoritatea cazurilor oferii trebuie s se limiteze la o
citire de proast calitate a datelor, duneaz n mod evident calitii condusului, astfel reconfigurarea
sistemului de interfa om-main poate nsemna un adevrat atu pentru orice autoturism mai vechi,
precum automobilul Cielo prezentat n paginile urmtoare.

Sistemele instalate redefinesc interfaa automobilului i l aduc n era actual si totodat ofer
o gam larg de opiuni pentru o configurare personalizat. Toate elementele montate pe automobil
sunt gndite astfel nct fiecare persoana care l conduce ntr-un anumit moment, s l poat configura
dup preferinele sale sau dup condiiile impuse de mediu ntr-un punct n momentul utilizrii
autovehiculului modernizat, iar la revenirea n automobil, pe baza unui cod unic oferit fiecrei
persoane, la fiecare reintroducere a codului respectiv, automobilul i va configura sistemele conform
ultimelor setri introduse de proprietarul codului. Prin aceste sisteme se ncearc eliminarea
problemelor pe care le aduce schimbarea periodic a oferului mainii, fiecare persoan care are acces
la main reuind s i personalizeze experiena n timpul drumului. Acest tip de soluie, a codului
individualizat, vine n sprijinul unei probleme reale. Exist n primul rnd cazul n care maina
aparine unei familii numeroase, cu mai muli membrii posesori ai carnetului de conducere, care
folosesc aceeai main n uz personal. n al doilea rnd exist cazul automobilelor de
serviciu, acestora schimbndu-li-se oferul n mod constant. Sistemul dezvoltat vine n sprijinul acestor
tipuri de
26

probleme oferindu-le posibilitatea oferilor de a i face reglrile dup preferinele lor, iar mai apoi
acestea vor fi salvate i accesate doar cnd persoana care le-a fcut n mod iniial va reveni la volanul
autoturismului si va introduce codul.

Pentru introducerea codului personal, se folosete o tablet cu sistem Android, pe care este
dezvoltat o aplicaie de control i care trimite codul de identificare, mai departe, pentru fiecare sistem
n parte. Odat codul primit i validat, configurrile memorate sunt trimise de microcontrolere ctre
sistemele mecatronice care aaz totul n poziiile stabilite anterior de ofer. Sistemul scurteaz din
timpul necesar aezrii obiectelor necesare n timpul mersului (oglinzi, scaun) din main n poziia
optim pentru ofer, deoarece odat fcute, la o nou folosire a mainii acestea se aaz automat la
introducerea codului.

Sistemele implementate pe main n vederea modernizrii i aducerii acesteia la nivelele


automobilelor moderne sunt:

Kilometraj cu LCD reconfigurabil cu reinerea configurrilor i restabilirea lor la


introducerea codului unic.

Turometru cu LCD reconfigurabil cu reinerea configurrilor i restabilirea lor la


introducerea codului unic.

Reglarea automat a scaunului oferului, cu reinerea poziiei i restabilirea


acesteia la introducerea codului unic.

tergtoare inteligente, bazate pe un senzor de ploaie care i regleaz viteza n


funcie de intensitatea ploii.

Faruri inteligente

Aprinderea luminilor din habitaclu la deschiderea portierelor doar dac lumina


ambiental este redus.

Aceste sisteme sunt menite s nlesneasc legtura dintre ofer si automobil i s i permit acestuia s
l configureze dup preferinele sale. Oferind toate aceste posibiliti de configurare, automobilul
devine unic nu prin performane, ci prin modul n care este personalizat, prin modul n care este unic
pentru persoana care l-a setat aa i mai ales ofer un grad ridicat de accesibilitate pentru fiecare ofer
n parte.

ntreg sistemul este dezvoltat pe un ArduinoMega 2560, cu multe accesorii ce se preteaz


acestei aplicaii, deoarece este un microcontroler relativ ieftin si uor de folosit i se muleaz perfect
pe dezvoltarea acestor aplicaii.

27

3.2. Schema existent a autoturismului Cielo

3.2.1. Luminile de ceata fata, faruri, indicator lumini faruri


E3

far - faz lung (stnga)

K3 releu sistem de iluminare

E4

far - faz scurt (stnga)

K4 releu faruri

E5

far - faz lung (dreapta)

K5 releu lumini de cea

E6

far - faz scurt (dreapta)

S5 comutator lumini

E7

lamp ceat pe fat (stnga)

S6 comutator faz

E8

lamp ceat pe fat( dreapta)

S7 comutator lamp cea fa

Figura 3.1Acionare electric lumini exterior

28

3.2.2. Lamp de interior

E25 Lamp de semnalizare-spate, stnga

S17 Contactor u- fa, stnga

E26 Lamp de semnalizare-fa, stnga

S16 Contactor u- spate, dreapta

E27 Lamp de semnalizare-fa, stnga

S17 Contactor u-spate, stnga

E28 Lamp de semnalizare-spate, stnga

S13 Contact lumini de avarie

E29 Lamp portbagaj

S14Comutator lamp de semnalizare

E30 Lamp de interior

S15Comutator martor portbagaj

E31 Lamp de iluminare- ntreruptor avarie

R2 Comutator control HLLD K6

Releu lamp semnalizare

M4 Motor reglare faruri(stnga)

S16 Contactor u-fat dreapta

M5 Motor reglare faruri(dreapta)

Figura 3.2 Acionare electric lamp interior


29

3.2.2. Acionare electric tergtoare

K9

Releu tergtor

S22 Comutator tergtoare

M7 Motor pomp lichid splare geam

S23 Contactor pomp splare geam

M8

S24 Comutator principal acionare geamuri

Motor tergtor

M9 Motor acionare geam . fa, stnga

S25 Comutator acionare geam

M10 Motor acionare geam . fa, dreapta

S26 Comutator acionare geam

M11 Motor acionare geam . spate, stnga

S27 Comutator acionare geam

M12 Motor acionare geam . spate, dreapta

Figura 3.3 Acionare electric tergtoare

30

3.2.2. Cablaj tablou de bord

E35 Martor avertizare ABS

E47 Lamp iluminare tablou de bord

E36 Martor avertizare combustibil

H 6 Tablou de bord

E37 Martor avertizare presiune ulei

H7

E38 Martor indicator "ses"

H 8 Turometrul

E39 Martor avertizare lichid frna de mana

H9

E40 Faza lumini

H 10 Termometru motor

Vitezometru
Indicator nivel combustibil

E41 Martor avertizare ncrcare baterie

R 4 Senzor nivel lichid splare

E42 Martor avertizare lichid de splare

R5 Senzor temperatura motor

E43 Martor semnalizare stnga

R6 Sonda rezervor benzina

E44 Martor avertizare u deschisa

S29 Senzor nivel lichid frna

E45 Martor avertizare centuri de sigurana

S30 Contactor frna de mana

E46 Martor semnalizare- dreapta

R7 Contactor avertizare depire viteza

Figura 3.4 Acionare electric panou de bord

31

3.3.Schema conceptual a sistemului realizat care nlocuiete vechiul sistem

Figura 3.5 Schema conceptual a ntregului sistem

n figura de mai sus este expus o schem conceptual a ntregului sistem, att
a sistemului prezentat n lucrarea de fa ct i a sistemului realizat n lucrarea care
ntregete sistemul montat pe automobil.

Dispozitivul care reprezint interfaa principal a sistemului este tableta, expus


n figura de mai sus. Pe acesta s-a realizat o aplicaie care centralizeaz si
coordoneaz toate datele care circul prin sistem. La pornirea sistemului aplicaia
trimite un semnal ctre sistem, semnal care pornete sistemul. Cele doua
ArduinoMega 2560 rspund semnalului trimis de aplicaie, trimind semnal pentru a
confirma pornirea sistemelor nchiznd astfel bucla. Firele de culoare albastru nchis
din figur reprezint cile prin care aplicaia comunic cu restul sistemelor, deci
trimitere de comenzi i iniializarea sistemului, iar cele de culoare galben reprezint
cile prin care sistemul comunic ctre aplicaie date i rspunsuri la comenzi. Firele
portocalii reprezint cile prin care sistemul achiziioneaz date de la automobil,
pentru a putea asigura o funcionare optim, iar firele albastru deschis reprezint
cile prin care se trimit comenzi de la microcontrolere ctre sistem. Dup pornirea
ntregului sistem cele dou lucrri se separ, rmne ns comunicarea ctre
aplicaie a anumitor date, necesare pentru buna
32

funcionare a sistemului, dar mpreun, cele dou sisteme realizeaz modernizare


complet a habitaclului.

Sistemul Interfa om main multiuser reconfigurabil pentru industria


automotive conine n principiu sistemele cu care oferul interacioneaz n mod direct
att in timpul deplasrii autovehiculul ct si cnd acesta este staionar.

Figura 3.6 Schema conceptual a sistemului de afiaj de pe panou de bord

n figura de mai sus este prezentat sistemul de afiaj panou de bord reconfigurabil,
care vine s nlocuiasc modul clasic de oferire de informaii ctre ofer. Acesta face achiziia ca
i vechiul sistem, dar o afieaz ntr-un mod mai plcut ochiului i mai uor de neles. Totodat
apare si posibilitatea de configurare a modului n care datele apar i modul n care arat
afioarele.

Figura 3.7 Schem conceptual tergtoare inteligente


33

Figura 3.7 prezint schema conceptual a sistemului care nlocuiete


tergtoarele clasice. Acest sistem nu necesit implicare oferului n schimbare vitezei
tergtoarelor n caz de ploaie ci regleaz automat aceast vitez. Senzorul comunic
date ctre Arduino care selecteaz, n funcie de aceste date, una din cele trei viteze
posibile ale tergtoarelor. Se folosesc cele trei contacte deja existente pe sistemul
clasic de tergtoare pentru uurarea modului de comand.

