You are on page 1of 283

PROF DRD BOGDAN CONSTANTIN

FIZICĂ

PENTRU EXAMENUL DE STIINTE
CLASELE VI – VIII

Partea I. Clasa a VI-a
1.Mărimi fizice
Clasificare. Ordonare. Proprietăţi.
Măsurare. Mărimi fizice.
Determinarea valorii unei mărimi fizice.
2. Fenomene mecanice
Mişcare. Repaus.
Inerţia. Masa. Densitatea.
Interacţiunea. Forţa. Tipuri de forţe.
3. Fenomene termice
Încălzirea. Răcirea.
Dilatarea.
4. Fenomene magnetice şi electrice
Magneţi. Interacţiuni magnetice.
Circuitul electric. Curentul electric.
Efecte ale curentului electric.
Tensiunea electrică.
Pericole legate de utilizarea instalaţiilor electrice.
5. Fenomene optice
Surse de lumină.
Propagarea luminii.
Reflexia luminii.
Oglinzi plane.

2

Partea a II-a. Clasa a VII-a
6. Lumină şi sunet
Refracţia luminii
Reflexia totală
Lentile
Ochiul. Ochelarii. Lupa
Dispersia luminii
Surse sonore. Percepţia şi propagarea sunetelor
7. Forţa – mărime vectorială
Mărimi scalare. Mărimi vectoriale
Efectul static şi dinamic al forţei
Compunerea forţelor
Compunerea vitezelor
Principiul acţiunii şi reacţiunii
Acţiuni de contact. Forţa de frecare
Presiunea
Acţiuni la distanţă. Forţa gravitaţională
Interacţiuni magnetice
8. Echilibrul mecanic al corpurilor
Echilibrul de translaţie
Echilibrul de rotaţie. Momentul forţei
Centrul de greutate
Mecanisme simple
9. Lucrul mecanic şi energia mecanică
Lucrul mecanic
Puterea mecanică
Randamentul
Energia mecanică
Echilibrul mecanic şi energia potenţială
10. Fenomene termice
3

Difuzia
Calorimetrie. Coeficienţi calorici
Combustibili
Motoare termice. Randamentul motoarelor termice
Partea a III-a. Rezolvări şi soluţii
R.1.
R.2.
R.3.
R.4.
R.5.
R.6.
R.7.
R.8.
R.9.
R.10.

Mărimi fizice
Fenomene mecanice
Fenomene Termice
Fenomene electrice şi magnetice
Fenomene optice
Lumină şi sunet
Forţa – mărime vectorială
Echilibrul mecanic al corpurilor
Lucrul mecanic şi energia mecanică
Fenomene termice

4

1.Mărimi fizice
Clasificare. Ordonare. Proprietăţi
1.1.

Împărţirea corpurilor în grupe de corpuri care au o proprietate
comună se numeşte clasificare sau ordonare?

1.2.

Repartizarea elementelor unei mulţimi în submulţimi pe baza
unei proprietăţi comune se numeşte clasificare sau ordonare?

1.3.

O clasă de corpuri conţine corpuri care au aceeaşi proprietate.
Proprietatea care stă la baza alcătuirii unor clase este un criteriu
de ordonare sau de clasificare?

1.4.

Proprietatea comună pe baza căreia se realizează clasificarea se
numeşte ordonare sau criteriu de clasificare?

1.5.

Clasificarea reprezintă gruparea după un criteriu ales. După
unele criterii corpurile pot fi aşezate într-o anumită ordine.
Procedeul se numeşte clasificare sau ordonare?

1.6.

Proprietatea care permite ordonarea exactă a corpurilor
constituie un criteriu obiectiv de ordonare. Alte proprietăţi nu
permit ordonarea în mod obiectiv. Gustul şi mirosul sunt criterii
de ordonare obiectivă?

1.7.

Realizăm următoarea clasificare:
A.aerul din balon, gazul din brichetă
B.cerneala din stilou, laptele din cană
C.caietul, creionul
6

vapor.8. biciclist. barcă. plante. Forma corpurilor este un criteriu obiectiv de ordonare? Realizăm următoarea clasificare: A. pilot? 1.11. Realizăm următoarea ordonare: blocuri de locuit. 1.14. ciocan Care este criteriul obiectiv pe baza căruia s-a realizat clasificarea? 1. Motru B. Tîrgu-Cărbuneşti. Piteşti.Tîrgu-Jiu. automobilist. Ce criteriu am folosit când am realizat următoarea ordonare: pieton. Bucureşti. Novaci. Horezu.Care este criteriul obiectiv pe baza căruia s-a realizat clasificarea? 1. minge B. 1.10. 1.9. copaci.Novaci. Proprietăţile se clasifică în clasa proprietăţilor care pot constitui criterii de ordonare şi clasa proprietăţilor care nu pot constitui 7 . Identificaţi criteriul de ordonare folosit.12. Care este criteriul pe baza căruia s-a realizat următoarea clasificare: A. Realizăm următoarea ordonare a unor localităţi: Tîrgu-Jiu. Polovragi 1. cleşte. muşchi de pădure.15. Ce criteriu am folosit? 1.şurubelniţă.Padeş. Ordonează după culoare creioanele colorate folosite la ora de educaţie plastică. Râmnicu-Vâlcea.13. Tismana C.

criterii de ordonare. volumul. Culoarea. viteza. durata. Facem următoarele afirmaţii : porţiunea din spaţiu ocupată de un corp se numeşte volumul corpului. Unele sunt proprietăţi particulare. forma.16. gustul. gustul. iar altele sunt proprietăţi generale. ocupă un spaţiu. starea de agregare. înălţimea. lichidă sau gazoasă. Corpurile şi fenomenele sunt caracterizate printr-un număr foarte mare de proprietăţi. Corpurile au următoarele proprietăţi fizice: sunt formate din substanţe în stare solidă. forma. culoarea.17. culoarea. întinderea spaţială.20. 8 .18. 1. starea de agregare. mirosul. forma sunt proprietăţi particulare sau proprietăţi generale? 1. Care dintre acestea nu sunt proprietăţi fizice? 1. au inerţie. gustul. Care dintre acestea sunt proprietăţi fizice generale şi care sunt proprietăţi fizice particulare? 1. Însuşirile cu ajutorul cărora le deosebim pe unele de altele sunt proprietăţi particulare sau proprietăţi generale? 1. inteligenţa. interacţionează între ele şi sunt divizibile.19. mirosul. Enumerăm următoarele proprietăţi: volumul. Enumerând unele proprietăţi cum ar fi lungimea. greutatea. viteza. mirosul. Cu ajutorul proprietăţilor fizice particulare deosebim corpurile. durata. interacţiunea este acţiunea reciprocă dintre două corpuri. identifică pe cele care nu pot constitui criterii de ordonare.

Cum se notează (exprimă) rezultatul unei măsurări? 9 .26. Cum se numesc proprietăţile fizice care constituie criterii de ordonare? 1.27.24. Cum se numeşte dispozitivul (aparatul) cu ajutorul căruia efectuăm măsurări? 1.21. Cum se numeşte procedeul (operaţia) prin care o mărime fizică este comparată cu o altă mărime fizică de acelaşi fel. substanţele sunt naturale sau artificiale.- divizibilitatea este proprietatea unui corp de a putea fi împărţit în particule mai mici.22. Cum se numeşte o proprietate fizică ce poate fi măsurată (o proprietate fizică măsurabilă) ? 1.25. Nevoile ştiinţifice. Cum se numesc aceste unităţi de măsură unice? 1. 1. luată ca unitate de măsură? 1. alese prin convenţii internaţionale. Care dintre afirmaţii este falsă? Măsurare. Mărimi fizice.23. Ce am obţine dacă am măsura aceiaşi lungime (distanţă) cu etaloane diferite? 1. economice şi comerciale au impus utilizarea unor unităţi de măsură unice pentru exprimarea fiecărei proprietăţi fizice măsurabile.

40. Care sunt unităţile de măsură.39.1 km. pentru lungime. masă şi durată? 1. Dar în secunde? 1. în Sistemul Internaţional (S.38. Exprimă în metri pătraţi: 1 mm2 + 1 cm2 + 1 dm2 + 1 m2 = ? m2 1.25 zile. 100 cm. 10 . Valoarea numerică a unei mărimi fizice se poate obţine prin măsurare sau prin calcul numeric? 1. Exprimă în kilometri lungimile de 10 hm. 10 dam şi 1000 dm. Exprimă în metri: 1 mm + 1 cm + 1 dm + 1 m = ? m 1.36. 1. Care este cel mai utilizat sistem de unităţi de măsură adoptat în 1960? 1. 1. Exprimă în minute intervalul de timp de 1. Exprimă în metri: 1 m + 1 dam + 1 hm + 1 km = ? m 1. Exprimă în metri cubi: 1 m3 + 1 dm3 + 1 dam3 = ? m3 1. Exprimă în metri pătraţi: 1 m2 + 1 dam2 + 1 hm2 + 1 km2 = ? m2 1. 10 dm.1.31. Exprimă în hectometri lungimile de 0.32.29. 1.30.).35. Exprimă în ore intervalul de timp de 90 min şi 5400 s. 100 dam şi 1000 m.33.34.28.I. Exprimă în metri lungimile de 1000 mm.37.

45. Ce este eroarea medie? 11 .43.42. rezultatele de obicei nu sunt aceleaşi.48. Ce este eroarea (eroarea de măsură) ? 1.46.47. Ce este aria? 1. Care este cel mai precis rezultat pe care îl vom utiliza? 1.44. Ce este durata unui fenomen fizic? 1.Determinarea valorii unei mărimi fizice 1.49.41. O combinaţie de măsurări. Dacă o mărime fizică este măsurată de mai multe ori. Ce este volumul? 1. estimări şi calcule constituie procesul de determinare a unei mărimi fizice sau procesul de măsurare directă? 1. Ce este un experiment? 1. Ce este lungimea unui corp? 1.

54. 8. 48. În ce interval este cuprinsă valoarea reală a unei mărimi fizice măsurate? 1.50. 1.1. Să se calculeze lungimea medie şi eroarea medie. Cinci elevi măsoară independent durata mişcării unui corp şi notează valorile: 49.879 cm. Trei elevi determină independent suprafaţa unui teren agricol şi găsesc valorile: 2.1 pogoane. Să se calculeze.55 Prin trei măsurători diferite.56 Dintr-o coală de tablă.5 m şi lăţimea de 10dm se decupează numărul maxim de plăcuţe pătrate cu latura de 25 cm.53. În ce interval se găseşte valoarea exactă a diametrului? 1. pentru volumul unui vas se găsesc valorile: 4. 32 cm. Măsurăm de cinci ori lungimea unei baghete şi înregistrăm valorile : 28 cm.1hectare.5 cm. Măsurând de trei ori diametrul unei bile cu ajutorul unui şubler s-au găsit valorile: 8. 1.52. 28.8 cm. 27. Să se calculeze eroarea absolută de măsurare în cazul ultimului elev şi eroarea medie. eroarea medie a acestei măsurători. 1. 203 ari. 41 metri cubi şi 412 litri.2 hectolitri. dreptunghiulară. Ce arie are suprafaţa de tablă rămasă? 12 .51.5 s. 49 s.3 cm. cu lungimea de 2. 45 s. 50 s.76 mm şi 0.85 mm. în metri pătraţi. 4. 0. 27. Să se calculeze valoarea medie (în metri cubi) şi eroarea medie (în decimetri cubi). 1.5 s.

1. de formă pătrată.57 Dintr-o coală de tablă. A doua zi.60 La ora 14. Care este numărul maxim de plăcuţe decupate şi ce arie are suprafaţa de tablă rămasă? 1. Ce oră va arăta ceasul.59 Care este numărul maxim de cuburi cu volumul de 8 cm3 care se poate obţine prin secţionarea unui paralelipiped cu înălţimea de 8 cm şi baza un pătrat cu suprafaţa de 16 cm2 ? 1. care se pot obţine prin secţionarea unui cub cu volumul de 8 dm3? 1. a treia zi. având raza de 10 cm. cu suprafaţa de 4 m2 se decupează plăcuţe dreptunghiulare cu lungimea de 30 cm şi lăţimea de 25 cm.58 Care este numărul maxim de bile sferice.00 un ceas este ”potrivit după robot”. la ora 10.00 (după robot) ? 13 .00 (după robot) ceasul arată ora 10 şi 5 minute. la ora 20.

hârtie.9 Mişcarea şi repausul sunt absolute sau relative? 14 . lemn.7 Enumeraţi trei exemple de fenomene optice. carte. balon.8 Un scaun din sala de clasă este în mişcare sau în repaus? 2. 2. apa din lac. vas de sticlă. copac. gaz. uleiul din bidon. gazul din balon.4 Enumeraţi trei exemple de fenomene mecanice.3 Enumeraţi patru clase (tipuri. 2. apă.Fenomene mecanice Mişcare. 2. ulei.6 Enumeraţi trei exemple de fenomene electrice şi magnetice. 2.1 Precizaţi care din expresiile de mai jos reprezintă un corp şi care reprezintă o substanţă: sticlă. categorii) de fenomene fizice. 2. 2. Repaus 2.2.2 Ce este un fenomen fizic? 2.5 Enumeraţi trei exemple de fenomene termice.

20 Traiectoria unui mobil. Care este momentul de referinţă? 2.14 Cursurile încep la ora 8 dimineaţa.18 Ce este mobilul? 2.13 Pentru localizarea în spaţiu (spaţială) a unui corp sunt necesare un corp de referinţă şi un instrument pentru măsurat distanţe şi/ sau unghiuri. poate fi rectilinie sau curbilinie (curbilinie deschisă sau curbilinie închisă).16 Ce este sistemul de referinţă (S.11 Când se află în repaus un corp? 2. Ce este necesar pentru localizarea în timp (temporală) a unui corp? 2.17 Ce este punctul material? 2.15 Care este momentul de referinţă folosit în concursurile de atletism? 2.10 Ce este corpul de referinţă? 2. 15 .R) ? 2.19 Ce este traiectoria? 2.2. aflat în mişcare faţă de un sistem de referinţă.12 Când se află în mişcare un corp? 2. Daţi exemple.

în m/s. astfel: pleacă la ora 8 din prima localitate. plană sau spaţială. următoarele valori ale vitezei: a) 90 m/min. Să se calculeze viteza medie cu care s-a deplasat mobilul.8 km/min. c) 1200 m/h. c) 50 mm/s. 2. în m/s.4 km/zi.. următoarele valori ale vitezei: a) 360 km/zi.22 Un mobil parcurge distanţa de 100 m în 20 s.28 Un avion parcurge distanţa de 540 km dintre două aeroporturi în 45 minute. 2. în km/h. şi prin dreptul bornei kilometrice 144 la ora 12 şi 15 min.27 Exprimă.29 Un autoturism străbate distanţa de 300 km. d) 86. 2. b) 90 km/h.26 Exprimă.21 Traiectoria unui mobil aflat în mişcare poate fi punctiformă (un punct).25 Exprimă. la jumătatea drumului face o pauză de 30 min după care îşi 16 . b)1200cm/min. Calculează viteza medie cu care se deplasează mobilul. 2.. c) 120 m/min.. b)200 cm/min.2. 2.23 Un mobil parcurge distanţa de 90 km în 5 ore. d) 10 hm/min. Cu ce viteză medie se deplasează avionul? 2. 2. în km/h şi îm m/s. Calculează viteza medie cu care se deplasează mobilul în m/s. următoarele valori ale vitezei: a) 54 km/h.24 Un automobil trece prin dreptul bornei kilometrice 36 la ora 10 şi 45 min. d) 1. 2.. Identificaţi câte un corp de referinţă (reper) faţă de care traiectoria vârfului elicei unui avion aflat în zbor este punctiformă. plană şi respectiv spaţială. dintre două localităţi. în km/h.

dintre două localităţi.continuă drumul şi ajunge la destinaţie la ora 12.35 Un mobil străbate un drum astfel încât jumătate din timp se deplasează cu viteza de 10 m/s iar restul timpului se deplasează 17 . următorul sfert de drum cu viteza de 6 m/s iar restul drumului cu viteza de 8 m/s. la ora 10 ajunge la jumătatea drumului şi face o pauză de 30 minute după care îşi continuă drumul şi ajunge la destinaţie la ora 12. Cu ce viteză medie străbate automobilul distanţa dintre cele două localităţi? 2. Să se calculeze viteza medie cu care străbate întreaga distanţă.32 Un autoturism parcurge primul sfert din drumul său cu o viteză medie de 75 km/h iar restul drumului cu o viteză medie de 100 km/h.33 Un mobil străbate o treime din drumul său cu viteza de 4 m/s iar restul drumului cu viteza de 8 m/s. Care este viteza medie cu care autoturismul parcurge întregul drum? 2. 2. Să se calculeze viteza medie cu care străbate întreaga distanţă. 2. astfel: pleacă la ora 8 din prima localitate.30 Un autoturism străbate distanţa de 300 km. Cu ce viteză medie străbate autoturismul prima jumătate de drum şi cu ce viteză medie străbate restul drumului? 2.34 Un mobil străbate primul sfert din drumul său cu viteza de 4 m/s.31 Un autoturism străbate prima jumătate a distanţei dintre două localităţi cu o viteză medie de 75km/h iar restul distanţei cu o viteză medie de 100km/h. Care este viteza medie cu care autoturismul parcurge întreaga distanţă? 2.

Să se calculeze viteza medie cu care parcurge întregul drum.36 Un mobil străbate un drum astfel încât o treime din timp se deplasează cu viteza de 10 m/s iar restul timpului se deplasează cu viteza de 5 m/s. Cu ce viteză 18 .41 Un mobil parcurge primul sfert din drumul său cu viteza de 4 m/s iar următorul sfert de drum cu viteza de 6 m/s.38 Un autoturism parcurge prima jumătate a distanţei dintre două localităţi cu o viteză de 100 km/h. Cu ce viteză parcurge restul drumului dacă viteza medie cu care mobilul parcurge întregul drum este de 6 m/s ? 2. 2.3 km/h ? 2. Să se calculeze viteza medie cu care mobilul parcurge întregul drum.37 Un mobil parcurge un drum astfel încât primul sfert din timp se deplasează cu viteza de 10 m/s.40 Un mobil parcurge două treimi din drumul său cu viteza de 8 m/s.7 km/h ? 2. Cu ce viteză parcurge restul drumului dacă viteza medie cu care autoturismul parcurge întregul drum este de 92. Cu ce viteză parcurge restul drumului dacă autoturismul parcurge întreaga distanţă cu o viteză medie de 85. 2. 2.cu viteza de 5 m/s. Să se calculeze viteza medie cu care mobilul străbate întregul drum.39 Un autoturism parcurge primul sfert din drumul său cu o viteză de 75 km/h. următorul sfert din timp se deplasează cu viteza de 15 m/s iar restul timpului se deplasează cu viteza de 5 m/s.

44 Un biciclist porneşte la ora 8 din Tîrgu-Jiu spre Motru cu viteza de 5m/s. Să se calculeze viteza cu care se deplasează în restul timpului dacă viteza medie cu care străbate întreaga distanţă este 20 m/s ? 3 2. Cu ce viteză se deplasează în a doua jumătate de timp dacă viteza medie cu care parcurge întreaga distanţă este 7.42 Un mobil străbate un drum astfel încât prima jumătate din timp se deplasează cu viteza de 5 m/s. face o pauză de o jumătate de oră.5 m/s ? 2. După 30 km. (Olimpiadă. să se afle distanţa dintre cele două oraşe.43 Un mobil străbate un drum astfel încât o treime din timp se deplasează cu viteza de 10 m/s.1991) 2.02. 16. etapa pe localitate. care este situat la 45 km de Tîrgu-Jiu. după ce urcă dealul Bujorăscului. Cu ce viteză trebuie să-şi continue drumul 19 . Ştiind că biciclistul care a plecat din Tîrgu-Jiu se întâlneşte cu celălalt după ce a mers două ore.45 Din municipiul Tîrgu-Jiu pleacă spre oraşul Motru un biciclist cu viteza de 12 km/h la o oră după ce din Motru a plecat spre Tîrgu-Jiu un alt biciclist cu viteza de 7 km/h. Dacă distanţa dintre TîrguJiu şi Motru este de 45 km. La ora 9 porneşte din Motru spre Tîrgu-Jiu un automobilist cu viteza de 54 km/h. la ce oră va avea loc întâlnirea şi în ce localitate? 2.46 Un biciclist pleacă din Tîrgu-Jiu la ora 8 şi trebuie să ajungă la ora 12 în Motru.parcurge restul drumului dacă parcurge întregul drum cu o viteză medie de 6 m/s ? 2.

02.01. în linie dreaptă.1995) 2.pentru a ajunge la timp la Motru dacă până la Bujorăscu s-a deplasat cu viteza constantă de 15 km/h? (Olimpiadă. 21. etapa judeţeană.49 Un observator urmăreşte dintr-un sistem de referinţă (SR) mişcarea unui mobil şi înregistrează următoarea dependenţă distanţă – timp: t(s) d(m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -4 -3 -2 -1 0 0 0 0 2 4 6 Să se descrie mişcarea mobilului şi să se traseze graficul mişcării. etapa pe localitate. care se deplasează cu viteza de 2 m/s.47 Un biciclist se deplasează pe o şosea.48 Distanţa unui mobil faţă de un reper variază în funcţie de timp conform tabelului: t(s) d(m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0 2 4 6 6 6 9 12 10 8 6 Să se reprezinte graficul mişcării şi să se descrie mişcarea mobilului. 20 . cu viteza de 10 m/s şi trece pe lângă o coloană de elevi cu lungimea de 30 m. În cât timp trece biciclistul pe lângă coloana de elevi? (Discuţie) (Olimpiadă.1995) 2. 2. 18.

2.2. 2.52.51 Un observator studiază mişcarea unui mobil şi înregistrează următoarea dependenţă distanţă – timp: t(s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 d(m) 60 50 40 30 20 10 0 0 0 30 60 Să se descrie mişcarea mobilului şi să se traseze graficul mişcării.50 Distanţa unui mobil faţă de un reper variază în funcţie de timp conform tabelului: t(s) d(m) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 4 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 -4 Să se descrie mişcarea mobilului şi să se traseze graficul mişcării. 2. Să se reprezinte grafic viteza mobilului pe durata mişcării.52 Mişcarea unui mobil este descrisă de graficul din fig. d(m) 12 11 10 9 8 7 6 5 4 21 .

53 2.54.52 Mişcarea unui mobil este descrisă de graficul din figura 2.54 t(s) Să se reprezinte grafic viteza unui mobil a cărei mişcare este descrisă de graficul din figura 2. Să se reprezinte graficul vitezei mobilului pe durata mişcării. d(m) 6 5 4 3 2 1 0 -1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -2 -3 -4 fig.2. d(m) 4 3 2 1 0 22 .2.2.53.53 3 2 1 t(s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fig.

56 Se dă graficul din figura 2.54 Să se reprezinte grafic viteza unui mobil a cărui mişcare este descrisă de graficul din figura 2.2.55 2. d(m) 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t(s) fig. v(km/h) 40 30 20 10 23 .55.5 ore de la începutul mişcării.55 -1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t(s) -2 -3 -4 fig 2.2. Ce semnificaţie fizică atribuiţi acestui grafic? Descrieţi mişcarea mobilului şi calculaţi distanţa parcursă de acesta în 2.56.

Descrieţi mişcarea mobilului şi calculaţi distanţa parcursă de acesta în 11 ore de la începutul mişcării.1992) 2.58.57 2 3 t(h) fig. v(km/h) 40 fig. v(km/h) 80 60 fig.57. 07. Descrieţi mişcarea mobilului şi calculaţi distanţa parcursă de acesta în 10 ore de la începutul mişcării.03.2.58 40 24 .58 Se dă graficul din figura 2. etapa judeţeană.2.1992) Se dă graficul din figura 2.57 20 t(s) 0 5 10 11 (Olimpiadă.02.0 1 2. 2. etapa pe localitate. 08.56 (Olimpiadă.

02.60 Un mobil se deplasează conform graficului din figura 2.60. 20. în care interval de timp mobilul staţionează? în ce moment se schimbă sensul mişcării? calculaţi viteza medie. să se reprezinte grafic deplasarea mobilului. etapa judeţeană.1993) Graficul variaţiei în timp a vitezei unui mobil este cel din figura 2.1996) 2. 25 .59.2.59 a) b) c) d) 4 6 8 10 t(h) (Olimpiadă. 17.03. etapa judeţeană.20 0 2 2. v(m/s) 4 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 t(s) -2 fig. b) să se reprezinte grafic viteza mobilului.59 (Olimpiadă. Se cere: a) să se descrie mişcarea mobilului.

d(m) 60 40 20 0 5 10 15 20 t(s) fig. 22.5s şi t2=15s.2. etapa pe localitate.60 (Olimpiadă.c) să se calculeze distanţa parcursă de mobil între momentele t1=7.2000) 26 .01.

2. Cum se numeşte această proprietate? 2.5 tone. Masa.63 Care este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp? 2.62 Inerţia corpurilor este un fenomen fizic sau o mărime fizică? 2. 2.64 Ce este masa unui corp. m3=3 g. m3=5 chintale.65 Exprimă în kilograme următoarele mase: m1=0. m2=3 q. Totodată au proprietatea de a se opune la schimbarea stării în care se află.61 Corpurile au proprietatea de a rămâne în repaus sau în mişcare rectilinie şi uniformă (faţă de un sistem de referinţă considerat fix) atâta timp cât asupra lor nu acţionează alte corpuri. cu ce se măsoară şi în ce se măsoară (în SI) ? 2. m4=500 miligrame. m2=50 grame. Densitatea 2.66 Exprimă în kilograme următoarele mase: m1=3 t.67 Exprimă în grame: 1 mg + 1 cg + 1 dg + 1 g = ? g 27 .Inerţia. m4=3 mg.

Să se calculeze eroarea absolută de măsurare în cazul ultimului elev şi eroarea medie. 2.85 g.77 De ce este mai uşor de aruncat sau de prins o minge decât o cărămidă când au aceeaşi viteză? 28 .73 Ce proprietate impune ca sistemul de frânare al unui autoturism să fie mai puternic decât sistemul de frânare al unei biciclete? 2. 2. Să se calculeze masa medie şi eroarea medie. 45 g şi 48.75 Ce s-ar întâmpla dacă Pământul s-ar opri brusc din mişcarea sa de rotaţie în jurul axei proprii? 2.68 Exprimă în kilograme: 1 g + 1 dag + 1 hg + 1 hg = ? kg 2. 32 g. 87.3 g şi 27. În ce interval se găseşte valoarea exactă a masei? 2. Care poate fi oprit mai uşor şi de ce? 2.70 Cinci elevi măsoară independent masa unui corp şi notează valorile: 49. 49 g. 27. 50 g.5 g.6 dg şi 0.74 Ce rol are centura de siguranţă la autovehicule? 2.71 Măsurând de trei ori masa unei bile cu ajutorul unei balanţe s-au găsit valorile: 8.72 Un cărucior şi un vagon se mişcă rectiliniu şi uniform cu viteza de 2 m/s.69 Măsurăm de cinci ori masa unui corp (cu ajutorul unei balanţe) şi înregistrăm valorile: 28 g.76 De ce prin lovirea unei crengi merele se desprind de pe aceasta? 2.879 dag.5 g.5 g. 28.8 g.2.

1750 g banane şi 0. iar pe celălalt taler se află trei mase marcate de 100 g. De ce? 2. 50 g şi 20 g. cum procedăm pentru a cântări 25 g zahăr? Dar pentru a cântări 75 g ? 2.84 Într-un coş cu masa de 250 g se află 2.79 Când împănăm un ciocan este de preferat să lovim în coada ciocanului sau în partea metalică? 2. o masă marcată de 100 g şi un pachet de zahăr. Care este masa totală care trebuie transportată ? 2.01 q mere.78 În momentul în care ascensorul începe să urce avem senzaţia că ni se înmoaie genunchii.83 Având la dispoziţie o balanţă cu braţele egale.81 De ce iese praful din covorul lovit cu bătătorul ? Dar în cazul în care scuturăm o pătură? 2.5 kg portocale. Dacă toporul rămâne înfipt într-un lemn este preferabil să lovim cu lemnul în butuc sau cu muchia toporului? 2.85 Cum se poate determina masa unei picături de apă folosind balanţa şi mase marcate? 29 .82 O balanţă cu braţele egale este în echilibru dacă pe un taler se află un corp şi o masă marcată de 10 g.2.80 Spargem lemne cu toporul pe un butuc. Ce masă are corpul? 2.

91 Un borcan se umple cu 1 kg de apă.86 Densitatea este mărimea fizică scalară.89 Care unitate de măsură pentru densitate este mai mare: tona pe metru cub sau gram pe centimetru cub ? 2. Să se calculeze masa plăcii dacă densitatea aluminiului este 2700 kg/m3 . pentru densitate? 2. Care este densitatea apei în SI ? 2. numeric egală cu masa unităţii de volum.2. în SI ? 2.93 Motivele ornamentale ale unor edificii culturale se acoperă cu foiţă de aur a cărei grosime este de 10 microni (1µ= 0.000001 m). Ce suprafaţă poate fi acoperită cu 190 g aur ? ( ρ aur = 19000 kg/ m3) 30 . Ce masă de ulei umple acelaşi borcan dacă apa are densitatea de 1 g/cm3.90 Un corp omogen de formă cubică cu latura de 10 cm are masa de 78 dg. iar uleiul are densitatea de 800 kg/m3 ? 2. 2.88 Densitatea unui lichid este 1 kg/litru. Care este densitatea substanţei din care este confecţionat cubul.92 O placă paralelipipedică din aluminiu are dimensiunile 25cm × 20cm × 1cm. în SI. Care este unitatea de măsură. Care este densitatea lichidului în SI ? 2.87 Densitatea apei este 1 g/cm3.

folosind notaţia de pe pachet: 70 g/ m2.95 Cuprul are densitatea 8900 kg/ m3.94 O scândură cu grosimea de 2 cm şi lăţimea de 25 cm cântăreşte 10. Să se calculeze densitatea amestecului. cu aer în interior.9 g. (Olimpiadă. fiecare având dimensiunile 210 mm şi respectiv 296 mm.03.96 Se amestecă mase egale din două lichide diferite (miscibile) cu densităţile de 800 kg/ m3 şi 900 kg/ m3. c) densitatea aliajului. etapa judeţeană.2. O bijuterie de 18 k cu masa de 40 g este confecţionată din aur roşu (aliaj din aur şi cupru). are volumul de 10 cm3 şi masa de 8. 2.5 kg. 2.99 Într-un pachet sunt 1000 coli de scris. Ce volum ocupă aerul din interior ? 2. Să se calculeze densitatea amestecului. fără balanţă. O bilă din cupru. Cunoscând densităţile pentru aur 19300 kg/ m3 şi pentru cupru 8930 kg/ m3. 2. să se calculeze: a) masa de aur şi masa de cupru din bijuterie. b) volumul aurului şi volumul cuprului din bijuterie.1991) 31 . 9.98 Un aliaj din aur are n carate (k) dacă 24 grame din acel aliaj conţin n grame de aur pur. Ce lungime are scândura dacă densitatea lemnului este 700 kg/ m3 ? 2. Determinaţi masa pachetului.97 Se amestecă volume egale din două lichide diferite (miscibile) cu densităţile de 800 kg/ m3 şi 900 kg/ m3.

103 Interacţiunea dintre corpuri poate avea loc numai prin contact direct sau şi de la distanţă ? 2.104 Un corp poate interacţiona cu mai multe corpuri în acelaşi timp? 2.100 Ştiind că volumul cilindrului = ΠR2. Tipuri de forţe 2.105 Care sunt efectele interacţiunii mecanice dintre corpuri ? 2. ştiind că densitatea fierului este 7800 kg/ m3.102 Toate corpurile din Univers au proprietatea de a interacţiona? 2. pentru un cerc cu raza de 50 cm tăiat dintr-o tablă de fier cu grosimea de 5 mm. h = Abază × înălţimea. etapa judeţeană.02.107 În ce constă efectul dinamic al interacţiunii dintre corpuri ? 32 . Forţa.2. c) greutatea.1999) Interacţiunea. d) de câte ori creşte masa dacă se dublează (Olimpiadă. iar g = 10 N/ kg. 27.101 Cum se numeşte acţiunea reciprocă dintre două corpuri ? 2. să se calculeze: a) volumul.106 În ce constă efectul static al interacţiunii dintre corpuri ? 2. b) masa.

109 Interacţiunile dintre corpuri pot fi comparate între ele prin efectele pe care le produc.111 Cum se numeşte o forţă care produce deformarea unui corp ? 2.113 Cum se numeşte o forţă care tinde să producă frânarea unui corp? 2. în plan orizontal.112 Cum se numeşte o forţă care tinde să producă accelerarea unui corp ? 2. Efectele pot fi mai mari sau mai mici.115 Un tren este format dintr-o locomotivă şi un vagon. Ce forţe au rolul de forţă de tracţiune şi ce forţe au rolul de forţă rezistentă pentru: a) locomotivă b) vagon c) tren (format din locomotivă şi vagon) ? 2. cu ce se măsoară şi în ce se măsoară (în SI) ? 33 .110 Ce este forţa. deci sunt ordonabile.116 Ce este greutatea unui corp. pot fi caracterizate cantitativ. Trenul porneşte din staţie.108 Cum se numesc fenomenele care apar în urma interacţiunii dintre corpuri ? 2.2. cu ce se măsoară şi în ce se măsoară (în SI) ? 2. Cum se numeşte mărimea fizică ce măsoară tăria unei interacţiuni ? 2.114 Cum se numeşte o forţă care modifică caracterul rectiliniu al mişcării ( curbează traiectoria ) ? 2.

2.120 Masa şi greutatea unui corp sunt mărimi fizice ce exprimă proprietăţi (însuşiri fizice) diferite.119 Forţa de atracţie universală dintre Pământ şi Lună este o forţă de tracţiune.8 N/kg).5 kg şi masa unui corp cu greutatea de 4.118 Greutatea unui corp este un caz particular de forţă de atracţie universală ? 2.9 N. un corp are greutate ? Dar masă? 2. Interacţiunile dintre ele se produc de la distanţă prin intermediul câmpului gravitaţional.123 Indicaţia unui dinamometru este 196 N când de acesta este suspendat un corp cu densitatea de 2000 kg/m3.121 În orice punct din preajma unei planete (ex. la m distanţe foarte mari de orice corp ceresc. Cum se numesc aceste forţe de atracţie ? 2. 34 .8 .2. Ce însuşire fizică măsoară masa ? Dar greutatea ? 2.117 Toate corpurile se atrag. o forţă centripetă sau o forţă rezistentă ? 2. Pământul) sau din preajma oricărui corp ceresc. Să se calculeze volumul corpului (g = 9. masa şi greutatea unui corp sunt mărimi direct proporţionale (g = G = const. În Univers.122 La suprafaţa Pământului G N = 9. Să se calculeze kg m greutatea unui corp cu masa de 0.).

82 N.125 Raportul volumelor a două corpuri este 2/3 iar raportul densităţilor este 3/2. Care este raportul volumelor ? 2. Care este raportul greutăţilor celor două corpuri ? 2. Dacă g = 9. este de 10 cm.6 iar acceleraţia gravitaţională în acel loc este 9.124 Care este greutatea mercurului ce poate fi turnat într-o sticlă cu volumul de 20 cl dacă densitatea relativă a mercurului (faţă de apă) este 13. (g = 9.8 N/kg să se calculeze volumele şi masele de alcool şi de apă folosite. Să se calculeze constanta de elasticitate a resortului.8 N/kg ? 2.127 Două corpuri au aceeaşi greutate iar raportul densităţilor este 2/3. kg . Să se calculeze forţa care corespunde unei alungiri de 4cm.130 Un corp cu densitatea de 2000 kg/m3este introdus într-o mensură. Corpul este apoi suspendat de un resort care se alungeşte cu 1 cm.9 g/cm3 iar greutatea acestuia este G = 8. 2.129 Alungirea maximă.126 Care este greutatea unui cub din fier (ρ = 7. nivelul apei ridicându-se da la 75 cm3 la 85 cm3. pe scala de 5N a unui dinamometru.2.8 g/cm3) cu latura de 1 dm ? 2.8 g/cm3) cu apă (ρ2 = 1 g/cm3) astfel încât densitatea amestecului este ρ = 0. 2.128 Se amestecă alcool pur (ρ1 = 0.8 35 N ).