Figura 3.8 Schem conceptual sistem reglare scaun

Sistemul pentru scaun cu poziionare automat si reinerea poziiei reine poziia n care a fost
scaunul aezat ultima dat de ctre un ofer(identificare prin cod unic pentru fiecare dintre
acestea) si la urcarea n automobil acesta se poziioneaz automat dup datele tiute de sistem.
Senzorul ultrasonic ofer informaiile ctre Arduino, care le scrie pe un card, iar la revenirea n
automobil, dup introducerea codului, scaunul v-a reveni n poziia memorat.

Acest capitol conine schemele conceptuale pentru majoritatea sistemelor care


nlocuiesc sistemele clasice ale automobilului. Fiecare sistem v-a fi tratat n
profunzime n capitolele ce urmeaz, cu date tehnice i cu fiecare component
care alctuiesc aceste sisteme.

34

3.4. Descrierea sistemelor i subsistemelor utilizate

3.4.1 Scaun cu poziionare automata i reinere a poziiei

Scaunul oferului este o parte component a automobilului foarte important, iar poziionarea
acestuia n ntr-o poziie corect si confortabil pentru conductorul automobilului este esenial.
Sistemul ce va fi implementat pe acest automobil vine n ajutorul oferilor care mpart automobilul cu
ali oferi, reinnd poziia n care a fost aezat scaunul pentru fiecare ofer si reaezndu-l n
poziia respectiv la urcarea acestuia n main.

Sistemul este alctuit din urmtoarele elemente:

Motor Curent Continuu

Driver motor

Senzor ultrasonic HC-SR04

Shield Sd

3.4.1.1 Motor

Figura 3.9 Motor cc Pentru scaunul oferului

Este un motor de 12 V cu reductor, pentru a fi capabil sa deplaseze scaunul cu oferul aezat pe


acesta. Motorul de baz este de 25000 rpm dar cu reducie se ajunge la 300rpm, mai mult dect
suficient pentru deplasarea rapid a scaunului n poziia predefinit. Este un motor recuperat de
pe un automobil

35

care avea opiunea de reglare electric a scaunului, deci este perfect pentru folosirea n cadrul aceste
aplicaii i totodat menine preul redus al acesteia.

3.4.1.2 Driver Motor

Driverul pentru motor este realizat special pentru aceast aplicaie, pentru a se mula perfect
pe cerinele aplicaiei de fa i pentru c achiziionarea unui driver ncapsulat este destul de
costisitoare. Se ncearc meninerea costului la unul ct mai mic cu putin i construirea driver-ului
ajut la acest aspect i respect perfect cerinele aplicaiei.

Figura 3.10 Schem de concept pentru driver-u de motoare

Acest driver este realizat cu 2 tranzistoare, IRL14048 i IRF 9620N8 i poate comanda micarea unui
motor n ambele sensuri. Aceti tranzistori au fosta alei deoarece se deschid la 5V, adic se poate
face comanda direct din microcontroler, fr alte surse, i funcioneaz la 12V cu sarcin maxim de
40A.

3.4.1.3 Senzor ultrasonic HC-SR04

Senzorul ultrasonic funcioneaz pe principiul similar sonarului care evalueaz distana


pana la o int, calculnd timpul dintre plecarea de la senzor a undelor sonore i ntoarcerea
acestora napoi la senzor. Aceste senzor care msoar distana cu o eroare maximal de trei
centimetrii, de la 0 la 400 de centimetrii. Interfaarea senzorului cu un microcontroler este
foarte simpl i se realizeaz prin cei patru pini, doi pentru alimentare si ground i doi pentru
36

trigger i echo. Acesta transmite o und ultrasonic, prin acionarea pinului de trigger i
calculeaz timpul pe de ntoarcere a acesteia dup ce se reflect de obiectul pn la care se
dorete s se afle distana.

Caracteristici ale senzorului HC-SR04

4 sloturi pentru pini

2cm-400cm raz

Acuratee de 3 cm

Unghi de msurare de 15

Opereaz la o frecven ultrasonic de 40KHz

Tensiune de alimentare la 4.8 V(0.2V)

Temperaturi de operare optim 0C-60C(10%)

Conexiuni separate pentru trigger si echo

VCC

GND

Trigger | Echo

Figura 3.11 Senzor ultrasonic

Senzorul folosit este achiziionat de pe un site specializat pe componente electronice si are


urmtoarele specificaii:

37

Specificaii electrice

Parametrii

Specificaii

VCC

4.8V5V(Max5.5V)

Curentdeoperare

15mA

Temperatur

0C60C

Semnaldetrigger

10uSTTL(5V2%)

Semnaldeecho

TTL(0V/5V,2%)

Tabelul 1

Specificaii fizice

Parametrii

Specificaii

Dimensiuni

Dimensiuni inserii pini

45 X 20 X 15 mm
2.54 mm

Interfa

VCC, GND, SDA, SCL

Tabelul 2

Pinul de trigger trebuie activat doar pentru 10uS si apoi pinul de echo se trece n
poziia de colectare i adun datele necesare pentru msurare. Conversia de la datele oferite de
senzor ctre distana n centimetri se realizeaz prin formula:

D=durata/29/2, D - distana msurat

3.4.1.3 Shield Sd

Pentru a putea realiza sistemul mecatronic cu reinere a poziiilor exist nevoia de un


dispozitiv pe care se pot stoca date i de pe care pot fi citite pentru a putea fi eventual folosite. Ca
soluie la aceast problem, am achiziionat un Shield de card SD, care s rein datele.

38

Figura 3.12 Shield SD

Plcua se alimenteaz la 3.3V i se interfaeaz foarte uor cu un microcontroler, motiv pentru care a
fost aleas pentru aceast aplicaie. Pentru interfaarea cu microcontrolerul are 4 pini dedicai pentru
date si 2 pini pentru alimentare:

Gnd conectat cu Gnd-ul microcontrolerului

VCC conectat la 3.3V pe microcontroler

CS conectat la un pin al microcontrolerului pentru Select Slave

DI conectat la un pin al microcontrolerului pentru Master Out Slave In

DO conectat la un pin al microcontrolerului pentru Master In Slave Out

CLK conectat la un pin al microcontrolerului pentru Sistem Clock

Figura 3.13 Schem electric Shield Sd

39

3.4.2 tergtoare inteligente

Comutarea tergtoarelor n timpul deplasrii autovehiculului pe o


vreme instabil, cnd ploaie se oprete i pornete din senin, este un lucru care ar putea
s distrag atenia de la ceea ce are de fapt de fcut, adic sa fie atent la direcia de
mers.

Figura 3.14 Schem clasic tergtoare

Sistemul tergtoarelor inteligente este alctuit din:

Motor

Senzor de ploaie

Contacte(cele deja existente pe automobil)

3.4.2.1 Motor

Folosirea motorului care deja exist pe automobil scade preul total al


aplicaiei i permite atingerea elului propus, de a realiza modernizarea unor automobile
mai vechi la un pre redus, i faptul ca deja exist pe main uureaz i implementarea
aplicaiei.

Acest motor are montat un sistem care transform micarea de rotaie n


micare de basculare a braelor tergtoarelor, i este acionat printr-un ntreruptor cu
patru poziii (oprit/intermitent/vitez medie/vitez mare). Vitezele diferite se obin
prin alimentarea celor dou nfurri ale motorului. Pentru micarea intermitent a
tergtoarelor, se alimenteaz nfurarea de vitez medie i se folosete un
40

temporizator pentru a da semnalul Pornit/Oprit tergtoarelor.

41

Motorul se alimenteaz la 12 V din acumulatorul automobilului, i realizeaz operaia


de tergere a parbrizului.

Figura 3.15 Motor tergtoare

3.4.2.2 Senzor de ploaie

Senzorul de ploaie este cel care ofer sistemului de tergtoare inteligente


datele necesare pentru ca acesta s funcioneze. Acesta poate furniza rspuns att
digital(HIGH/LOW), ct si rspuns analogic (0-1024).

Figura 3.16 Senzor de ploaie

Este compus din dou module, unul montat n afara automobilului pentru a fi n contact
cu apa de la ploaie, i unul care interpreteaz datele i le convertete pentru interfaarea
cu un microcontroler. Modul de colectare se interfaeaz cu cel ce simte ploaia prin
doi pini, i mai departe cu microcontrolerul prin ali patru pini, doi pentru alimentare
i ground i doi pentru colectarea semnalului(Analog sau digital).

42

3.4.3 Afiaj panou de bord reconfigurabil

Informaiile afiate pe panoul de bord din spatele volanului sunt informaiile de


care oferul are nevoie permanent i trebuie s i fie ct mai accesibile i uor de
vizualizat. Sistemul de afiaj de bord reconfigurabil redefinete modalitatea clasic de
afiare i transform bordul ntr-un instrument reconfigurabil dup preferinele
oferului.

Sistemul de afiaj de bord reconfigurabil este alctuit din:

Doua Color LCD Shield

Shield SD

Encoder rotativ

Display monocrom 16x2

Sistem de achiziie date( cele deja existente pe automobil)

Toate aceste componente fac din panoul de bord o unealt mai uor de folosit i mai

uor de neles pentru ofer.

3.4.3.1 Color LCD Shield

Pe cele 2 Shield-uri de LCD se vor afia viteza pe care o are automobilul la un


moment de timp i turaiile la care funcioneaz motorul. Afiarea acestor date pe
LCD-uri face afiajul uor configurabil, dup preferinele fiecruia, i mult mai
accesibile pentru toate persoanele care conduc automobilul.

Figura 3.17 LCD Color Shield

43

Conine un circuit integrat care amplifica tensiunea de la 5 la 7V, pentru ca ecranul


funcioneaz la 7V, i la fel si ledurile care ofer luminozitatea. Funcioneaz n
standardul RGB i se poate stabili contrastul(din cod) prin valori PWM. Pentru
interfaarea cu un microcontroler folosete patru pini (Reset, Chip-Select, Data
in/out, Serial CLK) i la Arduino se poate monta direct peste microcontroler.

Figura 3.18 Schem LCD Shield

Motivaia principal pentru folosirea acestui dispozitiv este aceea ca deja exista n
dotarea facultii i n acelai timp uoara interfaare cu microcontrolerul
folosit(ArduinoMega 2560) fiind chiar un shield dedicat pentru acesta.

3.4.3.2 Encoder rotativ

Encoderul rotativ este folosit pentru a putea afia viteza cu care se deplaseaz
automobilul. Folosind vechile sisteme ale automobilului, encoderul, este singura
modalitate pentru a obine date corecte pentru a le afia. Un encoder rotativ este un
dispozitiv pe care poi s l roteti la infinit, dar pe acesta nu are un punct de nceput
stabilit, trebuie stabilit si plecat de acolo pentru a reine poziia, dar, n aplicaia de fa
44

nu trebuie nregistrat poziia ci doar viteza cu care se nvrte axul i acest lucru se va
realiza din codul de pe microcontroler.

Figura 3.19 Encoder rotativ

Are 24 de poziii pe rotaie dar exista si encodere cu 200 sau mai multe poziii pe
rotaie. Are cinci pini, unul este pentru ground, doi primesc semnal unu sau zero si
astfel ne poate spune direcia n care se deplaseaz. Dar direcia n care se deplaseaz
nu e necesar n aceast aplicaie, deoarece tim sensul n care se deplaseaz, ce ne
intereseaz este de fapt ct de mult se deplaseaz i aceast informaie o obinem
prin intermediul celorlali doi pini. De fiecare dat cnd o valoare se schimb,
incrementam o valoare si putem obine date despre ct de mult se rotete i
mprind la timpul n care face asta obinem viteza.

3.4.3.3 Display monocrom 16x2

Figura 3.20 Display monocrom 16x2

45

Display-ul monocrom 16x2 este un dispozitiv care poate afia text pe 2 linii, alb negru
i cu un pin de stabilire de contrast. Are interfa paralel, ceea ce nseamn ca
microcontrolerul ce l controleaz trebuie s manipuleze mai muli pini n acelai timp,
acetia fiind:

Un pin pentru selecia registrului(RS) care controleaz unde


n memoria lcd-ului se scriu datele. Se pot selecta fie registrul
de date die registrul de instruciuni unde

lcd-ul caut

urmtoare instruciune.

Un pin pentru Scriere/Citire(R/W) care selecteaz modul, de


citire sau de scriere, al lcd-ului.

Un pin de enable care permite scrierea n registre

Opt pini de date(D0-D7), stare acestor pini(HIGH/LOW)

reprezint modalitatea de scriere n registrii lcd-ului.

Un pin pentru contrast, care n general se leag la un


poteniometru

Doi pini pentru alimentare

Doi pini pentru alimentarea ledurilor din spatele LCD-ului

Procesul de control al LCD-ului implic scrierea datelor ce se doresc a fi afiate de

acesta n regitrii de date i a modului n care se doresc ca acestea s apar n registrii


de instruciuni.

Figura 3.21 Schem LCD 16x2

46

3.4.4 Sistem inteligent pentru iluminare interior si exterior

Acest sistem nu schimb interfaa automobilului din punct de vedere fizic dar
adaug cteva elemente care s uureze munca oferului la volan.

Sistemul este alctuit din:

Farurile automobilului

Lampa de iluminare interior


Dou fotodiode

Dispozitive

comandate

pentru

nchiderea

si

deschiderea

circuitelor

3.4.4.1 Fotodiod TSL235R

Senzorul de lumina TSL235R este o component care sesizeaz nivelul de


iluminare la mediului extrem de precis(etalonat).

Mai exact acest senzor furnizeaz un semnal dreptunghiular a crui frecven variaz
cu intensitatea luminoas recepionat de senzor(msurat n uW/cm2 ).Circuitul de pe
plac adaug un condensator de filtrare care face ca senzorul sa fie foarte precis,
interferenele cauzate de alimentare fiind eliminate.

Figura 3.22 Fotodiod

47

3.5 Platforma Arduino

Arduino este o platform open-source bazata pe un hardware si un software uor de


utilizat i flexibil. Acesta este dedicat inginerilor pentru utilizare in industrie,
oamenilor pasionai pentru a realiza mult mai uor proiectele si oricui altcineva care
vrea sa creeze un sistem care este in contact cu mediul nconjurtor.

Arduino poate simi mediul nconjurtor citind valori de la o multitudine de senzori,


poate comunica cu acesta prin magistralele seriale sau l poate modifica controlnd
lumini, motoare sau alte elemente electrice active.

Microcontrolerul de pe placa Arduino este programat utiliznd limbajul de programare


Arduino, care este bazat pe Wiring, si mediul de programare Arduino care este bazat
pe Processing.

Wiring este o arhitectura software open-source pentru programarea microcontrolerelor.


Acesta permite crearea de software pentru a controla dispozitive conectare la o
multitudine de microcontrolere pentru a crea tot felul de software inovative, obiecte
interactive sau alte proiecte.

Aceasta arhitectura software a fost creata cu gndul de a ncuraja comunitatea de


ingineri de la nceptori la experi din ntreaga lume de a mprti idei ,experiene sau
chiar de a lucra mpreun pe anumite proiecte. Exista mii de studeni, designeri,
oameni pasionai sau ingineri care folosesc Wiring pentru a nva, proiecta sau chiar
realiza proiecte industriale.

Processing este un limbaj de programare, un mediu de programare si o comunitate


online. nc din anul 2001, Processing a promovat educaia software si alfabetizarea in
tehnologie. Processing a fost creat iniial ca un software pentru schie care avea ca scop
sa nvee utilizatori fundamentele programrii calculatoarelor ntr-un context vizual dar
a evoluat ntr-un mediu de programare pentru profesioniti. La fel ca si Wiring,
Processing este folosit de mii de studeni, cercettori, designeri si ingineri pentru a
nva, a face prototipuri sau in producie.

Proiectele Arduino pot funciona singure fr a fi conectare cu un dispozitiv exterior


sau pot comunica cu un software ce ruleaz pe un calculator.

Placa Arduino poate fi construita de mana sau poate fi achiziionat asamblata iar
software-ul pentru programare poate fi descrcat gratis. Scheme electrice si schema

48

CAD realizata in mediul de proiectare EAGLE sunt disponibile sub licen opensource si pot fi adaptate dup cerinele utilizatorului fr probleme.

Comunitatea Arduino este foarte vasta incluznd grupuri specifice pentru anumite
tipuri de proiecte sau anumite nivele: nceptori, profesionitii . Aceasta comunitate ofer un
suport excelent tuturor celor care vor sa nceap un nou proiect. De asemenea exista si pe
site-ul oficial o multitudine de informai despre Arduino dar si tutoriile care ncep te pot
ajuta sa nelegi cum se programeaz dar si cum sa conectezi un microcontroler Arduino ntr-un
mediu pentru a realiza un proiect simplu sau complex.

In ultimul timp tot mai multe companii dezvolta tool-uri care sa comunice cat mai uor cu
Arduino. Doua exemple foarte bune sunt Android care are anumite librrii care faciliteaz dezvoltarea
unor clase pentru comunicarea cu Arduino si Matlab care are un tool care permite utilizatorului ca
creeze aplicaii un GUI pentru a comunica direct cu Arduino.

Pe lng gama de microcontrolere Arduino ofer si o mulime de plcute care pot fi montate
pe plcut microcontrolerului si care aduc mbuntiri acestora ca de exemplu posibilitatea conectrii
unui card, comunicare prin Bluetooth sau conectarea unei cartele pentru a simula o conversaie
telefonica sau a avea acces la internet.

3.5.1 Arduino Mega 2560

Arduino Mega 2560 este o placa microcontroler care este bazata pe microcontrolerul
ATmega2560. Acest placa este dotata cu 54 de ieiri/intrri digitale dintre care 15 pot fi folosite ca
ieiri PWM, 16 intrri analogice, 4 porturi seriale UART , un oscilator electronic de 16 MHz, o
conexiune USB, un jack de alimentare, un ICSP(In Circuit Serial Programming) si un buton de reset.
Aceasta plcu este dotat cu tot ce are nevoie pentru a susine microcontrolerul , pentru a fi pusa in
funciune trebuie conectat la o sursa de tensiune sau la un calculator. Placa Arduino Mega este
compatibila cu majoritatea shield-urilor care sunt destinate pentru Arduino Duemilanove sau Arduino
Diecimila.

Microcontroler

ATmega2560

Tensiunea de funcionare

5V

Tensiune de intrare-Recomandare

7-12V

Tensiune de intrare-Limite

6-20V

Pini digitali de intrare/ieire

54 dintre care 15 ofer ieire PWM

Intrri Analogice

46
49

Curent pe pini de intrare/ieire

40 mA

Curent pe pinul de 3.3V

50 mA

Memorie Flash

256KB dintre care 8 sunt folosii de bootloader

Memorie SRAM

8 KB

Memorie EEPROM

4 KB

Viteza oscilator

16 MHz

Tabelul 3. Specificaii hardware ale placi Arduino Mega 2560

3.5.1.1 Alimentare

Arduino mega poate fi alimentat prin USB sau de la o surs de tensiune exterioara. In
momentul in care o surs de tensiune exterioara este conectata aceasta va fi selectata automat.

Placa poate funciona in limitele 6-20 de voli dar este recomandata o funcionare intre 7 si 12
voli pentru ca daca este alimentat la mai puin de 7 voli pinul de 5 voli va da mai puin de 5 si placa
va fi instabila iar daca este aliment la mai mult de 12 regulatorul de tensiune se va ncinge si va
provoca pagube plcii.