2. 2.8 N/m. Să se calculeze forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa pe care se deplasează dacă resortul se alungeşte cu 10cm. Să se calculeze densitatea fierului (g = 9.8 N/kg). Ce alungire produce acelaşi corp suspendat de cele două resorturi legate în paralel ? 2.5 kg.131 Un cub din fier cu latura de 1 cm se suspendă de un resort a cărui constantă de elasticitate este 7. Ce alungire produce acelaşi corp celor două resorturi legate în serie ? 2.8 mm.8 N/kg).134 Un corp suspendat la capătul unui resort ideal produce alungirea acestuia cu 4 cm şi produce alungirea altui resort cu 6 cm în aceleaşi condiţii.136 Două resorturi ideale identice având fiecare constanta de elasticitate k = 5 N/cm sunt cuplate în serie.133 Un corp este tras uniform (cu viteză constantă) pe o suprafaţă orizontală prin intermediul unui resort a cărui constantă elastică este 250 N/m. Să se calculeze cu cât se alungeşte resortul (g = 9.7 g/cm3) cu volumul de 1 l se suspendă de un resort a cărui constantă elasticăeste 264. Un corp identic se intercalează între cele două resorturi.135 Un corp suspendat la capătul unui resort ideal produce alungirea acestuia cu 4 cm şi produce alungirea altui resort cu 6 cm în aceleaşi condiţii. 2. Un capăt este suspendat de un suport fix iar la celălalt este agăţat un corp cu masa m = 0. Resortul se alungeşte cu 9.2.6 N/m. Să se calculeze alungirea totală a sistemului format din cele două resorturi (g = 10N/kg). 36 .132 Un cilindru din aluminiu (ρ = 2.

Suspendând sistemul de discul superior (m1) resortul are lungimea l1 = 40 cm.138.03. Care este lungimea resortului nedeformat ? (Olimpiadă.139 Două discuri de mase m1 = 100 g şi m2 = 300 g sunt prinse între ele cu un resort. etapa judeţeană.137 De un resort ideal suspendăm pe rând trei corpuri şi vom constata că alungirile sunt în relaţia: Δl1 : Δl2 : Δl3 = 2 : 4 : 8. să se calculeze după cât timp corpul de masă m = 2 kg se va desprinde de suprafaţa de sprijin. resortul are lungimea l2 = 20 cm. etapa judeţeană. 9.2.02. să se determine constanta de elasticitate a resortului. (Olimpiadă.02. fig.138 Se dă sistemul din figura 2. Ştiind că cele trei corpuri au împreună masa m = 560 g şi că primul corp alungeşte resortul cu Δl1 = 4 cm.138 (Olimpiadă.5 cm/s. aşezându-l pe o masă cu discul inferior (m2). Se cunoaşte constanta de elasticitate a resortului K = 400 N/m şi se va lua acceleraţia gravitaţională g = 10 N/kg. etapa judeţeană. Ridicând capătul A pe verticală cu viteza constantă V = 0. Se va lua g = 10 N/kg.1991) 2. 9.1995) 2. 18.2002) 37 .2.

Stabiliţi constanta elastică a resortului echivalent şi calculaţi alungirea dacă se suspendă acelaşi corp cu masa m = 500 g. Se dă g = 10 N/kg. a) Să se determine constantele elastice ale celor două resorturi în SI. Δl (cm) 6 a) 4 2 0 10 20 Δl (cm) 3 38 30 G(N) . b) De câte ori se alungeşte mai mult un resort faţă de celălalt atunci când se suspendă de fiecare câte un corp de masă m = 500g ? c) Se leagă resorturile în serie. a) şi b) sunt reprezentate graficele de etalonare pentru două resorturi (dinamometre).140 În figura 2.140.2.

1 Ce se înţelege prin starea de încălzire a unui corp (numită şi stare termică) ? 3.2 Care este organul de simţ cu ajutorul căruia apreciem dacă un corp este mai rece sau mai cald ? 3.2003) 3.140 (Olimpiada. Starea termică este o proprietate fizică ce poate constitui un criteriu de ordonare ? 3. etapa judeteana.b) 2 1 0 20 40 60 G(N) fig. Răcirea 3.3 Noţiunile de ”rece” şi ”cald” descriu o stare a corpurilor numită stare de încălzire sau stare termică.03.Fenomene termice Încălzirea.2.4 Senzaţia pe care o avem despre starea termică a unui corp este obiectivă sau este subiectivă? 39 . 22.

7 Care este mărimea fizică asociată fenomenului prin care se modifică starea termică a unui corp ? 3. la umbră. fierbe la 1000C şi îngheaţă la 00C. Citim temperatura când între mercurul termometrului şi apa din vas s-a stabilit contactul termic sau echilibrul termic ? 3.13 Un termometru etalonat greşit indică -60 la topirea gheţii şi +1040 la fierberea apei.9 Ce este starea de echilibru termic ? 3. Care este temperatura reală când acest termometru indică +50 ? 40 . aceasta poate fi exprimată cantitativ.6 Deoarece starea termică poate constitui un criteriu de ordonare. Care este intervalul de temperatură dintre cele două valori extreme înregistrate de staţiile meteorologice ? 3.11 Apa pură. Cum se defineşte gradul Celsius ? 3.3. a fost în Mexic de +580C.12 Cea mai mare temperatură înregistrată până azi.5 Senzaţia pe care o avem despre starea termică a unui corp poate fi înşelătoare ? 3. la presiune atmosferică normală.10 Măsurăm temperatura apei dintr-un vas cu ajutorul unui termometru.8 Ce este contactul termic ? 3. iar cea mai mică temperatură a fost înregistrată în Antarctica de -880C. Care este mărimea fizică asociată stării termice ? 3.

Să se exprime în scara kelvin temperatura de fierbere a apei şi temperatura de -880C. Să se exprime această diferenţă de temperatură în grade Fahrenheit. 3. Temperatura de 00C corespunde temperaturii de 273. 3. 3.15 În unele ţări nu se foloseşte gradul Celsius (scara Celsius de temperatură) ci se foloseşte gradul Fahrenheit. Să se exprime această diferenţă de temperatură în grade Celsius şi în kelvin.14 Unitatea de măsură.15 k şi 1k = 10C. 3. deducând relaţia directă de transformare. Să se exprime în 5 0F temperatura de topire a gheţii şi temperatura de fierbere a apei. 3.17 Să se exprime în grade Celsius şi în kelvin temperatura de 620F. în SI. t(0F)= 9 × t(0C)+35. Să se exprime temperatura corpului în SI.19 Diferenţa de temperatură dintre două corpuri este de 1350F.3.15 k. 3.18 Diferenţa de temperatură dintre două corpuri este 500C.20 Temperatura unui corp este de 1350F. 41 . scara Fahrenheit de temperatură.16 Să se exprime în grade Celsius şi în grade Fahrenheit temperatura de 173. pentru temperatură este kelvinul (k).

în general. Pentru cazul în care volumul se micşorează.22 Denumirea ”dilatare” se atribuie.23 Se dilată numai corpurile solide sau se dilată şi corpurile lichide şi gazoase ? 3.21 Cum se definaşte fenomenul de dilatare ? 3. indiferent dacă acesta creşte sau scade. ce denumire mai este folosită ? 3.25 De cine depinde variaţia volumului unui corp atunci când variază temperatura acestuia? 42 .24 De cine depinde dilatarea unei substanţe ? 3.Dilatarea 3. fenomenului de modificare a volumului datorită variaţiei temperaturii.

3.31 (variaţia lungimii este direct proporţională cu variaţia temperaturii).26 Prin încălzire volumul unui corp creşte. Cum variază densitatea acestuia ? 3. mercur.27 Toate corpurile. În ce constă ”anomalia” apei ? 3.5 43 . În ce ordine se aşează lichidele în vas? 3. indiferent de starea de agregare a substanţei din care sunt făcute.5 1 0.31 Variaţia lungimii unei bare (Δl) depinde de variaţia temperaturii (Δt) conform graficului din figura 3. Să se calculeze raportul dintre alungirea barei când temperatura acesteia variază cu 450C şi alungirea barei când temperatura variază cu 150C. îşi măresc volumul atunci când se încălzesc şi îşi micşorează volumul atunci când se răcesc.30 De ce este importantă ”anomalia” apei pentru fauna şi flora subacvatică din lacuri şi bălţi ? 3.28 Cum variază densitatea apei prin răcire de la 40C la 00C ? Dar prin răcire până la 40C ? 3. apă şi ulei). Δl (mm) 2 1.29 Turnăm într-un vas trei lichide nemiscibile (care nu se amestecă) cu densităţi diferite (ex.

33. Să se calculeze: a) Raportul dintre alungirea barei când temperatura variază de la 00C la 1000C şi alungirea barei când temperatura variază de la 500C la 1500C.3. 3. Să se calculeze raportul dintre variaţia volumului când temperatura variază cu 1500C şi variaţia volumului când temperatura variază cu 500C. ΔV (mm3) 44 .32 Lungimea unei bare variază cu temperatura conform graficului din figura 3.32 3.33 Variaţia volumului unui corp (ΔV) depinde de variaţia temperaturii (Δt) conform graficului din figura 3. b) Cu cât la sută creşte lungimea barei când temperatura creşte de la 00C la 1000C ? l(mm) 103 102 101 100 0 50 100 150 t(0C) fig.0 10 20 30 40 Δt (0C) fig.32.31 3.

33 Volumul unui corp variază cu temperatura conform graficului din figura 3.3. c) cu cât la sută creşte volumul corpului când temperatura acestuia creşte de la 500C la 1500C. V(cm3) 106 104 102 100 0 50 100 150 t(0C) fig.34.34 Se cere: a) Volumul corpului la t0 = 00C b) Raportul dintre variaţia volumului când temperatura variază de la 00C la 1000C şi variaţia volumului când temperatura variază de la 500C la 1500C. 45 .34 Δt (0C) 50 100 150 fig. 3.6 4 2 0 3.

Prin încălzire. Volumul corpului creşte cu 210 mm3 dacă încălzim corpul la temperatura t1 = 400C.7 g/cm3 la temperatura t0 = 00C.3.35 O bară din fier cu lungimea de 1m se dilată cu 0.36 Două corpuri cu volume egale la 00C şi confencţionate din substanţe diferite se dilată conform graficului din figura 3.35 3. când temperatura acesteia creşte cu 600C. Care dintre corpuri se dilată mai mult pe acelaşi interval de temperatură ? V (1) (2) V0 0 t(0C) fig. Să se calculeze variaţia densităţii corpului după încălzire 46 . 3. Când temperatura corpului variază cu Δt1 densitatea acestuia variază cu Δρ1 iar când temperatura variază cu Δt2 densitatea corpului variază cu Δρ2.27 kg are densitatea ρ = 2. corpul s-a dilatat cu 1 cm3. Să se calculeze cu cât creşte lungimea unei conducte din fier cu lungimea de 500m.3.35.38 La temperatura t0=00C un corp are volumul V0. Să se calculeze: a) cu cât la sută a crescut volumul corpului b) la ce temperatură densitatea corpului ar deveni ρ2 = 2.8 kg şi densitatea de 7800 kg/m3 la temperatura de 00C. Un corp cu masa de 0.39 Un corp din fier are masa de 7.705 g/cm3 3.695 g/cm3 c) la ce temperatură densitatea corpului ar deveni ρ3 = 2. vara. Să se deducă raportul densităţilor în cele două stări de încălzire (ρ2/ρ1).012 mm când temperatura sa creşte cu 10C.37 3.

40 Un vas gol cântăreşte m1 = 200 g. Interacţiuni magnetice 4.2001) 4. etapa judeţeană. în provincia numită.1. Care sunt criteriile după care se clasifică magneţii ? 4. Care este proprietatea principală a magnetitei şi cum se numeşte fenomenul ? 4. din Asia Mica. Magnesia. Ce este un magnet ? 4.02. etapa locală. iar plin cu apă cântăreşte m2 = 450 g.Fenomene electrice şi magnetice Magneţi.09 g/cm3 dacă s-ar încălzi corpul până când volumul său ar creşte cu 10% (ρapă = 1 g/cm3) ? (Olimpiadă. Cum se clasifică magneţii după modul de obţinere ? 47 .5.Cr. în Antichitate..1991) 3. Cât va cântări vasul în acest caz ştiind că densitatea corpului ar deveni 8. În vasul plin se introduce un corp solid cu masa m = 17.(Olimpiadă.02. Prima menţiune despre observarea magnetismului unor roci a fost făcută de către greci cu peste 500 de ani Î.8 g. 17. Cum se numeşte şi ce conţine acest minereu ? 4. 16.4.2.3.

o jumătate va fi polul nord iar cealaltă jumătate va fi polul sud ? 4. Cum explicăm faptul că doi magneţi interacţionează între ei de la distanţă ? 48 . Dacă secţionăm transversal magnetul astfel încât să obţinem două jumătăţi ( părţi egale).12. Cum se clasifică magneţii după formă ? 4.13. Spunem că cele două corpuri interacţionează. care îşi păstrează fiecare cei doi poli (nord şi sud).11. Cum se numesc cele două zone distincte ale magnetului în care atracţia se manifestă mai puternic ? 4. Cum interacţionează doi magneţi ? 4.7.4.8. Fie un magnet sub formă de bară. Cum explicăm faptul că un magnet sub formă de bară (ex. Cum se clasifică magneţii după intervalul de timp cât îşi păstrează proprietăţile magnetice (de a atrage unele corpuri) ? 4.10.9.6. acul magnetic) se orientează pe direcţia geografică N-S a Pământului (aproximativ) ? 4. Pentru un magnet ce este polul nord şi ce este polul sud ? 4. Când un corp acţionează asupra altui corp cu o forţă numită acţiune şi celălalt corp acţionează asupra primului corp cu o forţă egală şi de sens contrar numită reacţiune. Dacă secţionăm (tăiem) longitudinal magnetul obţinem doi magneţi mai subţiri.

18.15. aluminiu. se resping. De fiecare pol al magnetului se lipeşte cu un capăt câte un cui suficient de lung. De ce? 4. Ce este câmpul magnetic? 4. Ce pol va atrage capătul liber al unui cui din fier care este lipit cu celălalt capăt de polul nord al unui magnet? 4. Un magnet sub formă de bară se ţine în poziţie orizontală. a două cuie lipite cu celelalte capete de unul din polii unui magnet. etc..14. De ce? 4. Cele două cuie vor sta verticale sau capetele libere ale cuielor se vor respinge? 4. Dintre două cuie identice.17. Capetele libere.20.19.16. Carcasa busolei nu se confecţionează din substanţe feromagnetice.4. unul este magnetizat? Cum putem afla care este cuiul magnetizat? 4. ci se confecţionează din ebonită. mase plastice. Cum se poate pune în evidenţă spectrul câmpului magnetic? 49 .

Ce este un circuit electric simplu? 4.22. Enumeraţi câţiva consumatori electrici de uz casnic? 4. Curentul electric 4.Circuitul electric. Ce este un circuit electric închis? Dar un circuit electric deschis? 4.25.26.27.23.24. Ce este un circuit electric? 4. Ce este un generator electric? Daţi exemple. Ce se înţelege prin întrerupător (comutator0 deschis? Dar prin întrerupător închis? 50 .21. Care sunt elementele unui circuit electric? 4. 4.

Putem realiza un circuit electric închis (parcurs de curent electric) fără să folosim un generator? 4.31.30.34.29.34 este reprezentată schema unui circuit electric.33. Să se precizeze cum funcţionează becurile (aprins/stins) pentru: a)k deschis b)k închis B2 B1 fig. Fie un circuit simplu format din generator (baterie). Cum este circuitul dacă becul nu luminează? Dar dacă becul este aprins? 4.28.4.32. Din punct de vedere electric. Generatorul electric este caracterizat de mărimea fizică numită tensiune electrică (măsurată în volţi) şi are două borne: una pozitivă şi una negativă. Putem să realizăm un circuit electric închis (parcurs de curent electric) fără să folosim un consumator? 4. Când funcţionează un generator în scurt circuit? 4. întrerupător şi un bec.4.34 k + 51 . În figura 4. prin ce se deosebesc substanţele conductoare de substanţele izolatoare? 4. Care este sensul convenţional al curentului electric prin circuit (prin consumator)? 4. conductoare (fire de legătură).

În ce constă efectul termic al curentului electric? 4. becurile B1. Cum depinde efectul termic şi efectul magnetic de sensul curentului electric? Ce este un electromagnet şi ce este miezul electromagnetului? 4.41.36.E 4.35. Care sunt efectele curentului electric? 4.35 + - Efecte ale curentului electric 4. Ce se întâmplă dacă unul din becuri se arde? B2 B1 B3 fig.4.35.43. Pe ce se bazează aplicaţiile practice ale curentului electric? 4.39. Ce sunt efectele curentului electric? 4.40. 4.37.38. În ce constă efectul magnetic al curentului electric? 4. În circuitul din figura 4. B2 şi B3 sunt aprinse. Pe ce efect al curentului electric se bazează funcţionarea soneriei? Dar funcţionarea aspiratorului? 52 .42.

se încălzeşte conţinutul unei farfurii? 4.48.4.46.50. Când este mai pronunţat efectul termic al curentului electric? Când acelaşi curent electric trece printr-un conductor mai subţire sau când trece printr-un conductor mai gros? 4. dacă se află în preajma unui conductor parcurs de curent electric? 4.44.47. De ce. Curentul electric circulă numai prin conductori metalici sau şi prin lichide şi gaze? 4. farfuria nu se încălzeşte? 53 . în cuptorul cu microunde. Este afectată indicaţia unei busole. Pe ce efect al curentului electric se bazează funcţionarea becului şi a fierului de călcat? Dar maşina de spălat rufe? 4. De ce.49. în cuptorul cu microunde.45. Când este mai pronunţat efectul magnetic al curentului electric? Când acelaşi curent electric trece printr-un conductor mai subţire sau când trece printr-un conductor mai gros? 4.

În natură. Ce este tensiunea electromotoare (E) a unei surse (a unui generator electric). totdeauna efectul este datorat unei cauze (cauza precede efectul).52.51. Dintre curentul electric şi tensiunea electromotoare care este cauză şi care este efect? 4.53. Cum depinde tensiunea electromotoare a unui generator electric de structura circuitului exterior pe care îl alimentează? 4.55.56. Cum luminează un bec subtensionat? Dar un bec supratensionat? 54 . Ce este tensiunea electrică (U) între două puncte ale unui circuit (la bornele unui consumator)? 4. Când este subtensionat un consumator? Dar supratensionat? 4. în ce se măsoară şi cu ce aparat? 4.54.Tensiunea electrică 4. Ce este tensiunea nominală? 4.57. Efectul este proporţional cu cauza.

Precizaţi în care din montajele prezentate în figura 4.61 c) 4. 4.61? 4.62.63.63 aparatele de măsură nu sunt legate corespunzător.12 A.59. Care este mărimea fizică ce caracterizează curentul electric. Cum sunt grupate sursele (generatoarele electrice) în circuitele din figura 4. 55 .4. Să se exprime în volţi tensiunea de 1500 mV şi în miliamperi intensitatea de 0.61.58. în ce se măsoară şi cu ce aparat? 4.60. Luminozitatea becului este rezultatul efectului termic ce are drept cauză curentul electric (care este efect al tensiunii electrice). Ce este intensitatea nominală? 4.61? a) b) fig.4. Cum sunt grupate becurile în circuitele din figura 4. Un bec luminează mai slab sau mai tare în funcţie de tensiunea electrică.

4.64? k k V V a) 4.V V V A a) A b) c) fig.65. ce măsoară ampermetrul pentru: a) k deschis b) k închis B1 I1 I2 B2 k I 56 I3 B3 . V b) c) În circuitul din figura 4. Ce măsoară voltmetrul în fiecare din montajele reprezentate în figura 4.64.65.63 4.

66 se dă: I = 6A.4. U1=4V. Să se precizeze care ampermetru şi care voltmetru indică o intensitate.5A. În montajul din figura 4.4.66.67. Să se calculeze I3. B1 B2 B3 V2 V1 V3 V fig.A fig. Să se calculeze tensiunea indicată de voltmetrul legat la bornele becului B2.68 sunt legate cinci becuri identice. În montajul din figura 4. Pentru circuitul din figura 4. U3=5V.4. A2 A1 57 .65 fig.66 4. I2 = 1. 4. voltmetrele indică: U = 12V.67 4. respectiv o tensiune mai mare. I1 = 2A.68.67.

B2.73.4. B3. ca în figura 4. 1kA + 1A + 1mA = ?mA 4. Să se efectueze următoarele operaţii: a. B1. 1kA + 1A + 1mA = ?A b.73.72.V2 V1 fig. Trei becuri identice. Care bec luminează mai puternic şi de ce? B2 B1 58 . Să se efectueze următoarele operaţii: a) 1mV + 1V + 1kV = ?kV b) 1mV + 1V + 1kV = ?V 4. Să se efectueze următoarele operaţii: a) 1kA + 1V + 1mA = ? b) 1mV + 1A + 1kV = ? 4.70.71. Care bec luminează mai puternic dacă becului B2 i se aplică o tensiune U2 > U1 ? Prin care bec intensitatea curentului este mai mare? 4.68 4. Fie două becuri identice B1 şi B2.69. se leagă la bornele unui generator de tensiune electrică.

Aparatele conectate astfel sunt grupate în paralel sau în serie? 4.77 Două becuri care au fiecare tensiunea nominală de 1.4.75 In locuinţă avem mai multe prize la care conectăm diferite aparate electrice de uz casnic.5 V şi luminează normal.6 V sunt legate în serie la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare de 4.5 V sunt legate în paralel la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare de 1.73 4. Cât este pierderea de tensiune în interiorul bateriei (căderea de tensiune pe rezistenţa interioară a bateriei)? 59 .76 Două becuri care au fiecare tensiunea nominală de 1. Luminează normal cele două becuri? 4.5 V.74 Pentru a conecta în acelaşi timp mai multe aparate la reţeaua electrică se foloseşte un prelungitor cu mai multe prize. Aparatele astfel conectate sunt grupate în serie sau în paralel? 4.B3 E fig.5 V sunt legate în serie la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare de 1.78 Două becuri care au fiecare tensiunea nominală de 1. Luminează normal cele două becuri? 4.5 V.

80 Circuitul electric din figura 4. 0. B2 (5V. 0.81 O baterie ideală (se neglijează pierderea de tensiune în interior – rezistenţă internă neglijabilă) are tensiunea electromotoare de 12V şi alimentează un circuit format din cinci becuri: B1 (5V.5V. 0.4. B5 (12V.79 Două becuri care au fiecare tensiunea nominală de 3 V sunt legate în paralel la bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare de 4.5V.2A).2A). 60 . 0. Ce valoare are tensiunea electromotoare a bateriei şi cât este intensitatea curentului prin baterie? 4. 0.2A).1A).2A) şi două becuri B (3V. 0.80 Becurile funcţionează normal iar pierderea de tensiune în interiorul bateriei (căderea de tensiune pe rezistenţa interioară) este de 3V. B4 (7V. B B B2 B1 fig.4. un bec B2 (2.2A). B3 (7V. Cât este pierderea de tensiune în interiorul bateriei (căderea de tensiune pe rezistenţa interioară a bateriei) ? 4. Să se deseneze schema electrică a circuitului şi să se calculeze intensitatea curentului prin baterie. 0. 0.5 V şi luminează normal.2A).80 conţine un bec B1 (3. Becurile funcţionează normal.3A).

b) să se aprindă numai becurile B1 şi B3.82 4.82 Se dă circuitul electric din figura 4. care becuri se aprind dacă: a) k1 şi k2 închise b) k1 închis şi k2 deschis c) k1 deschis şi k2 închis d) k1 şi k2 deschise B3 k1 B4 B2 B1 fig. Să se precizeze poziţia comutatoarelor k1 şi k2 pentru ca: a) să se aprindă toate becurile.83 In circuitul electric din figura 4.82.83 61 k2 . B2 k1 B1 B3 k2 fig. c) să se aprindă numai becul B3.4.4.83.4.

2A).1A) şi B6 (11V. B3 (4V. 0. B5 (8V.85 şi alimentate la tensiunea electrică de 24V. 4.1A). 0. 0.4A) şi B4 (8V. B2 (11V.84. 0. B2 B1 B4 B3 fig.4. 0. B4 (4V.1A) sunt conectate ca în figura 4.85 Să se precizeze pe montajul electric fiecare din becurile B1 – B6 astfel încât toate să funcţioneze normal.1A).85 Şase becuri electrice: B1 (5V. 0.84 Cunoscând valorile nominale: B1 (12V.4. 0.1A). U fig 4.1A) să se precizeze valorile nominale pentru B2 şi B3 dacă toate becurile funcţionează normal. 0. 62 .84 La bornele unei baterii ideale (rezistenţa internă este neglijabilă) cu tensiunea electromotoare de 24V se leagă patru becuri ca în figura 4.

efectul magnetic. Care sunt cele mai simple norme de protecţie împotriva electrocutării? 63 .89 Când tensiunea electrică este mai mare decât 24V şi corpul uman face parte dintr-un circuit închis există riscul de electrocutare. Pentru ce valori ale intensităţii curentului electric se produc: a) înţepături uşoare b) contracţii ale muşchilor mâinii c) contracţii ale muşchilor toracici d) modificarea ritmului cardiac 4.88 Efectele curentului electric asupra organismului uman sunt diferite în funcţie de intensitatea curentului.Pericole legate de utilizarea instalaţiilor electrice 4.86 Efectele curentului electric sunt: efectul termic. efectul chimic şi efectul biologic. Ce este efectul biologic al curentului electric? 4.87 Ce se înţelege prin electrocutare? 4.

94 Corpul omenesc este conductor sau izolator? 4.91 Regulamentele pentru construirea locuinţelor interzic instalarea prizelor în baie.4.92 De ce electricienii poartă cisme şi mănuşi din cauciuc şi folosesc instrumente cu mânerul din materiale izolatoare? 4. se ţine cu o mână de capacul izolator al prizei iar cu cealaltă se trage de învelişul izolator al ştecărului şi nu de firul conductor. De ce? 4. există pericolul de electrocutare? 4.96 Prin scurtcircuitarea unui consumator al unui circuit închis.95 Dacă atingem simultan două puncte diferite ale unui circuit electric (parcurs de curent) cu două părţi diferite ale corpului nostru.98 Siguranţele fuzibile au înscrisă pe ele o anumită intensitate. intensitatea curentului creşte. De ce? 4. Ce reprezintă această valoare? 64 . De ce este periculos un scurtcircuit într-o instalaţie electrică? 4.93 Ce rol au prizele cu pământare? 4.97 Cum se previne scurtcircuitul şi cum se preîntâmpină efectele distrugătoare? 4.90 La scoaterea din priză a unui ştecăr. beci şi subsol.

3.100 Incendiul produs într-o instalaţie electrică (ca urmare a unui scurtcircuit) nu se stinge cu apă.99 Când se arde o siguranţă fuzibilă în tabloul electric sau la un aparat electric (radiou.1.6. Ce sunt sursele de lumină? 5. Ce sunt corpurile luminate? 5. televizor.2. Care este criteriul după care se clasifică sursele de lumină şi cum se clasifică? 5. Luna este o sursă de lumină? 5.4.) aceasta poate fi ”reparată” folosind un fir metalic foarte subţire (”liţă”)? 4. Cum explicăm faptul că vedem o sursă de lumină? 5.5. Ce sunt sursele artificiale de lumină? Dar sursele naturale de lumină? 65 . Corpurile luminate împrăştie în jurul lor toată lumina primită de la sursele de lumină? 5.7. De ce? 5.Fenomene optice Surse de lumină 5. etc.4.

Soarele. Ce este o sursă punctiformă de lumină? 5.14. Pământul (pentru cosmonauţi). tubul fluorescent. planetele. Când.9. farurile unei maşini. dacă becul este aprins. Luceafărul este o sursă naturală de lumină? 5. fulgerul. laserul. stelele. sateliţii. fereastra unei camere privită de afară noaptea. Există surse punctiforme de lumină? 5. 5. becul electric. planetele.12. stelele.10. Luceafărul. sateliţii.8. 5. licuricii. Luna.13. corpurile luminate pot fi considerate surse de lumină? 66 . flacăra. licuricii. lumânarea. Fie succesiunea de corpuri: Luna.11. becul.5. Să se enumere mai multe moduri de obţinere artificială a luminii şi să se exemplifice. Să se identifice sursele naturale şi sursele artificiale de lumină din următoarea înşiruire: Soarele. Care sunt surse de lumină şi care sunt corpuri luminate? 5.

15.18 Ce sunt corpurile (mediile) transparente? 5.16 Lumina se propagă prin vid (spaţiu lipsit de substanţă).Propagarea luminii 5. Este valabilă afirmaţia şi pentru mediile (corpurile) transparente? 67 . corpuri translucide şi corpuri opace. Ce este fenomenul de propagare a luminii? 5. 5.20 Ce sunt corpurile (mediile) opace? 5.22 Vidul este transparent pentru orice distanţă.17 Cum se clasifică corpurile din punctul de vedere al trecerii (propagării) luminii prin ele? 5. mediile)? 5.19 Ce sunt corpurile (mediile) translucide? 5.21 Daţi exemple de corpuri tarnsparente. Se propagă lumina prin toate substanţele (corpurile.

Distanţa dintre Pământ şi Soare este de 150 68 . cu o oarecare întindere spaţială). În spatele corpului se formează umbră şi penumbră. în spatele unui corp opac luminat se formează umbră şi penumbră. În spatele corpului se formează umbră şi penumbră. Ce este eclipsa de Lună? 5.23 Cum se explică faptul că un observator vede un corp luminat? De ce observatorul nu vede corpul luminat aflat ”după colţ”? 5. Ce este umbra? Dar penumbra? 5. numai umbră sau numai penumbră? 5.30 Cauza producerii eclipselor este fenomenul de formare a umbrei şi penumbrei.26 Ca o consecinţă a propagării rectilinii a luminii.25 Cum se clasifică fasciculele de lumină şi cum se defineşte fiecare tip de fascicul? 5. Ce este eclipsa de Soare (totală şi parţială)? 5.28 Un corp opac este luminat de o sursă reală de lumină (nepunctiformă.29 Fenomenul de formare a umbrei şi penumbrei este cauza producerii eclipselor.31 Lumina se propagă în vid (aproximativ şi în aer) cu viteza de 300.000 km/s. Cum se defineşte raza de lumină şi cum se defineşte fasciculul de lumină? 5. numai umbră sau numai penumbră? 5.24 Raza de lumina poate fi considerata ca fiind un fascicul de lumină foarte îngust.5.27 Un corp opac este luminat de o sursă punctiformă de lumină.

34 5.32 De la cea mai apropiată stea din afara Sistemului nostru Solar. Să se calculeze în cât timp ajunge lumina de la Lună la Pământ. Câţi kilometri reprezintă distanţa de 1 an-lumină? 69 . lumina vine în 4. La ce distanţă se află aceasta? (Se va considera 1an = 365.3 ani.35 Distanţa parcursă de lumină într-un an se numeşte an-lumină.milioane kilometri. În cât timp vine lumina de la Soare la Pământ? 5.25 zile) 5.33 Distanţa dintre Pământ şi Lună este de 60 ori mai mare decât raza Pământului. Distanţa de la Pământ la Soare este 150 milioane kilometri iar distanţa de la planeta Marte la Soare este 225 milioane kilometri. (R = 6370km). Cât timp durează propagarea luminii (sau a unui semnal radio) de la Marte la Pământ dacă distanţa dintre acestea este cea maximă? Dar dacă distanţa dintre cele două planete este minimă? 5.

38 Ce este fasciculul incident? 5.40 Ce este raza incidentă? 5.42 Cum se numeşte punctul în care raza de lumină incidentă întâlneşte suprafaţa de separare dintre două medii şi ce este normala? 5. 70 .41 Ce este raza reflectată? 5.37 Ce este reflexia luminii? 5.45 Să se enunţe legea a doua a reflexiei luminii.44 Să se enunţe prima lege a reflexiei luminii.36 Reflexia luminii este un fenomen fizic sau o mărime fizică? 5.39 Ce este fasciculul reflectat? 5.Reflexia luminii 5. 5.43 Ce este unghiul de incidenţă? Dar unghiul de reflexie? 5.

46 Un fascicul paralel de lumină se reflectă pe suprafaţa de separare dintre două medii. Fasciculul reflectat este totdeauna paralel? 5.49 Un fascicul de lumină se poate reflecta de mai multe ori? 5.50 Se reflectă lumina la trecerea din sticlă în aer (pe suprafaţa de separare dintre sticlă şi aer)? 71 .48 De ce ne ”bronzăm” mai bine într-o barcă ce pluteşte pe valurile mării decât pe plajă? 5.47 Ce este reflexia difuză? 5.5.

51 Ce este o oglindă şi cum se obţine? 5. Ce valoare are unghiul de incidenţă? Plasează două oglinzi plane astfel încât o rază de lumină să urmeze parcursul din figura 5.56 72 .56 O rază de lumină cade pe suprafaţa unei oglinzi plane astfel încât raza reflectată este perpendiculară pe raza incidentă.52 Cum se clasifică oglinzile? 5.Oglinzi plane 5.5. fig.56.54 În oglinzi se obţin imagini ale obiectelor.53 Cum se clasifică oglinzile sferice? 5. Care sunt caracteristicile imaginii unui obiect real aflat în faţa unei oglinzi plane? 5.55 Într-o oglindă plană se poate obţine o imagine reală (care să poată fi proiectată pe un ecran)? 5.

57 Un observator se află în faţa unei oglinzi plane la distanţa de 1m de aceasta. 5.8 m iar ochii sunt la 0.59 Un elev se află iniţial lângă un perete pe care se află o oglindă plană. La ce înălţime de podea trebuie aşezată latura inferioară a oglinzii şi ce înălţime minimă trebuie să aibă oglinda pentru ca observatorul să se vadă în întregime în oglindă? 73 .5.1 m de vârful capului. aşezată pe un perete vertical. Înălţimea observatorului este de 1. b) cu ce viteză se apropie observatorul de imaginea sa în oglindă.60 Un observator se priveşte într-o oglindă plană dreptunghiulară. c) în ce condiţii ajunge observatorul la oglindă înaintea imaginii. Se cere: a)după cât timp distanţa dintre observator şi imaginea sa în oglindă devine 40 m. Să se calculeze distanţa dintre elev şi oglindă şi distanţa dintre elev şi imaginea sa în oglindă după 20 s de mişcare. Elevul se depărtează de perete cu viteza de 4 m/s pe o direcţie care face un unghi de 600 cu normala la perete.58 Un observator se află iniţial la distanţa de 40 m de o oglindă plană verticală şi aleargă spre oglindă cu viteza de 4 m/s. 5. Cu cât creşte distanţa dintre observator şi imaginea sa în oglindă dacă observatorul se depărtează de oglindă cu 50 cm? 5.

CLASA A VII-A 6. Lucrul mecanic şi energia mecanică 74 . Forţa-mărime vectorială 8.PARTEA A II-A. Lumină şi sunet 7. Echilibrul mecanic 9.

10.3 O rază de lumină se propagă perpendicular spre suprafaţa de separare dintre două medii optic transparente. sub un unghi de 300 faţă de normala la suprafaţa de separare în punctul de incidenţă.2 O rază de lumină se propagă spre suprafaţa de separare dintre două medii (transparente din punct de vedere optic). La întâlnirea suprafeţei de separare dintre cele două medii raza de lumină suferă: a)numai reflexie b)numai refracţie c)reflexie şi refracţie 6. 6. Pe ce direcţie şi în ce sens se propagă raza refractată? Dar raza reflectată? Cum depind răspunsurile de natura celor două medii? 75 .1 O rază de lumină se propagă perpendicular spre suprafaţa de separare dintre două medii (transparente din punct de vedere optic). Lumină şi sunet Refracţia luminii 6. Fenomene termice 6. În punctul de incidenţă raza de lumină suferă: a)numai reflexie b)numai refracţie c)reflexie şi refracţie Unghiul limită este 520.

Unghiul de incidenţă este de 300. 6. Să se calculeze indicele absolut de refracţie al vidului.5 Indicele de refracţie al unui mediu optic transparent (n) se defineşte ca fiind raportul dintre viteza cu care se propagă lumina în vid şi viteza cu care se propagă în acel mediu (se numeşte indicele absolut de refracţie al acelui mediu). mai mic decât unghiul limită. Pe ce direcţie şi în ce sens se propagă raza refractată? Dar raza reflectată? Cum depind răspunsurile de natura celor două medii? 6. Să se calculeze 3 viteza cu care se propagă lumina prin apă.7 Indicele absolut de refracţie al apei este n = 4 . Să se calculeze indicele absolut de refracţie al sticlei. 6. 6.6.8 Lumina se propagă prin aer cu o viteză aproximativ egală cu cea cu care se propagă prin vid.6 Lumina se propagă prin sticlă cu viteza 200000 km/s. Cât se aproximează ca fiind indicele absolut de refracţie al aerului? 6.9 Indicele relativ de refracţie se defineşte ca fiind raportul indicilor absoluţi de refracţie ai celor două medii (n21 = n2/n1 = n). Ce relaţie este între indicele relativ de refracţie al mediului al doilea faţă de primul mediu şi vitezele cu care se propagă lumina în cele două medii? 76 .4 O rază de lumină se propagă spre suprafaţa de separare dintre două medii optic transparente.