Pinii de alimentar sunt urmtorii:

VIN - alimentare cu tensiune a plcii Arduino atunci cnd se


folosete o alta alimentare exterioara. Se poate face alimentarea
plcii prin acest pin sau daca se face alimentarea folosind jack-ul de
alimentare aceasta se poate accesa prin acest pin

5V- acest pin scoate o tensiune regulata de 5 voli de la regulatorul


de tensiune al plcii.

3V3- pe acest pin este generata o tensiune de 3.3 voli de ctre


regulatorul intern al plcii iar curentul maxim care poate fi tras fr a
provoca pagube este de 50 mA.

GND pini de masa

IOREF acest pin de pe placa Arduino ofer voltajul de referin la


care lucreaz microcontrolerul. Acest pin este folosit de anumite
drivere care citesc valoarea de pe acest pin si selecteaz sursa de
alimentara buna pentru acest microcontroler sau activeaz anumite
circuite pentru a regla tensiunea la valoarea optima.

50


Figura 3.23: Harta pinilor de pe placa Arduino Mega 2560

51

Figura 3.24 Schema in EAGLE a placi Arduino Mega 2560

52

3.5.1.2 Memorie

ATmega2560 are 256 KB de memorie flash pentru stocarea programului dintre care 8KB sunt
folosii de bootloader, 8KB de memorie SRAM, i 4KB de memorie EEPROM care poate fi citita si
scrisa cu ajutorul librriei EEPROM.

3.5.1.3 Intrrile si ieirile plcii Arduino Mega2560

Fiecare dintre cei 54 de pini digitali de pe Arduino Mega 2560 poate fi folosit ca intrare sau
ieire folosind urmtoarele funcii:

pinMode() - configureaz pinul respectiv sa se comporte ca ieire sau


ca intrare. Parametri acceptai de acesta funcie sunt: INPUT,
OUTPUT, INPUT_PULLUP.

digitalWrite()- scrie o valoare HIGH sau LOW pe pinul digital

digitalRead()- citete valoarea de pe pinul respectiv care poate fi


LOW sau HIGH

Toi pinii lucreaz la 5 voli si pot genera sau accepta pe intrare un curent de maxim 40 mA de
asemenea pe fiecare pin este cate un rezistor pull-up de 20-50 K.

O parte dintre cei 54 de pini au funcii specializate :

Comunicare serial -Serial : 0-RX si 1-TX,Serial1: 19RX si18-TX, Serial2:17-RX si 16-TX, Serial3: 15-RX si
14-TX . Aceti pini sunt folosii pentru a recepiona pe
RX si a transmite pe TX date serial TTL. Pinii 1 si 0 sunt
de asemenea conectai de pinii de pe circuitul de
conversie

USB-to-TTL

bazat

pe

microcontrolerul

ATmega16U2.

ntreruperi Externe : 2-intreruperea 0, 3-intreruperea 1, 18

ntreruperea 5, 19 ntreruperea 4, 20 - ntreruperea 3,


21-intreruperea 2. Aceti pini pot fi configurai pentru a
genera o ntrerupere pentru o valoare de LOW, pentru un
front cresctor sau descresctor sau pentru o schimbare
de valoare.

PWM: pinii de la 2 la 13 si de la 44 la 46 genereaz


ieire PWM pe 8 bii. Acest lucru se face folosind funcia
analogWrite().

Funcia
53

analogWrite()

accepta

ca

parametri pinul pe care trebuie sa scrie si timpul de lucru


care este o valoare de la 0 la 255.

SPI:

50-MISO,51-MOSI,52-SCK,53-SS

aceti

pini

suporta comunicare SPI folosind librria SPI .

LED 13: In placa este integrat un led care este conectat


la pinul digital 13 si acesta se aprinde cad pinul este in
HIGH si este stins cnd pinul este in LOW.

TWI: pinii 20-SDA si 21-SCL suporta comunicare TWI


folosind librria Wire . Aceti pini nu au aceeai poziie
pe Arduino Duemilanove sau Diecimila deci nu se pot
folosi cu shield-uri dedicate acestor microcontrolere.

Mega 2560 16 intrri analogice cu o rezoluie de 10 bii adic convertorul analog numeric este
pe 10 bii. Predefinit intrrile pot msura valori de pana in 5 voli dar se poate modifica aceasta
valoare utiliznd pinul AREF si funcia analogReference().

Mai sunt de asemenea si ali pini pe placa:

AREF: genereaz valoarea de referin a tensiunii pentru intrrile


analogice. Este folosit cu ajutor funciei analogReference().

Reset: Punnd acest pin in LOW va reseta microcontrolerul. Acest


pin este folosit pentru a conecta butonul de reset de pe un shield
deoarece in cele mai multe cazuri acesta mascheaz butonul de reset
de pe plcua Arduino.

3.5.1.4 Comunicarea

Arduino Mega 2560 are mai multe posibiliti de comunicare cu un computer, cu un alt
Arduino sau cu un alt microcontroler. Mega 2560 este dotat cu 4 porturi UART pentru comunicare
seriala TTL. Software-ul Arduino include un serial monitor unde se pot monitoriza data primite de la
microcontroler sau se pot trimite date ctre acesta.

54


Figura 3.25 Serial Monitor Arduino

Pentru a putea fi vizualizat fizic transmisia de data pe placa Arduino sunt montate leduri de
stare care i schimba starea atunci cnd sunt transmise sau recepionate date, acest lucru nu
funcioneaz ns pentru pini 0 si 1.

Librria SoftwareSerial face posibila utilizarea oricrui pin de pe Arduino ca pin pentru
comunicare serial.

ATmega2560 suporta de asemenea comunicare TWI si SPI iar software-ul Arduino include
librria Wire pentru a simplifica comunicarea folosind protocolul TWI si librria SPI pentru a
simplifica comunicarea folosind protocolul SPI.

3.6.1.5 Programarea Arduino

Arduino Mega 2560 poate fi programat cu ajutorul mediului de programare Arduino care
poate fi descrcat gratis de pe site-ul oficial.

ATmega2560 de pe placa Arduino Mega este livrat cu bootloader programat lucru care
permite ncrcarea de cod pe microcontroler fr a avea nevoie de hardware adiional. Acesta
comunica folosind protocolul original STK500.

O alta metoda de programare care este mai dificila este aceea de a ocoli bootloader-ul si a
programa microcontrolerul folosind pinii ICSP(In-Circuit Serial Programming).

De asemenea mediul de programare Arduino vine si cu o multitudine de exemple pentru a


ajuta utilizatori.

55

Figura 3.25 Mediul de programare Arduino

Figura 3.26 Exemple Arduino

3.5.1.6 Resetare Automata din Software

In loc sa fie nevoie de o apsare a butonului de reset nainte de ncrcarea unui program ,Arduino
Mega 2560 este proiectat in aa mod nct accept sa fie resetat de un software care ruleaz pe
calculatorul la care este conectat. ATmega8U2 este conectat pe linia de resetare a ATmega2560
printr-un condensator de 100 de nanofarazi. Cnd aceast conexiune este pusa in LOW, linia
de reset st destul de mult in LOW pentru a reseta cipul.

Acest lucru este folosit de software-ul Arduino pentru a permite ncrcare de cod doar
prin apsarea butonului ncrcare in mediul de programare Arduino.

Atunci cnd un Arduino Mega 2560 este conectat la un computer care ruleaz un
sistem de operare Mac sau Linux acesta se reseteaz de fiecare data cnd o conexiune
este fcut.

3.5.1.7 Protecie pentru supra-sarcin

Arduino Mega 2560 are o siguran resetabil care protejeaz portul USB de pe calculator de
supra-sarcin. Dei majoritatea calculatoarelor au propriul circuit de protecie aceasta siguran ofer

56

un extra strat de protecie. Daca mai mult de 500mA trec prin portul USB sigurana ntrerupe automat
legtura i o tine ntrerupt pana cnd suprancrcarea este eliminat.

3.5.1.8 Caracteristici fizice si compatibilitate cu shield-uri

Dimensiunile maxime de lungime si lime ale plcii Arduino Mega 2560 sunt 10cm cu 5,25cm
acestea incluznd conectorul USB i jack-ul de alimentare.

Placa este prevzut cu guri pentru a putea fi prinsa in uruburi de o cutie sau de un suport.

Arduino Mega 2560 este proiecta in aa fel nct sa fie compatibil cu majoritatea shield-urilor
destinate pentru Arduino Uno, Diecimila sau Duemilanove. Pinii digitali de la 0 la 13 plus urmtorii
doi GND si AREF , intrrile analogice de la 0 la 5 , pinii de alimentare si cei de ICSP sunt in aceleai
poziii ca pe celelalte placi Arduino.

Comunicarea SPI este posibila prin pinii ICSP pentru shield-uri destinate Diecimila sau
Duemilanove.

Acestea fiind spuse s-a ales folosirea unui microcontroler din clasa Arduino deoarece sun foarte
flexibile si se pot integra uor in orice sistem si de asemenea datorita faptului ca exista suport oferit de
productorii pentru dezvoltatorii de aplicaii.