Să se calculeze indicele relativ de refracţie al sticlei faţă de apă şi indicele relativ de refracţie al apei faţă de sticlă. Să se calculeze unghiul de refracţie dacă 1 2 unghiul de incidenţă este i=600. Să se calculeze unghiul de incidenţă dacă unghiul de refracţie este 600. egală cu indicele relativ de refracţie al mediului al doilea faţă de primul: sin i n2 = = n21 ”. 2 2 O rază de lumină trece dintr-un mediu cu indicele de refracţie n= 3 în aer. 6. sin600= ). sin r n1 La trecerea razei de lumină din aer în sticlă.6.11 Lumina se propagă prin apă cu viteza de 225000 km/s şi prin sticlă cu viteza de 200000 km/s. (sin 300= .14 2 3 . ce caracterizează cele două medii parcurse de raza de lumină. 77 . aceasta se apropie sau se îndepărtează de normală? Dar la trecerea razei din sticlă în aer? 6. sin 450= 6.12 Legea a II-a a refracţiei ne spune că: ”raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă şi sinusul unghiului de refracţie este o constantă.13 O rază de lumină trece din aer într-un mediu al cărui indice de refracţie este: n= 3 . 6.10 Să se deducă relaţia dintre indicele absolut de refracţie al unui mediu şi indicele relativ de refracţie al acelui mediu faţă de aer.

18 Pe fundul unui vas cu apă se află o oglindă plană. se reflectă pe oglinda plană şi se refractă la trecerea din apă în aer astfel că la ieşirea în aer face un unghi de 150 cu normala.sin 45o = 2 3 . Pe suprafaţa apei din vas cade o rază de lumină care se refractă la trecerea din aer în apă. Să se calculeze indicele relativ de refracţie al mediului al doilea faţă de primul. Sub ce unghi (numit unghi de emergenţă) iese raza de lumină din lamă? 6.15 O rază de lumină cade pe o lamă de sticlă cu feţele plan-paralele sub unghi de incidenţă i ≠ 0o .16 O rază de lumină trece din aer într-un mediu cu indicele de refracţie n = 2 sub un unghi de incidenţă i=450. 2 2 6. O rază de lumină cade pe suprafaţa de separare dintre două 6. Să se calculeze unghiul dintre raza refractată şi raza reflectată.1 2 ( sin 30o = . Unghiul dintre raza refractată şi raza reflectată este =1050. 6. iar unghiul de refracţie este r=300. 6.19 medii optic transparente cu indicii de refracţie n1 = 3 şi n2.17 O rază de lumină trece dintr-un mediu în alt mediu (optic transparente) sub un unghi de incidenţă i=300. 2 Raza refractată este perpendiculară pe raza reflectată. Să se calculeze unghiul de incidenţă sub care raza de lumină a intrat în apă. 78 . Să se calculeze indicele de refracţie al mediului al doilea.sin 60o = ).

6. o rază de Α lumină cade pe faţa AB sub unghiul de incidenţă i. Să se găsească relaţia dintre indicele de refracţie al prismei şi unghiul de incidenţă dacă raza refractată face un unghi de 450 cu faţa BC. 79 .21 Când se poate produce reflexie totală: când raza de lumină trece din aer în sticlă. Raza reflectată face un unghi =300 cu raza refractată.23 O rază de lumină cade pe suprafaţa de separare dintre două medii optic transparente sub un unghi de incidenţă de 450 iar raza reflectată face un unghi de 450 cu raza refractată. când raza de lumină trece din sticlă în aer sau în ambele cazuri? 6.22 O rază de lumină cade pe suprafaţa de separare a două medii optic transparente sub un unghi de incidenţă de 300 iar raza reflectată face un unghi de 600 cu raza refractată.20 O prismă are pentru o secţiune dreaptă ABC. 6. unghiurile ˆ = 90o şiBˆ = 75o .6. Să se calculeze indicele absolut de refracţie (n1) al lichidului. Reflexia totală 6. Să se calculeze unghiul limită (unghiul minim de incidenţăpentru care raza de lumină nu mai trece în mediul al doilea). venind din lichid sub unghiul de incidenţă i=600. În planul acestei secţiuni drepte.24 O rază de lumină cade pe suprafaţa de separare dintre un lichid şi aer. Să se calculeze indicele relativ de refracţie al mediului al doilea faţă de primul (n21).

30 De ce Soarele se vede răsărind înainte de a fi la linia orizontului? Unde se află Soarele când îl vedem că apune? (în 80 .27 Indicele de refracţie al aerului se aproximează ca având valoarea 1. Ştiind că naer=1. Cum se explică fenomenul numit ”mirajul optic”? 6. numite fibre optice. Se produce reflexia totală şi lumina nu poate ieşi în aer. densitate.5 ) 6. În realitate naer>1 (dar apropiat de 1) şi variază în funcţie de compoziţie. Fenomenul se repetă şi. indiferent de forma acestuia.25 Fie un jet subţire de apă (la o fântână arteziană) iluminat la partea inferioară.28 Unghiul limită al sticlei faţă de aer este 420. ci într-un tub subţire dintr-un bloc masiv din sticlă? ( naer = 1. lumina urmează jetul. astfel.5 şi napă=1. O rază de lumină cade perpendicular pe faţa AB a unei prisme din sticlă aflată în aer. în lungul acestuia.33.29 Unghiul limită al sticlei faţă de aer este 420 iar unghiul limită al apei faţă de aer este 490. temperatură. Lumina pătrunde în jetul de apă sub un unghi de incidenţă mai mare decât unghiul limită. n apă = 1. Să se calculeze dacă raza de lumină se va refracta sau se va reflecta total dacă ajunge pe faţa AC. În ce constă acest fenomen? 6.6. 6. nsticlă=1. Se constată acelaşi fenomen dacă jetul de apa nu este în aer.26 Lumina poate fi ”prinsă în capcană” în fire subţiri de sticlă. Pentru prismă se cunosc: unghiul B =600 şi unghiul C=900. respectiv pe faţa BC a prismei. umiditate.33 să se calculeze sin 420 = ? şi sin 490 = ? 6. nsticlă = 1.

6.35 Să se calculeze.32 Să se calculeze convergenţa unei lentile convergente a cărei distanţă focală este 25 cm.31 Ce este o lentilă şi care sunt elementele şi mărimile caracteristice acesteia? 6. în centimetri.36 În urma refracţiei prin lentilă. distanţa focală a unei lentile divergente de 4 dioptrii. 6. Să se calculeze distanţa focală a lentilei. 6. Să se calculeze distanţa focală a lentilei. razele unui fascicul paralel cu axa optică principală se constituie într-un fascicul divergent. razele unui fascicul paralel cu axa optică principală converg într-un punct de pe axă aflat la 6 cm de lentilă.37 În urma refracţiei printr-o lentilă.38 În ce condiţii imaginea unui obiect (real) printr-o lentilă convergentă este virtuală? 81 . la 15 cm de lentilă. Prelungirile acestor raze se intersectează. distanţa focală a unei lentile convergente cu convergenţa de 2 dioptrii. în centimetri. 6. pe seama reflexiei totale? 6. 6. într-un punct situat pe axa optică principală. aceste fenomene. Pot fi puse. 6.34 Să se calculeze.condiţii de ”cer senin”).33 Să se calculeze convergenţa unei lentile divergente a cărei distanţă focală este 50 cm.

trebuie aşezat un obiect pentru a obţine o imagine reală de 4 ori mai mică decât obiectul şi la ce distanţă de lentilă se formează? 6. 6.39 În ce condiţii obţinem o imagine reală printr-o lentilă divergentă? 6. 6. a cărei distanţă focală este 20 cm.40 O lentilă convergentă are convergenţa de 5 dioptrii. trebuie aşezat un obiect pentru a obţine o imagine 82 .45 La ce distanţă de o lentilă convergentă.44 La ce distanţă de o lentilă convergentă. La ce distanţă de lentilă se află obiectul a cărui imagine virtuală se află la 40 cm de lentilă? 6. a cărei distanţă focală este 20 cm.43 Să se calculeze distanţa dintre un obiect şi imaginea sa reală într-o lentilă convergentă. trebuie aşezat un obiect pentru a obţine o imagine reală de 4 ori mai mare decât obiectul şi la ce distanţă de lentilă se formează? 6. La ce distanţă de lentilă se află obiectul a cărui imagine reală se află la 40 cm de lentilă? 6. Să se calculeze convergenţa lentilei.42 Un obiect luminos se află la 40 cm de o lentilă divergentă iar imaginea sa virtuală se formează la 20 cm de lentilă. a cărei distanţă focală este 20 cm. formată la dublul distanţei focale faţă de lentilă.46 La ce distanţă de o lentilă convergentă.6.41 O lentilă convergentă are convergenţa de 5 dioptrii.

a cărei distanţă focală este 30 cm. Să se afle distanţa dintre lentile. Dacă obiectul se îndepărtează de lentilă cu 5 cm. înălţimea imaginii devine 10 cm. 6. Să se calculeze distanţa focală a lentilei şi convergenţa acesteia. distanţate la 45 cm una de cealaltă. pentru un obiect înalt de 5 cm.49 Două lentile convergente identice (cu distanţa focală de 15 cm fiecare) sunt aşezate coaxial ( aceeaşi axă optică principală).48 O lentilă convergentă dă o imagine reală. trebuie aşezat un obiect pentru a obţine o imagine de 4 ori mai mică decât obiectul şi la ce distanţă de obiect se formează imaginea? 6. după refracţia luminii prin cele două lentile.50 Două lentile convergente cu convergenţele C1=4 dioptrii şi C2=5 dioptrii se aşează coaxial. Un obiect înalt de 10 cm se aşează în faţa primei lentile. 83 . înaltă de 20 cm.virtuală de 4 ori mai mare decât obiectul şi la ce distanţă de lentilă se formează? 6. 6.47 La ce distanţă de o lentilă divergentă. Distanţa dintre imaginea reală a primei lentile în lentila a doua şi imaginea reală a celei de-a doua lentile în prima lentilă este dublul distanţei dintre cele două lentile. Să se afle înălţimea imaginii finale.

distanţa focală a sistemului optic obţinut creşte sau scade? 6.55 Dacă la o lentilă convergentă se alipeşte o lentilă divergentă.53 Prin alipirea a două lentile convergente se obţine un sistem optic convergent ce se comportă ca o lentilă a cărei distanţă focală este mai mică sau mai mare decât o avea fiecare dintre cele două lentile? 6. 6. 6.54 Dacă la o lentilă convergentă se alipeşte o lentilă tot convergentă. distanţa focală a sistemului optic obţinut creşte sau scade? 6. Lupa 6. Ochelarii.51 Să se calculeze convergenţa unui sistem optic format din două lentile convergente acolate (alipite) cu distanţele focale de 20 cm şi respectiv 25 cm.56 Ce elemente asemănătoare identificăm la un ochi şi un aparat fotografic clasic? 84 .Ochiul.52 Să se calculeze convergenţa unui sistem optic format din două lentile acolate (alipite) una fiind convergentă cu distanţa focală de 20 cm iar cealaltă fiind divergentă cu distanţa focală de 25 cm.

63 Un hipermetrop nu vede clar obiectele mai apropiate de 120 cm faţă de ochi.58 De ce se folosesc lentile convergente pentru a corecta hipermetropia? 6. Ce fel de ochelari trebuie să poarte şi ce convergenţă trebuie să aibă lentilele pentru a putea citi la 30 cm de ochi? 6.62 Un miop nu vede clar obiectele mai îndepărtate de 50 cm faţă de ochi. Ce fel de ochelari trebuie să poarte şi ce convergenţă trebuie să aibă lentilele pentru a vedea şi obiecte îndepărtate? 6.60 Pentru un ochi normal. distanţa optimă la care se citeşte o carte este de aproximativ 25 cm. Care ochelari au lentilele cu distanţa focală mai mică (convergenţa mai mare)? 6.6. Dacă simţim nevoia să apropiem cartea mai mult avem miopie sau hipermetropie? Dar dacă simţim nevoia să îndepărtăm cartea? 6.61 Prezbitismul se corectează cu lentile convergente.57 De ce se folosesc lentile divergente pentru a corecta miopia? 6.64 Ce este lupa şi pentru ce se foloseşte? 85 .59 Un ochi normal vede clar obiecte aflate la distanţe diferite datorită capacităţii de acomodare a cristalinului (cristalinul îşi modifică curbura şi implicit distanţa focală astfel încât imaginea obiectului se formează pe retină). Ce este prezbitismul? 6. O persoană cu acest defect de vedere trebuie să folosească două perechi de ochelari (pentru ”distanţă” şi pentru ”citit”).

fenomenul de dispersie a luminii cu fenomenul de refracţie? Să se justifice răspunsul. În ce raport sunt vitezele de propagare ale celor două radiaţii prin prismă? Să se generalizeze pentru tot spectrul ROGVAIV. lumina roşie este deviată cel mai puţin iar lumina violetă este deviată cel mai mult. pentru un ochi normal? Dispersia luminii 6. situată în aer.70 Ce este curcubeul şi în ce poziţie trebuie să stea observatorul faţă de Soare pentru a observa acest fenomen? 86 . la incidenţă. 6. cu baza prismei) prin prismă.67 Se poate confunda.65 De câte ori măreşte o lupă cu convergenţa de 20 dioptrii. 6. 6.66 Să se definească prisma optică şi să se deseneze mersul unei raze de lumină (paralelă.68 De ce diferă unghiul de refracţie pentru fasciculele de culori diferite. în unele situaţii.6. când prisma se află în aer şi cînd prisma este scufundată într-un lichid transparent cu indicele de refracţie mai mare decât indicele de refracţie al prismei.69 La ieşirea dintr-o prismă optică. pentru acelaşi unghi de incidenţă? 6.

74 În pasta din care se obţine hârtia albă se adaugă colorant violet în cantitate corespunzătoare. De ce? 6. De ce? 6.73 Cum explicăm faptul că vedem un corp de culoare roşie când îl privim în lumină albă? Dar un corp alb sau negru? 6. geamurile unei clădiri nu se încălzesc în timp ce tâmplăria şi zidurile se încălzesc? 87 .6. Coincide focarul lentilei pentru radiaţia roşie cu focarul lentilei pentru culoarea violetă? 6.71 Trecând printr-o lentilă convergentă. este colorat.72 Conturul unei imagini obţinută pe un ecran. folosind o singură lentilă. în plină caniculă. razele unui fascicul paralel se intersectează într-un punct numit focar.75 De ce vara.

76 Care este fenomenul fizic ce stă la baza producerii sunetelor şi cum se numesc corpurile care produc sunete? 6. 6.78 O lamă de oţel vibrează.05s.79 O coardă vibrează cu frecvenţa de 10 Hz.82 Ce este sunetul (unda sonoră)? 88 . efectuând 200 de vibraţii în 10 secunde. Să se calculeze perioada vibraţiei? 6.77 Ce este vibraţia şi care sunt mărimile fizice caracteristice unei vibraţii? 6. Percepţia şi propagarea sunetelor 6.5 minute.. 6. Să se calculeze în cât timp se efectuează o vibraţie completă (perioada de vibraţie) şi numărul de vibraţii complete efectuate în unitatea de timp (frecvenţa de vibraţie). Să se calculeze numărul de vibraţii efectuate în 3 minute şi 20 secunde.81 Frecvenţa vibraţiilor unei surse sonore este de 20Hz.Surse sonore.80 Perioada vibraţiei unei surse sonore este 0. 6. Să se calculeze numărul de vibraţii efectuate în 2.

6.89 Un semnal luminos persistă pe retina ochiului 0. Cărui fenomen se datorează ecoul? 6. Dacă punem urechea pe şina de cale ferată auzim zgomotul trenului. Să se calculeze distanţa parcursă de sunet în timp de o perioadă (lungimea de undă λ).1s. Două semnale luminoase se văd distinct dacă se produc la un interval de timp mai mare de 0.87 Suntem lângă calea ferată şi nu auzim că vine trenul.83 Lumina se propagă în vid cu viteza de aproximativ 300. Ce adâncime are un lac dacă ecoul pe fundul lacului al 89 .84 Sunetul se propagă prin aer cu o viteză de 330-340 m/s. Să se calculeze distanţa minimă dintre observator şi un obstacol pentru ca observatorul să audă ecoul. 6. Două semnale sonore se aud distinct dacă se produc la un interval de timp mai mare de 0.90 Viteza cu care se propagă sunetul prin apă este de aproximativ 1500m/s.000 km/s. iar sunetul se propagă cu viteza de 5000m/s (în oţel).85 De ce vedem întâi fulgerul şi mai târziu auzim tunetul? 6.86 O sursă sonoră vibrează cu frecvenţa de 20Hz.88 Reflexia şi refracţia sunt fenomene ce caracterizează atât lumina (undele luminoase) cât şi sunetul (undele sonore). Cum explicăm? 6.04s. Ce sunt avioanele supersonice? 6.04s. Cu ce viteză se propagă sunetul în vid? 6. 6.

Două sunete pot fi percepute distinct dacă se 90 . pe suprafaţa lacului.94 Un motociclist se deplasează cu viteză constantă spre un zid. La un moment dat clacsonează şi aude sunetul reflectat după ce mai parcurge 1/9 din distanţa ce a existat între el şi zid în momentul în care a clacsonat.95 Doi elevi. pe care B îl aude de trei ori: prima oară la momentul t1. s-a produs zgomotul (explozia unei bombe aruncată în apă)? 6.1993) 6. se află în unghiul format de zidurile perpendiculare PM şi PN ca în figura 6. Un observator aude tunetul după 5s de la observarea fulgerului. La un moment dat.93 De ce un observator aflat sub apă nu aude ce i se strigă de pe mal? 6. a doua oară la momentul t2 şi a treia oară la momentul t3. Să se calculeze la ce distanţă s-a produs fulgerul. etapa pe localitate. A şi B.unui semnal sonor scurt produs la suprafaţă este auzit după 0.92 Un observator este scufundat în apă. (Olimpiadă. 6. A scoate un strigăt puternic. Să se calculeze viteza motociclistului ştiind că sunetul se propagă cu viteza de 340m/s. perpendicular pe acesta.5s? 6.02. 20.91 Propagarea luminii pe distanţe mici se face practic instantaneu.16s.95. scoate instantaneu capul din apă şi aude acelaşi zgomot după 1. iar elevul B se află la distanţa 2x de PM şi la distanţa x de PN. aude un zgomot. La ce distanţă. Elevul A se află la distanţa x de PM şi la distanţa 2x de PN.

6. 0 fig 6.succed la un interval de timp mai mare decât t0 = 0. Dacă în punctul A se produce un sunet cu o durată foarte scurtă.95 A x B 6. în poziţiile indicate de figura 6. faţă de un perete plan vertical. etapa pe localitate. 1996) M P x x x fig. 20.1s.96 N Doi observatori A şi B. viteza sunetului în aer are valoarea c = 340m/s. b) calculaţi t 2 t3 şi .96 91 A B .01. t1 t1 c) calculaţi valoarea minimă a lui x pentru ca fenomenul să fie posibil. Se va considera că AB = A0. a) denumiţi şi explicaţi fenomenul. fiecare dintre cei doi observatori va recepţiona atât sunetul direct cât şi ecoul. (Olimpiadă. Care dintre cei doi observatori va recepţiona ecoul mai târziu? Discuţie.96. se află.

etapa pe localitate.(Olimpiadă.99 Sonarul este un dispozitiv pentru măsurarea adâncimii mărilor bazat pe reflexia sunetului.01. Să se calculeze adâncimea apei sub elicopter ştiind că viteza sunetului în aer este v1 = 340m/s şi în apă v2 = 1500m/s. 5. (Olimpiadă. etapa judeţeană.2001) 6.97 Un observator priveşte de la distanţă mare spre un om care taie lemne cu toporul şi constată. Din elicopter se emite un semnal sonor care este recpţionat de sonar după 1. etapa pe localitate.03. având viteza egală cu viteza sunetului în aer (340m/s) este văzut de un observator atunci când acesta este pe aceeaşi verticală cu avionul. 10.98 Un avion aflat în zbor orizontal. etapa judeţeană. Un călător din tren 92 . iar viteza luminii în aer este foarte mare (c = 300.2000) 6. (Olimpiadă.4s de la emisie. cu surprindere. 20. La ce distanţă de observator se află avionul atunci când observatorul recepţionează zgomotul produs de motoarele avionului în poziţia în care a fost observat? (Olimpiadă. Să se determine distanţa dintre cei doi oameni.000km/s).01. observatorul înregistrează că loviturile se succed la intervale egale de timp Δt = 3s. la înălţimea de 2km. 5. că aude de fiecare dată zgomotul unei lovituri abia în momentul observării vizuale a loviturii următoare.03. Un sonar se află într-un elicopter la înălţimea h1 = 170m de suprafaţa mării. rectiliniu şi uniform. dacă.2000) 6. din constatare vizuală. Un tren trece cu viteza v = 20m/s paralel cu un zid lung care se află la o distanţă necunoscută x.2004) 6.100. ştiind că viteza sunetului în aer este V ≅ 340m/s.

6 Cum se compun doi vectori? 7. Mărimi vectoriale 7.4 Ce sunt vectorii paraleli? Dar vectorii concurenţi? 7.3 Care sunt elementele caracteristice unui vector (unei mărimi vectoriale)? 7.descarcă o armă şi după trei secunde aude ecoul. 7.Forţa – mărime vectorială Mărimi scalare. 7.7 Cum se compun trei sau mai mulţi vectori? 93 . (Şcoala politehnică.5 Ce sunt vectorii alunecători? 7. Dându-se viteza sunetului în aer c = 340m/s. Bucureşti.2 Ce sunt mărimile vectoriale? Daţi trei exemple de mărimi vectoriale. să se determine distanţa x. 1945) 7.1 Ce sunt mărimile scalare? Daţi trei exemple de mărimi scalare.

10 Doi vectori alunecători.8 Se poate folosi regula poligonului pentru a compune doi vectori? Dar regula paralelogramului pentru a compune trei sau mai mulţi vectori? 7. au modulele de trei unităţi şi respectiv patru unităţi. ale căror drepte suport sunt perpendiculare. Dar dacă cei doi vectori sunt coliniari şi de sens contrar? 7. apoi 3 km spre Vest.13 Rezultatul compunerii a trei vectori coplanari este zero. 7. cu modulul de ur uur cinci unităţi. apoi 4 km spre Sud.12 Vectorii coplanari sunt vectorii ale căror drepte suport se află în acelaşi plan. În ce condiţii rezultatul compunerii a trei vectori coplanari este zero? 7. Dacă V1 = 7 unităţi şi V2 = 4 unităţi să se uur ur uur calculeze V3 dacă V2 este orientat în sens contrar faţă de V1 . 7. Să se calculeze modulul vectorului rezultant.11 Prin compunerea a trei vectori coliniari se obţine un vector rezultant orientat în sensul primului vector. Dacă doi vectori au dreptele suport perpendiculare între ele şi modulele de 4 unităţi şi respectiv trei unităţi să se calculeze modulul celui de-al treilea vector. 7. Să se calculeze modulul vectorului deplasare. Să se calculeze modulul vectorului rezultant. 94 .14 Un automobil se deplasează 8 km spre Est.9 Doi vectori coliniari şi de acelaşi sens au modulele de trei unităţi şi respectiv patru unităţi.7.

Ce este interacţiunea? 7. unul prin alungire iar celălalt prin comprimare şi forţele elastice corespunzătoare. Forţa elastică dintr-un resort deformat este forţă deformatoare? 7.15 La un taximetru plătim proporţional cu drumul parcurs sau proporţional cu modulul vectorului deplasare? Efectul static şi dinamic al forţei ur 7. În natură există interacţiuni prin care se produc simultan efecte statice şi efecte dinamice? 7.17 Deformarea plastică sau elastică a corpurilor este efectul static al forţelor.19 sunt reprezentate două resorturi deformate.16 Forţa ( F ) este mărimea fizică ce măsoară interacţiunea dintre corpuri. Care dintre cele două resorturi este alungit? 95 .19 În figura 7.7.18 Modificarea stării de mişcare a corpurilor (modificarea direcţiei de mişcare sau a mărimii vitezei) este efectul dinamic al forţelor.

96 .a) b) fig 7.7. fig. Care este valoarea numerică a forţei care întinde resortul cu 4 cm şi care este valoarea numerică a forţei elastice care apare în resortul alungit? 7.21 Un corp cu masa de 10 kg se aşează pe două resorturi identice cu constanta elastică 1000 N/m ca în figura 7. Să se calculeze cu câţi centimetri se comprimă fiecare resort (g = 10 N/m).22 Să se calculeze constanta elastică echivalentă pentru sistemul format din două resorturi identice cu constanta elastică 1000 N/m dispuse ca în figura 7.20 Un resort are constanta elastică 50 N/m.21 7.19 7.21.21.

5 cm/s.24 Să se calculeze constanta elastică echivalentă pentru sistemul format din două resorturi cu constantele elastice 400 N/m şi respectiv 620 N/m dispuse ca în figura 7.23 Două resorturi cu constantele elastice 400 N/m şi respectiv 600 N/m sunt legate ca în figura 7.23. 7. Corpul suspendat are masa de 5 kg.23 7.7.25. după cât timp corpul cu masa 4 kg se va desprinde de pe suprafaţa de sprijin în fiecare caz (a şi b). cu viteza constantă v=0. fig. 97 .23.25 Se dau sistemele din figura 7. pe verticală. Să se calculeze cu câţi centimetri se alungeşte fiecare resort (g = 10 N/kg). Se cunoaşte constanta elastică a fiecărui resort k=400N/m şi acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Ridicând capătul A.7.

28 Ce se întâmplă cu viteza unui paraşutist în primele momente ale deschiderii paraşutei? 7. Viteza satelitului rămâne aceeaşi sau se modifică continuu? Asupra satelitului acţionează vreo forţă? 7.02. 98 . direct proporţională cu forţa şi invers proporţională cu masa corpului ur r F (a = ) . pe direcţia şi în sensul forţei.1995) 7. 18. etapa judeţeană. Să se calculeze ce forţă imprimă unui corp o m acceleraţie de 12N/kg dacă o forţă de 21N imprimă aceluiaşi corp o acceleraţie de 7N/kg.25 (Olimpiadă.fig.26 Un satelit se roteşte în jurul Pământului.29 Dacă asupra unui corp acţionează o forţă. acestuia i se imprimă o acceleraţie.7.27 Ce se întâmplă cu viteza unui paraşutist în primele momente ale căderii şi sub acţiunea cărei forţe? 7.

două persoane împing de acesta în acelaşi sens cu forţele de 60N şi respectiv 80N. m1 fig.30 se dau: m1=8kg. Să se calculeze forţa f cu care corpul m1 împinge corpul m2.7. cu masa de 5kg.31 Pentru a pune în mişcare un cărucior. 7. m2=4kg şi F=24N. Să se calculeze forţa rezultantă ce deplasează corpul şi acceleraţia imprimată acestuia. Să se calculeze forţa necesară pentru a pune în mişcare căruciorul.32 Asupra unui corp de dimensiuni mici cu masa de 5kg acţionează forţele de 80N şi respectiv 60N. pe aceeaşi direcţie în sens contrar.7. Să se calculeze forţa rezultantă care deplasează căruciorul şi acceleraţia imprimată acestuia.30 ur F m2 Compunerea forţelor 7. Ce acceleraţie ar imprima corpului fiecare forţă în absenţa 99 .30 Pentru sistemul din figura 7. acţionează forţele de 60N şi respectiv 80N având dreptele suport perpendiculare. 7.33 Asupra unui corp de mici dimensiuni.

Să se găsească pe cale uur grafică şi pe cale analitică forţa F5 astfel încât rezultanta celor cinci forţe să fie zero.36 cunoscând: F1=15N. 7. F2=13N.35 Să se calculeze rezultanta a două forţe de 6N şi 9N care fac 1 2 între ele un unghi de 600 (cos 600= ).celeilalte forţe? Să se observe o relaţie între aceste acceleraţii şi acceleraţia corpului când forţele acţionează simultan. F3=200N şi F4=100N sunt concurente şi orientate ca în figura 7. F3=6N.34 Două forţe concurente au rezultanta 10N.36 Să se calculeze rezultanta forţelor din figura 7.36 7. 7. Dacă una din forţe are valoarea 8N să se calculeze valoarea celeilalte forţe. 7. F2=300N.7.37.37 Forţele F1=400N. F4=7N. uur F1 uur F3 uur F4 100 . uur F2 uur F3 ) 600 uur F4 uur F1 fig.

39 Un sistem de forţe concurente este format din trei forţe coliniare. a treia de sens contrar F3=40N şi o a patra forţă F4=40N perpendiculară pe direcţia primelor trei forţe.uur F2 fig. două fiind de acelaşi sens F1=60N. 7.7. a cărei valoare creşte. F2=20N.38 O forţă variabilă. Să se calculeze pentru ce valoare a forţei corpul nu apasă pe suprafaţa orizontală (g=10N/kg). acţionează asupra unui corp cu masa de 5kg. Să se determine rezultanta sistemului de forţe.37 7. Să se calculeze rezultanta celor două forţe dacă unghiul dintre acestea este: a) 900 b) 600 101 . după o direcţie ce formează cu orizontala un unghi de 300.40 Două forţe concurente F1 şi F2 F1 > F2 ( uur uur ) dau o rezultantă minimă de 100N şi o rezultantă maximă de 700N. 7.

Care este viteza reală a autoturismului care ne depăşeşte? Viteza aparentă de 30km/h este o consecinţă a compunerii vitezelor? 7.Compunerea vitezelor 7.42 Ne aflăm într-un autoturism care se deplasează cu viteza de 70km/h şi ni se pare că autoturismul care ne depăşeşte are o viteză de 30km/h.41 Ne aflăm într-un autoturism care se deplasează cu viteza de 70km/h şi ni se pare că autoturismul care vine din sens invers are o viteză de 120km/h. Care este viteza reală a autoturismului care vine din sens invers? Viteza aparentă de 120km/h este o consecinţă a compunerii vitezelor? 7.43 Se poate înota în sens contrar sensului de curgere al unui râu astfel ca viteza faţă de maluri să fie zero? 102 .

7. Să se calculeze raportul dintre viteza bărcii şi viteza apei. cu viteza de 5m/s.48 O barcă străbate distanţa dintre două localităţi pe un râu. dus şi întors. Să se calculeze distanţa parcursă de călător în trei minute faţă de: a) tren.45 Un tren se deplasează cu viteza de 108km/h. Un călător se deplasează în tren. Un călător se deplasează în tren. Încotro va zbura avionul şi care va fi viteza acestuia faţă de Pământ dacă pilotul nu intervine pentru a reorienta avionul? 7. în sensul de mers al acestuia. 7. b)terasamentul căii ferate. Să se calculeze distanţa parcursă în acelaşi timp de călător faţă de terasamentul căii ferate. iar viteza de curgere a apei este 103 .44 Un tren se deplasează cu viteza de 72km/h.49 O barcă traversează un râu cu lăţimea l=50m. Durata mişcării împotriva curentului este de două ori mai mare decât durata mişcării în sensul curentului. 7.47 Un avion zboară spre Vest cu viteza de 50m/s şi pătrunde într-o zonă cu vânt puternic ce bate cu viteza 108km/h spre Nord. Cum trebuie să reorienteze pilotul avionul pentru ca acesta să-şi continue drumul spre Nord şi cu ce viteză traversează avionul zona cu vânt puternic? 7.46 Un avion zboară spre Vest cu viteza de 144km/h şi pătrunde într-o zonă cu vânt puternic ce bate cu 30m/s spre Nord. în sens contrar sensului de mers al acestuia şi parcurge 50m în 10s. Viteza bărcii faţă de apă este v1=5m/s. 7.

5m. 17. ştiind că înoată faţă de mal (paralel cu acesta) cu viteza v1=5m/s. să pornească motorul şi să orienteze barca perpendicular pe mal.02. Considerând că omului îi sunt necesare 30s să urce în barcă (timp în care viteza bărcii nu se modifică). etapa judeţeană.50 (Olimpiadă. 7. omul a ajuns barca. Cu ce viteză faţă de apă se va deplasa barca ştiind că va ajunge după încă 2. să se determine timpul după care ajunge pe malul opus.50 Un om aflat pe malul unui râu observă la un moment dat că barca s-a dezlegat. iar viteza bărcii faţă de mal v2=18km/h.50 determinaţi la ce distanţă de punctul de plecare. Lăţimea râului este L=150 3 m=259. Analizând figura 7.v2=3m/s. Să e calculeze timpul necesar bărcii pentru a traversa râul: a) pe drumul cel mai scurt.1996) 104 . b) în timpul cel mai scurt. După un timp se hotărăşte să înnoate şi să prindă barca. Odată ajuns pe malul opus orientează barca în susul râului şi se întoarce vizavi de punctul de plecare.5minute? d(m) 0 1 2 t(min) fig.7.

105 . 7. Se dă g=9.8N/kg. La celălalt capăt se leagă un corp cu masa de 2kg. Să se calculeze reacţiunea firului (tensiunea mecanică din fir). Se dă g=9.8N/kg). Să se calculeze tensiunea mecanică dintre zalele aflate la mijlocul lanţului (g=9.Principiul acţiunii şi reacţiunii 7.53 Capătul unui lanţ cu masa de 2kg este legat de un tavan.51 Un corp cu masa m=50kg se aşează pe o suprafaţă orizontală. Să se calculeze reacţiunea suprafeţei de sprijin (normala).52 Capătul unui fir inextensibil şi de masă neglijabilă este legat de un tavan.8N/kg. 7. La celălalt capăt se leagă un corp cu masa de 9kg.

legate printr-un fir inextensibil de masă neglijabilă. Să se calculeze: a) reacţiunea mesei pentru fiecare din corpuri.57 Pe un plan înclinat cu =600 se află în repaus un corp cu masa m=8kg. 7.56 Pe o suprafaţă orizontală.55 Un pescar aflat într-o barcă împinge cu vâsla în mal pentru a se îndepărta de acesta. este aşezat pe o suprafaţă orizontală ca în figura 7. Să se calculeze reacţiunea suprafeţei planului înclinat asupra corpului. 7. format din corpurile de mase m1=6kg şi m2=4kg şi resortul cu constanta elastică k=1000N/m. Să se deducă legea de variaţie a tensiunii mecanice printr-o secţiune transversală a barei în funcţie de distanţa x faţă de capătul inferior al barei. b) tensiunea mecanică din firul de legătură.58 Pe un plan înclinat cu lungimea de 50 cm şi înălţimea de 30 cm se află în repaus un corp cu masa de 5 kg. fără frecare. 7.54 O bară de masă m şi lungime l se suspendă de un tavan. 7. Să se calculeze reacţiunea suprafeţei planului înclinat asupra corpului.59 Sistemul.7. Se va lua g=10N/kg. Se va lua g=10N/kg şi se cunoaşte cos 600=1/2. se deplasează sub acţiunea unei forţe orizontale cu modulul F=100N. Care este forţa care îndepărtează barca de mal? 7. două corpuri de mase m1=4kg şi m2=6kg.59. 106 .

Să se calculeze reacţiunea corpului m2 asupra corpului m1 în absenţa forţelor de frecare.60 107 . uur N2 uur N1 ur F m1 m2 uur G1 uur G2 fig 7. Se va lua g=10N/kg.60 format din corpurile de mase m1=10kg şi m2= 15kg aflate în contact se deplasează pe suprafaţa orizontală ca urmare a acţiunii forţei orizontale F=100N care împinge corpul m1. Corpul m1 împinge corpul m2. 7.60 Sistemul din figura 7. b) comprimarea resortului.Să se calculeze: a)reacţiunea suprafeţei de sprijin. se va lua g=10N/kg.