Figura 3.27 Arduino Mega 2560


57

3.5. Descrierea sistemului mecatronic realizat


La cumprarea unui automobil exist o multitudine de factori ce trebuie luai n
considerare, dotrile multiple, capacitatea autoturismului, consumul realizat, preul cu care se
raporteaz la nivelul pieei, sunt toate condiii necesare a fi cunoscute i foarte atent analizate.
Automobilele, fie ele personale, fie cele de serviciu sunt o investiie puternic pentru
majoritatea persoanelor sau companiilor, investiie care o data fcuta nu va fi repetat pentru
o perioad ndelungat de timp. O dat ce autovehiculul a fost achiziionat, din ziua n care pe
bord a fost nregistrat primul kilometru parcurs, valoarea mainii ncepe s scad i de
asemenea cu timpul, ajunge s necesite serioase cheltuieli de ntreinere. Trecerea anilor
afecteaz buna funcionare a mainii i timpul reuete s scoat maina pas cu pas din rndul
mainilor foarte bine dotate, pentru c anii aduc cu ei descoperiri importante din punct de
vedere tehnologic n domeniul automotive.
O soluie pentru astfel de situaii, cnd maina personal a fost depit de noile
apariii sau chiar cnd s-a optat pentru o main cu dotri mai puine sau aproape inexistente,
pentru diminuarea considerabil a costurilor , este aceea de realizare de mbuntri
folosindu-ne de tehnologia pus la dispoziie n mai multe domenii, care dac este aleas i
construit corect poate s nsemne economii importante si totodat transformri extrem de
importante, ridicare noii maini la standardele moderne. O aplicaie de acest gen poate fi
Interfaa om-main multiuser configurabil pentru industria automotive, pe care am
ncercat s o explicm detaliat n cadrul acestei lucrri de licen, pornind de la bazele
teoretice ale cunotinelor necesitate pentru dezvoltarea unui asemenea proiect, continund cu
adaptarea acestor cunotine pentru un anumit tip de automobil, ntocmirea unei liste care s
conin toate piesele necesare implementrii, implementarea propriu-zis i finaliznd cu o
analiz a rezultatelor obinute.
Sistemul mecatronic pentru Interfaa om-main reconfigurabil pentru industria automotive
este creat pentru a reui o modernizare rapid i cu mult mai ieftin a unor automobilele mai vechi
sau pentru a mbunti funcionalitile deja existente ale unor automobilele care nu dispun de dotri
prea avansate, ncercnd n acest mod s facem posibil modernizarea unui automobil, aducerea lui la
nivelelor celor mai noi dintre cele aprute, cu costuri mai mici i accesibile pentru o categorie mai
mare de persoane.
Ideea de la care am plecat n realizarea acestui proiect, a fost aceea c n timpul mersului un
ofer are nevoie de siguran, stabilitate i accesibilitate. Obinerea de informaii precise cu privire la
58

starea n care se afl maina ntr-un anumit moment, controlul mult mai bun al mecanismelor i o
funcionare a autovehiculului adaptat pentru crearea unor condiii mai bune pentru oferi, sunt factori
care pot face diferena i care pot schimba modul n care este privit ofatul. De asemenea condiiile de
mediu sunt un factor de extrem importan, orice drum putnd fi afectat de condiiile meteorologice
i fr existena unui sistem care s monitorizeze aceti factori sigurana oferului este compromis,
iar calitatea condusului scade considerabil.
Pentru implementarea sistemului mecatronic de reconfigurare a interfeei om-maina am ales
un automobil marca Cielo. Aceast alegere a fost fcut innd cont de o multitudine de factori printre
care am include, prezena abundent a acestor tipuri de maini pe piaa romneasc, lipsa dotrilor
corespunztoare stadiului avansat la care a ajuns tehnologia n domeniul automobilelor i totodat
accesibilitatea din punct de vedere economic a implementrii unui astfel de proiect.
Aceast marc de maini a fost scoas din fabricaie, fiind imposibil achiziionarea unui
model cu dotri mai bune sau chiar modificarea automobilului vechi, folosind piese i componente
puse la dispoziie de fabrica lansatoare. n acest mod oferii posesori de automobile marca Cielo, nu
se pot bucura de anumite faciliti i dotri care acum sunt considerate a fi parte din pachetul de baz
la automobilele mai noi aprute pe pia.
Printre sistemele implementate amintim urmtoarele:

Scaun cu poziionare automat si reinerea poziiei, pentru repoziionarea


acestuia la urcarea oferului n automobil dup introducerea codului unic ce ia fost repartizat

tergtoare inteligente, care s porneasc atunci cnd ncepe ploaia, s


creasc viteza cu care se mic cnd ploaia este mai puternic si s le
opreasc automat cnd ploaia s-a oprit

Afiaj panou de bord reconfigurabil, pentru afiarea datelor imediat necesare


oferului ntr-un mod mai plcut ochiului i mai uor de neles pentru orice
persoana ce urc la volanul automobilului

Sistem inteligent pentru iluminare interior exterior, pentru schimbarea


luminilor de drum cu luminile de ntlnire la atunci cnd se apropie un alt
automobil de pe cellalt sens, pe timp de noapte si aprinderea lmpii din
interiorul automobilului condiionat.

Fiecare dintre aceste sisteme este gndit pentru a limita contribuia oferului la anumite
funcii, care nu i necesit n mod special atenia, i pentru a face tot habitaclul mai accesibil pentru
oricine pete la volanul automobilului.

59

3.5.1 Scaun cu poziionare automata i reinere a poziiei


Poziionarea scaunului n poziia care este cea mai confortabil si care permite manevrarea cu
uurin a autovehiculului este un element esenial pentru orice conductor auto. Aceast poziie
corect este diferit de la un ofer la altul, de aceea, n cazul n care doi sau mai muli oferi conduc
acelai automobil apare problema modificrii poziiei acestuia de fiecare dat cnd oferii se schimb.
Sistemul de poziionare automat a scaunului cu reinere a poziiei, memoreaz o setare realizat de
oferul care se afl actual la bordul automobilului, i o re-seteaz n momentul n care acesta se aaz
iar la volanul autovehiculului si introduce codul personal. Acest sistem scurteaz timpul petrecut
pentru aezarea scaunului si, totodat te scap de impresia ceva nu este aa cum a fost nainte,
impresie pe care toi o avem dup ce cineva a condus maina noastr. Odat introdus codul unic pe
tableta de pe panoul central al bordului, sistemul preia acest cod, l valideaz, verific setrile fcute
n prealabil i d comanda motorului care mpinge sau trage scaunul pentru a l aduce n poziia presetat.
Sistemul de poziionare automat a scaunului cu reinere a poziiei este bazat pe
microcontrolerul Arduino i conine:

ArduinoMega 2560

Motor

Driver motor

Shield de card

Senzor Ultrasonic

ArduinoMega 2560 este microcontrolerul folosit pentru a pune n funciune ntregul sistem, i
n acest subsistem, comand motorul (prin intermediul driverului), citete datele primite de la
tablet(n legtur cu codul introdus de ofer), intr pe cardul pe care se afl informaiile si trimite
comenzi pentru a realiza ajustrile necesare la sistem. Dac acel cod nu a mai fost introdus, adic,
fiierul de pe card care conine datele de ajustare pentru codul respectiv este gol, atunci Arduino
ateapt realizarea unor setri pe care mai apoi le scrie pe card pentru a fi accesate mai trziu. Acest
microcontroler a fost ales pentru comanda sistemului datorit dezvoltrii sale rapide din ultimii ani, a
uurinei cu care poate fi comandat i a capabilitilor pe care le are n putere de procesare si numr de
pini.
Motorul folosit pentru scaunul cu poziionare automat si reinere a poziiei a fost reciclat de
la un alt automobil. Este un motor electric de 12V, cu reductor, capabil s deplaseze scaunul n fa si
n spate cu oferul aezat pe el. Acesta este comandat de Arduino, prin intermediul unui driver de
motoare, pe baza datelor citite de pe card, pentru codul introdus. Motorul are axul filetat, iar pe
ansamblul scaunului este montat o piuli n care este nfiletat axul motorului. n momentul n care
60

Arduino cere motorului s deplaseze scaunul in spate, acesta ncepe sa i roteasc axul aa nct
acesta intr piuli si astfel scaunul se deplaseaz n direcia dorit. Daca Arduino cere ca scaunul s se
deplaseze n fa atunci motorul se rotete n sensul invers sensului de mai sus, axul se rotete in
piuli mpingnd scaunul n fa. Sistemul este relativ simplu dar foarte eficient si rapid, scaunul
revenind rapid n poziia prestabilit.
Cardul este un element esenial al ntregii aplicaii, i n cazul acestui subsistem are o
importan la fel de mare. Datele citite de senzorul sonar, dup poziionare scaunului, sunt citite,
preluate de ctre microcontrolerul Arduino si transmise mai departe pe card. Scrierea datelor pe card
se realizeaz prin intermediul librriei <SD.H>, librrie oferit de dezvoltatorii Arduino, i se
realizeaz astfel:
#include<SD.h>//se include librria pentru card oferit de Arduino.cc
File fisier; // se creeaz un obiect de tipul File cu numele myFile
//cod necesar oricrui proiectArduino
Void setup()
{
pinMode(10, OUTPUT)//pinul 10 este predefinit n librrie dar se poate folosi orice pin
if(!SD.begin(4)){
return;// se reia procesul de iniializare al cardului pn ce acesta e iniializat
}
fisier=SD.open(UTILIZATORI.txt,FILE_WRITE);
If(fisier)
{ fiier.println(date eseniale funcionrii sistemului);}
fisier.close();
}
Void loop()
{
//gol
}
Datele ce vor fi scrise pe card, sunt codificate i structurate pentru a mbunti algoritmul i a
uura modul de citire ce va fi explicat mai trziu. Cardul se deschide prin comanda SD.open pentru
obiectul creat i datele se scriu prin comanda care conine numele obiectului si cuvntul cheie println(
ex.fisier.println pentru codul descris mai sus), i dup ncheierea procesului de scriere a datelor
obiectul deschis pentru scriere se nchide prin comanda care conine numele obiectului si cuvntul
cheie close(fisier.close()) pentru codul descris mai sus)pentru salvarea datelor. Se mai adaug cteva
mesaje de eroare n caz de funcionare defectuoas a dispozitivului.
61

Structura informaiilor de pe card este prestabilit. Fiecare cod-utilizator, are desemnat un


fiier care are ca nume codul ce trebuie introdus.
Exemplu:
Codurile pentru utilizatori: 322i43utilzatorul 1
1644iz-utilizatorul 2
351Wi6-utilizatorul 3
Fiierul UTILIZATORI de pe card are structura:
322i43