61 Un corp se deplasează rectiliniu şi uniform pe o suprafaţă orizontală sub acţiunea a două forţe orizontale concurente care fac între ele un unghi de 900 cu modulele F1=300N şi F2=400N. 7. 108 . Să se calculeze forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa planului înclinat. Forţa de frecare 7. Să se calculeze forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa orizontală.62 Pe un plan înclinat cu lungimea l=50 cm şi înălţimea h=25 cm urcă uniform un corp cu masa m=4kg sub acţiunea unei forţe paralelă cu planul înclinat F=20N.Acţiuni de contact. Se va lua g=10N/kg.

65.65 109 .25m. lungimea planului înclinat l=2m şi înălţimea acestuia h=1.63 Pentru a coborî uniform pe un plan înclinat un corp ţinem de corp cu o forţă de 10N.7. Cunoscând masa corpului m=10 kg. acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Se va lua acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.65 Un corp de masă m=10kg se află pe un plan înclinat cu l=40cm şi h=20cm legat prin intermediul unui resort ca în figura 7. Alungirea resortului este x=5cm. coeficientul de proporţionalitate μ fiind numit coeficient de frecare (Ff=μN). să se calculeze forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa planului înclinat.64 Forţa de frecare dintre un corp şi suprafaţa de sprijin este direct proporţională cu forţa de apăsare normală uur (perpendiculară pe suprafaţa N ). Să se calculeze coeficientul de frecare dintre un perete şi un corp cu masa de 3 kg ţinut lipit de perete prin apăsare cu o forţă minimă perpendiculară pe perete de 300N.7. 7. fig. 7. Se va lua acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Ştiind că forţa de frecare dintre corp şi plan reprezintă a zecea parte din apăsarea corpului pe plan (reacţiunea planului) să se determine constanta elastică a resortului.

Se cere pentru fiecare caz: 110 . 31.67 În figura 7. Corpul este deplasat (uniform) fie tras.1998) 7. Ff (N) fig 7.67 20 15 10 0 FN(N) 20 30 40 (Olimpiadă. Să se calculeze forţa necesară pentru a urca corpul uniform pe planul înclinat ştiind că forţa de frecare reprezintă 20% din forţa cu care corpul apasă pe planul înclinat. 7.68 Pentru a deplasa pe orizontală un corp de masă m=20kg se acţionează cu o forţă constantă F=100N ce formează cu direcţia deplasării unghiul =450. Se va considera acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Să se determine valoarea coeficientului de frecare.7. etapa pe localitate.01. Forţa de frecare reprezintă f=0.1 din forţa de apăsare normală.67 este reprezentată dependenţa modulului forţei de frecare de modulul forţei de apăsare normală pe suprafaţa de contact. fie împins.66 Pe un plan înclinat cu lungimea 4m şi înălţimea 2m se află un corp cu densitatea 8g/cm3 şi dimensiunile 5dm × 5cm × 2dm.

7. (Olimpiada. 22.2001) 7. Considerând mişcarea corpului rectilinie şi uniformă să se determine: a) reacţiunea normală. etapa pe localitate. c) acceleraţia imprimată corpului.2001) 111 .3.01.12. Coeficientul de frecare dintre perete şi scândură este 0. c) coeficientul de frecare.70 (Olimpiada.2000) 7.  fig.01.a) forţa de apăsare normală. etapa pe localitate. 15. Să se calculeze: ur a) valoarea minimă a forţei F pentru care scândura nu cade. Se va lua g=10m/s2 şi sin 450=cos450= 2 =0. 20.70 Un corp cu masa m=100kg este tras cu o forţă F=400N sub un unghi =300 (figura 7.707 2 (Olimpiada.70). etapa pe localitate. ur b) valoarea minimă a forţei F pentru care scândura lunecă pe perete în sus.69 O scândură cu greutatea de 50N este lipită de un perete prin ur apăsare cu o forţă F care face un unghi =450 cu orizontala. b) forţa de frecare. b) forţa de frecare.

atmosfera tehnică (1 at).Presiunea 7. când mergem cu schiurile sau când mergem cu patinele pe gheaţă? 112 .71 Presiunea (p) este mărimea fizică scalară numeric egală cu forţa ce se exercită pe unitatea de suprafaţă. atmosfera fizică (1 atm).71 Când se exercită o presiune mai mare asupra gheţii. Ce reprezintă presiunea de un pascal (Pa)? 7. 7.70 Pentru exprimarea presiunii. uniform şi perpendicular. Să se exprime în SI aceste unităţi de măsură tolerate. în practică se folosesc şi unităţi de măsură ”tolerate” cum ar fi: torrul.

Să se calculeze forţa cu care este lovit cuiul şi presiunea pe care vârful cuiului o exercită asupra scândurii (p2).4cm2 iar vârful cuiuluiare suprafaţa de 0. să se exprime în SI presiunea de 1 torr.8N/kg.77 Un torr este presiunea exercitată de o coloană de mercur înaltă de 1mm. Baza corpului are lungimea de 20cm şi lăţimea de 10cm. 113 . Cunoscând densitatea mercurului ρ=13600kg/m3 şi acceleraţia gravitaţională g=9.75 Pentru a bate un cui într-o scândură pe floarea cuiului se exercită o presiune p1=106Pa. De ce? Să se calculeze presiunea exercitată de apă pe fundul unui lac de acumulare cu adâncimea de 100m şi presiunea exercitată de apă la jumătatea adâncimii lacului.7.73 Un corp cu masa de 15kg se aşează pe o masă. 7. De ce? 7. 7.8N/kg. Floarea (capul) cuiului are suprafaţa de 0.8N/kg. Să se calculeze presiunea exercitată de corp asupra mesei.74 Să se calculeze presiunea exercitată de un cub cu latura de 10cm şi densitatea de 8100kg/m3 aflat în repaus pe suprafaţa unui plan înclinat cu înclinarea de 600.2mm2. Se va considera g=10N/kg şi cos 600=1/2.72 Pentru a traversa o baltă îngheţată e mai sigur dacă punem o scândură şi trecem pe aceasta decât dacă călcăm direct cu bocancii pe gheaţă. 7.76 Barajul unui lac de acumulare se construieşte mai lat la partea inferioară şi mai îngust la partea superioară. Se cunoaşte densitatea apei ρ=1000kg/m3 şi acceleraţia gravitaţională g=9. Acceleraţia gravitaţională este g=9. 7.

Densitatea apei este ρ1=1g/cm3. 7.8g/cm3.013·105Pa. 7. densitatea uleiului este ρ2=0. 114 .8N/kg) 7. Cunoscând densitatea apei ρ=103kg/m3 să se calculeze presiunea totală ce se exercită pe fundul unui lac de acumulare cu adâncimea de 150m. (g=9.81 Două cuburi identice cu latura de 5cm şi densitatea 8g/cm3 sunt legate între ele printr-un resort cu constanta elastică 500N/m. Se va lua g=10N/kg.78 Presiunea atmosferică normală este P0=1atm=1.7.79 Într-un vas paralelipipedic cu înălţimea de 20cm se toarnă apă până la jumătate şi apoi se umple cu ulei. Sistemul se aşează vertical pe o suprafaţă orizontală ca în figura 7. Să se calculeze presiunea exercitată asupra suprafeţei de sprijin.7g/cm3 se deplasează cu frecare pe o suprafaţă orizontală sub acţiunea unei forţe de 14N care face cu direcţia deplasării un unghi de 300.013·105Pa. Să se calculeze presiunea exercitată de lichide pe fundul vasului şi presiunea totală.8N/kg iar presiunea atmosferică p0=1atm=1.83. acceleraţia gravitaţională g=9. Se va lua g=10N/kg. Să se calculeze presiunea exercitată de cub asupra suprafeţei pe care se deplasează.80 Un cub cu latura de 10cm confecţionat dintr-un metal cu densitatea 2.

se constată că după 4s de la începerea mişcării acestuia. cu viteza constantă v=1cm/s. a) calculează alungirea resortului în acest moment. Deplasând căruciorul.85 Un corp de masă m=500g.1998) 7.85).7. aşezată succesiv pe cele trei feţe ale sale. Un perete cu înălţimea h=4m. Capătul superior al resortului este fixat la înălţimea l0=3cm. etapa judeţeană. corpul începe să alunece pe platforma căruciorului. pe orizontală (figura 7. Să se determine: a) masa unei cărămizi. b) densitatea materialului din care sunt confecţionate cărămizile. O cărămidă. aşezat pe platforma unui cărucior aflat iniţial în repaus. 2581Pa. este fixat de capătul unui resort vertical de constantă elastică k=50N/m. resortul fiind nedeformat. exercită sub ea presiunile de 1368Pa. (Olimpiadă.84. 115 .fig. 28. c) laturile unei cărămizi. creează la baza sa o presiune de 88200Pa.02.8N/kg. format (cum se practică uzual în construcţii) din astfel de cărămizi suprapuse una peste alta.83 7. 5504Pa. Se dă acceleraţia gravitaţională g=9.

03. c) calculează coeficientul de frecare μ dintre corp şi platforma căruciorului. Forţa de atracţie gravitaţională dintre două corpuri punctiforme (de dimensiuni mici în comparaţie cu distanţa dintre ele) este direct proporţională cu produsul maselor celor două corpuri şi invers proporţională cu pătratul distanţei dintre acestea.86 Oricare două corpuri se atrag. Cum se 116 .85 (Olimpiadă. (Se va lucra cu g=10N/kg).7. etapa judeţeană.Forţe gravitaţionale 7. Interacţiunea dintre ele se produce de la distanţă prin intermediul câmpului gravitaţional.2003) Acţiuni la distanţă.b) calculează raportul presiunilor exercitate de corp asupra platformei la momentele t0=0 şi t=4s. 22. fig.

8 . stele).modifică forţa de atracţie gravitaţională dintre două corpuri dacă: a) se triplează masa unui corp. 7. b) se triplează masele ambelor corpuri. sateliţi naturali. G =g=const. planete. 7.8N/kg.90 Indicaţia unui dinamometru este 9.). un corp are greutate? Dar masă? Cum se numeşte starea în care se află corpul? 7. masa şi greutatea unui corp sunt mărimi direct proporţionale (G~m. 7. Să se precizeze masa şi greutatea acestui corp pe Lună.91 Câmpul gravitaţional la suprafaţa Pământului este de şase ori mai intens decât câmpul gravitaţional creat de Lună la suprafaţa acesteia. În Univers. Să se calculeze cu cât se alungeşte resortul 117 .89 La suprafaţa Pământului G N =9.8N când de acesta este suspendat un cub cu densitatea 8000kg/m3. 7. iar la suprafaţa Lunii m kg acelaşi raport este de şase ori mai mic.88 La suprafaţa Pământului G N =9. Un corp cu masa de 12kg este dus de pe Pământ pe Lună. c) se triplează distanţa dintre corpuri. Să se calculeze latura cubului ştiind că acceleraţia gravitaţională în acel loc în care se foloseşte dinamometrul este 9.8 .87 În orice punct din apropierea oricărui corp ceresc (Soare. la M distanţe foarte mari de orice corp ceresc. Să se calculeze greutatea kg m unui corp cu masa de 5kg şi masa unui corp cu greutatea de 49N.

Interacţiuni magnetice 7.92 Raportul densităţilor a două corpuri este 3/2 iar raportul volumelor acestora este 2/3. Se va aproxima raza Pământului R=6400km. să se calculeze care este raportul greutăţilor celor două corpuri pe Pământ şi pe Lună. 7. Să se calculeze la ce înălţime h. 118 .93 Forţa gravitaţională cu care un corp este atras de către Pământ spre centrul acestuia (numită greutate) este direct proporţională cu produsul maselor (M × m) şi este invers proporţională cu pătratul distanţei dintre corp şi centrul Pământului (aproximat ca fiind de formă sferică).8N/kg. Acceleraţia gravitaţională la suprafaţa Pământului este gp=9. acceleraţia gravitaţională scade la un sfert din valoarea acesteia la suprafaţa Pământului (g0). deasupra suprafeţei Pământului.94 Să se precizeze o modalitate prin care putem să identificăm polii unui magnet nemarcat dacă avem la dispoziţie un magnet ai cărui poli îi cunoaştem. 7. Ştiind că acceleraţia gravitaţională la suprafaţa Lunii este de şase ori mai mică decât acceleraţia gravitaţională la suprafaţa Pământului.unui dinamometru cu constanta elastică 490N/m atunci când se măsoară cu acesta pe Lună greutatea unui corp cu masa de 3kg.

Cum putem afla dacă cei doi magneţi sunt la fel de puternic magnetizaţi? Dacă cei doi magneţi nu sunt la fel de puternic magnetizaţi cum putem afla care magnet este mai puternic magnetizat? 7.96 O bilă din fier cu masa de 173 grame este suspendată de un fir inextensibil de masă neglijabilă şi formează un pendul.96. fig.97 Avem la dispoziţie doi magneţi în formă de bară. firul deviază cu 300 faţă de direcţia verticală ca în figura 7.7. Apropiind un magnet cu unul din polii acestuia de bilă.7. Să se calculeze forţa magnetică ce acţionează asupra bilei.95 Polii magnetici a doi magneţi interacţionează între ei prin forţe de atracţie sau de respingere numai când sunt puşi în contact sau şi de la distanţă? 7. Dacă punem între magnet şi busolă o placă mai groasă din fier acul busolei deviază mai puţin (aproape deloc) deoarece liniile câmpului magnetic se concentrează şi se închid în mare 119 . cu aceleaşi dimensiuni.98 Dacă apropiem un magnet de o busolă acul magnetic al busolei deviază. Se va aproxima g=10N/kg şi se cunoaşte sin 300=0.5.96 7.

b) Orice corp metalic poate fi magnetizat prin frecare cu un magnet permanent. 120 . indiferent de forma magnetului. Precizaţi care dintre afirmaţiile formulate mai jos sunt corecte. f) Modul de obţinere a magneţilor constituie un criteriu de clasificare. se magnetizează piesa şi se acoperă (se unge) cu petrol ce conţine pilitură de fier (Metoda este numită de defectoscopie magnetică). pentru a stabili dacă o piesă din fier are fisuri sau goluri. a) Bilele nu conţin fier. a) Prin tăierea pe jumătate a unui magnet sub formă de bară separăm polii magnetici.99 Să se precizeze care dintre afirmaţiile formulate mai jos sunt corecte. (fenomenul de ecranare) În practică.100 Două bile metalice se resping. Cum credeţi că se constată zonele în care sunt fisuri sau goluri? 7. c) Pilitura de fier se orientează la fel. d) Un aliaj care nu conţine fier este atras mai slab de un magnet decât un aliaj care conţine fier. c)Bilele sunt magnetizate şi au polii de nume diferite mai apropiaţi. b) Numai o bilă este magnetizată. e) Prin tăierea unui magnet obţinem doi magneţi.număr prin placă astfel că la acul busolei ajunge un număr foarte mic de linii de câmp. e) Bilele sunt magnetizate. f) Nici una din afirmaţii nu este corectă. 7. d) Bilele nu sunt magnetizate.

8.Echilibrul mecanic al corpurilor Echilibrul de translaţie 121 .

Să se calculeze reacţiunea suprafeţei de sprijin şi forţa de tracţiune dacă aceasta este paralelă cu suprafaţa pe care se deplasează corpul. rezultatul compunerii forţelor care acţionează asupra lui este ur ur zero ( R = ξi ⋅ F i = 0 ) . b) corpul este ridicat uniform. Cum se defineşte mişcarea de translaţie pentru un corp solid? 8. Se va considera g=10N/kg.4 Pe o suprafaţă orizontală este deplasat rectiliniu şi uniform (echilibru de translaţie) un corp cu masa de 50kg. c) corpul este coborât uniform. Să se calculeze reacţiunea suprafeţei de sprijin şi forţa de tracţiune 122 . 8.8 N/kg. Se cunoaşte acceleraţia gravitaţională g=9.8. Să se precizeze starea de echilibru în care se află corpul în fiecare din cele trei cazuri.3 Să se calculeze tensiunea mecanică din cablul unei macarale care susţine un corp cu masa de 2 tone atunci când: a) corpul este în repaus.5 Pe o suprafaţă orizontală este deplasat rectiliniu şi uniform (echilibru de translaţie) un corp cu masa de 50kg. Forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa pe care se deplasează reprezintă 10% din apăsarea exercitată de corp pe suprafaţa de sprijin. Cum se numeşte această stare a corpului? 8. Forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa pe care se deplasează reprezintă 10% din greutatea corpului.2 Indiferent dacă un corp se mişcă în linie dreaptă cu viteză constantă (se mişcă rectiliniu şi uniform) sau este în repaus. 8.1 Un corp se află în echilibru mecanic atunci când nu îşi schimbă starea de mişcare sau de repaus sub acţiunea mai multor forţe.

m3=3m1. iar resorturile sunt identice şi au mase neglijabile. 73 . m2=2m1. c) modulul reacţiunii suportului în cazul b).7 Un fir inextensibil şi de masă neglijabilă este fixat la un capăt iar la celălalt capăt este suspendată o bilă cu masa de 1kg. pentru ca acest raport să devină egal cu 1/2. Să se calculeze forţa cu care omul apasă asupra podelei.9 Pentru sistemul din figura 8. b) modulul forţei cu care trebuie apăsat corpul de masă m1. (g=10N/kg) 8.9 se dau m1=100g. Să se calculeze la ce distanţă de direcţia verticală a firului bila este în echilibru mecanic şi tensiunea mecanică din fir. corpul fiind suspendat de un cablu trecut peste un scripete (scripetele este suspendat de tavan iar omul trage vertical în jos de capătul liber al cablului).6 Un corp cu masa de 10 kg se deplasează rectiliniu şi uniform (echilibru de translaţie) pe o suprafaţă orizontală.8 Un om cu greutatea de 750N ridică uniform un corp cu greutatea de 400N. 8.dacă aceasta acţionează asupra corpului sub un unghi de 300 faţă de orizontală. Să se calculeze forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa pe care se deplasează şi coeficientul de frecare. sub acţiunea a trei forţe coplanare şi paralele cu suprafaţa de sprijin care fac între ele unghiuri de 450 şi au acelaşi modul F=10N. Să se afle: a) raportul alungirilor Δl1/Δl2 la echilibru mecanic. Firul are lungimea de 1m şi asupra bilei se acţionează cu o forţă orizontală egală cu greutatea acesteia.8 N/kg şi 3 = 1. Se va aproxima g=10N/kg. Se dă g=9. 8. 123 . 8.

b)apăsarea exercitată de fiecare inel asupra tijei.fig. se ia g=10N/kg.10 (Olimpiadă. fiecare cu constanta elastică k=50N/m. fiecare resort alunginduse cu Δl=5cm. Să se determine: a) forţa de frecare dintre inele şi tijă.2004) 124 .01. 10.10 Pe o tijă orizontală pot aluneca două inele foarte uşoare prise la extremităţile libere a două resorturi identice. etapa pe localitate.10. fig.9 (Olimpiadă.12. Un fir are capetele prinse de inele iar la mijlocul său se suspendă o sferă de masă m=1kg.8.2001) 8. La un moment dat inelele se fixează ca în figura 8. 15. etapa pe localitate.8.

Echilibrul de rotaţie. Momentul forţei. Cum se defineşte mişcarea de rotaţie pentru un corp solid? 125 .11 Un corp se află în echilibru mecanic atunci când nu îşi schimbă starea de mişcare sau de repous sub acţiunea mai multor forţe. 8.

14 8.15 uur F2 uur F3 Capătul unei tije.8. acţionează o forţă F=40N. Se va aproxima g=10N/kg.12 Indiferent dacă un corp solid se roteşte uniform sau nu se roteşte. de masă neglijabilă. perpendicular pe tijă. 126 . (fig. Cum se numeşte această stare a corpului? i00` 8.13 Capătul unei tije. Să se calculeze momentul fiecărei forţe faţă de centrul discului (o). Să se calculeze momentul forţei faţă de articulaţie. acţionează o forţă al cărei modul este F=80N.8. este fixat printr-o articulaţie (o) iar la celălalt capăt. uur F1 300 fig.5m. Să se calculeze masa unui corp ce trebuie suspendat la jumătatea tijei pentru ca aceasta să rămână în echilibru de rotaţie faţă de articulaţie.8.15).14. perpendicular pe tijă. rezultatul compunerii momentelor forţelor care acţionează asupra corpului.14 Trei forţe având modulele F1=F2=F3=10N acţionează la periferia unui disc cu diametrul de 40cm ca în figura 8. faţă de axa de rotaţie este zero uur (ξi M uFur i = o) . este fixat printr-o articulaţie (0) iar la celălalt capăt. cu lungimea l=1. Cât devine momentul forţei dacă forţa acţionează în lungul tijei? 8.

8. Cunoscând că diametrul discului este 80cm să se calculeze rezultanta celor două forţe şi momentul total faţă de centrul discului (0). diametral opuse.16 În două puncte periferice.ur F 0 fig. uur F1 127 uur F3 uur F4 .15 m 8. tangent la disc. acţionează.16. două forţe cu acelaşi modul F1=F2=50N ca în figura 8.17 Asupra discului din figura 8. Punctele de aplicaţie pentru F1 uur şi F2 sunt la periferia discului iar punctele de aplicaţie pentru uur uur F3 şi F4 sunt la jumătatea razei. Să se calculeze rezultanta celor patru forţe şi să se argumenteze dacă discul este în echilibru de rotaţie faţă de 0 sau nu.8.16 uur F2 0 8. uur F1 fig.17 acţionează patru forţe ce au uur acelaţi modul F1=F2=F3=F4=F.

se aplică forţele paralele F1=60N şi F2=40N. de lungime l=2m. 8. având braţele b1=20cm şi b2=40cm.20 La cele două capete ale unei bare AB.8.21. fără a suprima acţiunea forţei F1? 8.19 Două forţe ale căror module sunt F1=40N şi F2=25N acţionează asupra unui disc. se aşează ca în figura 8.17 uur F2 8. cu lungimea de 30cm fiecare. Ce uur mărime are braţul unei forţe F2 =40N care roteşte uniform corpul în sens invers. Să se calculeze lungimea maximă a sistemului astfel construit.fig. La ce distanţă de capătul A bara. Ce mărime are braţul unei forţe F3=20N care menţine discul în echilibru de rotaţie? 8. 128 .18 Un corp se roteşte neuniform în jurul axei sale de rotaţie sub uur acţiunea unei forţe F1 =24N al cărei braţ este b1=15cm. în acelaşi sens de rotaţie. este sprijinită pe un suport pentru a rămâne în echilibru.21 Cinci cărămizi identice. de masă neglijabilă.

corpul să nu mai apese asupra suprafeţei orizontale? Se va lua g=10N/kg. Se va lua acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.24).21 8.4kg şi densitatea ρ=0. Să se calculeze mărimea forţei cu care elevul ţine grinda.22 În punctul A din figura 8.22 m C 8.Fig.24 Un corp de formă cubică cu masa m=6. dacă direcţia forţei este: a) verticală.23 Un elev ţine de un capăt o grindă cu masa de 30kg.22 se suspendă un corp cu greutatea de 40N. În faţa corpului se fixează un prag de dimensiuni mici (A). astfel încât grinda să facă un unghi de 600 cu orizontala. ur F 129 .B şi C dacă AC =1m şi =600. b) perpendiculară pe grindă. în punctul B. 8.8g/cm3 este aşezat pe o suprafaţă orizontală (figura 8. A B fig. La ce înălţime trebuie să acţioneze o forţă orizontală F=32N pentru ca.8. Să se calculeze momentul forţei de greutate în raport cu punctele A.8.

8.25.25 Centrul de greutate 8. A m2 1 C 2 B fig. F2=40N şi b1=3cm. Să se calculeze greutatea sistemului (G) şi braţul forţei F2 ştiind că sistemul este în echilibru de translaţie şi în echilibru de rotaţie.8.24 8.26 se cunosc F1=60N. 130 .25 O grindă cu masa m1=50kg. înclinată cu 1=600 faţă de orizontală este fixată cu ajutorul unui cablu AB înclinat cu 2=300 faţă de orizontală şi susţine un corp cu masa m2=175kg ca în figura 8.26 Pentru sistemul rigid din figura 8. Să se calculeze forţa de întindere din cablu (tensiunea mecanică) dacă se aproximează acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.B A B fig.

8.26 8. Se va considera g=10N/kg.fig. 8.27 Pe un pod cu deschiderea de 50m (distanţa dintre cele două picioare ale podului) se opreşte o locomotivă cu masa de 300 tone la distanţa de 20m de unul din capetele podului. Să se calculeze apăsările exercitate asupra fiecărui picior al podului şi unde se află centrul de greutate al sistemului pod-locomotivă în aceste condiţii dacă greutatea podului este de 8·106N. Sferele au razele egale R=30cm iar greutatea unei sfere este de două ori mai mare decât greutatea celeilalte.29 Două sfere metalice sunt sudate în punctul de contact. Cu cât se deplasează centrul de greutate al grinzii rămase faţă de centrul de greutate al grinzii întregi? 8. Să se calculeze: a) raportul densităţilor celor două metale din care sunt confecţionate sferele (pline şi omogene). 131 .28 Dintr-o grindă paralelipipedică cu secţiunea un pătrat se taie o bucată de 1m.

b) la ce distanţă de centrul sferei cu greutatea mai mică se află centrul de greutate al sistemului format din cele două sfere. Centrul de greutate al piesei obţinute după decupare este pe axul longitudinal. 8.34 O placă metalică omogenă şi de aceeaşi grosime se decupează astfel că la u capăt are formă triunghiulară (triunghi isoscel) ca în figura 8. Bara este omogenă cu secţiunea pătrată şi are lungimea de 80cm. Se va lua g=10N/kg. La ce distanţă de mijlocul barei se află centrul de greutate al sistemului astfel format? 8. b) poziţia centrului de greutate al sistemului astfel format faţă de capătul liber al barei. 8. 8.31 O bară metalică cilindrică şi omogenă are masa m şi lungimea l. pe segmentul care separă 132 .30 La capătul unei bare metalice cu greutatea de 60N se sudează o bilă metalică cu greutatea de 15N şi raza de 4cm.33 O bară cilindrică omogenă cu lungimea l=50cm este făcută jumătate din aluminiu (ρ1=2700kg/m3) şi jumătate din oţel (ρ2=7800kg/m3).32 O placă pătrată omogenă este împărţită în patru pătrate egale. 8.34. La capetele barei se sudează două sfere metalice cu masele m1 şi m2<m1 şi razele R1 şi R2. Să se determine: a) densitatea metalului din care este confecţionată bila. Să se determine poziţia centrului de greutate al plăcii rămase dacă placa în forma iniţială are latura l=2m. Să se calculeze la ce distanţă faţă de capătul liber al părţii din oţel se află centrul de greutate al barei. Se taie şi se înlătură un pătrat.

35.35 Să se determine poziţia centrului de greutate (C) al unui disc circular omogen cu grosimea uniformă şi diametrul D1=40cm.36. Punctul de sprijin al barei se află la 1m de punctul de aplicaţie ur ur ur al forţei R .35 01 02 Mecanisme simple 8. fig. din care s-a decupat un disc circular cu diametrul D2=20cm ca în figura 8. Să se determine raportul dintre înălţimea părţii triunghiulare şi lungimea părţii dreptunghiulare.imaginar partea dreptunghiulară de partea triunghiulară.8. Ce relaţie este între modulele forţelor F şi R atunci când bara este în echilibru? 133 . fig. este ur ur acţionată la capete de forţele F şi R ca în figura 8.36 O bară rigidă.34 8.8. de masă neglijabilă şi lungime l=3m.

39 O bară rigidă.38 O bară rigidă. de masă neglijabilă şi lungime l=3m. Să se calculeze ur modulul forţei F atunci când bara este în echilibru. Ce relaţie este între modulele forţelor F şi R atunci când bara este în echilibru? fig 8. este ur ur acţionată de forţele F şi R ca în figura 8. cu greutatea de 20N şi lungimea l=3m.38.ur F fig. acţionată de o forţă activă F=100N. Să se calculeze modulul forţei F atunci cînd bara este în echilibru. Punctul de sprijin al barei se află la 1m de punctul de aplicaţie ur al forţei R al cărei modul este R=50N.36. este ur ur acţionată de forţele F şi R ca în figura 8. 8.36 ur R 8. Punctul de sprijin al barei se află la 1m de punctul de aplicaţie al forţei ur ur ur R . cu greutatea de 20N şi lungimea l=3m.8. este folosită pentru a învinge o 134 .38. 8. Punctul de ur sprijin al barei se află la 1m de punctul de aplicaţie al forţei R ur al cărei modul este R=50N.38 ur F ur R 8.40 O bară rigidă. de masă neglijabilă şi lungime l=3m.37 O bară rigidă. este ur ur acţionată la capete de forţele F şi R ca în figura 8.

8. să se calculeze: a) forţa cu care trebuie ţinut celălalt capăt al firului pentru a ur menţine corpul în echilibru ( F ). firul este inextensibil şi de masă neglijabilă iar scripeţii S1 şi S2 sunt ideali. de masă neglijabilă. este folosită pentru a învinge o forţă rezistentă R=300N.44. 8. Un fir inextensibil.43 De furca unui scripete ideal se leagă un cub cu latura l=10cm şi densitatea ρ=8000kg/m3. c) forţa cu care firul trage de tavan. Să se determine poziţia punctului de sprijin al barei.41 O bară rigidă.forţă rezistentă R=500N. să se calculeze: 135 . Să se determine poziţia punctului de sprijin al barei. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. uur b) forţa din furca scripetelui ( N ).44 Pentru sistemul din figura 8. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.42 La capătul unui fir inextensibil. acţionată de o forţă activă F=100N. Firul este trecut peste un scripete ideal fixat de tavan. de masă neglijabilă. să se calculeze: a) forţa ce acţionează la celălalt capăt al firului pentru a ur menţine corpul în echilibru ( F ) uur b) forţa din furca scripetelui ( N ). cu greutatea de 50N şi lungimea l=3m. 8. corpul are masa m=10kg. se leagă un cub cu latura l=10cm şi densitatea ρ=8g/cm3. se leagă cu un capăt de tavan şi se trece pe sub scripete. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. 8.

ur a) forţa F cu care trebuie tras de capătul liber al firului pentru a menţine corpul m în echilibru.44 8.45 Un corp cu masa m=10kg este urcat uniform pe un plan înclinat cu înălţimea 3m şi lungimea 5m. d) valoarea coeficientului de frecare. μ. c) valoarea forţei de frecare dintre corp şi plan. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. uur b) reacţiunea planului N . Cunoscând coeficientul de frecare dintre un corp şi suprafaţa 136 . factor de proporţionalitate fiind coeficientul de frecare (Ff=μ·N).46 Forţa de frecare dintre un corp şi suprafaţa pe care se deplasează este direct proporţională cu forţa cu care corpul apasă perpendicular pe acea suprafaţă. b) tensiunea din fir. fig. d) reacţiunea tavanului N în punctul în care este legat firul.8. sub acţiunea unei forţe de 100N. să se calculeze: uur uur a) valorile componentelor greutăţii corpului. paralelă cu planul. Gt şi Gn . uur uur c) forţa N1 din furca scripetelui S1 şi forţa N 2 din furca scripetelui S2. 8.

unui plan înclinat cu lungimea l=2m. μ=1/ 3 .5m şi lungimea l=3m. corpul lăsat liber.47 Un corp cu masa m=5kg. m1 m2 fig 8. lăsat liber. pentru a menţine corpul în repaus. b) forţa F2. să se calculeze valorile componentelor greutăţii corpului de masă m1 şi tensiunea mecanică din firul de legătură. să se calculeze: a) forţa minimă F1 ce trebuie să acţioneze în sus. de un alt corp cu masa m2=4kg legat de un fir ce trece peste un scripete fix. alunecă uniform 8.48 În absenţa frecărilor. un corp cu masa m1=4· 2 kg este menţinut în repaus. să se calculeze înălţimea planului înclinat dacă. paralel cu planul. ce trebuie să acţioneze în sus. c)coeficientul de frecare (μ) dintre corp şi suprafaţa planului înclinat.48 8.49 O pârghie AB cu lungimea de 2m are punctul de sprijin în O la mijlocul său. paralel cu planul. alunecă uniform pe un plan înclinat cu înălţimea h=1. pentru a urca uniform corpul. 8. ca în figura 8.48. pe un plan înclinat. La jumătatea distanţei AO se aşează un corp cu 137 . Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Aproximând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.

51 În sistemul din figura 8. fig.50 Un corp cu masa m=2kg este menţinut în repaus pe un plan înclinat cu =300 prin intermediul unui resort a cărui constantă elastică este k=100N/m ca în figura 8.8.8. S2 fig.50 8. c) alungirea resortului. firul este inextensibil şi de masă neglijabilă iar =600. Ce forţă F trebuie să acţioneze în punctul B pentru ca pârghia să rămână în echilibru? Se va considera acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg să se calculeze: a) reacţiunea planului asupra corpului.51  138  . b) forţa care alungeşte resortul. d) coeficientul de frecare dintre corp şi plan.51 scripeţii S1 şi S2 sunt ideali.50. Să se calculeze raportul m2/m1 pentru care sistemul este în echilibru. 8. Forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa planului este 1/10 din greutate.ur masa de 1kg.

52 M 8. uur F1 fig. să se calculeze modulul forţei F pentru care corpul este menţinut în echilibru. Punctul de sprijin al pârghiei este la 4/5 din lungimea pârghiei. Repetăm experienţa aşezând pe talerul pe care se află corpul de masă m 139 .S1 m2 m1 8. se aşează un corp de masă m. Considerând acceleraţia gravitaţională ur g=10N/kg.52 Un corp cu masa M=100kg este menţinut în echilibru cu ajutorul sistemului format dintr-un scripete ideal şi o pârghie de masă m=2kg ca în figura 8. Să se afle punctul 0 în care trebuie sprijinită scândura (pârghie de gradul I) pentru a sta în echilibru.8. aflată în echilibru. faţă de punctul de aplicaţie ur al forţei active F . Aşezând pe celălalt taler un corp cu masa m1. balanţa se echilibrează. respectiv m2=5kg.52.54 Pe unul din talerele unei balanţe cu braţele neegale.53 La capetele unei scânduri AB cu masa m=5kg şi lungimea l=4m se aşează câte un corp cu masa m1=10kg. 8.

16. AB =1. Aplicaţie numerică: m1=3kg.56 în care corpul B are masa m1=10kg. m3. 29.55.1993) fig. (Olimpiadă. etapa pe localitate. 20.02. Ce masă m2 trebuie să aibă corpul C pentru a ridica corpul B? Se dau OB =0. iar pe celălalt taler. m2.56 ur F ur F ur G Fie sistemul din figura 8.1991) 8. etapa pe localitate. etapa pe localitate.5m.55 Câte forţe acţionează asupra pârghieidin figura 8.8.01. m3=4kg. Să se afle masa m cunoscând masele m1.55 ur F 8.02.1994) 140 . m2=2kg. un alt corp de masă m2 astfel că balanţa rămâne echilibrată.un alt corp de masă m3. (Olimpiadă. alături de corpul de masă m1.5m şi se neglijează frecările. ştiind că acestea sunt echidistante şi egale (G=10F) iar pârghia este în echilibru şi se neglijează masa acesteia? (Olimpiadă.

8.1994) 8. dacă prin plecarea unuia dintre aceştia scândura se reechilibrează prin deplasarea punctului de sprijin cu 0. Se cunosc: k=10N/m. (Olimpiadă. etapa pe localitate. Ştiind că cei trei copii ”cântăresc” împreună 1400N. 00 ' =1m şi g=10N/kg.02.5m spre cei trei copii.58. (Olimpiadă.56 B A m2 C 8.1995) 141 .01. etapa judeţeană. 26. de către cinci copii. Scândura se echilibrează dacă trei copii stau la un capăt al scândurii iar ceilalţi doi copii stau la capătul celălalt.57 Dintr-o scândură lungă de 4.5m.58 Un corp cu masa m=10kg este aşezat pe o pârghie menţinută orizontal în echilibru cu un resort ca în figura 8. 21. un balansoar. aflaţi greutatea celorlalţi doi copii separat.5m se improvizează.m1 fig.5m depărtare de cei trei copii. Să se afle pe ce distanţă x trebuie deplasat corpul m pe pârghie pentru ca acesta să fie în echilibru după ce punctul A este ridicat în A ' pe o distanţă d=0. Se va considera g=10N/kg. Punctul de sprijin al scândurii (0) este la 1.

în care se cunosc:m1=6kg. (Olimpiadă. iar pârghia are lungimea de 2. 142 . Să se calculeze lungimile braţelor celor două forţe şi forţele (activă şi rezistentă) ce acţionează asupra pârghiei.01. 31. să se determine alungirile resorturilor dacă de scripetele mobil se suspendă un corp cu masa m=4kg.60.8. Se va considera acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. k1=200N/m. k2=250N/m. Masa scripetelui mobil se neglijează.58 8. Braţul forţei rezistente este mai mic decât braţul forţei active cu Δl=50cm.1998) 8. Ştiind că forţa de frecare dintre corpul m1 şi suprafaţa orizontală este 20% din greutatea acestuia.5m.60 Se dă sistemul mecanic reprezentat în figura 8. În starea iniţială din figură resorturile sunt nedeformate.59 O pârghie de speţa I este în echilibru sub acţiunea unei forţe rezistente mai mare decât cea activă cu ΔF=150N.fig. etapa pe localitate.

8. 09.fig.Lucrul mecanic şi puterea mecanică 143 . etapa pe localitate.60 (Olimpiadă.02.2003) 9.

b) Lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare.2 O forţă de 2kN acţionează asupra unui corp cu masa de 5kg şi îl deplasează pe direcţia şi în sensul forţei pe distanţa de 5m. Să se calculeze: a) Forţa care deplasează corpul. Corpul se deplasează cu viteza de 5m/s timp de 10s.5 Un corp porneşte din repaus. Să se calculeze: a) Lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune.3 Un corp este deplasat uniform. Corpul se deplasează pe distanţa d=20m. fiind tras de o forţă care acţionează pe direcţia şi în sensul mişcării. d) Lucrul mecanic total. b) Forţa de frecare dintre corp şi suprafaţa pe care se deplasează. 9. de către o forţă paralelă cu suprafaţa F=50N. c) Lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe durata deplasării. pe o suprafaţă orizontală. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat. 9.1 Cât este lucrul mecanic efectuat de un halterofil când ridică o halteră de 100kg de la podea la înălţimea de 2m? (g=10N/kg) 9. 9.4 Un corp este deplasat uniform pe o suprafaţă orizontală de către o forţă care acţionează pe direcţia şi în sensul deplasării şi efectuează un lucru mecanic de 500J.Lucrul mecanic 9. Corpul se deplasează 144 . c) Lucrul mecanic total.

să se calculeze: a) Forţa care împinge căruciorul. Pentru deplasarea căruciorului pe distanţa de 125m se efectuează un lucru mecanic de 25kj.fără frecare şi atinge viteza de 10m/s în 50s.8. b) Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea corpului. Forţa de întindere din cablu este jumătate din greutatea corpului şi deplasează corpul pe distanţa de 20m. 2 2 Un corp cu masa de 50kg este tras pe o suprafaţă orizontală prin intermediul unui cablu care face un unghi de 300 cu direcţia deplasării. să se calculeze: a) Forţa de întindere din cablu. cos 300= 9. efectuându-se un lucru mecanic de 50kj. c) Forţa cu care corpul apasă asupra suprafeţei de sprijin (sin 1 2 300= . Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Căruciorul se deplasează pe distanţa de 20m. Să se calculeze forţa de întindere din cablu (sin 600= 9.cos 600 = ).8 3 ).6 Un cărucior este tras prin intermediul unui cablu care face un unghi de 600 cu direcţia deplasării. c) Forţa cu care căruciorul apasă asupra suprafeţei de sprijin. Aproximând g=10N/kg. Să se calculeze modulul forţei care deplasează corpul. 145 . 9. b) Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea căruciorului.7 3 1 . 2 Un cărucior cu masa de 40kg este împins pe orizontală cu o forţă egală în modul cu jumătate din greutatea căruciorului şi care face un unghi de 300 cu direcţia deplasării ca în figura 9.

c) Lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune şi lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare pe durata deplasării.ur F fig. 9. c) Lucrul mecanic efectuat de reacţiunea suprafeţei de sprijin.8 m ( 9.10 Un corp cu masa de 10 kg urcă pe un plan înclinat cu lungimea de 4m şi înălţimea de 2m. sub acţiunea unei forţe de 75N paralelă cu planul. să se calculeze: a) Coeficientul de frecare dintre corp şi suprafaţa pe care se deplasează.9. să se calculeze: a) Lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune. 146 . d) Lucrul mecanic total. Aproximând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.5 minute cu viteza de 9km/h de către o forţă orizontală egală în modul cu1/5 din greutatea corpului. b) Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate şi lucrul mecanic efectuat de reacţiunea suprafeţei de sprijin pe durata deplasării.9 Un corp cu masa de 20kg este deplasat uniform pe o suprafaţă orizontală timp de 2. Corpul se deplasează de la baza planului până în vârful acestuia. b) Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. fără frecare. d) Lucrul mecanic total.

23.11 Un corp cu masa de 10kg alunecă liber. Corpul se deplasează de la baza planului până în vârful acestuia. b) Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate. ur F fig. din vârful unui plan înclinat cu lungimea de 4m şi înălţimea de 2m şi ajunge la baza planului.73.12  9.13 Un corp cu masa de 10kg urcă uniform pe un plan înclinat cu lungimea de 5m şi înălţimea de 2. c) Lucrul mecanic total. c) Lucrul mecanic efectuat de reacţiunea planului. Corpul se deplasează pe distanţa de 20m. coeficientul de frecare fiind μ=0.12). d) Lucrul mecanic efectuat de forţa de tracţiune.9.5m sub acţiunea unei forţe de 75N paralelă cu planul.12 Un corp cu masa de 10kg se deplasează uniform pe o suprafaţă orizontală sub acţiunea unei forţe orientată la 300 faţă de orizontală (figura 9. b) Lucrul mecanic efectuat de reacţiunea suprafeţei de sprijin. Aproximând g=10N/kg şi 3 =1. să se calculeze: a) Coeficientul de frecare dintre corp şi plan. Aproximând g=10N/kg. b) Lucrul mecanic efectuat de forţa aplicată corpului. fără frecare.9. c) Lucrul mecanic total efectuat de cele patru forţe care acţionează asupra corpului. să se calculeze: a) Mărimea forţei aplicată corpului. să se calculeze: a) Lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate. 9. 147 . Aproximând g=10N/kg.

14 Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de forţa elastică atunci când un resort alungit cu Δl =10cm este lăsat liber şi revine la starea nedeformată.e) Lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare. Ce lucru mecanic se efectuează pentru a întinde resortul cu 4mm? 9.16 Pentru a întinde un resort cu 4cm se efectuează un lucru mecanic de 50J.17 În figura 9. F (N ) 1000 148 . 9.15 Un resort cu constanta elastică k=200N/cm se alungeşte uniform cu Δl = 5cm sub acţiunea unei forţe proporţională cu alungirea. cunoscând constanta elastică a resortului k=1000N/m. g) Lucrul mecanic total efectuat pe durata alunecării corpului din vârful planului înclinat până la baza acestuia dacă încetează acţiunea forţei de tracţiune când corpul ajunge în vârful planului. f) Lucrul mecanic total.17 este reprezentată dependenţa alungirii unui resort de mărimea forţei deformatoare. Să se calculeze constanta elastică a resortului. 9. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de forţa deformatoare şi lucrul mecanic efectuat de forţa elastică pe durata alungirii resortului. lucrul mecanic al forţei deformatoare între punctele de abscise 5cm şi 10cm şi să se interpreteze grafic. 9.

fig.18 Pentru a comprima un resort cu 4cm se efectuează un lucru mecanic de 23.18 În figura 9. sunt reprezentate dependenţele de distanţă ale forţei F care acţionează asupra unui corp.20. 149 . a şi b. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat pe durata acţiunii forţei.6J.17 500 Δl (cm) 5 9.18. Ce lucru mecanic trebuie efectuat pentru a alungi acelaşi resort cu 4cm? Dar pentru a-l alungi cu 8cm? Un corp se află în repaus şi se deplasează sub acţiunea unei forţe ce acţionează pe direcţia şi în sensul deplasării.20 10 0 3 7 d(m) b) fig.9.19 9. F(N) F(N) 40 40 20 0 2 6 d(m) a) 9.9. Să se calculeze lucrul mecanic La şi Lb al forţei în fiecare caz în parte. al cărei modul variază în funcţie de distanţa faţă de poziţia iniţială conform graficului din figura 9.

F(N)
50
fig.9.20
25

d(m)

0

3

Puterea mecanică
150

7

10

9.21

Un muncitor transportă un sac de ciment de la parterul la
etajul unei clădiri în două minute, iar un alt muncitor
transportă tot un sac de ciment, de la parter la etaj, în patru
minute. Care muncitor dezvoltă o putere mai mare şi de ce?

9.22

Care este, în S.I., puterea unui motor de 120CP (Cal Putere)?

9.23

Câţi cai putere dezvoltă un motor care efectuează 73,6kwh în
2 minute?

9.24

O macara ridică o grindă de beton cu masa de 2 tone, la
înălţimea de 20m, în 25 secunde. Considerând acceleraţia
gravitaţională g=10N/kg şi neglijând frecările să se calculeze:
a) Forţa cu care acţionează macaraua asupra grinzii;
b) Lucrul mecanic efectuat de macara pentru a ridica grinda;
c) Puterea macaralei.

9.25

Un motor efectuează un lucru mecanic de 1MJ într-o jumătate
de oră, iar un alt motor efectuează un lucru mecanic de 1KJ în
două secunde. Care motor are puterea mai mare?

9.26

Un automobil se deplasează uniform pe autostradă cu viteza
de 108km/h. Dacă puterea dezvoltată de motor este 96CP, să
se calculeze forţa de tracţiune.

9.27

Un automobil se deplasează uniform pe o şosea orizontală pe
care întâmpină o forţă de frecare de 2500N. Să se calculeze
puterea dezvoltată de motor dacă automobilul se deplasează
cu 54km/h.

151

9.28

Forţa de frecare pe care o întâmpină un automobil, cu masa de
1,5t, pe o şosea orizontală reprezintă 20% din greutatea sa. Să
se calculeze viteza maximă pe care o poate atinge automobilul
dacă puterea motorului este 108CP (g=10N/kg).

9.29

Viteza maximă cu care un automobil, cu masa de 2 tone şi
puterea 60CP, poate urca o pantă de 10% este de 54km/h. Să
se calculeze forţa de frecare pe care o întâmpină automobilul în
timpul deplasării (g=10N/kg).

9.30

Un motor cu puterea P=10kw este folosit pentru a ridica
succesiv corpurile cu masele m1=500kg şi m2=1t la înălţimea
h=50m. Aproximând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg, să
se calculeze în cât timp este ridicat fiecare corp.

9.31

Un remorcher trage un şlep cu viteza v=9km/h cu ajutorul
unui cablu care face un unghi =300 cu suprafaţa apei, întins
de o forţă F=50kN. Ce putere se consumă pentru remorcarea
şlepului?

9.32

O macara ridică în picioare, în 10s, un stâlp căzut la pământ a
cărui masă este 1t, tragându-l de un capăt cu viteza
v=45m/min. (figura 9.32). Să se calculeze puterea macaralei
(g=10N/kg).

fig.9.32
152

9.33

Un atlet aleargă suta de metri în 10 secunde. Pasul atletului
în timpul cursei fiind de 1,5m, masa acestuia de 75kg şi ştiind
că la fiecare pas îşi ridică centrul de greutate cu 20cm, să se
calculeze:
a) Puterea medie dezvoltată de atlet în absenţa forţelor de
rezistenţă;
b) Puterea medie dezvoltată de atlet dacă forţele de rezistenţă
reprezintă 1/4 din greutatea atletului (g=10N/kg).
(Olimpiada de fizică, etapa pe localitate, 8.02.1992)

9.34

Un corp cu greutatea G=100N este deplasat pe o suprafaţă
orizontală prin intermediul unui resort de constantă elastică
k=1000N/m. Ştiind că forţa de frecare ce se opune mişcării
reprezintă a 5-a parte din greutatea acestuia, să se calculeze:
a) Alungirea resortului în timpul deplasării uniforme a
corpului;
b) Puterea dezvoltată dacă în 5 secunde corpul parcurge
distanţa de 20m.
(Olimpiadă, etapa pe localitate, 20.02.1993)

9.35

Un automobil cu masa m=1500kg are un motor de 85CP.
Pentru a se deplasa pe un drum orizontal cu viteza constantă
de 54km/h automobilul are nevoie de o putere de 20CP.
Presupunând că forţele de frecare rămân neschimbate, să se
calculeze panta cea mai abruptă pe care o poate urca
automobilul cu această viteză (h/l=?). Se va lua g=10N/kg.
(Olimpiadă, etapa pe localitate, 21.01.1995)
153

Randamentul
154

36 Un corp cu masa de 50kg este ridicat uniform cu ajutorul unui scripete fix ideal (fără frecări). 9.37 Scripetele fix din figura 9. acţionând la capătul liber al pârghiei cu o forţă de 156.36. Planul este înclinat faţă de orizontală cu 155 . ca în figura 9. cu ajutorul unei pârghii reale de speţa I (nu se neglijează frecările şi masa pârghiei). 9. cu ajutorul unei pârghii ideale (se neglijează frecările şi masa pârghiei) de speţa I.25N. Dacă raportul braţelor este bR/bF=1/4 şi g=10N/kg.9. 9. să se calculeze randamentul pârghiei.39 Un corp cu masa de 50kg este ridicat uniform. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. să se calculeze randamentul scripetelui.36 m 9. să se calculeze randamentul scripetelui.40 Un corp este urcat uniform pe un plan înclinat ideal (în absenţa frecărilor). Să se calculeze randamentul pârghiei. pe distanţe mici.36 este un scripete real (nu pot fi neglijate frecările) şi pentru a ridica uniform un corp cu masa de 50kg se acţionează asupra cablului cu o forţă de 625N.9. ur F fig.38 Un corp cu masa de 50kg este ridicat uniform. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. pe distanţe mici.

300 şi are lungimea de 5m. Să se calculeze randamentul
planului înclinat.
9.41

Un corp cu masa de 50kg este urcat uniform pe un plan
înclinat cu lungimea l=5m şi înălţimea h=3m. Pentru a urca
uniform corpul se acţionează asupra acestuia, paralel cu
planul, cu o forţă de 375N. Considerând acceleraţia
gravitaţională g=10N/kg, să se calculeze randamentul
planului înclinat.

9.42

Un corp cu greutatea de 500N este ridicat la înălţimea de 5m
cu ajutorul unui scripete fix al cărui randament este de 80%.
Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de forţele de frecare.

9.43

Un corp cu greutatea de 500N este urcat uniform pe un plan
înclinat cu lungimea de 5m şi înălţimea de 3m, randamentul
planului înclinat fiind 80%. Să se calculeze lucrul mecanic
efectuat de forţele de frecare pe durata deplasării corpului
până la înălţimea de 1,5m şi coeficientul de frecare dintre corp
şi planul înclinat (g=10N/kg).

9.44

Să se calculeze forţa necesară pentru a ridica uniform un corp
cu greutatea de 50N folosind:
a) Un scripete fix cu randamentul 80%;
b) Un scripete mobil cu randamentul 80%;
c) O pârghie de speţa I cu lungimea l=1m şi braţul forţei
rezistente bR=20cm, randamentul pârghiei fiind 80%;
d) Un plan înclinat cu l=5m şi h=3m al cărui randament este
80%.

156

9.45

Un corp cu masa m=67,5kg este ridicat la înălţimea h=3m cu
ajutorul unui plan înclinat al cărui randament este η1=75% şi
care are lungimea l=5m. Corpul este tras cu o sfoară
inextensibilă şi de masă neglijabilă trecută peste un scripete fix
al cărui randament este η2=90%, instalat în vârful planului
înclinat ca în figura 9.45. Considerând acceleraţia
gravitaţională g=10N/kg, să se calculeze:
ur
a) Forţa F ce acţionează la capătul liber al sforii pentru a
deplasa uniform corpul;
b) Randamentul acestui dispozitiv de ridicare. Discuţie.
c) Forţa de frecare dintre corp şi planul înclinat şi valoarea
coeficientului de frecare.
ur
T

uur
N

ur
F

uur
Ff
ur
G

fig.9.45
9.46

La aceeaşi înălţime h se ridică un corp folosind două plane
înclinate cu unghiul 1=300 şi 2=600. Coeficientul de frecare
dintre corp şi fiecare plan înclinat este μ=0,2. Să se calculeze
pe care plan înclinat este mai economic să se ridice uniform
corpul (care plan înclinat are randamentul mai mare). Se
1
2

cunosc: sin 300=cos600= ; sin600=cos300=

157

3
.
2

9.47

Să se calculeze forţa cu care trebuie acţionat la capătul liber al
unei pârghii al cărei randament este de 90%, pentru a ridica un
corp cu greutatea de 450N dacă braţul forţei active este de
cinci ori mai mare decât braţul forţei rezistente.

9.48

Se ridică uniform un corp pe un plan înclinat cu ajutorul
sistemului din figura 9.48. Dacă G=500N, Ff=300N,
OA l
= = 3 (l este lungimea planului înclinat, iar h este
OB h

înălţimea acestuia), iar randamentul pârghiei este 80%,
calculaţi valoarea numerică a forţei active F.

A B

0

m
ur
F

fig.9.48
(Olimpiadă, etapa pe localitate, 8.02.1992)
9.49

Ce greutate are un corp dacă pentru ridicarea acestuia la
înălţimea h=20m într-un timp de 10s se consumă o putere de
400W? Pentru ridicarea corpului se foloseşte un scripete mobil
cu randamentul de 80%.

9.50

Într-un vas cu alcool se scufundă o piesă din cupru, cu
volumul V=857,3cm3, legată cu un fir de capătul unei pârghii
158

AB de lungime 90cm şi care are punctul de sprijin la cealaltă

extremitate. Să se calculeze ce masă trebuie să aibă un corp
legat de un fir, fixat la 40cm de capătul unde se află piesa din
cupru şi trecut peste un scripete fix cu randamentul de 80%,
pentru ca pârghia să stea în echilibru, ca în figura 9.50. Se dau
ρcu=8900kg/m3, ρalcool=800kg/m3, g=10N/kg şi forţa cu care
un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus este
egală cu greutatea lichidului dislocuit (legea lui Arhimede).
(Olimpiadă, etapa judeţeană, 20.03.1993)

fig.9.50
A

C

B
M

9.51

Ce putere are o hidrocentrală cu debitul apei de 2m3/s, dacă
apa cade de la 10m înălţime şi randamentul ei este 70%?
(ρapă=1g/cm3, g=10N/kg)
(Olimpiadă, etapa pe localitate, 29.01.1994)

9.52

Pe un plan înclinat cu h=1m şi l=2m se află un corp cu
densitatea ρ=8g/cm3 şi dimensiunile 5dm × 0,5dm × 2dm . Să se
calculeze forţa necesară pentru a urca uniform corpul pe
planul înclinat şi randamentul acestuia, ştiind că forţa de
frecare este 50N, îndreptată în lungul planului în jos. Se va
considera g=10N/kg.
(Olimpiadă, etapa judeţeană, 26.02.1994)
159

9.53

Determinaţi ce forţă trebuie aplicată roţii macaralei din figura
9.53 pentru a ridica un corp cu masa m=12kg, dacă diametrul
roţii este 0,75m iar raza arborelui este r=0,25m. Randamentul
instalaţiei este η=75% şi se va lua g=10N/kg.
(Olimpiadă, etapa pe localitate, 21.01.1995)

r

fig.9.53

ur
F

m
9.54

Pentru sistemul fizic din figura 9.54, aflat în echilibru, se dau:
AO = BO ; k=1000N/m, F=100N, ηpârghie=90%, ηscripete=80% şi
g=10N/kg. Să se calculeze masa corpului m şi alungirea
resortului.

fig.9.54
9.55

Dintr-un bazin cilindric cu suprafaţa bazei de 30m2 se scoate
apă. Ştiind că adâncimea apei din bazin este de 1m, iar
distanţa de la nivelul apei până la locul unde trebuie ridicată
160

Se va lua g=10N/kg şi ρapă=1g/cm3. 161 .apa este de 4m. să se calculeze lucrul mecanic consumat pentru scoaterea apei cu ajutorul unei pompe care are randamentul de 80%.

în cazul în care în autoturism au mai urcat patru persoane având fiecare 75kg. De câte ori creşte energia sa cinetică? 9. Un călător cu masa m=75kg se deplasează în lungul vagonului cu viteza V2=2m/s.60 Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de forţele de frecare atunci când un autoturism cu masa 1.58 Energia cinetică a unui motociclist se dublează.5 tone frânează de la 72km/h la 36km/h. are masa 1. b) Energia cinetică totală. 9.Energia mecanică 9.56 Un autoturism. Forţele de frecare reprezintă 162 .5 tone porneşte din repaus şi atinge viteza de 54km/h după 100m. c) Energia cinetică a celor patru persoane faţă de şosea şi faţă de autoturism. b)În sens contrar sensului în care merge trenul. Să se calculeze: a) Energia cinetică a autoturismului. 9.57 Viteza unui motociclist creşte de la 36km/h la 54km/h. Să se calculeze de câte ori a crescut viteza motociclistului. împreună cu şoferul.59 Un tren se deplasează rectiliniu şi uniform cu viteza V1=72km/h. 9. Să se calculeze energia cinetică a călătorului faţă de terasamentul căii ferate dacă acesta se deplasează prin vagon: a)În sensul în care merge trenul.61 Un autoturism cu masa 1. 9.5 tone şi se deplasează cu viteza 72km/h.

65 Un corp cu masa 1kg se află la o înălţime h1=10m faţă de nivelul de referinţă ales. a cărei înălţime este 80cm. Un corp cu masa 2kg este aşezat pe catedră.64 Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg.62 Un pescar traversează un râu care curge cu viteza V1=3m/s. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de motor. b) Viteza corpului la înălţimea h2=8.2m. Considerând acceleraţia gravitaţională g=10N/kg. Corpul este lăsat să cadă liber (g=10N/kg). Se va considera g=10N/kg. Ce lucru mecanic efectuează forţa de greutate pe durata ridicării corpului? 9. Discuţie. Să se calculeze: a) Energia potenţială şi energia totală a corpului la înălţimea h1.63 Podeaua laboratorului de fizică este la înălţimea de 5m faţă de curtea şcolii. să se calculeze lucrul mecanic ce trebuie efectuat pentru ca un corp cu masa 10kg să fie ridicat la înălţimea de 4m. c) Energia cinetică şi energia totală a corpului la sfârşitul mişcării. 163 . vâslind perpendicular pe maluri cu viteza V2=4m/s.20% din greutatea autoturismului. Să se calculeze energia cinetică a bărcii faţă de apă şi faţă de maluri. faţă de podeaua laboratorului şi faţă de sol. 9. Masa bărcii împreună cu pescarul este 300kg. să se calculeze energia potenţială a corpului faţă de catedră. 9. 9.

Să se calculeze forţa maximă ce acţionează asupra obstacolului.9.71 Un corp aflat în mişcare de translaţie cu viteza de 36km/h are energia cinetică 250J. Să se calculeze energia potenţială acumulată în resort şi lucrul mecanic efectuat pentru alungirea resortului. 9. Corpul ciocneşte un resort pe care îl comprimă cu Δl =5cm.69 Un corp cu masa m=100g alunecă pe o suprafaţă orizontală fără frecare. Resorturile tampoanelor se comprimă cu Δl =5cm. Câtă energie cinetică are corpul atunci când viteza acestuia este 5m/s.68 Pentru alungirea unui resort cu 3cm se acţionează cu o forţă maximă F=20N.70 Un vagon cu masa m=40 tone ciocneşte un obstacol cu viteza v=2m/s. Să se calculeze constanta elastică a resortului şi lucrul mecanic ce trebuie efectuat pentru a alungi resortul cu 1cm. 9. 9. Constanta elastică a resortului este k=40N/m. 9. 9.66 Un resort perfect elastic cu constanta elastică 1000N/m se alungeşte cu 4cm. Să se calculeze energia potenţială a resortului alungit. 9. Să se calculeze viteza corpului înainte de ciocnire. La ce înălţime are acest corp numai energie potenţială? 164 .5J.67 Energia potenţială elastică acumulată într-un resort comprimat cu 2cm este 0.72 La înălţimea de 10m un corp are energia potenţială 100J şi energia cinetică 250J.

1995) 165 . fără a-l rostogoli. (cos 600= ). rotindu-l în jurul unei laturi. etapa judeţeană. c) A câta parte din greutatea corpului reprezintă forţa de frecare în cazul b)? Se va lua g=10N/kg. Ce viteză are bila în momentul în care trece prin poziţia cea mai de jos (’=00).75 Un om rostogoleşte un corp de formă cubică cu masa 5kg şi densitatea 5000kg/m3. 18. se suspendă de un tavan.74 Un fir inextensibil.73 Un fir de cauciuc întins cu 5cm are o energie potenţială elastică de 7J. efectuând acelaşi lucru mecanic şi deplasându-l uniform. Se ridică bila astfel încât firul deviază cu 1 2 =600. pentru a-l aduce în noua poziţie. Să se calculeze: a) Lucrul mecanic efectuat de om. (Olimpiadă. Să se calculeze energia totală a bilei în momentul în care trece prin poziţia în care firul face cu direcţia verticală un unghi de 230. faţă de direcţia verticală şi se lasă liberă. cu lungimea l=1m. b) Cu ce forţă orizontală ar trebui împins. 9.02. La capătul liber al firului se leagă o bilă metalică cu masa m=100g. 9. de pe o faţă pe cealaltă.9. Să se calculeze energia potenţială elastică acumulată în acelaşi fir alungit cu 10cm. Se va aproxima g=10N/kg.

c) Cea mai mică. b) Aceeaşi.Echilibrul mecanic şi energia potenţială 9. 9. 9.79 Un autocar are stabilitate mai mare atunci când bagajele turiştilor sunt puse: a) Pe un portbagaj fixat deasupra autocarului. b) Aceeaşi.77 În poziţia de echilibru indiferent. comparativ cu poziţiile alăturate. c) Cea mai mică. comparativ cu poziţiile alăturate. energia potenţială a sistemului corp-Pământ are valoarea: a) Cea mai mare. energia potenţială a sistemului corp-Pământ are valoarea: a) Cea mai mare. 9. b) Aceeaşi.78 În poziţia de echilibru stabil. energia potenţială a sistemului corp-Pământ are valoarea: a) Cea mai mare.76 În poziţia de echilibru instabil. comparativ cu poziţiile alăturate. 166 . b) Într-un portbagaj situat la partea inferioară a autocarului. c) Cea mai mică.

de formă cilindrică având lungimea 3 m şi raza 50cm se aşează vertical pe o suprafaţă orizontală.84 Un corp solid şi omogen. se aşează pe o suprafaţă orizontală.85 Când clătinăm o găleată cu balast nisipul se aşează pe fundul găleţii sau iese la suprafaţă deasupra pietrelor? 167 . Care sunt poziţiile în care cubul se află în echilibru instabil? 9. la sol sau la înălţimea h? 9. În care dintre cele două poziţii balonul are o energie potenţială mai mare.82 Ce fel de energie are aerul comprimat într-o minge de fotbal? 9. Să se calculeze unghiul maxim până la care poate fi înclinat acest cilindru fără să se răstoarne. de formă cubică. Balonul este ţinut în repaus la sol şi când i se dă drumul urcă la o înălţime h.81 Un balon se umple cu hidrogen (gaz mai uşor decât aerul).9.80 Un corp solid şi omogen de formă paralelipipedică se aşează pe o suprafaţă orizontală. 9.83 Un corp solid şi omogen. În ce poziţie trebuie aşezat pentru a avea energia potenţială maximă? 9.

aflate în suspensie într-un lichid (în apă).5 Dacă lăsăm o minge „la soare”. În care din cele două variante.10. aceasta se întăreşte. De ce? 10. iar difuzia între două lichide se produce mai repede decât difuzia între două corpuri solide bine şlefuite şi puse în contact. au o mişcare dezordonată care nu încetează niciodată.6 Injecţiile se fac intramuscular sau intravenos. Difuzia se produce mai repede dacă temperatura este mai mare.Fenomene termice Difuzia 10.3 Difuzia între două gaze se produce mai repede decât difuzia între două lichide. Dacă lăsăm mingea într-un frigider ea se „moaie”. solidă) se manifestă fenomenul de difuzie? 10. răspândirea medicamentelor introduse prin injecţii se bazează pe fenomenul de difuzie? 10. fără intervenţia unei forţe externe.7 Fizicianul Brown a observat la microscop că particulele fine de polen.4 Fenomenul de difuzie este dependent de temperatură. Cum se numeşte acest fenomen? 10. Aceasta a fost numită 168 . De ce? 10. atunci când cele două corpuri sunt în contact.1 Moleculele unui corp pătrund printre moleculele altui corp. lichidă. De ce? 10.2 În care dintre cele trei stări de agregare (gazoasă.

mişcare browniană. Mişcarea browniană este o mişcare de agitaţie termică sau este o consecinţă a mişcării de agitaţie termică? 169 .

15. 10. 10. în urma contactului termic cu un alt corp. 170 .Calorimetrie.12 Un corp cedează 286J prin răcirea cu 200C.8 Proprietăţii unui corp de a avea o anumită stare de încălzire i se asociază mărimea fizică scalară numită temperatură. Deci temperatura este o mărime fizică de stare ce caracterizează starea de încălzire a unui corp. Să se exprime în SI cantităţile de căldură Q1=50cal şi Q2=50kcal.10 Să se calculeze cantitatea de căldură absorbită de un corp din plumb cu masa de 50g atunci când se încălzeşte de la -150C la +350C. Să se calculeze în grade Fahrenheit temperaturile de 273. Pentru măsurarea temperaturii se folosesc mai frecvent scara Kelvin. Căldura specifică a plumbului este c=120J/kg· k. Să se calculeze capacitatea calorică a corpului.15k. scara Celsius şi scara 9 5 Fahrenheit: t(0F)= t(0C)+32 şi T(k)=t(0C)+273. 10.11 Cunoscând căldura specifică pentru plumb c=120J/kg k . să se calculeze capacitatea calorică a unui corp din plumb cu masa de 120 grame.15k 373. Coeficienţi calorici 10.9 şi Cantitatea de căldură (Q) este o mărime fizică de proces ce caracterizează trecerea unui corp dintr-o stare de încălzire în altă stare de încălzire. 10.

prin răcire cu 50k . 10.15k.14 Un cub din fier cu latura de 10cm absoarbe 179.18 Se amestecă 2kg de apă la temperatura 290k cu 3kg apă la temperatura 320k. Ştiind că densitatea aluminiului este 2700kg/m3 să se calculeze căldura specifică pentru aluminiu. Să se calculeze densitatea fierului. pierde 1kcal.15k.16 Să se calculeze capacitatea calorică a unui corp care. 10. Neglijând pierderile de căldură în exterior. Căldura specifică a fierului este 460J/kg· k.15 Un cub din aluminiu cu latura de 10cm absoarbe 19 kcal şi se încălzeşte de la 320F la 320C. Să se calculeze temperatura amestecului.19 Să se afle masele m1 şi m2 de apă aflate la temperaturile de 170C şi respectiv 470C care trebuie amestecate pentru a obţine 50kg apă la 350C. 10. să se calculeze temperatura de echilibru ce se stabileşte în urma schimbului de căldură din corpuri.13 Să se calculeze căldura specifică a apei dacă o cantitate de 10l de apă absoarbe 8·105cal atunci când se încălzeşte de la 200C la 273. 10.10. 10. 171 .4kj şi se încălzeşte de la -200C la 303.17 Un corp cu capacitatea calorică 20J/k şi temperatura 290k se pune în contact termic cu un alt corp aflat la 320k şi care are capacitatea calorică 30J/k. 10.

În apă se introduce un corp cu capacitatea calorică 14kj/k. 10. iar căldura specifică pentru cupru este 380J/kg·k. În apă se introduce o bucată de cupru cu temperatura 60C şi temperatura apei din vas devine 380C. să se calculeze căldura specifică a aluminiului.10. 10. Să se calculeze cantităţile de apă caldă şi de apă rece utilizate. Densitatea apei este 1g/cm3. 172 .22 Un vas din cupru cu masa 1kg conţine 4 litri de apă la temperatura de 200C. Să se calculeze căldura specifică a apei. După stabilirea echilibrului termic se constată că temperatura apei a devenit 250C. a cărui temperatură este 40C.23 Pentru a încălzi o cantitate de apă cu 300C este necesară aceeaşi cantitate de căldură ca pentru încălzirea aceleiaşi cantităţi de petrol (aceeaşi masă) cu 600C. 10.24 Un vas din aluminiu cu masa 1kg conţine 0.36MJ.25 Pentru a încălzi 20kg apă de la 200C la 700C se consumă 8.5 litri de apă la temperatura 400C.21 Un vas. Neglijând pierderile de căldură. căldura specifică a apei este 4180J/kg· k . să se calculeze căldura specifică a petrolului. Să se calculeze cantitatea minimă de căldură necesară pentru a fierbe apa. Să se calculeze randamentul instalaţiei de încălzire (ca=4180J/kg·k). izolat termic de exterior. 10. 10. Pentru apă ρ=1000kg/m3 şi ca=4180J/kg·k . conţine 2 litri de apă la temperatura de 600C. Cunoscând căldura specifică a apei 4180J/kg·k .20 Pentru pregătirea unei băi se amestecă apă caldă la 660C cu apă rece la 110C şi se obţin 330 litri apă la 360C. iar pentru cupru C=188J/k .

(Olimpiadă. 10.01.01.30 Un aliaj.2004) 10.26 Să se calculeze câţi litri de apă pot fi încălziţi până la fierbere cu o instalaţie de încălzire al cărei randament este 75% dacă se consumă 22. 173 . 10. c) Greutatea corpului (g=10N/kg).27 Să se calculeze căldura specifică a unui aliaj (alama) format. etapa pe localitate.10. dacă prin încălzire corpul se dilată cu un cm3. Se cunosc căldurile specifice pentru cupru 380J/kg·k şi pentru zinc 400J/kg·k . 10. 20. b) Volumul corpului încălzit.29 Un corp din aluminiu are temperatura 00C şi densitatea 2700kg/m3.28 O bucată de fier are masa 39kg şi densitatea 7800kg/m3.1996) 10. Prin încălzire îşi modifică densitatea cu 0. Să se calculeze: a) Volumul corpului la 00C. etapa pe localitate.4MJ. (Olimpiadă. în procente de masă.2cm3. a cărui căldură specifică este 388J/kg·k conţine 40% zinc (czn=400J/kg·k) şi 60% cupru (în procente de masă). Să se afle variaţia densităţii corpului. Să se calculeze căldura specifică a cuprului.1g/cm3 şi volumul cu 0. din 60% cupru şi 40% zinc. Densitatea apei este 1000kg/m3 iar căldura specifică a apei este 4200J/kg·k şi apa se află iniţial la 200C.

10.31 Prin ardere completă a 50kg de lemn uscat s-au obţinut 0.34 Benzina are densitatea 700kg/m3.5MJ/kg. Să se calculeze puterea calorică a cărbunelui ars.5GJ. gazul metan are densitatea 0.5MJ. Să se calculeze puterea calorică a lemnului utilizat drept combustibil. Pentru gazul metan puterea calorică este 35.33 Prin arderea completă a 50kg de huilă (cărbune superior) s-au obţinut 1. 10. Prin arderea a 50m3N (normal) de gaz metan se obţin 1242. iar densitatea gazului metan.7kg/m3.35 În condiţii normale de presiune (105N/m2) şi temperatură (273k). în condiţii normale de presiune (p0) şi temperatură (T0). Să se calculeze puterea calorică a cărbunelui ars. Să se calculeze puterea calorică a gazului metan în J/kg şi în J/m3N (normal). este 0. pentru apă căldura specifică este 4185J/kg·k .415GJ. Să se calculeze puterea calorică a benzinei în J/l şi J/kg.7kg/m3.36 Ce cantitate de gaz metan (m3N) trebuie arsă pentru umplerea unei căzi de baie cu 300l apă la 370C dacă temperatura apei din reţea este 70C. 10. 174 . 10.32 Prin arderea completă a 50kg de turbă (cărbune inferior) s-au obţinut 750MJ.Combustibili 10. Prin arderea a 50l de benzină se obţin 1.61GJ. 10.