//numele fiierului

P 120

//linia 1 valoare senzor sonar pentru poziionarea scaunului

----

//restul datelor fiecare pe cte o linie

1644iz

//numele fiierului

P 400
---351Wi6

//linia 1 valoare senzor sonar pentru poziionarea scaunului


//restul datelor fiecare pe cte o linie
//numele fiierului

P 200
----

//linia 1 valoare senzor sonar pentru poziionarea scaunului


//restul datelor fiecare pe cte o linie

Ierarhizarea datelor ntr-o astfel de structur a fost realizat pentru a mbunti vitezele de citire ale
datelor de pe card pentru a face sistemul ct mai eficient.
Dup introducerea codului, Arduino face verificarea cu numele fiierelor, dac este un fiier
cu codul ce tocmai a fost introdus. Dac nu exist codul ce tocmai a fost introdus, aplicaia va da
eroare, i va reafia pagina de introducere a codului. Daca respectivul cod introdus este validat,
fiierul cu numele respectiv este deschis i datele cu privire la poziia scaunului sunt citite, si
comenzile necesare reglrii sunt trimise ctre prile executoare.
--------------------Cod=SerialRead();
fisier=SD.open(UTILIZATORI.txt);
if(cod==322i43)
{
62

fisier=SD.open(322i43.txt);
while(322i44.avalible())
{
// citirea din fiier a datelor necesare cu condiionrile ce trebuiesc fcute i ntoarcerea
datelor necesare ctre Main prin variabile locale
}
}
--------------------Fiecare dat salvat pentru fiecare cod unic reprezint cte o linie n fiierul respectiv, aezate
ntr-o ordine anume aa nct microcontrolerul s tie ce reprezint fiecare linie. Daca dup
introducerea codului se constat ca fiierul respectivului cod este gol, se purcede spre completarea lui
de ndat ce oferul ncepe s i aeze scaunul(sau alte configurri despre care vom vorbi pe
parcursul aceste lucrri). Dac dei fiierul este completat cu date, dar, dup introducerea codului
poziia scaunului se schimb( s-a schimbat oferul pentru codul respectiv sau pur si simplu setarea
realizat n trecut nu mai e conform cu nevoia actual), linia care reine informaia despre scaun este
rescris i se asigur astfel meninerea unor date corecte despre preferinele oferului cu codul
respectiv.
Senzorul ultrasonic este componenta care face achiziia poziiei scaunului i o trimite mai
departe ctre microcontroler. Este montat la baza scaunului oferului si face achiziia reflectnd
sunetele de o bar metalic de pe scaun si contoriznd timpul trecut ntre generarea undelor i
ntoarcerea acestora la el. Are patru pini, doi pentru alimentare si ground i doi pentru trigger si echo
i pe baza unei formule(diferit pentru fiecare tip de senzor) calculeaz dinata intre poziia sa si a
obiectului de care undele se reflect. Pinul de trigger se pune in HIGH pentru cteva milisecunde, dup
care se ateapt ntoarcerea acestora si colectarea datelor pe pinul de echo.
--------------------void setup()
{
pinMode(10, OUTPUT);//pin pentru activarea trigger-ului
pinMode(11,INPUT);//pin pentru colectarea datelor pe echo

63

//---- restul codului


}
void loop()
{
int durata, distanta;
digitalWrite(10,High);//Se pune pinul de trigger n HIGH
delay(2);//se ateapt 2 milisecunde
digitalWrite(10,LOW);//se trece pinul de trigger n LOW
durata=pulseIn(11,HIGH); // se colecteaz datele pe echo si se pun n variabila durata
distanta=(durata/2)/29.1;//se calculeaz distana n centimetrii pentru o nelegere mai bun a
datelor
}
--------------------Anumii senzori realizeaz aceast operaie fr sa fie nevoie de operarea cu doi pini, dar
senzorul folosit n lucrarea de fa are nevie de realizarea acestei operaii din softul
microcontrolerului. Dup ce se realizeaz operaia de trigger si de colectarea datelor pe pinul de echo
i calcularea distanei pn la obiect, microcontrolerul preia distana obinut i o scrie pe card la
linia dedicat acestei informaii pentru accesri viitoare. Pentru consistena datelor obinute, se
ateapt trei secunde de la ultima valoare constant pe care o ofer senzorul, i dup aceste trei
secunde datele sunt scrise pe card.

ntregul subsistem funcioneaz dup urmtorul protocol:


1. Se introduce codul pe aplicaia de pe tablet.
2. Se verific codul i se acceseaz fiierul cu acelai nume(n
eventualitatea introducerii unui nou user se creeaz un fiier cu
numele respectiv i se ateapt completarea acestuia).
3. Microcontrolerul preia data de la linia prestabilit pentru acest
subsistem.

64

4. Se face o analiz asupra poziiei actuale a scaunului i se ia o decizie


n vederea direciei n care trebuie deplasat acesta.
5. Se trimit comenzi ctre puntea H.
6. Motorul poziioneaz scaunul.
7. Microcontrolerul

verific

dac

datele

citite

momentul

repoziionrii sunt conforme cu cele salvate.


8. Sistemul ateapt comenzi..
Reglarea manual a poziie scaunului, n vederea nregistrrii datelor necesare in sisteme, se
realizeaz de pe tablet, dintr-un meniu special al aplicaiei care nu poate fi accesat dect atunci cnd
automobilul este staionar.

3.5.2 tergtoare inteligente


Schimbarea continu a vitezei cu care tergtoarele se mic de-a lungul parbrizului este o
corvoad de care toi suntem contieni i pe care toi o urm sub o form sau alta. Se
dorete eliminarea acestei probleme prin aa numitele tergtoare inteligente, un sistem care elimin
aceast problema printr-un sistem care realizeaz aceast operaie n locul oferului, adic regleaz
viteza tergtoarelor n funcie de intensitatea cu care cad picturile de ploaie. Un detaliu n minus
pe care trebuie sa l regleze n continuu oferul nu poate dect sa i uureze acestuia munca n
timp ce conduce automobilul pe timp ploios, i s ii permit acestuia sa fie atent la drum. Un
senzor de ploaie reprezint componenta central a acestui sistem el fiind cel care ofer
informaiile necesare pentru reglrile ce trebuiesc fcute la viteza tergtoarelor.
Sistemul tergtoarelor inteligente este bazat pe microcontrolerul Arduino, ca i cel de mai
sus de altfel, i conine:

ArduinoMega 2560

Senzor de ploaie

Motor

Aa cum am spus si la subsistemul anterior, ntreaga aplicaie se bazeaz pe un microcontroler


Arduino. i de aceast dat, ArduinoMega 2560 este creierul subsistemului, i realizeaz
comanda motorului n funcie de datele primite de la senzorul de ploaie. Comanda acestui sistem se
realizeaz mai puin complicat ca la cel anterior deoarece nu este nevoie ca datele achiziionate de
senzorul de ploaie s fie salvate pe card i totul se realizeaz pe moment.
Senzorul de ploaie este un senzor rezistiv si este poziionat n afara autovehiculul, undeva n
zona parbrizului, pentru a achiziiona cantitatea de ploaie ce cade n zona respectiv. Dac valorile
pe care le ofer acest senzor sunt citite pe unul din pinii digitali ai microcontrolerului, ar putea oferi
doua
65

nivele, i anume, o stare de HIGH pe pinul respectiv n momentul n care senzorul este uscat sau o
stare de LOW pe pin daca a nceput ploaia. De preferat ns este citirea informaiilor pe care acesta le
ofer pe un pin analogic, avnd astfel posibilitatea de a citi 1024 de valori diferite, n funcie de
intensitatea cu care cad picturile, i astfel reglajul vitezei va fi mai fin. Senzorul este format din 2
module, unul care este montat n exteriorul automobilului i care trimite date celui de-al doilea modul
care face conversia si analiza datelor i le trimite mai apoi ctre microcontroler.
--------------------void setup()
{
pinMode(A0,INPUT);//definirea pinuli analogic A0 ca intrare pentru senzor
//PinMode(10,INPUT); dac se dorete achiziia datelor pe pin digital
//-----}
voidloop()
{
int VlaoareSenzor;//definirea unei variabile n care se vor primi datele de la senzor
ValoareSenzor=analogRead(A0);//citirea senzorului i punerea valorii n variabila ValoareSenzor
//ValoareSenzor=digitalRead(10) pentru citirea pe pin digital
//--condiionri, alte pari ale codului
}
--------------------Motorul folosit pentru tergtoarele inteligente este cel deja existent pe automobil.
Amplasarea si funcionarea lui l fac viabil pentru acest tip de aplicaie i efortul nlocuirii lui ar fi fost
nejustificat, si preul aplicaiei ar fi crescut fr motiv. Cele trei contacte existente sunt folosite pentru
reglarea vitezei tergtoarelor i astfel cnd valoare ntoars de senzor va fi la o treime din valoare
total primul contact va fi fcut, tergtoarele pornind la un interval de 5 secunde. Daca senzorul
ntoarce valori ce depesc dou treimi din valoare total, al doilea contact este fcut si viteza
tergtoarelor crete. Daca senzorul ntoarce valori ce se apropie foarte mult de valoare maxim a sa,
66

sau chiar ajunge la valoare maxim, al treilea contact este fcut i tergtoarele funcioneaz la
vitez maxim. nchiderea contactelor este comandat direct prin intermediul pinilor
microcontrolerului.
Folosirea componentelor deja existente pe automobilul n cauz, scade costurile totale ale
aplicaie i permite astfel atingerea elului stabilit la pornirea acestei idei, i anume aducerea
sistemelor de pe mainilor moderne pe cele nu aa moderne la un pre relativ mic fa de ce deja exista
pe pia.
ntregul subsistem funcioneaz dup urmtorul protocol:
1. Senzorul colecteaz permanent date
2. Microcontrolerul ateapt date de intrare de la senzor
3. Se primesc valori mai mari de zero
4. Microcontrolerul ajusteaz viteza motorului prin nchiderea unuia din
cele trei contacte
5. Se repornete de la pasul 1