175 .40 Pentru încălzirea unei locuinţe se consumă în centrala termică lemn cu puterea calorică 8MJ/kg şi cărbune cu puterea calorică 15MJ/kg (turbă). Arderea lemnului sub cazan se face la un randament de 10%. la un randament de 20%. cu puterea calorică 42MJ/kg. căldura specifică pentru apă este 4200J/kg·k . Puterea calorică pentru păcură este 42MJ/kg . iar densitatea este 1g/cm3. 10.08kg lemn uscat cu puterea calorică 8MJ/kg. să se calculeze cantitatea de lemn şi cantitatea de cărbune. 10. Pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece sunt necesare 244GJ.38 Pentru a încălzi 50kg de apă de la 200C la 1000C se consumă 21.10. Cunoscând căldura specifică pentru apă 4200J/kg·k . 10. iar densitatea apei este 1g/cm3. se consumă pentru a încălzi 100l apă de la 00C la 1000C dacă randamentul arzătorului este 40%. pentru a încălzi 40 litri de apă cu 500C. Pentru apă căldura specifică este 4200J/kg·k .37 Ce cantitate de păcură.39 Ce cantitate de păcură este necesară. Ştiind că se consumă 40% lemn şi 60% cărbune. să se calculeze capacitatea calorică a cazanului.

10.44 Un motor cu ardere internă. 10. Pentru benzină puterea 176 .46 Un autoturism de teren are în rezervor 20 litri de benzină cu puterea calorică 46MJ/kg şi densitatea 0. Să se calculeze puterea motorului. Să se calculeze randamentul motorului. 10. 10. Randamentul motorului este 35%.41 Un motor termic consumă 2kg benzină cu puterea calorică 46MJ/kg şi produce 27. Să se calculeze forţa de tracţiune. Să se calculeze randamentul motorului.6g/cm3 şi puterea calorică 46MJ/kg.45 Un automobil cu puterea motorului de 100CP se deplasează cu viteza de 72km/h. Motorul autoturismului are un randament de 25% şi dezvoltă o putere medie de 75CP. consumă 8kg benzină cu puterea calorică 46MJ/kg şi funcţionează 4 ore.47 Un autoturism consumă 6 litri de benzină pe distanţa de 100km.43 Un motor cu ardere internă având randamentul 25%. Să se calculeze distanţa parcursă de autoturism cu benzina din rezervor dacă se deplasează cu o viteză medie de 72km/h. Randamentul motoarelor termice 10. consumă 6 litri/oră benzină cu densitatea 0.6kg combustibil cu puterea calorică 40MJ/kg şi dezvoltă o putere de 10CP. 10.6g/cm3. având randamentul 30%.42 Un motor cu ardere internă consumă într-o oră 3.Motoare termice. Să se calculeze puterea dezvoltată de motor.6MJ. 10.

Să se calculeze cantitatea de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului şi puterea motorului dacă durata funcţionării este 2.48 Un motor termic cu randamentul 25% produce 27MJ în trei sferturi de oră. Să se calculeze forţa de tracţiune a motorului. 10. Randamentul motorului este 30% şi dezvoltă o putere de 50CP.51 Un autoturism străbate distanţa de 75km consumând 10kg benzină cu puterea calorică 46MJ/kg.calorică este 46MJ/kg .52 O maşină termică efectuează 5kj atunci când primeşte de la sursa caldă 20kj. 10. Să se calculeze puterea maşinii dacă în 0. 10.53 Ce putere ar avea un motor termic ce ar primi în fiecare secundă căldura cedată de 100kg apă (c=4180J/kg·k) prin răcirea cu 1k dacă randamentul motorului ar fi 25%? 177 . 10. iar densitatea este 600kg/m3.50 În timpul funcţionării. cedează sistemului de răcire 20MJ. Să se calculeze randamentul motorului.5 ore consumă 4kg benzină cu puterea calorică 45MJ/kg. 10.49 Un motor termic cedează sistemului de răcire o cantitate de căldură ce reprezintă dublul lucrului mecanic produs de motor. 10. un motor termic având randamentul 20%.5 minute. Să se determine viteza autoturismului. Să se calculeze puterea motorului şi cantitatea de căldură cedată sistemului de răcire.

10. cu puterea calorică 40MJ/kg. un corp cu masa 500kg este ridicat la înălţimea de 10m în 2 secunde. Să se calculeze puterea motorului dacă randamentul acestuia este 40%. 178 .55 Cu ajutorul unei macarale.54 Un autoturism parcurge 15km cu viteza de 54km/h şi consumă 2kg combustibil cu putere calorică 42MJ/kg. să se calculeze masa de combustibil. 10. Dacă randamentul motorului este 40% şi se neglijează alte pierderi de energie. consumată şi puterea motorului (g=10N/kg).

PARTEA A III-A REZOLVĂRI ŞI SOLUŢII 179 .

starea de agregare.19 R.8 R. Forma.1.1.1.4 R.22 R.27 R.11 R. 180 . Starea de agregare. gustul.1.1.MĂRIMI FIZICE R.1.12 R.1.9 R. Mărime fizică. mirosul.21 R.1. culoarea. Criteriu de clasificare. oraş.1 R.1.R.14 R. inteligenţa.24 R. gustul.1.1.1.1. Nu.25 R. Proprietăţi măsurabile. Proprietăţi particulare.26 R. Rangul localităţilor: municipiu.1. comună. Distanţa faţă de Tîrgu-Jiu (crescător).1. Un criteriu de clasificare.1.1.1. Rezultate diferite.1. Clasificare.1.16 R.1. Culoarea nu este un criteriu obiectiv de ordonare.10 R.7 R. Ordonare.2 R. Instrument de măsură.1. Se obţine prin măsurare directă sau prin calcul numeric.23 R.1. Nu.18 R.5 R.13 R.15 R. Posibilitatea de a pluti pe apă. Viteza de deplasare (crescător).1. Unităţi etalon.1.20 R.1. Măsurare (a măsura).1. Înălţimea (descrescător).1.28 Clasificare.3 R.1. Toate sunt adevărate. Prin valoarea numerică urmată de simbolul unităţii de măsură.6 R. Toate sunt proprietăţi fizice generale.17 R. Mirosul. Proprietăţi particulare.

1010101m2. Metru (m). Lungimea este mărimea fizică prin care se măsoară întinderea unui corp pe o direcţie. 27.41 R.1.010101m2.1.1.49 R. 3 ore (h).51 Sistemul Internaţional de Unităţi (S.30 R.45 R. 1hm.1.I.1.1.34 R. 1001. Provocarea unui fenomen în vederea studierii lui se numeşte experiment. 181 .1. 1800 minute. 1m.39 R. 1 km.000 secunde.R. kilogram (kg). Aria este mărimea fizică ce exprimă măsura unei suprafeţe.48 R. Media aritmetică a valorilor obţinute prin mai multe măsurări.1. Eroarea de măsură (eroarea absolută) este diferenţa dintre o valoare măsurată şi valoarea medie.1.1.25cm (valoarea de 32cm nu se ia în calcul fiind foarte depărtată de celelalte-eroare grosolană). Volumul este mărimea fizică prin care se măsoară întinderea spaţială a unui corp.47 R.1. 1.38 R.1.90cm. 1111m.1.).1.1.1.32 R.1.1. 1.40 R.1.111m.36 R. Eroarea medie este media aritmetică a erorilor absolute (în modul). Durata este intervalul de timp dintre momentul în care începe un fenomen şi momentul în care se sfârşeşte acel fenomen. Determinerea unei mărimi fizice.1.35 R.33 R.42 R.43 R. secundă (s).31 R.001m3. 0. 108.29 R. numită valoare medie.1.1.1.44 R.46 R. Valoarea reală=valoarea medie ± eroarea medie.37 R.50 R.

50 Încălzirea sau răcirea unui corp.2. R. 16 cuburi. evaporarea apei.57 R.47 Fenomenul fizic este procesul prin care se modifică una sau mai multe mărimi fizice caracteristice unui corp ca urmare a interacţiunii acestuia cu alte corpuri. hârtie.48 Fenomene mecanice.1. etc.1.1. ulei. 0.53 R.R. 0. 182 .1.414m3 şi 40dm3.60 -0. reflexia luminii. lemn.50s.54 R. R.1. dilatarea unui corp.2. etc. 266m2. topirea gheţii.77mm şi 8.2. uleiul din bidon.49 Mişcarea unui corp. carte. 48 plăcuţe.75s.52 Propagarea luminii. fenomene electrice şi magnetice şi fenomene optice.1.2. apa din lac. magnetizarea unui corp.46 -Corpuri: vas de sticlă.55 R.1. apă. Între 8. fenomene termice. R. balon.2.2.2.52 R. deformarea unui corp etc. O bilă. Zero. copac. 0.59 R. R. R. gaz.51 Electrizarea unui corp.83mm. echilibrul unui corp sub acţiunea altor corpuri.1. 20h. R. absorbţia luminii.56 R. gazul din balon. trecerea curentului electric printr-un corp.58 R. 13min şi 30s. R.FENOMENE MECANICE R.2.4m2. -Substanţe: sticlă.1. etc. refracţia luminii.

57 R.64 Scaunul este în mişcare odată cu Pământul în jurul Soarelui şi este în repaus faţă de masă.2. ceas. momentul de referinţă şi instrumentul pentru măsurarea intervalului de timp (duratei).) este un ansamblu format din corpul de referinţă.58 R. faţă de copacul din faţa şcolii. Un corp se află în repaus atâta timp cât ocupă aceiaşi poziţie faţă de corpul de referinţă. etc. Momentul ”zero” când se porneşte cronometrul.2. Un corp se află în mişcare atâta timp cât îşi modifică poziţia (ocupă poziţii diferite) faţă de corpul de referinţă.62 R. Punctul natural este un model folosit pentru reprezentarea unui corp căruia îi neglijăm forma şi dimensiunile (nu şi masa!). Corpul de referinţă este un corp nedeformabil.2. faţă de care se raportează (se determină) poziţia corpului studiat.53 R. Pentru localizarea temporală a unui corp sunt necesare un moment de referinţă şi un instrument pentru măsurarea intervalelor de timp (cronometru.2. Traiectoria este curba obţinuta prin unirea poziţiilor succesive prin care trece mobilul în timpul mişcării faţă de sistemul de referinţă ales ( locul geometric al punctelor prin care trece mobilul ).54 R. faţă de pământ.59 R.2. 183 .55 R.2. Starea de mişcare şi starea de repaus sunt relative deoarece depind de corpul de referinţă ales.56 R.2. dimensiunile şi masa. Sistemul de referinţă (S.2.2.63 R.2. considerat fix.R.61 R.60 R.R. instrumentul pentru determinarea poziţiei corpului studiat.2.2. Mobilul este in model folosit pentru reprezentarea unui corp căruia îi neglijăm forma. etc) Momentul de referinţă este miezul nopţii anterioare (ora ”zero”).

a) 1. c) 2m/s.68 vm = ΔΧ km m = 18 =5 . h s 1.2. b) 0.2.2.2. -Traiectorie curbilinie deschisă: traiectoria descrisă de o piatră aruncată pe fereastră.74 vm= 300km = 75km / h 4h R. b) 25m/s.66 Traiectoria vârfului elicei este punctiforma faţă de elice. c) 0.5m/s. R.2. R. 2h 1. v2= = 100km / h . d) 60km/h.5h R.2. R.33m/s. d) 30m/s.2.69 vm = Δx 144km − 36km 108km = = = Δt 12h15 min − 10h 45 min 1h30 min Δt = s h 108km km m = 72 = 20 .2m/s.73 vm= ΔΧ = 200m / s Δt R.2. R.R.67 vm = ΔΧ = 5 m = 18 km .72 a) 15m/s. este plană faţă de pilot şi este spaţială faţă de aeroport. -Traiectorie curbilinie închisă: traiectoria descrisă de un atlet care înconjoară stadionul.71 R.2. a) 15km/h.75 v1= 150km 150km = 75km / h .65 .2.18km/h. d) 1m/s. b) 0.Traiectorie rectilinie: traiectoria descrisă de un avion pe pistă până la decolare. c) 0. h s Δt R.12km/h.5h 184 .70 R.2.

2. 75m / s.35 d d +d vm = = 1 2 = Δt Δt 4v ⋅ v d d d = = = 1 2 = 92. Δt 3 v1 ⋅ d d1 + d 2 + d3 = = Δt Δt v + v + 2v3 = 1 2 = 8.5m / s . Δt Δt1 + Δt2 d / 4 + 3d / 4 3v1 + v2 v1 v2 3v1v2 d d d = = = = 6m / s .78 vm = R.2v v d d d = = = 1 2 = 85.77 vm= R.2.2.36 vm= = 1 2 = Δt Δt v1 ⋅ v1 ⋅ Δt Δt + v2 ⋅ 2 2 = v1 + v2 = 7.2.79 vm = R.2.3km / h .37 vm= Δt Δt Δt + v2 ⋅ + v3 ⋅ 4 4 2 = Δt 185 .2. 66m / s .76 vm= R.2. 4 R. / 2 / 2 d d Δt Δt1 + Δt2 v1 + v2 + v1 v2 R. 2 Δt Δt 2Δt + v2 ⋅ 3 3 = v1 + 2v2 = 6. 7 km / h . Δt Δt1 + Δt2 d / 3 + 2d / 3 2v1 + v2 v1 v2 d d d = = Δt Δt1 + Δt2 + Δt3 d / 4 + d / 4 + d / 2 v1 v2 v3 4v1v2 v3 = = 6m / s 2v1v2 + v2 v3 + v1v3 d d +d R.

R. R.2. Δ t1= 186 .2. 2 R.40 vm= v ⋅v 3v1v2 ⇒ v2 = 1 m = 4m / s .38 vm= v ⋅v 2v1v2 ⇒ v2 = 1 m = 75km / h .45 d=d1+d2.2.46 d . d= v1 ⋅ t + v2 (t + 1) .2.375 = 24. Δ t=4h ⇒ v2 v1 v2 Δ t= Δ t1+ Δ t2+ Δ t3.375h = 9h22 min 30s . 3v1 + v2 4v1 − vm vm= R.44 v1=5m/s=18km/h.2. d1+d2=d ⇒ v1(t-t01)+v2(t-t02)=d ⇒ d + v1 ⋅ t01 + v2 ⋅ t02 = 9. 75km t= (Ciuperceni). 3v1 − 2vm v1 + 2v2 R. d1= v1 ⋅ t .39 3v ⋅ v 4v1 ⋅ v2 ⇒ v2 = 1 m = 100km / h .R. d=45km. d2=v2(t+1). 2v1 − vm v1 + v2 R. v1 + v2 d1= v1 ⋅ Δt1 = v1 (t − t01 ) = 18 ⋅1.2.2.2. v1 D−d d D−d ⇒ Δt = + Δt2 + Δ t3= .43 vm= 3v − v v1 + 2v2 ⇒ v2 = m 1 = 5m / s . Δ t2=0.42 vm= v1 + v2 ⇒ v2 = 2vm − v1 = 10m / s .41 vm= 4v1 ⋅ v2 ⋅ v3 2v1 ⋅ v2 ⋅ vm ⇒ v3 = = 8m / s 2v1 ⋅ v2 + v2 ⋅ v3 + v1 ⋅ v3 4v1 ⋅ v2 − vm (v1 + v2 ) R. 3 2 R.2.5h.

5s . Discuţie: coloana de elevi se deplasează în acelaş sens cu viteza v=2m/s sau în sens contrar cu viteza v1= -2m/s.47 v2=10km/h. se mişcă uniform spre reper următoarele trei secunde. t0=0.48 d(m) 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 187 t(s) . v0 − v v0 − v1 R. figura. (d=30km). mobilul se întoarce. la distanţa de 12m.R. 75s sau Δ t1= = 2.2. se mişcă uniform cu viteza de 2m/s în primele trei secunde.2.R.48 La momentul iniţial. staţionează două secunde la distanţa de 6m faţă de reper după care îşi continuă mişcarea uniformă în următoarele două secunde cu o viteză de 3m/s. mobilul porneşte din dreptul reperului. Δ t= L L = 3. La momentul t=7s. cu viteza de 2m/s ajungând la distanţa de 6m faţă de reper la momentul t=10s.2.

R. cu viteza de 1m/s. t0=0. Ajunge în stânga reperului la 4m de acesta şi staţionează în ultima secundă.R. R. t0=0.49 La momentul iniţial.2. d(m) 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 -1 -2 -3 -4 fig.2. staţionează în prima secundă după care se deplasează uniform spre stânga ( în sensul negativ). După patru secunde ajunge în dreptul reperului unde staţioneză trei secunde şi apoi îşi continuă mişcarea în ultimele 3s cu viteza de 2m/s. în următoarele 8s.50 La momentul iniţial.2. mobilul este în dreapta reperului la 4m de acesta. mobilul este în stânga reperului la 4m de acesta şi porneşte spre reper cu viteza de 1m/s.49 188 t(s) .

d(m) 4 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 t(s) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fig.2.51.2. mobilul se află în dreapta reperului la 60m de acesta şi se deplasează în sensul negativ cu viteza 10m/s.R.R.51 d(m) 60 50 40 30 20 t(s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 189 . staţionează 2s şi porneşte în sensul pozitiv cu viteza 30m/s. parcurgând distanţa de 60m în cele 2s (ultimele 2s de mişcare). fig.2.50 R. La momentul iniţial. După 6s ajunge în dreptul reperului. t0=0.

R. 7] ( s ) ⇒ v2 = = 0m / s 3 t ∈ [ 0.53 v= Δd Δt 4 = 1m / s 4 0 t ∈ [ 4. 3 0 t ∈ [3.2.2. 7 ] ( s ) ⇒ v3 = = 3m / s .R.52 R. 2 6 t ∈ [5.5] ( s ) ⇒ v2 = = 0m / s . t ∈ [ 7. 4] ( s ) ⇒ v1 = 190 .3] ( s ) ⇒ v1 = fig.2.10] ( s ) ⇒ v4 = 3 t ∈ [ 0. 2 −6 = −2m / s .52 v= Δd Δt 6 = 2m / s .

53 R.10] ( s ) ⇒ v3 = 6 = 2m / s 3 fig.R.1] ( s ) ⇒ v1 = = 0m / s fig.R.2.9] ( s ) ⇒ v2 = = −1m / s 8 0 t ∈ [9.10] ( s ) ⇒ v3 = = 0m / s 1 t ∈ [ 0.2.t ∈ [ 7.54 v= Δd Δt 0 1 −8 t ∈ [1.2.54 191 .

8] ( s ) ⇒ v2 = = 0m / s 2 60 t ∈ [8. d=d1+d2.10] ( s ) ⇒ v3 = = 30m / s 2 t ∈ [ 0.57 În primele 5 ore mobilul se mişcă uniform încetinit (viteza scade uniform de la v1=40km/h la v2=20km/h.2.55 v= Δd Δs −60 = −10m / s 6 0 t ∈ [ 6. În următoarele 6 ore mobilul se mişcă uniform cu viteza v2=20km/h. d= d1 + d 2 + d3 = v1 ⋅ Δt1 + v2 ⋅ Δt2 + v3 ⋅ Δt3 = = 40 ⋅ (1 − 0 ) + 30 ⋅ ( 2 − 1) + 20 ⋅ ( 2.2.R.2.5 − 2 ) = 80km R.56 Graficul din figura R. 192 .56 reprezintă variaţia vitezei unui mobil în funcţie de timp. 6] ( s ) ⇒ v1 = fig.R. uniform cu viteza de 30km/h în cea de-a doua oră şi uniform cu viteza de 20km/h în ultima jumătate de oră de mişcare.2. Mobilul se deplasează uniform cu viteza de 40km/h în prima oră.55 R.2.

2 a) t ∈ [ 0.2. 2 d2=v2 ⋅ Δ t2=120km ⇒ d=270km. 2] ( s ) . t ∈ [ 4. d1=v1 ⋅ Δ t1=4m.v1 + v2 ⋅ Δ t1=150km. v3=2m/s. d4=0 (mobilul staţionează).59 v2 + v3 ⋅ Δt3 = 40km ⇒ d=400km. 6] ( s ) . t ∈ [8. t(s) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 d(m) 0 2 4 8 12 14 16 16 16 14 12 193 . d=d1+d2+d3. d3=vm3 ⋅ Δ t3= R. v5= -2m/s. t∈ [ 6. d5=v5 ⋅ Δ t5= -4m. v4=0.8] ( s ) . d1=vm1 ⋅ Δ t1= v1 + v2 ⋅ Δ t1=120km. d1=vm ⋅ Δ t1= R. v2=4m/s. d3=v3 ⋅ Δ t3=4m. 2 d2=v2 ⋅ Δ t2=240km/h.10] ( s ) . în ultimele două ore mobilul se mişcă uniform încetinit (viteza scade uniform de la v2=40km/h la v3=0).2. 4] ( s ) .58 În primele două ore mobilul se mişcă uniform încetinit (viteza scade uniform de la v1=80km/h la v2=40km/h). în următoarele 6 ore mobilul se mişcă uniform cu viteza v2=40km/h. v1=2m/s. t∈ [ 2. d 2 = v2 ⋅ Δt2 = 8m.

d(m) 16 12 8 4 0 t(s) 2 4 6 8 10 fig.60 a) t ∈ [ 0.10] ( s ) . 10 Δt d)vm= R.10] ( s ) -mobilul se deplasează uniform spre reper (până la 20m de 0 ) t ∈ [10. 10 − 5 60 − 20 t ∈ [10.5] ( s ) -mobilul staţionează la distanţa de 60m de reper(0) t ∈ [5. v2 = . 2.59 b) t ∈ [ 6. v4=0 ⇒ mobilul staţionează c) t ∈ [8.R. 20 − 40 = −4m / s . v1 = = 0 . Δd d1 + d 2 + d3 + d 4 + = 2Δt 2 d1 + d 2 + d3 + d 4 + d5 20 = = 2m / s . 20] ( s ) .10] ( s ) .2. v5= -2m/s ⇒ în momentul t=8s se schimbă sensul mişcării. v3 = = 4m / s . 20] ( s ) -mobilul se deplasează uniform de la 20m la 60m 0 5 b) t ∈ [ 0.8] ( s ) . 20 − 10 194 t ∈ [5.5] ( s ) .

77g şi 8.9g.71 Între 8.64 Masa este mărimea fizică scalară ce măsoară inerţia corpului.2. 0005kg . R. m3 = 0.2.65 m1 = 500kg .2.c) d = d1 + d 2 = v2 ⋅ st1 + v3 ⋅ st2 = = 4 ⋅ (10 − 7. 0.5 ) + 4 ⋅ (15 − 10 ) = 30m V(m/s) 4 t(s) 0 5 10 15 20 -4 fig.2.75g.62 Inerţia este o proprietate a corpurilor ( nu este fenomen fizic sau mărime fizică! ) R. m2 = 300kg . m4 = 0.2.2.2. se măsoară cu balanţa în kilograme. 05kg .2.69 27.66 m1 = 3000kg .2.111kg R.111g R. m3 = 500kg .67 1.83g. R. R.R. R. R. R.2.61 Proprietatea unui corp de a se opune la schimbarea stării de mişcare sau de repaus relativ în care se află se numeşte inerţie. R.60 R.63 Masa corpului este mărimea fizică ce măsoară inerţia acestuia (se numeşte masă inerţială ). m2 = 0. 195 . 000003kg .2.68 1.2.25g ( valoarea de 32g nu se ia în calcul fiind foarte depărtată de celelalte – eroare grosolană ). m4 = 0.50g.70 -0. 003kg . 0.

2.R. iar merele. pentru a o pune în mişcare sau pentru a o opri este necesară o forţă mai mică ( pentru a învinge inerţia ). R. ca datorită inerţiei să se deplaseze spre inainte şi să se lovească de diferite părţi ale autoturismului în cazul unei tamponări sau în cazul unei frânări bruşte.80 Lemnul ce trebuie spart are inerţia mai mare decât toporul. iar praful rămâne pe loc datorită inerţiei şi astfel iese din 196 . trebuie să învingem inerţia corpului care este proporţională cu masa acestuia.77 Pentru a pune în mişcare un corp sau pentru a-l opri.2.2.2. corpul nostru tinde să rămână în repaus.2. R. R. Lovim cu muchia toporului în butuc şi lemnul datorită inerţiei.75 Datorită inerţiei. iar ciocanul are inerţia mai mare şi rămâne pe loc în momentul lovirii. R. corpurile de pe suprafaţa Pământului s-ar pune în mişcare de la vest către est.74 Centura de siguranţă nu permite călătorilor. asupra tălpilor.2.73 Inerţia unui autoturism este mai mare decât inerţia unei biciclete. Sub acţiunea ambelor acţiuni genunchii se îndoaie puţin deoarece sunt supuşi la o forţă rezultantă mai mare.2. Mingea are o masă mai mică decât cărămida şi în consecinţă.78 Când ascensorul începe să urce.79 Este mai bine să lovim în coada ciocanului deoarece aceasta are inerţia mai mică şi se pune mai uşor în mişcare. datorită inerţiei.2.76 Prin lovire creanga se pune în mişcare. R.81 Prin lovire covorul se pune brusc în mişcare ( în zona lovită ). tind să rămână în repaus şi codiţele se rup. greutatea corpului. R. deci are inerţia mai mică şi se opune mai puţin schimbării stării de mişcare. R. îşi continuă mişcarea şi se sparge. totodată apasă. Podeaua ascensorului urcă brusc şi apasă în sus. R.72 Căruciorul are masa mai mică.2. din cauza inerţiei. în jos.2. R.

001m3 kg kg 1kg = 1000kg / m3 1 =1 3 = 3 l dm 0. m+10g=100g+50g+20g ⇒ m=160g. iar prin împărţire la numărul de picături se află masa unei picături.2.89 R. în SI.2.2.2.2.87 R. V = s ⋅ h ⇒ ρ = m / s ⋅ h ⇒ s = m / ρ ⋅ h = 1m 2 m m m ρ= = ⇒L= = 3m V L ⋅l ⋅h ρ ⋅l ⋅ h m Vaer = V − Vcupru = V − = 9cm3 1 ρ 197 . 000001m 0.83 R. 001m 1000000 g = 1g / cm3 1t / m3 = 1000000cm3 m m 78dg 0.91 R. 001m m m m m ρ ρ = ⇒ V = ⇒ 1 = 2 ⇒ m2 = m1 ⋅ 2 = 800 g V ρ ρ1 ρ 2 ρ1 ρ = m / V ⇒ m = V ⋅ ρ = L ⋅ l ⋅ h ⋅ ρ = 1.R.85 R.94 R.100). se măsoară în kg/m3.92 R.2. m = 0. Măsurăm 100g zahăr folosind masa mrcată.8kg / m3 3 3 V l 1000cm 0. Apoi măsurăm 50g prin echilibrarea balanţei punând zahărul pe cele două talere (cele 100g).2.82 R.2.5kg. Desintatea. Se măsoară masa unui pahar şi apoi se pun în acesta un număr mare de picături (ex.2.2.84 R.2. În cazul în care scuturăm o pătură prin oprirea bruscă a acesteia praful îsi continuă mişcarea datorită inerţiei şi iese din ţesătură. Procedăm analog cu cele 50g şi câtărim astfel 25g. 0078kg ρ= = 3= = = 7.93 R.2. Unim cantităţile rămase şi obţinem 75g. g 0.95 covor. 001kg 1kg = = = 1000kg / m3 3 3 cm 0.35kg ρ = m / V .25kg+2.90 R.2.5kg+1. Se măsoară masa pharului cu apă şi prin diferenţă se află masa picăturilor.86 R.88 R.2.75kg+1kg=5.

101 R.98 a ) maur = ⋅ maliaj = 30 g . Da. plastică.97 ρ= ρ aur c ) ρ aliaj = maliaj Valiaj ρcupru = maliaj Vaur + Vcupru = 14.35kg .2.99 70 g / m 2 = d) m2 = V2 ⋅ ρ = π R22 h ⋅ ρ = π ( 2 R ) ⋅ h ⋅ ρ = 4 ⋅ π R 2 hρ = = 4 ⋅ m ⇒ de patru ori. mcupru = maliaj − maur = 10 g 24 m m b ) Vaur = aur = 1. Acţiunea reciprocă dintre două corpuri se numeşte interacţiune. rupere alungire.2. 2 g = 4.2. S = N ⋅ S1 sup rafata S m = 70 g / m 2 ⋅ 62.16m 2 = 4351. c) G = m ⋅ g = 306 N .103 R.2. cât şi de la distanţă prin intermediul câmpului.104 R. b) m = V ⋅ ρ = 30.2.106 198 . 6kg .R. R.98 g / cm3 masa m = . Interacţiunea dintre corpuri poate avea loc atât prin contact direct.2.96 ρ= 2ρ ⋅ ρ M 2m 2m = = = 1 2 = 847kg / m3 m m ρ1 + ρ 2 V V1 + V2 + ρ1 ρ 2 m1 + m2 ρ1 ⋅V + ρ 2 ⋅ V M ρ + ρ2 = = = 1 = 850kg / m3 2V 2V 2V 2 18 R.102 R. R.2. 2 R.105 R. răsucire.2.2. comprimare. Da.2.2.100 a) V = π R 2 h = 3925cm3 .55cm3 . Efecte statice şi efecte dinamice.12cm3 R. Deformarea corpurilor: elastică. Vcupru = cupru = 1.

oprire.2.2.109 Forţă.R.2. forţa de frecare cu şinele şi cu aerul. frânare.2. R.2. se măsoară cu dinamometrul în newtoni.2.112 Forţă de tracţiune.117 Forţe gravitaţionale sau forţe de atracţie universală. schimbarea direcţiei de mişcare (curbarea traiectoriei). b) Forţa de tracţiune: tensiunea mecanică din cuplajul cu locomotiva. iar masa inerţială a corpului este aceiaşi în orice punct din Univers. R.115 a) Forţa de tracţiune: forţa de frecare ce acţionează asupra roţilor motoare din partea şinelor. R. R.2.2. 199 . R.2.110 Forţa este mărimea fizică ce măsoară interacţiunea dintre corpuri. accelerare. R.111 Forţă deformatoare.119 Forţa centripetă.121 Greutatea corpului este practic zero. R.113 Forţă rezistentă. R.114 Forţă centripetă.2.2.118 Da. Forţa rezistentă: forţa de frecare cu şinele şi cu aerul. Forţa rezistentă: forţa de frecare cu şinele şi cu aerul. R.116 Greutatea este forţa cu care un corp este atras de către Pământ spre centrul acestuia.2. R. Forţa rezistentă: tensiunea mecanică din cuplajul cu vagonul.2.2. iar greutatea măsoară forţa de atracţie dintre corp şi planeta în preajma căreia se află (ex.120 Masa măsoară inerţia corpului. Pământul).108 Efectele interacţiunii. R. se măsoară cu dinamometrul în newtoni (N). R. c)Forţa de tracţiune: forţa de frecare ce acţionează asupra roţilor motoare ale locomotivei din partea şinelor.2.107 Schimbarea stării de mişcare: pornire. R. R.

126 R.2. 44 N .2.128 m = G / g = 0.9 N .2. G G ⋅ k1 ⋅ k2 Δl1 Δl2 G . 4kg şi m2 = V2 ⋅ ρ 2 = 0. Δl G = Fe1 + Fe 2 ⇒ G = K1 ⋅ Δl + K 2 ⋅ Δl ⇒ G = ⇒ Δl = Δl1 ⋅ Δl2 = 2.127 G = m ⋅ g = 4.2. F K = F / Δl .2. 6 N / m .122 R.135 m = G / g = 20kg . G1 / G2 = m1 g / m2 g = V1 ρ1 / V2 ρ 2 = 1 . Ff = F = K ⋅ Δl = 25 N .2. R.2.1m = 10cm . dar K serie = = = G G Δ + Δ k1 + k2 l l 1 2 + Δl1 Δl2 G K serie = ⇒ Δl = Δl1 + Δl2 = 10cm . m = G / g = 0. ρ= = 1 = V V V V1 + V2 = V ⇒ V1 = 0.132 R.2. V = m / ρ = 0.130 R.5kg . G = m ⋅ g = V ⋅ ρ ⋅ g = V ⋅ ρ rel ⋅ ρ apa ⋅ g = 26.2.133 R.2.2.123 R. F1 = K Δl1 = ⋅ Δl1 = 2 N . m1 = V1 ⋅ ρ1 = 0.131 R. V = m / ρ = 0. 01m3 .125 R.2. 656 N . Δl = F / h = G / h = mg / h = V ⋅ ρ ⋅ g / h = 0. Δl K = F / Δl = G / Δl = mg / Δl = V ⋅ ρ ⋅ g / Δl = 19.9kg .124 R.129 R. R.5kg .2.5dm3 şi V2 = 0. m m + m2 V1 ⋅ ρ1 + V2 ⋅ ρ 2 .R. 4cm Δl1 + Δl2 200 G G ⋅ Δl + ⋅ Δl Δl1 Δl2 .2. G = m ⋅ g = V ⋅ ρ ⋅ g = l 3 ⋅ ρ ⋅ g = 76. 001m3 .5dm3 .134 R. G1 = G2 ⇒ m1 g = m2 g ⇒ V1 ⋅ ρ1 = V2 ⋅ ρ 2 ⇒ V1 / V2 = = ρ 2 / ρ1 = 3 / 2 ρ = m / V = G / g ⋅V = K ⋅ Δl / g ⋅ l 3 = 7800kg / m3 .

137 Fe1 Fe 2 2mg mg 3mg + = + = = 3cm .140 a) K = G / Δl ⇒ K1 = 500 N / m şi K 2 = 2000 N / m . K Δl2 m2 4 Δl1 m1 2 = = ⇒ m3 = 4m1 . Δl2 = 2 .R. dar Δl = v ⋅ Δt ⇒ K ⋅V ⋅ Δt = mg ⇒ Δt = mg / KV = 10s .25cm.2.2.2. 08kg .2.2. Ks K1 K 2 K1 + K 2 Δ l=mg/ks=1. K l −l mg m l m +l m l0 − l2 = 1 ⇒ 1 0 = 2 ⇒ l0 = 1 1 2 2 = 25cm .136 R.138 Corpul se desprinde de suprafaţa de sprijin în momentul în care resortul s-a alungit suficient de mult încât forţa elastică din acesta anulează greutatea corpului: Fe = G ⇒ K Δl = mg . Δl = Δl1 + Δl2 = R. K K m3 g Δl1 m1 2 Δl3 = ⇒ = = ⇒ m2 = 2m1 . Δl3 m3 8 m1 + m2 + m3 = m ⇒ m1 = m / 7 = 80 g = 0.139 l1 − l0 = R. K K K K K mg mg Δl1 = 1 . mg mg mg KK c) = + ⇒ K s = 1 2 = 400 N / m . k l0 − l2 m1 m1 + m2 R. m2 g . 201 . b)Δl1 / Δl2 = 4 .

3.3.10 R.11 Despre un corp „rece” sau „cald” spunem că se află într-o anumită stare de încălzire (stare termică). De exemplu: Într-o zi caniculară. Un grad Celsius reprezintă a suta parte din intervalul de temperatură cuprins între temperatura de topire a gheţii şi temperatura de fierbere a apei. Senzaţia pe care o avem despre starea termică a unui corp este subiectivă deoarece diferă de la om la om.R.1 R.7 R. 202 .FENOMENE TERMICE R.3.8 R. Senzaţia pe care o avem despre starea termică a unui corp poate fi înşelătoare.3. Cantitatea de căldură. Citim temperatura după stabilirea echilibrului termic. pe care o apreciem subiectiv prin simţurile noastre. Da.3.3.3. la presiune atmosferică normală. Stării termice i se asociază mărimea fizică numită temperatură.2 R. Contactul termic este contactul dintre două corpuri care permite schimbul de căldură între acestea şi deci evoluţia stării termice (interacţiunea termică). Două corpuri aflate în contact termic schimbă căldura între ele (interacţionează termic) până când corpurile ajung în aceeaşi stare termică (stare de încălzire) şi schimbul de căldură încetează (evoluţia stării termice încetează).6 R.9 R. Organul de simţ tactil.3.3 R. în cameră ne este foarte cald. Corpul se încălzeşte când primeşte o cantitate de căldură de la un alt corp (mediul exterior) şi se răceşte când cedează căldură unui alt corp (mediul exterior).3. spunem că cele două corpuri au ajuns în echilibru termic. iar când venim de afară în cameră aceasta este răcoroasă.3.3.5 R.4 R.3.

12 Δt = t1 − t2 = 58 − ( −88 ) = 1460 C R.19 R.15k.R.3.15k.3.3. t1=350F şi t2=2150F.3. T(k)=t(0C)+273. t’= -1450F.3.3.15=288. 5 5 Δt (0 C ) = Δt (0 F ) = 750 C 9 ΔT (k ) = Δt (0 C ) = 75k . t= -1000C. 5 T (k ) = t ( 0 C ) + 273. 9 Dilatarea este fenomenul fizic prin care se modifică volumul (dimensiunile)unui corp datorită modificării temperaturii.15 R.3.3.3.3.16 T(k)=t(0C)+273.15 ⇒ T1=373. R. 7 = 328. 7 k .13 110 div(0)→1000C 11div(0)→t0C t= 11 ⋅100 = 100 C 110 1040 1000C +50 t0C=? -60 00C R.18 R. 203 .15k şi T2=185.20 R. R.15 = 9 5 0 = t ( F ) + 253.14 R.21 5 9 9 Δt (0 F ) = ⋅ Δt (0 C ) = 900 F .17 t(0C)= (t0F-35)=150C.15 = ( t 0 F − 35 ) + 273.

26 R.30 Pentru cazul în care volumul se micşorează ca urmare a variaţiei temperaturii. Prin răcirea apei de la 40C la 00C volumul acesteia creşte şi deci densitatea apei scade.R.31 Δl2 / Δl1 = 3 R.25 R. la temperaturi sub 00C. Prin răcire până la 40C volumul scade şi deci densitatea creşte.3. Prin încălzirea apei de la 00C la 40C volumul apei scade. temperatură la care fauna şi flora subacvatică rezistă). În partea de jos a vasului se aşează lichidul cu densitatea cea mai mare (mercurul) iar deasupra se aşează lichidul cu densitatea cea mai mică (uleiul). Prin încălzire densitatea corpului scade (ρ=m/v). de natura substanţei.3.3. R. între cele două lichide fiind apa. Densitatea apei are valoarea cea mai mare la 40C (volumul cel mai mic).22 R. Iarna. lacul îngheaţă la suprafaţă iar apa cu densitatea cea mai mare se aşează pe fundul lacului (deci la 40C.3. Modificarea temperaturii unui corp determină dilatarea acestuia indiferent de starea de agregare în care se află.29 R. iar prin răcirea apei de la 40C la 00C volumul acesteia creşte. de starea ei de agregare şi de variaţia temperaturii.3.24 R.32 a) Δl1 = l1 − l0 = 2mm. Δl2 = l2 − l0' = 2mm ⇒ Δl1 / Δl2 = 1 ( pentruΔt1 = Δt2 ⇒ Δl1 = Δl2 ) 204 . mai este folosită şi denumirea „contractare”.3. Variaţia volumului unui corp depinde de variaţia temperaturii.3.28 R. de starea de agregare şi de volumul iniţial al corpului.27 R.3.3. Dilatarea unei substanţe depinde de natura substanţei.23 R.3.3.

34 a) V0=100cm3 ΔV1 104 − 100 = = 1( pentruΔt1 = Δt2 ⇒ ΔV1 = ΔV2 ) ΔV2 106 − 102 Δl l2 − l1 106 − 102 4 = = = = 3.3. ρ0 ρ 2 ΔV1 ⎝ ρ 2 ρ0 ⎠ ΔV1 ⇒ 205 .3. ΔV2 = V2 − V0 = − m ρ0 = m ( ρ0 − ρ ) .36 Pe acelaşi interval de temperatură se dilată mai mult corpul (1).33 ΔV2 / ΔV1 = 3 R.92 % c) l1 l1 102 102 b) R. Creşterea lungimii prin dilatare este direct proporţională cu variaţia temperaturii şi cu lungimea iniţială.3.37 a) V0=m/ρ0=100cm3. l01Δt1 l02 Δt2 l01Δt1 R. V0 100 m m ρ ρ V2= . adică: V −V V −V ΔV1 ΔV2 = ⇒ 1 0 = 2 0 ⇒ V01 Δt1 V02 ⋅ Δt2 V0 ( t1 − t0 ) V0 ( t2 − t0 ) ⎛m ⎞ V1 − V0 V2 − V0 = ⇒ ΔV1 ⋅ t2 = ⎜ − V0 ⎟ t1 ⇒ t1 t2 ⎝ ρ2 ⎠ m ⋅ t1 ⋅ ( ρ 0 − ρ 2 ) ⎛m m⎞ t ⇒ t2 = ⎜ − ⎟ ⋅ 1 ⇒ t2 = ≅ 350 C .3. 21 %. 21 = = 0. b) ΔV1 0.35 R. adică: l Δt Δl1 Δl2 = ⇒ Δl2 = 02 2 ⋅ Δl1 = 36cm .b) Δl l − l0 102 − 100 2 = = = = 2% l0 l0 100 100 R. ρ ⋅ ρ0 Creşterea volumului prin dilatare este direct proporţională cu variaţia temperaturii şi cu volumul iniţial.3.

1ρ ⇒ Vcorp = m /1.1ρ=465.4. ρ1 Δρ1 Δt2 m / ρ 2 − m / ρ 0 Δt2 R.1V0 ⇒ m / ρ − m / ρ0 = V0 1 0.38 ΔV ∼ V0 ⋅ Δt ⇒ ΔV1 ∼ V0 ⋅ Δt1 şi V −V ΔV Δt Δt ΔV2 ∼ V0 Δt2 ⇒ 1 = 1 ⇒ 1 0 = 1 ⇒ ΔV2 Δt2 V2 − V0 Δt2 m / ρ1 − m / ρ0 Δt1 ρ Δρ 2 Δt1 ⇒ = ⇒ 2 = ⋅ .3.1 R. 206 . 7922kg / m3 R. şi m’apă=V’apa·ρapa=m2-m1-mρapa/1.FENOMENE MAGNETICE R.2 Minereul se numeşte magnetită şi conţine oxizi naturali de fier.39 Δρ = ρ − ρ 0 = m / V − m / V0 = m (V0 − V ) / V0 ⋅ V = − mΔV / V0 (V0 + ΔV ) = − ρ 0 ΔV / ( m / ρ0 + ΔV ) = − ρ 02 ΔV / ( m + ρ 0 ΔV ) = −7.3.c) t3 = mt1 ( ρ0 − ρ3 ) ≅ −350 C .1ρ .4.1m / ρ0 ⇒ ρ 0 = 1.4. R. Fenomenul se numeşte magnetism.1ρ ⇒ mtotal=m1+m’apa+m=m2+m-mρapa/1.8g. Magnetita atrage obiectele (corpurile) care conţin fier. ρ0 ρ3ΔV1 R.1ρ ⇒ Vapă = Vapă − Vcorp = = ( m2 − m1 ) / ρ apă − m /1.3.40 Pentru corp: ΔV = 10% ⇒ V − V0 = 0.

(fig. fig.4. lame de ras. lăsând magnetul liber.4.10 Magnetul este un obiect (corp) care are proprietatea de a atrage corpurile (obiectele) care conţin fier (ace.4.4.R. După durata cât îşi păstrează proprietăţile magnetice.4.10). Pentru un magnet.4.4.5 R.7 R.R.10 R.) Magneţii se clasifică după modul de obţinere. S-S) şi se atrag cu polii de nume diferite (N-S).11 N S Doi magneţi se resping cu polii de acelaşi nume (N-N. după intervalul de timp cât îşi păstrează proprietăţile magnetice şi după formă.4.4. polul nord este extremitatea care.6 R. După formă magneţii se clasifică în: magneţi în formă de bară. 207 .4. După modul de obţinere magneţii se clasifică în: magneţi naturali (aflaţi în natură sub formă de roci) şi magneţi artificiali (obţinuţi pe cale industrială).4.8 R. Nu. magneţii se clasifică în: magneţi permanenţi şi magneţi tmporari (nepermanenţi). magneţi în formă de ac magnetic etc. Poli magnetici. magneţi în formă de potcoavă. lăsând magnetul liber. se orientează aproximativ spre polul sud geografic al Pământului. unele monede etc. cuie.9 R. Prin secţionarea transversală obţinem doi magneţi.R. se orientează aproximativ spre polul nord geografic al Pământului iar polul sud este extremitatea care. având fiecare polul nord şi polul sud. magneţi în formă de disc.3 R.4 R.

208 . care se manifestă prin interacţiuni magnetice. Elemente de circuit: generatoare.4. Liniile curbe după care se aşează pilitura de fier reprezintă liniile câmpului magnetic (spectrul magnetic).14 R. Cuiele se magnetizează. Acul magnetic se orientează pe direcţia aproximativă N-S ca urmare a interacţiunii dintre cei doi magneţi (acul magnetic şi Pământul ca magnet).16 R. Capetele libere ale celor două cuie devin poli magnetici diferiţi şi se vor atrage.17 R. conductoare de legătură şi întrerupătoare.4.19 R.13 R. Cel care se va orienta pe direcţia N-S este magnetizat.15 R. Cuiul magnetizat va atrage pe al treilea cui sau suspendăm pe fiecare din cele două cuie cu un fir subţire legat la mijloc (în echilibru orizontal).4. Capetele libere devin poli de acelşi fel (nume).4. Câmpul magnetic este o formă de existenţă a materiei.R.4. Câmpurile magnetice ale celor doi magneţi interacţionează. Polul nord. consumatoare. Fiecare magnet generează ceva în jurul său numit câmp magnetic. Apropiem pe fiecare din cele două cuie de un al treilea cui despre care ştim că este nemagnetizat. iar pe coala de hârtie presărăm pilitură de fier.20 R.4.12 R.4. Sub o coală de hârtie aşezăm un magnet sub formă de bară.18 R.4.4.4. rezultatul interacţiunii fiind forţa cu care acţionează fiecare asupra celuilalt. din preajma unui magnet sau a unui curent electric.21 Pământul se comportă ca un magnet (este un mare magnet) cu polul sud magnetic situat aproximativ în polul nord geografic şi cu polul nord magnetic situat aproximativ în polul sud geografic. Acul busolei ar reacţiona cu carcasa dacă aceasta ar fi feromagnetică şi indicaţiile busolei ar fi eronate.

un consumator. acumulatorul.4. Nu.32 R. Soneria.4. Ciocanul de lipit. de către curentul electric. Fierbătorul. conductoarele de legătură şi întrerupătorul pe poziţia închis. 209 .34 Circuitul electric este un ansamblu de elemente de circuit conectate astfel încât să poată permite funcţionarea consumatorilor electrici.4.28 R. Sensul convenţional al curentului electric prin firele de legătură şi prin consumator este de la borna pozitivă a sursei (generatorului) către borna negativă Substanţele conductoare permit trecerea curentului electric prin ele.30 R.26 R. conductoare (fire) de legătură şi un întrerupător. Generatorul electric este un dispozitiv care produce energia ce este transferată consumatorului prin conductoarele (firele) de legătură.R.23 R.24 R.4. Întrerupătorul este pe poziţia „deschis” când nu permite trecerea curentului electric prin consumator (prin circuit) şi este pe poziţia „închis” când permite trecerea curentului electric prin circuit (prin consumator). Becul. Circuitul format dintr-un generator. iar dacă becul nu luminează. circuitul este deschis.4.4. a) B1 şi B2 sunt aprinse. Motorul aspiratorului. Da.33 R.22 R. circuitul este închis. Motorul ventilatorului etc.4.4. Circuitul care nu este parcurs de curent electric se numeşte circuit deschis.27 R.4.29 R. Circuitul electric închis este circuitul parcurs de curent electric. Exemple: bateria.31 R.4.4. Circuitul format din generator. dinamul etc. Fierul de călcat.4. iar substanţele izolatoare nu permit trecerea curentului electric.25 R.4. Dacă becul luminează.

înfăşurat pe un corp din fier.4. iar maşina de spălat rufe funcţionează pe baza efectului termic (încălzirea apei) şi pe baza efectului magnetic (rotirea motorului).4.37 R.44 R.4. Efectul magnetic.4.38 R. Corpul din fier se numeşte miezul electromagnetului. Efectul magnetic depinde de sensul curentului electric deoarece prin inversarea curentului se inversează sensul câmpului magnetic (ex. Efectul termic constă în încălzirea unui conductor parcurs de curent electric.41 R. Efectele curentului electric sunt fenomenele care se manifestă la trecerea curentului electric. se inversează polii unui electromagnet) Electromagnetul este un sistem fizic format dintr-un conductor izolat. Acul busolei se va orienta pe o direcţie rezultantă ca urmare a interacţiunii câmpului magnetic al acului magnetic 210 . parcurs de curent electric.4. Da.4.4. Efectul termic nu depinde de sensul curentului electric. efectul chimic şi efectul biologic. celelate două becuri rămân aprinse.4.35 R. Aplicaţiile practice ale curentului electric se bazează pe efectele acestuia. Oricare bec se arde. efectul magnetic.43 R. curentul generează în jurul său un câmp magnetic).45 b) B1 aprins şi B2 stins. Funcţionarea becului şi a fierului de călcat se bazează pe efectul termic al curentului electric.4.42 R.36 R.39 R. Efectul termic. Efectul magnetic constă în apariţia unui câmp magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent electric (în jurul unui curent electric.4.4.R.40 R.

4.49 R.47 R.54 R.53 R. Un consumator este subtensionat când tensiunea electrică la bornele acestuia este mai mică decât tensiunea lui nominală şi este supratensionat atunci când tensiunea electrică la bornele lui este mai mare decât tensiunea nominală. Acest lucru devine posibil ataşând fiecărei porţiuni de circuit mărimea fizică numită tensiune electrică (sau cădere de tensiune pe acea porţiune de circuit).56 cu câmpurile magnetice terestru şi generat de curentul electric ce parcurge conductorul.48 R.51 R.4.55 R.4. material plastic.4.4. iar curentul electric este „efect”. se măsoară în volţi (V) cu aparatul numit voltmetru.50 R. curentul electric este acelaşi în orice punct (secţiune) şi nu se pot diferenţia între ele diferite porţiuni ale circuitului. Deoarece este dintr-un material izolator (porţelan.4. Ca urmare a efectului termic al curentului electric. în anumite condiţii. etc. Tensiunea este „cauza”.52 R.4.4.4. Curentul electric circulă şi prin lichide şi gaze.4. Tensiunea nominală este tensiunea electrică la care un consumator funcţionează normal – este o caracteristică a consumatorului. Când trece printr-un fir mai subţire. Într-un circuit electric simplu (fără ramificaţii).46 R. sticlă.4.R.) Tensiunea electromotoare a unei surse este mărimea fizică ce caracterizează capacitatea acelei surse de a stabili un anumit curent într-un circuit. Tensiunea electromotoare este o caracteristică a generatoarelor electrice şi este independentă de structura circuitului exterior. Efectul magnetic nu depinde de grosimea conductorului ci doar de curentul electric. 211 .

a) nimic.5V. 212 . c) tensiunea la bornele sursei (respectiv tensiunea la bornele becului).001001kV b) 1mV+1V+1kV=1001.4.4.72 Un bec subtensionat luminează mai slab decât atunci când este alimentat la tensiunea nominală şi luminează mai puternic decât normal când este supratensionat (şi există pericolul de a se arde!).67 R.4. Aşadar. c) mixt. a) paralel.4.59 R.4.4.4. a) ampermetrul măsoară intensitatea curentului prin circuit (prin bec şi prin sursă) b) ampermetrul măsoară intensitatea curentului prin sursă în regim de scurtcircuit.71 R. Deci aparatele nu au ce să măsoare.4. Intensitatea nominală este o caracteristică a fiecărui consumator şi reprezintă intensitatea curentului electric ce asigură funcţionarea normală a consumatorului.69 R. în circuit nu există tensiune electrică şi. a) serie. nici curent electric.R.4. I=I1+I2+I3 ⇒ I3=I-I1-I2=2.60 R.4. a) 1kA+1A+1mA=1001. Nici un aparat în nici un montaj nu este legat corespunzător. b) tensiunea electromotoare a generatorului (sursei). 1500mV=1.64 R. implicit.61 R.001V Nu se adună (sau se scad) decât mărimi fizice de acelaşi fel! B2 luminează mai puternic.63 R. Intensitatea curentului electric se măsoară în amperi (A) cu ampermetrul.12A=120mA. c) mixt.4. Dacă U2>U1 ⇒ I2>I1.001A b) 1kA+1A+1mA=1001001mA a) 1mV+1V+1kV=1.4.66 R.65 R. b) paralel. 0.4. b) serie.4.57 R.4.68 R.58 R.4.62 R.70 R.5A U=U1+U2+U3 ⇒ U2=U-U1-U3=3V În circuit nu există generator de tensiune (sursă).

este mai mică decât tensiunea electromotoare. În paralel.3A ⇒ I=0. I=I1+I2=0.78 R. În paralel. a.4. I3=0.3A. Nu.2A. I1=0.2A.76 R. c) nu e posibil.81 B3 luminează mai puternic deoarece acestuia i se aplică tensiunea de la bornele sursei.82 a) k1 şi k2 închise. deci fiecăruia i se aplică jumătate din tensiunea la bornele sursei (becurile fiind identice). iar celorlalte două becuri li se aplică aceiaşi tensiune.3V. b) k1 deschis şi k2 închis.4. E=U+u=9V.4.80 R. E=U+u ⇒ u=E-U=E-U1=1.R.4.4. 213 .81 R.5V.4. Becurile luminează mai slab deoarece sunt subtensionate. I1 B1 B3 E=U+u ⇒ u=E-U=E-2U1=1.7A.75 R. în circuit închis. Nu. b.77 R.79 R. I2=0.R.74 R.4.4. I1 I2 B1 B2 B3 B4 B5 I3 I fig.4.73 R.4. Tensiunea electrică la bornele unei baterii.4. I=I1+I2+I3.

4. -se asigură protecţie specială instalaţiilor electrice care funcţionează în medii umede etc.) se alimentează numai la priză cu pământare. B2. d) B2. -nu se ating firele conductoare aflate sub tensiune.4. 214 . În medii umede pericolul de electrocutare este mult mai mare. a) 1-4mA. c) 25mA.88 R. -aparatele electrice se demontează numai după deconectarea de la reţea. b) B1.4. -aparatele electrice cu carcasă metalică (frigider.83 R.4.87 R. d)40mA. -se respectă întocmai instrucţiunile de branşare şi de exploatare a oricărui aparat electric.4.4. maşină de spălat etc.4.86 R.4.1A) R.85 R. c) B2 şi B3.R. b) 7-15mA. 0.4.3A). Trecerea prin corp a unui curent electric periculos pentru organism (uman sau animal) se numeşte electrocutare.90 R. B2(12V. B2 şi B3.89 R. B3 şi B4. B3(4V. Pentru a evita pericolul de electrocutare.85 B1 B5 B3 B4 B2 B6 U fig. 0.4.R. B3 şi B4.91 Efectul biologic este fenomenul prin care curentul electric distruge ţesuturile vii.84 a) B1.

prin efect termic.3 R.FENOMENE OPTICE R. R.4.4. Astfel se distruge instalaţia electrică şi se poate produce incendiu. R. R.4.4. Nu.100 Apa poate provoca scurtcircuit şi în alte puncte ale instalaţiei şi astfel incendiul se amplifică.98 Intensitatea maximă suportată de siguranţă. R.5. O parte este absorbită.4.R. R.4. 215 .93 Pentru a se proteja împotriva electrocutării.4.4. Astfel un curent electric accidental datorat unei izolaţii defecte nu trece prin corpul omului.4 Corpurile care emit lumină sunt corpuri luminoase sau surse de lumină.97 Se izolează diferitele părţi ale circuitului şi conductoarele de legătură. Luna este un corp ceresc luminat (de către Soare). R.94 Corpul omenesc este conductor. R. Prizele cu pământare leagă la pământ carcasa metalică a unor aparate şi maşini electrice.5.5.96 Creşterea intensităţii curentului din circuit produce. încălzirea puternică a celorlalte elemente de circuit.4.2 R.1 R.5. În tabloul electric se instalează siguranţe fuzibile sau alte dispozitive de protecţie care decuplează tensiunea electrică la creşterea intensităţii curentului electric. Prima măsură este să decuplăm tensiunea electrică de la tabloul electric de alimentare! R.92 R.99 Nu! Aceasta nu este calibrată şi nu va întrerupe circuitul la intensitatea maximă şi se pot produce incendii.5. Corpurile care împrăştie lumina primită de la sursa de lumină se numesc corpuri luminate.95 Da. Nu.

Nu. Luceafărul. lumânarea. planetele. rezistorul reşoului. 3) ciocniri mecanice – lovirea a două pietre.5. stelele.15 R. Surse naturale de lumină: Soarele. 216 . Sursele de lumină se clasifică după natura acestora în surse naturale şi surse artificiale.5.6 R.5. Corpuri luminate: Luna.5. tubul flouorescent.10 R. 1) arderea (cu sau fără flacără) – cărbune. Nu.5.16 Lumina emisă de o sursă. lună plină cu cer senin).9 R. ca orice corp. 2) metal la incandescenţă – filamentul becului.5. 4) descărcări electrice – arcul electric. Surse de lumină: Soarele.7 R.5. sateliţii.13 R. Punctul este o noţiune geometrică fără dimensiuni.5. Surse artificiale de lumină: becul. fulgerul. stelele.5. licuricii.8 R. chibrit. respectiv lumina împrăştiată de un corp luminat ajunge la ochi. Luceafărul este o planetă (Venus). are o anumită întindere spaţială. Atunci când lumina emisă (împrăştiată) de un corp luminat este suficient de intensă (ex.5. atunci sursa poate fi considerată ca fiind punctiformă. licuricii. becul. Nu. laserul.12 R.5 R. farurile. De exemplu un foc de tabără văzut de la o distanţă foarte mare.5.14 R. Planetele sunt corpuri luminate de către Soare (care este o sursă naturală de lumină). Dacă distanţa dintre sursa de lumină şi corpul luminat este mult mai mare decât dimensiunea sa transversală.5.11 R. Orice sursă de lumină. flacăra. Propagarea luminii este fenomenul prin care lumina emisă de o sursă ajunge la corpurile din preajma sursei trecând prin toate punctele mediului. Sursele artificiale de lumină sunt creaţii ale omului iar sursele naturale sunt creaţii ale naturii.R.

Corpuri transparente: aerul. Pentru o distanţă suficient de mare acesta devine chiar opac. Corpuri translucide: aerul când este ceaţă.26 Corpuri transparente. Raza de lumină este o noţiune geometrică ce indică direcţia şi sensul de propagare a luminii. Fascicul paralel: razele de lumină ce îl alcătuiesc sunt paralele. unele soluţii. Corpurile opace sunt corpurile care nu permit trecerea luminii prin ele. Fascicul divergent: razele de lumină ce îl alcătuiesc pornesc dintr-un punct. Lumina se propagă şi ajunge la ochiul observatorului dacă mediul este transparent. unele materiale plastice.17 R.5.5.5. metalele şi majoritatea corpurilor.5. Fascicul convergent: razele de lumină ce îl alcătuiesc se întâlnesc într-un punct. etc. sticla (necolorată). corpuri translucide şi corpuri opace. un pachet de foiţe de ceolofan.19 R. Corpurile transparante sunt corpurile prin care lumina se propagă şi care permit observarea clară a obiectelor prin ele. cartonul.5. cuprinsă între zona luminată şi umbră. apa (pură).5. Corpurile translucide sunt corpurile prin care lumina se propagă dar nu permit observarea clară a obiectelor (a conturului obiectelor) prin ele. Corpuri opace: hârtia. Transparenţa unui mediu scade cu creşterea distanţei pe care o parcurge lumina prin el. Nu vede corpul luminat aflat „după colţ” deoarece lumina se propagă în linie dreaptă şi nu ajunge la ochiul observatorului.25 R.21 R.23 R.5.5. Penumbra este zona slab luminată din spatele unui corp opac luminat. 217 .18 R.5.24 R. etc. Umbra este zona neluminată din spatele unui corp opac luminat.5.20 R.22 R.R. Fasciculul de lumină este „un mănunchi” de raze de lumină. sticla mată. Corpul luminat împrăştie în jurul lui o parte din lumina primită de la sursă. Nu. ceolofanul (foiţă subţire).

29 R.38 d 60 R = = 1. Pe o parte din suprafaţa Pământului dinspre Soare se formează umbra Lunii.5. v 300000 R. Pe suprafaţa Lunii (toată sau o parte) se formează umbra şi penumbra Pământului. iar în jurul acesteia se formează penumbra. Δt = 1an-lumină=300000km/s·365. deci fenomenul numit eclipsă de Lună.5.47·1012km.5.304 miliarde kilometri.33 R.25·86400s=9467. 27 s .27 R. Reflexia luminii este fenomenul prin care lumina se întoarce în mediul din care a venit atunci când în calea propagării întâlneşte suprafaţa de separare cu un alt mediu (diferit). Reflexia luminii este un fenomen fizic.5. 218 . iar observatorul aflat în zona de penumbră observă fenomenul numit eclipsă parţială de Soare (vede o parte din discul Soarelui).5.35 R. Observatorul aflat în zona de umbră este în întuneric şi observă fenomenul numit eclipsă totală de Soare.28miliarde kilometri ≅ 9.5. v v Δt1 = 1250s. Eclipsa de Soare se produce atunci când Luna se află ântre Pământ şi Soare.5.28 R.30 Se formează numai umbră.37 R. R.34 R.5.5. Fasciculul incident este fasciculul de lumină care se propagă spre suprafaţa de separare dintre două medii.36 R. Se formează umbră şi penumbră.31 Δt = R.5. Δt2 = 250s .32 d=40709. Eclipsa de Lună se produce atunci când Pământul se află între Lună şi Soare.5.R. Observatorul aflat pe suprafaţa dinspre Lună a Pământului vede umbra şi penumbra Pământului pe suprafaţa Lunii. d 150000000 = = 500s = 8 min 20s .5.

succesiv. normala şi raza reflectată se află în acelaşi plan (sunt coplanare). dacă întâlneşte.5.48 R.5. în punctul de incidenţă. Raza incidentă. suprafeţe de separare cu diferite medii. Unghiul de reflexie este unghiul dintre raza reflectată şi normala în punctul de incidenţă. fasciculul paralel de lumină nu rămâne paralel după reflexie. Raza incidentă este o direcţie de propagare a luminii spre suprafaţa de separare dintre două medii (o direcţie de propagare a luminii din fasciculul incident) Raza reflectată este o direcţie de propagare a luminii din fasciculul reflectat. Razelor de lumină incidente (de la Soare) li se adaugă şi razele de lumină reflectate difuz de către suprafaţa ondulată a apei (valuri).43 R.5.49 R.45 R. Da. Unghiul de reflexie are aceeaşi măsură cu unghiul de incidenţă.5. Nu.44 R.40 R.5.5. Normala este perpendiculară.5.5. Da.41 R. Acest tip de reflexie se numeşte reflexie difuză.5.5. Unghiul de incidenţă este unghiul dintre raza incidentă şi normala în punctul de incidenţă.50 Fasciculul reflectat este fasciculul de lumină care se formează şi se propagă după reflexia pe suprafaţa de separare dintre două medii. Punct de incidenţă.46 R. Dacă suprafaţa de separare pe care se produce reflexia nu este plană. 219 . la suprafaţa de separare dintre cele două medii.5.47 R.R. Fasciculul reflectat este paralel (pentru un fascicul incident paralel) numai dacă suprafaţa de separare dintre cele două medii este plană. lumina este împrăştiată sau difuzată.39 R.5.42 R.

55 R.5.52 R. Într-o oglindă plană imaginea unui obiect real este virtuală (nu poate fi proiectată pe un ecran).5.5. a) Δ t=5s.5.R.5. Oglinzi sferice convexe (faţă sferică exterioară) şi oglinzi sferice concave (faţă sferică interioară).59 d=d1+d1`=2m. Oglinzi plane când suprafaţa reflectantă este plană şi oglinzi sferice când suprafaţa reflectantă este o porţiune dintr-o sferă (aparţine unei sfere). AB=v· Δ t=80m ⇒ d=40m şi d+d ‘=80m 220 .56 O1 450 450 O2 R.54 R.58 R.5.argint) pe o suprafaţă (de obicei din sticlă). dacă obiectul este virtual (o imagine obţinută într-un alt dispozitiv optic ce s-ar forma în spatele oglinzii plane). Da.57 R.5.5.51 R. c) obiectul şi imaginea sa în oglindă „ating” simultan oglinda. ∧ ∧ i +r =900. b) v=8m/s. D=d2+ d2’=3m ⇒ D-d=1m.56 Oglinda este o suprafaţă care reflectă lumina şi se obţine prin depunerea unui strat metalic subţire (ex. ∧ ∧ ∧ r = i ⇒ i= 450 450 fig.5. simetrică cu obiectul ( se formează în spatele oglinzii la egală distanţă) şi egală cu obiectul (la fel de mare ca obiectul).53 R.5.R.

LUMINĂ ŞI SUNET R.6. Raza refractată se propagă pe direcţia şi în sensul razei incidente (trece nedeviată). apropiindu-se de normală sau îndepărtându-se de normală în funcţie de natura celor două medii. pe o 221 .5.2 R. Reflexie şi refracţie. L=90cm.4 Reflexie şi refracţie.A 600 ( A` ) 600 fig.60 L B B` R. indiferent de natura celor două medii.R. Raza refractată îşi schimbă direcţia de propagare la trecerea în mediul al doilea. iar raza reflectată se propagă pe direcţia razei incidente şi în sens contrar.59 B B` d R. A O A` fig.R.6.6.6. Raza reflectată se întoarce în primul mediu.60 d` h=85cm.6.5.3 R.5.1 R.

8 naer ≅ 1 .6.6 n=3/2=1.6.7 n= ⇒ v = = 225000km / s . n c / v2 v1 n21 = 2 = = . c v c c R. R.10 nrelativ=nabsolut. R.12 ns va n v = = 1.13 R.6. sub un unghi faţă de normală congruent cu unghiul de incidenţă (indiferent de natura celor două medii).direcţie coplanară cu raza incidentă şi normala. sin r n n 2 ∧ ∧ i’= i i r fig.6.6. na vs ns va aer→sticlă: n2>n1 ⇒ sin i>sin r ⇒ i>r ⇒ raza de lumină se apropie de normală. sticlă→aer: raza de lumină se îndepărtează de normală. R.15 sin i n 1 = ⇒ sin r = ⇒ r = 300 .6.15 r’ i 222 .6.6.5.5 c=300000km/s.R.6. R. n= ⇒ nvid = = 1 .11 nsticlă/apă= R.6. sin r 1 2 sin i 1 sin r 1 = ⇒ sin i = = ⇒ i = 300 . n1 c / v1 v2 R.14 R. R.125 .9 c v c n R.6.889 .6. napă / sticlă = a = s = 0.

20 =1800-750-450=600. ⎛∧ ⎞ l = 300 ⎜ r = 900 ⎟ . sin r A fig.5.6. sin i n2 sin i 1 2 = ⇒ = ⇒ n1 = .20  B 750 450 R.R. R.6. r=900-=300.6. sin r n1 2 R. ⎝ ⎠ 0 0 i=45 ⇒ i`= 45 . n21 = R.R. n1 sin r 2 sin i n2 sin i = ⇒ n2 = n1 ⋅ = 1.17 r=1800-i`-=450. sin i n2 2 = = n21 ⇒ n21 = = 0.18 i=150.24 C r=1800-i`-=900. n2 sin i 2 = = = 0.6.6. α = ( 900 − r ) + ( 900 − i ) = 1050 sin r 1 n 2 R. n1 sin r n1 2i 3 223 .6.6.23 Se poate produce reflexia totală cănd raza de lumină trece din sticlă în aer (ns>na). 707. sin r n1 sin r sin i = n ⇒ n = 2sin i . 707.19 i+r=900 ⇒ i = 600 . dar α = 450 ⇒ r = 900 .22 R.6. R.6.21 R.6.16 sin i n sin i 1 = ⇒ sin r = = ⇒ r = 300 .

R. napa De la Soare.6. lumina este obligată să urmeze traseul firului din sticlă (fibrei optice).27 R. 75 . iar pe faţa BC raza de lumină se reflectă total deoarece i=600>l (fig.26 R.6.R.29 R. lumina se propagă prin spaţiul cosmic (vid) şi pătrunde în atmosfera terestră (rarefiată şi mai densă spre Pământ). Indicele de refracţie creşte şi razele de lumină se 224 . Pe faţa AC raza de lumină se refractă deoarece i=300<l.6.6. 6. 66 0 sin r n1 sin 90 n n nsticla 1 şi sin 490 = = 0. oricât este de întortocheat. Mirajul optic apare datorită refracţiilor succesive şi reflexiei totale a luminii pe straturile de aer cu temperaturi diferite şi implicit cu indici de refracţie diferiţi.6. lumina părăseşte jetul de apă şi trece în blocul de sticlă pentru orice valoare a unghiului de incidenţă.28 C B 600 R.25 R. A 300 900 fig. Prin reflexii totale.28).30 sin i n2 sin l 1 1 1 = ⇒ = ⇒ sin l = ⇒ sin 420 = = 0.6.6.R.28 Nu se constată acelaşi fenomen chiar dacă sunt aceleaşi condiţii iniţiale deoarece napă<nsticlă şi nu se poate produce reflexia totală.

Soarele se vede la orizont (la răsărit şi la apus) când el se află.6. În consecinţă.6. R. sub linia orizontului cu circa şapte grade.6. 3 f − x2 225 .6. mărginit de două suprafeţe din care cel puţin una este curbă.40 x1 = x2 ⋅ f = −40cm .31 R.41 x1 = x2 ⋅ f 40 = − cm. Mărimi caracteristice: distanţa focală.R.36 f=6cm. Lentila este un corp (un obiect) transparent din punct de vedere optic. R.33 C= 1 = −2dioptrii (δ ) .37 R.6.6. C R.32 refractă succesiv apropiindu-se de normală. Obiectul este virtual. Fenomenul nu are legătură cu reflexia totală. C= 1 = 4dioptrii (δ ) . razele de curbură (ale feţelor).35 f = 1 = −0.6. Elemente caracteristice: centrul optic.39 f=-15cm. f R. Obiectul este situat între focar şi lentilă. convergenţa. 25m = −25cm. f R.6.6. focarele.38 R. f − x2 R. vârfurile.6. C R.5m = 50cm. axe optice secundare. axa optică principală.34 f = 1 = 0. în realitate.6.

C=5dioptrii. x2= .47 R.6.44 R.42 x1=-40cm. C1 f 2= o fig.6.5cm.R. 4 x x1= -5f= -100cm.50 1 =0.6. x2= 1 = -22.6.x2=-20cm. 4 x x1=3f= -90cm.6. x2= -4x1=100cm. x2=4x1= -60cm.6. d=3f=45cm. x1 − x2 f d=4 ⋅ f.6.5dioptrii.50) ⇒ = 2 ⇒ i = o 2 = 8cm o f1 f1 f1= 1 =0. d=(-x1)-(-x2)=67.6.45 R.6.6.1 =25cm.R.2m ⇒ f1+f2=d=45cm ⇒ sistem C2 f i f afocal (fig.5cm.43 R. 4 3f x1= − = −15cm.50 F f1 L1 226 f2 i L2 .48 R.49 f=20cm.R.46 R.6. 4 f = R. R.25m. x1 ⋅ x2 1 = −40cm ⇒ C = = −2. 5f x1= − = −25cm .

6.6. obiectivul pe pelicula de film (placa fotosensibilă) iar cristalinul pe retină. Diafragma aparatului fotografic are diametrul variabil reglabil şi permite să intre în aparat mai multă sau mai puţină lumină (flux luminos mai puternic sau mai slab).Ambele formează imagini reale. imaginea unui punct luminos îndepărtat (teoretic aflat la infinit) se formează în faţa retinei. dacă f1 şi f2 sunt f f1 f 2 f1 + f 2 C=C1+C2= pozitive (C1>0 şi C2>0) atunci distanţa focală a sistemului optic format este mai mică decât f1 şi decât f2.53 1 1 + = 9dioptrii .C2 ). f1 f 2 1 1 C=C1+C2= + = 5 − 4 = 1dioptrie.6. f1 f 2 f ⋅f 1 1 1 C=C1+C2 ⇒ = + ⇒ f = 1 2 .R.6. 227 . deci distanţa focală scade.51 R.57 Obiectivul aparatului fotografic este o lentilă convergentă aşa cum este şi cristalinul ochiului.56 R.55 Convergenţa scade (C=C1. deci mărim distanţa focală astfel că imaginea punctului îndepărtat se va forma pe retină – astfel obiectele îndepărtate se văd clar. (f= ). deci distanţa focală creşte 1 C (f= ). Alipind o lentilă divergentă micşorăm convergenţa. În cazul ochiului miop. Acelaşi rol îl are pupila ochiului (o deschidere circulară cu diametru variabil a membranei numită iris – cea care dă „culoarea ochilor”). R.6.6.54 Convergenţa creşte. R. mai mici şi răsturnate.6.52 R. Deci distanţa focală a cristalinului este mai mică decât distanţa de la cristalin la retină. 1 C R.