3.5.3. Afiaj panou de bord reconfigurabil


Sistemul de afiaj panou de bord reconfigurabil redefinete structura i aspectul clasic al
panoului frontal pe care sunt afiate datele imediat necesare oferului n timpul deplasrii cu
automobilul. n locul sistemului clasic, s-a implementat un sistem cu LCD-uri care afieaz date ntrun mod mai plcut ochiului, mai uor de neles i cu un timp mai bun de rspuns.
Sistemul este implementat pe useri, ca de altfel majoritatea sistemelor din cadrul
acestei lucrri, i setrile stabilite de un deintor al unui anume cod cu care i se permite acces la
automobil, rmn salvate i sunt restabilite la introducerea codului(datele fiind reinute pe card). Se
pot modifica culorile i contrastul respectivelor LCD-uri, dup preferinele fiecruia. Afiarea
kilometrilor totali ai autovehiculul este realizat pe un display 16x2, pe prima linie a acestuia, iar
pe a doua linie este nregistrat numrul de kilometrii parcuri de un anumit utilizator al acestuia. n
cazul unei familii cu mai muli membri cu permis de conducere un astfel de sistem permite unui
administrator s contorizeze ce distan a parcurs fiecare ofer al automobilului. Aceast valoare,
distana parcurs de un anume utilizator, poate fi resetat prin acionarea unui buton aflat lng
ecranul care o expune. Totodat acest sistem poate fi util n cazul unei maini de serviciu mprit
de mai multe persoane fcnd clar mprirea kilometrilor parcuri de fiecare utilizatori ai
automobilului.
Sistemul de afiaj panou de bord reconfigurabil este bazat pe microcontrolerul Arduino i conine:
67

ArduinoMega 2560

Dou shield-uri Color LCD

Afior monocrom 16x2

Encoder

Shield SD

Afiajul pentru kilometraj i turometru este realizat pe doua LCD-uri, shield-uri special concepute
pentru microcontrolerul folosit de sistem, i anume Color LCD Shield. Comanda acestora se
realizeaz prin intermediul librriei <ColorLCDShield.h>, o librrie oferit de dezvoltatorii Arduino,
cu suficiente opiuni pentru integrarea ei n aceast aplicaie.
--------------------#include <ColorLCDShield.h>
LCDShield lcd; //
int valx[120],valy[120],y,x;
//funcie pentru umplerea vectorilor cu poziiile necesare pentru deplasare indicatorului
void coordonate()
{
int i,x=90,y=11;//i contor, x si y predefinite pentru prima poziie cunoscuta
while(y<=120)
{
x=x-1;
if(x<=37)
{
x=x+1;
}
valx[i]=x; //salvarea n vector a coordonatelor pe axa x

68

if(x<125)
{
y=y+1;
}
valy[i]=y;//salvarea n vector a coordonatelor pe axa y
i=i+1;//incrementarea contorului }//end While loop }//end funcie

void turometru(int n)
{
coordonate();
lcd.setLine(90,85,valx[n],valy[n],RED);//desenarea linie roii
delay(100);
lcd.setLine(90,85,valx[n],valy[n],BLACK);//desenarea linie care terge linia roie pentru a da
impresia micrii
}
--------------------Cele dou funcii prezentate mai sus, coordonate si turmoetru, realizeaz mpreun afiarea liniei care
indic numrul turaiilor pe care le atinge motorul. Dup cum se vede, funcia turometru, apeleaz
funcia coordonate pentru folosirea vectorilor construii n aceasta. Vectorii generai conin doar
coordonatele vrfului indicatorului, coordonatele bazei fiind fixe. Indicatorul are culoare roie n acest
exemplu( LCD-ul lucreaz cu standardul RGB) dar culoare acestuia poate fi schimbat de utilizator.
Cadranul turometrului este construit static( mai puin culorile care pot fi schimbate dup
preferine) deoarece este necesara meninere formei regulate a acestuia.
--------------------char X[] ={'X', '1', '0', '0', '0', ' ', ' ', 'R', 'P', 'M'};//Text x1000 Rpm
char P0 ='0',P1='1',P2='2',P3='3',P4='4', P5='5',P6='6',P7='7';//Poziiile de pe turometru

69

//iniializare shield
lcd.init(PHILIPS);//funcie predefinit din librrie pentru iniializare
lcd.contrast(-64); //o valoare acceptabil a contrastului
lcd.clear(BLACK); //culoare fundal
//desenare arc verde
int segmentsRed[1] = {NNE};//orientare arc
lcd.setArc(90,85,80,segmentsRed,sizeof(segmentsRed),5,RED);
//desenare arc rou
int segments[2] = {WNW,NNW};//orientare arc
lcd.setArc(90,85,80,segments,sizeof(segments),5,GREEN);

//Turometru
lcd.setStr( X, 100,45,RED,BLACK);
lcd.setChar(P0,90,11,RED,BLACK);//Punct 0
lcd.setChar(P1,75,23,RED,BLACK);//Punctul

lcd.setLine(65,6,70,16,GREEN);//Linea punctului 1
lcd.setChar(P2,57,35,RED,BLACK);//Punctul

lcd.setLine(44,15,49,25,GREEN);//Linia punctului 2
lcd.setChar(P3,41,49,RED,BLACK);//Punctul

lcd.setLine(23,32,30,42,GREEN);//Linia punctului 3
lcd.setChar(P4,33,64,RED,BLACK);//Punctul

lcd.setLine(10,55,22,60,GREEN);//Linia punctului 4
lcd.setChar(P5,30,85,RED,BLACK);//Punctul

lcd.setLine(6,85,20,85,GREEN);//Linia punctului 5

70

lcd.setChar(P6,33,105,0xF00,0);//Punctul 6
lcd.setLine(9,110,22,105,RED);//Linia punctului 6
lcd.setChar(P7,40,125,0xF00,0);//Punctul 6
lcd.setLine(15,127,28,120,RED);//Linia punctului 6
//End Turometru
--------------------Codul expus n rndurile de mai sus reprezint desenarea cadranului turometrului, dar cu
valori predefinite ale culorilor pentru sectoarele de arc i pentru numerele de pe afiaj. Totui acestea
pot fi schimbate ntre trei modele predefinite, pentru a fi ct mai mult pe placul acesteia. Nu s-a oferit
posibilitatea de schimbare individual a elementelor afiajului deoarece aprea problema de ncrcare
exagerat a panoului cu butoane, problem care ar putea duce eventual la distragerea ateniei
oferului.
Funciile expuse reprezint o exemplificare a modului n care datele sunt afiate. Datele
necesare pentru buna funcionarea a turometrului sunt achiziionate din sistem la fel ca i n cazul
sistemului clasic, adic se folosete senzorul care ofer date ctre panoul clasic. Acesta ofer o
tensiune de pn la 5V, proporional cu turaiile pe care le are motorul la un moment din timp.
Afiarea kilometrajului este asemntoare cu cea a turometrului, cu aceleai opiuni de
configurare i personalizare. Setrile realizate pentru ambele afioare sunt scrise pe card, la linia
dedicat lor, i sunt restabilite la introducerea codului.
Achiziia vitezei cu care se deplaseaz automobilul, pentru folosirea ei n sistem, se realizeaz
tot cu vechil sistem. Vechiul sistem este alctuit dintr-un cablu care intr n diferenialul
automobilului i se rotete odat cu acesta. Pentru transformarea vitezei cu care se rotete axul n date
compatibile cu restul sistemului se folosete un encoder cu 24 de poziii, i se contorizeaz timpul
n care toate cele 24 de poziii sunt atinse i se obine astfel viteza.
--------------------void setup()
{
pinMode(10, INPUT);//pin pentru cunoaterea strilor HIGH/LOW ale ecoderului, adic trecerea prin
//cele 24 de poziii

71

}
void loop()
{
int i,a,b, timptrecut;
float data,sec;
a=milis();//milis() ntoarce timpul trecut de cnd Arduino a fost resetat
while(i!=24)
{
If(digitalRead(10)==1)//dac s-a atins una din cele 24 de poziii
{
i++;
}
}
b=milis();// valoarea dup executarea buclei while
timptrecut=b-a;//timpul scurs pn la atingerea celor 24 de poziii ale ecoderului
sec=timptrecut/1000;//timpul trecut n secunde
data=60/sec;// data reprezint numrul de rotaii care se pot face ntr-un minut la viteza actual
}

--------------------Ansamblu encoder-microcontroler realizeaz conversia datelor oferite de automobil n date relevante


pentru sistem i viteza este afiat.
Pentru afiarea numrului total de kilometrii parcuri de automobil i a kilometrilor parcuri
de un anumit utilizator de la ultima resetare este folosit un afior monocrom 16x2. Comanda acestuia
se realizeaz prin intermediul librriei <LiquidCrystal.h>, librrie oferit de dezvoltatorii Arduino.

72

--------------------#include<LiquidCrystal.h>
LiquidCrystal lcd(12, 11, 5, 4, 3, 2);// repartizarea pe pini a lcd-ului
void setup()
{
lcd.begin(16,2); //numrul de coloane i linii
}
void loop()
{
long kilometriitotali;
lcd.setCursor(0,1);// se selecteaz linia pe care se realizeaz scrierea
lcd.print(kilometriitotali);
}

--------------------Codul expus mai sus reprezint modul n care datele sunt afiate pe acest tip de display
folosind librria dedicat pentru acesta . Aceast parte a sistemului nu poate fi configurat, singura
dat modificabil fiind numrul de kilometrii parcuri de la ultima resetare, pe fiecare utilizator n
parte.
ntregul subsistem funcioneaz dup urmtorul protocol:
1. Arduino pornete odat cu pornirea automobilului i atept codul
2. Se reconfigureaz sistemul pentru codul corect introdus/ Se ateapt
configurri
3. Se salveaz date n cazul schimbri setrilor sau introducerii unor
setri noi
4. Senzorii fac achiziie ct timp sistemul st pornit
5. Datele convertite sunt afiate
6. Se continu pn la oprirea automobilului
73

3.5.4 Sistem inteligent pentru iluminare interior-exterior


Sistemul inteligent pentru iluminare interior exterior nu modific structura existent pe
automobil ci aduce cteva mbuntiri celui existent.
Sistemul inteligent pentru iluminare interior-exterior este bazat pe microcontrolerul Arduino
i conine:

ArduinoMega 2560

Dou fotodiode

Farurile automobilului

Lamp iluminare interior

Acest sistem uureaz munca depus de ofer la volanul automobilului la deplasarea pe timp de
noapte, comutnd ntre luminile de drum i cele de ntlnire cnd din sens opus apare un alt
automobil. n partea de sus a automobilului este amplasat una din cele dou fotodiode( este amplasat
departe de farurile automobilului pentru a citi date despre automobilele din sens contrar i nu ale celui
care are sistemul) care au rolul de a primi date i a le trimite mai departe ctre microcontroler, care va lua o decizie pe baza acestor date.
--------------------void setup()
{
pinMode(A0, INPUT);// pinul de pe care se citesc datele de la fotodiod
}
void loop()
{
int fotodioda1;
fotodioda1=analogRead(A0);
If(.. )
//condiionri pe baza crora se schimba luminile
}

74

Acest subsistem conine i controlul iluminrii interioare. Sistemul clasic este realizat cu un
buton cu trei poziii care aprinde lampa condiionat dup poziia respectivului buton( permanent
stins/aprins la deschiderea portierelor/

permanent aprins).

Sistemul implementat condiioneaz poziia de mijloc a butonului printr-o fotodiod. Adic, dac
butonul este n poziia de mijloc, dar totui lumina ambiental este suficient, lumina din interiorul
automobilului nu este necesar deci nu pornete. Citirea senzorului se face la fel ca la cel anterior, iar
acesta este montat sub frna de mn, pentru a avea acces la date ct mai concrete despre nivelul de
iluminare din habitaclul automobilului.

Scopul lucrri, acela de a moderniza un automobil mai vechi i aducerea lui la standardele
actuale, la un pre redus, comparativ cu cele de pe pia a fost atins. Totodat mbuntirea modului n
care automobilul comunic cu oferul i invers v-a spori calitatea condusului i va face automobilul
mai sigur. Reconfigurarea dup preferine i reinerea acestora transform automobilul ntr-un vehicul
unic, nu prin performane ci prin modul n care fiecare utilizator l personalizeaz.

75

4. Concluzii

Automobilul este fr doar i poate una dintre cele mai mari invenii ale tuturor timpurilor, care a
cptat o important crucial n vieile persoanele care fac uz de el. Fie c vorbim de folosirea lui n
scopuri de serviciu, pentru transportul diverselor mrfuri sau c l privim din punct de vedere al
principalului mijloc de transport pentru posesorii si, automobilul este o adevrat revoluie tehnologic,
care continu s in pasul cu toate descoperirile moderne.

Principalele probleme ale oamenilor din ziua de astzi se pot rezuma la dou mari categorii
ntrunite de resursele de timp i resursele financiare. Lipsa resurselor de timp nseamn c avem nevoie ca
totul s se desfoare ntr-un ritm alert, conform programele haotice avute, iar tehnologia s-a adaptat
acestei nevoi de mai mult timp i a fcut totul din ce n ce mai accesibil i mai rapid. Tehnologia avansat
este scump i aici intervine problema resurselor financiare limitate, dei suntem dependeni de
tehnologia modern exist foarte multe domenii n care nu ne permitem tot ceea ce este mai nou aprut pe
pia i atunci trebuie s improvizm.

O astfel de improvizaie a tehnologiei folosind resurse puine, dar eficiente am prezentat n


capitolele anterioare ale prezentei lucrri de licen.

Plecnd de la ideea c o dat ce a fost fcut o investiie major n achiziionarea unui autovehicul,
devine foarte dificil ntreinerea lui i cu mult mai irealizabil schimbarea cu o variant mai bun, sau
achiziionarea i montarea ultimelor sisteme dezvoltate de productor. Aceast ultima variant, este chiar
imposibil, aa cum am prezentat , n cazul nostru, pe un automobil marca Cielo, care a fost scos din
producie, sistemele noi, moderne fiind inexistente.

Am prezentat pe parcursul lucrrii de licen o soluie realizabil la aceast problem, pe care am


ncercat s o prezentm sistematic innd cont de necesitatea realizri unor sisteme accesibile din punct de
vedere financiar, care s ofere rezultate de calitate i care sunt construite pentru a deservi scopului lor
principal, acela de a face viaa oferilor mai uoar, mai plcut i mai sigur.

Am realizat un studiu asupra principalelor probleme care ar necesita mbuntiri la nivelul


funcionrii unui autovehicul marca Cielo, fcnd o analiza comparativa a dotrilor de baz ale acestuia cu
dotrile unei maini mai noi complet echipat. S-a sesizat lipsa unor sisteme a cror funcionalitate este de
o important primordial pentru toi oferii i n lipsa crora experiena la volan este ngreunat i putem
spune, de multe ori chiar anevoioas.

79

Aa cum a fost prezentat anterior, principalele componente mecatronice asupra crora am lucrat
au inclus realizarea unui sistem care s permit poziionarea automat a scaunului, cu reinerea poziiei la
o viitoare reutilizare a autoturismului, setarea unor tergtoare inteligente care s funcioneze n
conformitate cu condiiile meteorologice, realizarea unui tip avansat de afiaj pe panoul de bord
reconfigurabil i nu n ultimul rnd realizarea unui sistem inteligent pentru iluminare interior-exterior,
care s rezolve nite probleme de siguran n timpul mersului precum schimbarea luminilor de drum cu
luminile de ntlnire la apropierea unui alt autoturism

Pe parcursul lucrrii sunt expuse toate aceste sisteme implementate att din punct de vedere
structural ct i din punct de vedere funcional. Primele capitole fac o introducere n tema licenei prin
descrierea mecatronicii i un scurt istoric despre automobile i se continu cu descrierea ntregului sistem
privit ca un ntreg din punct de vedere al funcionalitii sale n domeniul automotive.

Aa cum am stabilit anterior, s-a plecat de la ideea realizrii unui sistem pentru modernizarea
automobilelor mai vechi, sau echiparea unora care au dein un numr semnificativ mai mic de dotri
standard, cu sisteme care s aduc aceste automobile la standardele moderne de tehnologie, la un pre mai
redus dect cel cerut de industria productoare de maini. Odat cu modernizarea sistemelor s-a
mbuntit i modul de comunicare dintre automobil i ofer, n ambele sensuri. De observat este
ns modul n care oferul poate s comunice acum date ctre sistem, adic s personalizeze modul n
care i sunt expuse anumite informaii, toate cu posibilitatea de salvare si reinstituite la introducerea
codului.

Un sistem bazat pe utilizatori ofer avantaje n cazul n care un automobil este schimbat periodic
ntre mai muli oferi, dar poate reprezenta un plus doar prin meninerea setrilor stabilite de ofer chiar i
n cazul n care acesta nu mparte automobilul cu nici o alt persoan. Posibilitile de configurare
personalizat nu se opresc doar la sistemele prezentate n aceast lucrare, ci se extind ctre lucrarea care o
completeaz pe aceasta, prin oglinzi laterale cu reinere a poziiei, aplicaie pentru muzic configurabil i
alte sisteme care vin s completeze mbuntirile aduse de sistemul descris n lucrarea de fa, mpreun,
cele dou realiznd un habitaclu mai prietenos.

Odat cu mbuntirea modului de comunicare dintre ofer i automobil, sistemul mai preia unele
din atribuiile acestuia. Eliminarea pe ct posibil a unor comenzi pe care oferul trebuie s le dea
automobilului, dar nu reprezint neaprat comenzi eseniale pentru conducerea autovehiculului n
siguran, reprezint un el pe care industria productoare de maini ncearc s l ating de mult vreme.
Sistemul implementat pe automobil preia de la ofer, reglarea vitezei tergtoarelor, pe care o face acum
automat, i schimbare intre luminile de drum i cele de ntlnire la condusul pe timp de noapte.

89

Aceste subsisteme nu mai necesit intervenia oferului, deci i se ofer acestuia ocazia s rmn ct mai
mult timp atent la direcia de mers.

Toate sistemele montate pe automobil n cadrul lucrri Interfa om-main multior configurabil
pentru industria automotive au ca scop sporirea siguranei n timpul deplasrii automobilului. Cu ct
comunicare este mai simpl i datele mai lizibile, cu att oferul este mai puin distras de la ce are de
fcut i cu ct datele primite sunt mai rapide si mai corecte cu att viteza de rspuns a oferului crete.

Sistemul atinge scopul de la care s-a plecat n crearea lui, de a moderniza sistemele

unui

automobil la un pre redus fa de cel de pe pia i realizeaz acest lucru fcnd totodat automobilul mai
accesibil i mai plcut de condus.

81

1 BIBLIOGRAFIE
1. B.T. Fijalkowski Automotive Mechatronics: Operational and Practical Issues: Volume I
2. B.T. Fijalkowski Automotive Mechatronics: Operational and Practical Issues: Volume II
3. Reza Moheimani Mechatronic Systems 2004, volume 1

2 REFERINE WEB
1. http://www.autoexpert.ro/
2. http://www.wikipedia.com
3. http://arduino.cc/
4. http://wiring.org.co/
5. http://www.processing.org/
6. http://www.sparkfun.com
7. http://www.pololu.com/