64 Lupa este o lentilă convergentă (sau un sistem optic format din mai multe lentile convergente) cu convergenţa foarte mare 228 . 1 1 1 1 + = C şi + = C + C ' ⇒ C ' = −2δ d 0.6. 2 d 0. Ochelarii cu lentile divergente cu convergenţa de -2 dioptrii.5dioptrii.6.62 În cazul unui ochi hipermetrop. imaginea unui punct luminos îndepărtat (teoretic aflat la infinit) se formează în spatele retinei. Prezbitismul este defectul de vedere ce apare la persoanele în vârstă. Deci distanţa focală a cristalinului este mai mare decât distanţa de la cristalin la retină. Se corectează cu lentile convergente ca şi hipermetropia.58 R.6.6. iar ochelarii pentru obiectele mai îndepărtate au convergenţa mai mică (distanţa focală mai mare) pentru ca imaginea să se formeze pe retină în ambele cazuri (pentru aceeaşi persoană!).5δ d 1.6. iar dacă simţim nevoia să îndepărtăm cartea avem hipermetropie (sunt semne că trebuie să ne prezentăm la un medic oftalmolog!). datorită scăderii capacităţii de acomodare a cristalinului (de modificare a curburii şi implicit a distanţei focale). dincolo de focar.6. deci micşorăm distanţa focală astfel încât imaginea obiectelor să se formeze pe retină. Obiectele apropiate nu se văd clar întrucât imaginea lor se formează în spatele retinei.5 d ∞ R. Dacă simţim nevoia să apropiem cartea avem miopie.63 Ochelarii cu lentile convergente cu convergenţa de +2.61 R.59 R. 1 1 1 1 + = C şi + = C + C ' ⇒ C ' = +2.6. Ochelarii pentru citit au convergenţa mai mare (distanţa focală mai mică).3 R.R. Alipind o lentilă convergentă mărim convergenţa.60 R.

66 Prisma optică este un mediu omogen şi transparent din punct de vedere optic. Dispersia este fenomenul prin care un fascicul de lumină albă se descompune.68 Dispersia şi refracţia luminii sunt fenomene distincte şi nu se pot confunda.6. d optim G= R. 229 sin i ⎠ . Fasciculele colorate se propagă cu viteze diferite prin mediul al doilea ceea ce echivalează cu indici diferiţi de refracţie ⎞ pentru diferite culori ⎛⎜ n = = ⎟ şi implicit unghiuri v sin r c ⎝ diferite de refracţie. 25 = 5ori .65 fig. iar refracţia este fenomenul prin care o rază de lumină (sau un fascicul monocolor) îşi modifică direcţia de propagare la trecerea în alt mediu. în fascicule de lumină colorate diferit de la roşu la violet. f lupa = 0. 1/ 20 R.67 R.(distanţa focală foarte mică) folosită pentru a vedea obiecte mici şi foarte mici.6. mărginit de două suprafeţe plane şi neparalele.66 R.6.6. prin refracţie.R.6.

frecvenţa (υ).6. şi elongaţia (y). 230 .6.77 creşte de la violet la roşu). Sunetele sunt produse de corpuri care vibrează numite surse sonore. o parte le reflectă. Curcubeul este rezultatul dispersiei luminii Soarelui prin picăturile de apă din atmosferă. Lumina violetă se propagă prin lentilă cu viteză mai mică decât lumina roşie şi va fi deviată mai mult. Celelalte componente absorb o mare parte şi reflectă o mică parte.75 R. Violet şi galben sunt două culori complementare şi puse împreună reflectă tot spectrul luminii albe şi hârtia se vede albă. Din spectrul luminii albe (ROGVAIV) corpul reflectă lumina roşie şi absoarbe celelalte componente.76 R. Mărimi fizice caracteristice: perioada (T). Observatorul trebuie să stea cu spatele la Soare pentru a observa curcubeul. de o parte şi de cealaltă a poziţiei de echilibru între două poziţii extreme.6. amplitudinea (A).6. iar o parte se reflectă. iar corpul văzut negru absoarbe întregul spectru.69 La ieşirea din prismă: n sin i 1 1 1 1 v = aer = = = ⇒ sin r ∼ ⇒ r ∼ ⇒ sin r nsticla n c / v c v v ⇒ vrosu > vviolet ⇒ vv < vi < v A < ve < vG < v0 < vR .74 R. Deci fviolet<froşu (focarele nu coincid).6.R.6. Vibraţia (oscilaţia)este fenomenul de mişcare periodică. Pasta din care se obţine hârtia este galbenă. Sticla absoarbe o mică parte din razele solare. Corpul văzut alb reflectă întregul spectru.72 R. Lentila poate fi asemănată cu un ansamblu de prisme.70 R.73 R.6. Conturul este colorat datorită fenomenului de dispersie a luminii albe.6. pulsaţia (ω).71 R.6. (viteza R. Picătura de apă se comportă ca o prismă şi descompune lumina.

81 R.79 R.78 R. t T= Fenomenul prin care vibraţia se propagă în spaţiu.87 R. Pentru aceeaşi distanţă.6.88 R. gazoase). durata propagării luminii produse de fulger este mult mai mică decât durata propagării sunetului produs de trăznet (viteza de propagare a luminii prin aer este de aproape un milion de ori mai mare decât viteza sunetului).83 R. Sunetul parcurge distanţa d până la obstacol.6. Sunetul nu se propagă în vid. Deci: 2d = v ⋅ t ⇒ d = v ⋅t = 17m 2 (viteza de propagare a sunetului prin aer este de aproximativ 340m/s). Ecoul se datorează refleziei undelor sonore (sunetului).6. lichide.84 R.86 R.6. λ = v ⋅T = v = 250m.89 t N = 0. atenuarea fiind cea mai mare prin aer.R.1s. Sunetul se propagă numai în medii materiale (solide.82 R. 05s.85 R.6.6. N T N υ = ⇒ N = υ⋅ t = 3000vibratii.6.6. υ Sunetul se propagă cel mai uşor prin solide compacte.6. 231 .6. cu viteza mai mică prin lichide şi cu viteză şi mai mică prin aer. υ t t T = ⇒ N = = 4000vibratii.6. îndepărtându-se de sursa sonoră. Avioanele care zboară cu o viteză mai mare decât viteza sunetului prin aer se numesc avioane supersonice.80 R. se reflectă şi parcurge aceeaşi distanţă d până la observator. N t 1 T = = 0.6. υ = = 20 Hz.

R. t2 = . b) t1 = t x 2 x 5 3x 2 t .92 d = vapa ⋅ t1 şi d = vaer ⋅ t2 ⇒ t1 = R.1 ⇒ t3 − t2 > 0.95m deci c c Fenomenul e posibil numai dacă AO > 17m. = v ⋅ t şi D + 9 9 9v 17 9 a) reflexia sunetului. t1A=0. vaer vaer vapa vapa − vaer Sunetul emis de pe mal se reflectă de suprafaţa apei aproape integral.363m.6. 8D 17 D cD c D = c ⋅t ⇒ = ⇒v= = 20m / s. sunetul ajunge de la A la B direct în timpul t1.96 d şi vapa x 5 x 2 − > 0. c c c t1 t1 c) t2 − t1 > 0. 232 2d . t2A= d c t1B= . 2 d = v ⋅ t = 340 ⋅ 5 = 1700m. prin reflexie pe peretele PM în timpul t2 şi prin reflexie pe peretele PM şi apoi pe peretele PN în timpul t3.6.95 v ⋅ v ⋅ Δt d d d ⇒ Δt = t2 − t1 = − ⇒ d = aer apa = 510m.91 v ⋅t = 85m. c c 3x 2 x 5 − > 0.6. t3 = ⇒ 2 = 5 şi 3 = 3.94 R.1 ⇒ x > 41. R.6. R.90 2h = v ⋅ t ⇒ h = t2 = R.1 ⇒ x > 41.363m. c .1 ⇒ x > 16.6.6.93 R.6. t2B= 3d ⇒ c ⇒ t2 A − t1 A = t2 B − t1B = 2d ⇒ cei doi observatori c recepţionează simultan ecoul.

modulul (mărimea vectorului).6.1 R. vârful vectorului. Mărimile vectoriale sunt mărimile fizice orientate (mărimile fizice caracterizate complet prin valoarea numerică şi orientare-direcţie şi sens). deplasarea.99 Δt = R.3 R.R. densitatea.7. viteza.6. Dreapta suport.6.7.100 x = h ⋅ 2 = 2828m.7. iar vârful indică sensul vectorului. R.4 Mărimile scalare sunt mărimile fizice caracterizate complet numai prin valoarea numerică. v1 v2 v2 v1 2v1 d D 1 t t= = .R.7. v c 2 2 d/2 x fig.FORŢA – MĂRIME VECTORIALĂ R.98 d = v ⋅ Δt = 1020m. Dreapta suport indică direcţia vectorului. x= D2 − d 2 = c 2 − v 2 = 508m. temperatura.97 R. 233 .6. Exemple: masa.100 D/2 R. v ( v ⋅ Δt − 2h1 ) h1 h2 h2 h1 + + + ⇒ h2 = 2 1 = 300m. Vectorii paraleli sunt vectorii ale căror drepte suport sunt paralele iar vectorii concurenţi sunt vectorii ale căror drepte suport se intersectează.6. originea vectorului. Exemple: forţa.2 R.7.

7 ur V1 uur V3 ur R R.5 R.7.8 Da. fig.6 ur V1 0 R.7.7.R.R.7) uur V2 fig. prin vârful fiecărui vector trasăm câte o paralelă la celălalt vector şi obţinem un punct de intersecţie.7.7.R.7.7 V ur R uur V2 Regula poligonului: translatăm fiecare vector cu originea în vârful vectorului anterior şi unim originea primului vector cu vârful ultimului vector obţinând astfel vectorul rezultant (figura R.7.6).6 Vectorii alunecători sunt vectorii ce pot fi deplasaţi pe dreapta suport. Regula paralelogramului: translatăm cei doi vectori cu originea în acelaşi punct. 234 . Unim originea comună a celor doi vectori cu acest punct de intersecţie şi obţinem vectorul rezultant cu vârful în punctul de intersecţie (figura R.7.

21 x= F G / 2 mg = = = 0. R.7.7.11 R.12 Rezultatul compunerii a trei vectori coplanari este zero ur ( R = 0) dacă vectorul rezultant prin compunerea a oricare doi vectori este egal şi de sens contrar cu al treilea vector. R. R.7. ur R. 4km. uur uur ur uur R.7.7.9 R. 05m = 5cm. prin intermediul câmpului.20 Fe = − F .10 ur uur R = 7unitati.7. F = Fe = k ⋅ x = 2 N .14 d = 6.17 Forţa deformatoare este o forţă externă ce acţionează asupra resortului şi îl deformează.18 Da.7. ur R = 5unitati. fie de la distanţă. 235 .7.R.15 Proporţional cu distanţa parcursă (modulul vectorului deplasare poate fi şi zero dacă ne întoarcem în locul din care am plecat).7. R. R. R.7.7.13 V3 = 5unitati .16 Interacţiunea este acţiunea reciprocă dintre două corpuri ce se realizează fie prin contactul direct dintre corpuri.7. R ' = 1unitate.7.22 kechivalent=k1+k2=2k=2000N/m.7. Forţa elastică nu este forţă deformatoare ci este forţa care apare în corpurile elastice deformate (o forţă internă) şi care se opune deformării şi respectiv aduce corpul la forma iniţială când încetează acţiunea forţei deformatoare. R. De exemplu prin lovirea unei mingi aceasta se deformează şi în acelaşi timp îşi modifică starea de mişcare. uur R. uur V3 = 2unitati.19 (b).19 Este alungit resortul din figura 7. 2k k k R.

3cm. m a1 = 236 .7.23 R. 2 b) 2k ⋅ x = mg . kechivalent k1 k2 k1 + k2 m R.7.29 R.25 Corpul se desprinde de pe suprafaţa de sprijin în momentul în uur ur care Fe = G ⇒ k ⋅ x = mg . x2 = = 8. m1 + m2 m2 m1 + m2 ur uur uur uur uur F = F1 + F2 .31 R. Asupra satelitului acţionează forţa de atracţie spre Pământ şi curbează traiectoria (un cerc).28 La deschiderea paraşutei forţa de rezistenţă din partea aerului este mare (mai mare ca greutatea) datorită vitezei mari şi viteza paraşutistului scade (mişcare încetinită).32 F1 F F ⋅a şi a2 = 2 ⇒ F1 = 2 1 = 36 N .26 Pământul interacţionează cu satelitul de la distanţă prin intermediul câmpului gravitaţional. a) R.7. R.7.R.7.7. F a = = 4 N / kg . ur uur uur uur uur F = F1 + F2 .5cm. astfel se modifică permanent direcţia vitezei (valoarea numerică rămâne constantă). R. R.24 uur uur ur mg mg Fe1 = Fe2 = G = mg ⇒ x1 = = 12.7.7. F1 şi F2 sunt colineare şi de sens contrar ⇒ F = F1 − F2 = 20 N .7.7. F1 şi F2 sunt colineare şi de acelaşi sens ⇒ F = F1 + F2 = 140 N .30 R. x = v ⋅ t ⇒ t = 40s. x = v ⋅ t ⇒ t = 10s. k1 k2 1 1 1 kk N = + ⇒ kechivalent = 1 2 = 240 . m m a2 F f F ⋅ m2 a= şi a = ⇒ f = = 8N .27 Sub acţiunea forţei de greutate viteza paraşutistului creşte (mişcare accelerată).

( F1 − F2 ) + ( F3 − F4 ) 2 uur F1 fig.7.7.7. R.7.R. 4 N .7.34 F = F12 + F22 ⇒ F2 = F 2 − F12 = 6 N . Fy = −G ⇒ F = 2 Fy = 2mg = 100 N (fig.7.38) ur F uur Fy fig.36 F= R.38 α = 300 ⇒ Fy = F .R. m a1 = R. a= F = 20 N / kg .7. R.37 F5 = R1234 = ( F1 − F3 ) + ( F2 − F4 ) 2 2 + 2 ( F1 − F3 )( F2 − F4 ) ⋅ cos 600 = 13 N . ur R1234 uur F4 uur F5 1 2 uur uur F3 uur F2 ur R.7. m F1 = 12 N / kg şi m F a2 = 2 = 16 N / kg ⇒ a12 + a22 = a 2 .7.35 F = F12 + F22 + 2 F1 F2 cos α = 13 N .37 2 = 100 2 = 141.R.38  ur G 237 .33 ur uur uur F = F1 + F2 ⇒ F = F12 + F22 = 100 N .R.

39) uur F4 fig. b) d ’=(v1+v2)·t=7500m. R.R.7.7.39 R.R. Nu – viteza de 120km/h este o viteză relativă şi nu rezultatul compunerilor vitezelor.7. b) R = F12 + F22 + 2 F1 F2 cos 600 = 608.44 a) d=v2·t=1500m.42 100km/h.R.45 v0 = 50 = 5m / s.7. Nu – viteza de 30km/h este o viteză relativă şi nu rezultatul compunerii vitezelor.3N .7.41 50km/h. R.40 uur F3 ur R uur F1 uur F2 F1 − F2 = 100 N şi F1 + F2 = 700 N ⇒ F1 = 400 N şi F2 = 300 N . a) R = F12 + F22 = 500 N .39 R= ( F1 + F2 − F3 ) 2 + F42 . R.7. R = 40 2 N (fig. 238 .7.7. R. d = ( v − v0 ) t = 250m în sensul în care merge 10 trenul.7.43 Da. R. dacă viteza înotătorului faţă de apă este egală cu viteza de curgere a râului.

46 Spre Nord-Vest.R.6).7.48 d = (Vb + Va ) ⋅ t1 . Pilotul reorientează avionul spre Sud-Vest (sin =0. v2=30m/s. Va .7. d = (Vb − Va ) t2 ⇒ t1 = t2 = d şi Vb + Va d . uur v2 (N) r v fig.R. Vb − Va dar t2=2t1 ⇒ Vb + Va = 2 (Vb − Va ) ⇒ 239 Vb = 3.R.7. uur v2 ( N ) r v fig. v= v12 − v22 = 40m / s.47 v1=50m/s. 7.46 (V ) ur v1 R.7. v= v12 + v22 = 50m / s.47 (V)  ur v1 R.

r v b) t = l = 10 s. V2 d”=va·t”=129.5s .7.9 s.50 R.7.50 d=v1(t2-t1)=300m.49 R.51 uur v2 uur ur uur ur N = −G.49 a) t = ⇒ t = ur v1 v −v 2 1 2 2 = 12.865m/s vx-va d v2 d‘ va d ‘’ fig.7.5m/s.75m d+d’+d”=(vx-va)t ⇒ vx=5. 240 r v .7. v1 uur v2 ur v1 a) b) fig. N = G = mg = 490 N . d=va·t2 ⇒ va=2.R. t”= L = 51.R. d’=va·t’=75m.7.7.l v l R.51 R.

57 uur   Gn ur G R.56 a) N1 = −G1 ⇒ N1 = m1 g = 39.7.58 uur ur N = −G n ⇒ N = Gn Gn G G l 2 − h2 = ⇒ Gn = ⇒ N = mg l 2 − h 2 / l = 40 N . 6 N .54 ur uur m mg ⋅ x ⇒ Gx = ⋅ x .52 T = −G. T=(M+m/2)g=98N.7.R.53 M=9kg.8 N ur ur r b) F + T = m1 ⋅ a.7.55 Reacţiunea malului.7. 2 2 l l l −h 241 .7. T = Gx = mgx / l l l Obs. R.7. 2 N uur uur N 2 = −G2 ⇒ N 2 = m2 g = 58. T = G = mg = 19.m x R.57 uur uur N = −Gn ⇒ N = Gn = G cos α = mg cos α = 40 N . uur uur R. mx = l. ur m2 F T = m2 a ⇒ F − T = m1a. m1 + m2 R. uur N uur Gz fig.ur ur ur ur R.7.: pentru x=0 ⇒ T = 0 şi x=l ⇒ T = mg . R. T = m2 a ⇒ T = = 60 N .7. m=2kg.

h l l l 242 .7.58   uur Gn h ur G uur uur uur uur uur R.59 a) N = − ( G2 + Fe ) . dar R = F12 + F22 ⇒ F f = F12 + F22 = 500 N . G1 = − Fe .61 G + N = 0 şi R + Ff = 0 ⇒ R − Ff = 0 .62 ur uur uur F + Gt + Ff = 0 ⇒ F − Gt − Ff = 0 Gt G h h = ⇒ Gt = G ⋅ ⇒ Ff = F − G ⋅ = 0. R. G2 + N 2 = 0 ur uur r ur r pe orizontală: F + N = m1 ⋅ a şi f = m2 ⋅ a ⇒ F − N = m1a şi f = m2 a uur ur dar N = − f ⇒ N = f ⇒ F − N = m1a şi F ⋅ m2 N = m2 a ⇒ N = = 60 N . mg b) Fe = G1 = m1 g ⇒ Δl = 1 = 6cm. ⇒ N = G2 + Fe şi R.7. m1 + m2 ur uur ur uur R.60 G1 = Fe ⇒ N = G2 + G1 = 100 N .R.7.7.7.uur N l uur Gz fig. uur uur uurk uur pe verticală: G1 + N1 = 0.

1⋅ l 2 − h 2 = 827 N / m xl V = L ⋅ l ⋅ h = 0.1.5 N .7. F + N = 0 ⇒ F − N = 0 . l l ur uur l uur ur h Ff + G = 0 ⇒ Ff − G = 0.7. dar dar R.63 Gn + N = 0 şi ur uur uur F + Gt + Ff = 0 ⇒ Gt − Ff − F = 0 ⇒ Ff = Gt + F .1⋅ mg ⇒k = R.65 uur uur uur uur uur l 2 − h2 N1 = −Gn şi Fe + Ff + Gt = 0 ⇒ N1 = Gn = mg ⋅ l h şi Ff = Gt − Fe = mg − kx.1N1 ⇒ mg − kx = 0. 243 .64 ur F ur G R.R.uur uur R. 005m3 . m = V ⋅ ρ = 40kg .7.66 ( ) l 2 − h2 ⇒ l mg h − 0. G = mg = 400 N . l h l dar Ff = 0. uur Ff fig.64 Ff = μ N ⇒ Ff = μ F deci mg = μ F ⇒ μ = 0.7. Gt G G⋅h mgh = ⇒ Gt = ⇒ Ff = + F = 72.7.

2 N . R. Gz = G ⋅ = 200 N ⇒ .18m / s 2 .69 a) Ft + Ff = G ⇒ F1 sin α + μ F1 cos α = G ⇒ F1 = G = 54. c) a = R F cos α − Ff = ⇒ a1 = 2.l 2 − h2 = 346 N .7. sin α + μ cos α b) Ft = G + Ff ⇒ F2 sin α = G + μ F2 cos α ⇒ F2 = = 244 .5.1N . m m (1) (2) fig.9 N şi 1 Ff2 = 27.68 R.R.9m / s 2 şi a2 = 2. 2 N Gn = G ⋅ R.7. l h Ff = 20% ⋅ Gn = 69. b) Ff = μ N = μ ( mg ± F sin α ) ⇒ Ff = 12. l F = Gt + Ff = 269. 6 N .67 Ff = μ ⋅ FN ⇒ μ = Ff FN = 0.68 a) N = mg ± F sin α ⇒ N1 = 129 N şi N1 = 129 N şi N 2 = 271N .7.7.

R.3N .73 Pentru aceeaşi forţă de greutate.77 F G mg = = = 7350 Pa. S2 p= R.= R.7. 1at=0.78 Presiunea exercitată de apa din lac creşte cu adâncimea.79 p= F G mg = = = ρ gh = 133. F G mg V ⋅ ρ ⋅ g = = = = ρ gh ⇒ p1 = 9. c) Ff = μ N ⇒ μ = Ff N = 0.3Pa.7. b) Ff = Ft = F cos α = 346 N . deci riscul de a se sparge gheaţa este mai mic. R.3Pa.013·105Pa. 1atm=1. p2 = = 2 ⋅108 Pa.98·105Pa.7.71 Un pascal reprezintă presiunea exercitată de o forţă de un newton ce acţionează uniform şi perpendicular pe o suprafaţă de un metru patrat (1Pa=1N/m2).7.9 ⋅105 Pa.72 1torr=133. R. S S S 245 şi .7.7.74 Dacă călcăm pe scândură suprafaţa este mai mare şi presiunea exercitată asupra gheţii este mai mică.70 G = 101. S S S S F F = p1 ⋅ S1 = 40 N .8 ⋅105 Pa S S S S p2 = 4. R.7.7. S S L ⋅l F N G G cos α p= = = n = = g ρ l cos α = 4050 Pa.7. în cazul patinelor presiunea este mult mai mare deoarece suprafaţa de contact cu gheaţa este mult mai mică.7. sin α − μ cos α a) N = mg − F sin α = 780 N .75 R. p= R. 44. R.76 R.

80 p = p0 + papa = p0 + ρ gh = 15. ρg ρg ρg a) p1 =  fig.82 R. 713 ⋅105 Pa.R.85 c b c a) l = l02 + ( v ⋅ t ) = 5cm. 2 246 .7. c = 1 = 6.81 p = ρ1 g ptotal R.83 h h h + ρ 2 g = ( ρ1 + ρ 2 ) g = 1764 Pa. ρ g h gh p b) p = ρ gh ⇒ ρ = = 2250kg / m3 . 71cm. p= S S p= R. p3 = = ρ bg .84 mg mg mg = ρ cg .7. Δl = l − l0 = 2cm.84 R.R.7. N G − F sin α l 3 ρ g − F sin α = = = 2000 Pa. S S l2 G + Fe 2mg = = 2l ρ g = 8000 Pa.7. ab bc ac N ⋅ mg h abc ρ g = ⋅ = ρ gh p= ab c ab pp p p p ⇒ρ= ⇒ m = V ⋅ ρ = 1 3 2 4 3 = 4kg .7. R. b = 3 = 24.51cm. gh p p p c) a = 2 = 11. 20cm.7. p2 = = ρ ag . 03064 ⋅105 Pa. 2 2 2 = p0 + p = 1.7.

7. S S p mg − Fy Fe k Δl ⋅ l0 p ⇒ Fy = = 0. R. R.89 m = 6kg . 6 247 .R. l l p k Δl l 2 − l02 / l c) Ff = Fx ⇒ μ ( G − Fy ) = Fx ⇒ μ = = mg − k Δl ⋅ l0 / l k Δl l 2 − l02 = = 0.86 F∼ m1 ⋅ m2 ⇒ a) forţa creşte de trei ori.7. m = 5kg .186. R.7. GL = m ⋅ 9. 6 N . t = 4s : p = ⇒ 0 = .14.7.85 R.7. Corpul este în stare de imponderabilitate.88 G = 49 N . 6 N ⇒ 0 = 1.b) t0 = 0 : p0 = Fy l0 = mg − Fy p mg mg . mgl − kl0 Δl fig. c) forţa scade de nouă ori. d2 b) forţa creşte de nouă ori.87 Corpul are masă dar nu are greutate.8 = 19.

R.R.95 Magneţii interacţionează între ei de la distanţă prin intermediul câmpului magnetic. 3 ur G .93 La suprafaţa Pământului d=R.96 sin α = Fm G 2 + Fm2 fig.94 Polii magnetici de acelaşi nume se resping iar polii magnetici de nume diferite se atrag. G2 m2 g V2 ρ 2 x= R.7.96 ⇒ G 2 + Fm2 = 4 Fm2 . ρg F G p mg p = = = 1cm .7. k 6k 6k G1 m1 g V1 ρ1 = = ⋅ = 1 (pe oricare corp ceresc).90 G = mg = l 3 ρ g ⇒ l = 3 R.R.92 G = 5cm .7.91 R.7. 2 R.7. R.7. Fm =  uur Fm  248 mg = 1N . d=R+h F =k⋅ M ⋅m M ⋅m ⇒ mg 0 = k ⋅ 2 şi 2 d R mg = k ⋅ ( R + h) ( R + h) . iar la o înălţime h. g ⇒ 0 = g R2 2 Mm 2 1 4 dar g = g0 ⇒ ( R + h ) = 4 R 2 ⇒ h = R = 6400km .7.7.

b) T = G = 20kN .97 Lipim cei doi magneţi astfel încât să suprapunem polii de nume contrar şi îi apropiem de pilitură de fier. Dacă pilitura de fier nu este atrasă înseamnă că cei doi magneţi sunt la fel de puternic magnetizaţi şi polii de nume contrare se anulează reciproc. c) T = G = 20kN . R.3 R.5 Mişcarea de translaţie este mişcarea unui corp în care oricare segment determinat de două puncte ale corpului se deplasează paralel cu el însuşi. Deci ur ur ur uur uur R = 0 ⇒ F + G + Ff + N = 0 dar ur uur uur uur uur ur uur uur uur uur F = Fx + Fy ⇒ Fx + Fy + G + Ff + N = 0 ⇒ Fx + Ff = 0 şi uur uur ur Fy + N + G = 0 249 .4 R. stare de echilibru mecanic.8.99 e) şi f) R.2 R.7.8. Apropiem. ur uur F + Ff = 0 ⇒ F − Ff = 0 ⇒ F = 10%G = 49 N . la aceiaşi distanţă.1 R. Corpul este în echilibru de translaţie.7. stare de echilibru de translaţie.98 Pilitura de fier se concentrează în dreptul fisurilor şi al golurilor.7.8.8. stare de echilibru de translaţie. uur ur N + G = 0 ⇒ N − G = 0 ⇒ N = 490 N .R. R. Echilibru de translaţie.100 e).ECHILIBRUL MECANIC AL CORPURILOR R.8. R.7. a) T = G = 20kN .8. adică în dreptul acelor zone în care pilitura constituie o cale pentru liniile câmpului magnetic. succesiv cei doi magneţi cu unul din poli de bila de fier a unui pendul şi comparăm deviaţiile firului (se pot imagina şi alte modalităţi).

55 N F sin α + N − mg = 0 sin α + 10 cos α şi N = 10 F cos α = 463. sau ur F uur N fig. 24 .8. 2 N .R. 250 . 7m .R. uur Ff fig.1N şi μ= Ff N = 0.8.6 ur R = 0 ⇒ N = mg şi F + F 2 = Ff ⇒ Ff = 24.deci Fx − Ff = 0 şi Fy + N − G = 0 F cos α − 0.6 R.5 uur Ff uur Fy uur Fx ur G R.8.1N x = l sin 450 = 0. F = G ⇒ T = mg 2 = 14.7 450 450 ur ur ur ur ur ur R = 0 ⇒ F + G + T = 0 .8.1N = 0 mg ⇒F= = 53.

ur
T

fig.R.8.7
ur
F

x
ur
G

R.8.8
R.8.9

F = 750 − 400 = 350 N ;
mg
a) m1 g = k Δl1 ⇒ Δl1 = 1 ;
k
l
m1
Δ
1
Fe1 + G2 = Fe2 ⇒ 1 =
= ;
Δl2 m1 + m2 3

b) F + m1 g = k Δl11 ; Fe11 + m2 g = Fe12 ;
Δl11 1
= ⇒ F = ( m2 − m1 ) g = 1N ;
Δl21 2
c) N = Fe2 + m3 g = 7 N ;

R.8.10

a) mg = 2T cos 600 = T ; Ff = T cos 300 − k Δl ; ⇒ Ff = 6,15 N ;
b) N =

R.8.11
R.8.12
R.8.13
R.8.14

mg
= 5N ;
2

Un corp solid descrie o mişcare de rotaţie, în jurul unei axe
fixe (axa de rotaţie), atunci când oricare punct al corpului se
mişcă pe cerc sau arc de cerc cu centrul pe axa de rotaţie.
Echilibrul de rotaţie.
uur1
uur uuuur
M F ;0 = F ⋅ b = F ⋅ l = 60 N ⋅ m ; M uur
F ;0 = 0 ;
uuuuur
uuuuur
uuuuur
M uuFr ;0 = 0; M uur
=
1
Nm
;
M uuFr ;0 = 2 N ⋅ m ;
F ;0
1

2

3

251

R.8.15
R.8.16
R.8.17

uuuuur uuuuur
l
M uFur ;0 + M Guur ;0 = 0 ⇒ M uFur ;0 − M Guur ;0 = 0 ⇒ F ⋅ l − G ⋅ = 0 ⇒ m = 16kg
2
ur ur ur ur
R = F 1 + F 2 ; R = R = F1 − F2 = 0;
uur uur
uur
M F1 ;0 + M uur
F2 ;0 = M uur + M uur = F ⋅ d = 40 N ⋅ m ;
F1 ;0
F2 ;0
ur uur uur uur uur
uur uur
R = F1 + F2 + F3 + F4 = 0; F1siF2 constituie un cuplu de forţe
uur uur
cu braţul cuplului egal cu diametrul M C1 = F ⋅ d iar F3 siF4

(

)

constitue un cuplu de forţe cu braţul cuplului egal cu
d
jumătate din diametrul ⎛⎜ M C = F ⋅ ⎞⎟ ⋅ M C > M C ⇒

2⎠

2

1

2

rotaţie neuniformă spre stânga.
(răspuns:Nu.)

R.8.19

F1 ⋅ b1
= 9cm ;
F2
F3 ⋅ b3 = F1 ⋅ b1 + F2 ⋅ b2 ⇒ b3 = 90cm;

R.8.20

F1 ⋅ x ⋅ cos α = F2 ( l − x ) ⋅ cos α ⇒ x =

R.8.18

R.8.21

F2 ⋅ b2 = F1 ⋅ b1 ⇒ b2 =

F2 ⋅ l
= 80cm ;
F1 + F2

Apăsările pe suprafaţa de sprijin sunt anulate de reacţiunile
acesteia şi astfel este îndeplinită condiţia de echilibru de
translaţie. Pentru a se asigura echilibru de rotaţie
(fig.R.8.21):
x
fig.R.8.21

ur
G/2
ur
G

252

R.8.22

l
l⎞
⎛l
⎞ G

G ⋅ ⎜ − x ⎟ ≥ ⋅ x ⇒ x ≤ ⇒ L ≤ 2 ⎜ l + x + ⎟ ⇒ Lmax = 110cm
3
2⎠
⎝2
⎠ 2

M Guur , A = G ⋅ 0 = 0;
M Guur , B = G ⋅ AB = G ⋅ AC ⋅ cos α = 20 N ⋅ m;
M Guur,C = G ⋅ AB = 20 N ⋅ m;

R.8.23

l
G
= 150 N ;
1
2
2
l
G
r ⇒ G⋅
= M uuu
⋅ cos α = F2 ⋅ l ⇒ F2 = = 75 N ;
F2, A
2
4

a) M Guur , A = M uuFr , A ⇒ G ⋅ cos α = F1 ⋅ l cos α ⇒ F1 =
b) M Guur,A

fig.R.8.23
R.8.24

R.8.25

Corpul nu mai apasă în punctual B dacă momentele forţelor
ur
ur
F şi G în raport cu punctual A sunt egale:

l
G ⋅l
M uFur , A = M Guur , A ⇒ F ⋅ h = G ⋅ ⇒ h =
;
2
2F
mg m
G = mg şi l = 3 V = 3 m / ρ ⇒ h =
⋅ 3 = 0, 2m = 20cm;
2F ρ
l
M Guur ,C + M Guuur ,C = M Tur ,C ⇒ G1 ⋅ ⋅ cos α1 + G2 ⋅ l cos α1 = T ⋅ l ⋅ sin α 3 ⇒
1
2
2

253

⇒T =

( G1 + 2G2 ) cos α1 ;

2sin α 3
( m + 2m2 ) g cos α1 ;α = α − α ⇒ T = 2000 N ;
T= 1
3
2
1
2sin α 3
ur
T

A
3
uur
G2

uur
G1

1

2

B

C
fig.R.8.25
R.8.26

ur

uur uur ur

Echilibru de translaţie: R = F1 + F2 + G = 0 ⇒ F1 + F2 − G = 0;
G = 100 N ;

Echilibru de rotaţie:

uur uur
uur
uur
F ⋅b
M F1 ;0 + M uFur 2 ;0 = 0 ⇒ M uFur1 ;0 − M uFur 2 ;0 = 0 ⇒ b2 = 1 1 = 4,5cm;
F2

R.8.27

Din figura R.8.23 rezultă:
⎧ N1 + N 2 = G + G1

G⎞
G⎞
⎨⎛

⎪⎜ N1 − 2 ⎟ x = ⎜ N 2 − 2 ⎟ ( l − x )



⎩⎝
6
x = 20m ⇒ N1 = 6 ⋅10 N şi N 2 = 5 ⋅106 N ;
⎛l

G ⋅ y = G1 ⎜ − x − y ⎟ ⇒ y = 1,36m
⎝2

(Centrul de greutate este la 1,36m de mijlocul podului, spre
locomotivă).
254

uur
N1

uur
N2

fig.R.8.27
x

01

l-x
0

uur
G1
ur
G

L L−l l

= = 0,5m;
2
2
2

R.8.28

x=

R.8.29

a) G2 = 2G1 ⇒ m2 = 2m1 ⇒

ρ2
= 2;
ρ1

b) G1 ⋅ x = G2 ( 2 R − x ) ⇒ x =
R.8.30

a) ρ 2 =

2 RG2
4R
=
= 40cm;
G1 + G2
3

m2
G
3G2
kg
= 2 =
= 5598 3 ;
3
v2 g ⋅V2 4ΠR g
m

b) G1 ⎛⎜ x − ⎞⎟ = G2 ( R + l − x )( fig.R.8.30 ) ⇒
2
l


G l + 2G2 ( R + l )
⇒x= 1
= 48,8cm;
2 ( G1 + G2 )

255

4 ur G uur G2 .8.8.C + M Guuur . 2 4 256 l 5 .31 x uur G1 R.R.31) ⇒ G1 ⎜ R1 + − x ⎟ = 1 2 2 ⎝ ⎠ l ⎛ ⎞ = G ⋅ x + G2 ⎜ R2 + + x ⎟ 2 ⎝ ⎠ m ( 2 R + l ) − m2 ( 2 R2 + l ) şi x = 1 1 .C ( fig.8.31 l ⎛ ⎞ M Guur .C1 C C2 fig.R.32 d = C1C2 = C1C = x ⇒ (l / 4) + (l / 2) 2 2 = G G ⋅ x = ⋅(d − x).30 x uur G2 uur G1 R.R. 2 ( m + m1 + m2 ) C fig.8.8.C = M Guur .

33 R. 4⎠ 4 ( ρ1 + ρ 2 ) ⎝4 ⎠ ⎝ x uur G1 uur G2 fig.8.8.33 l⎞ l ⎛ 3l ⎞ ⎛ G1 ⎜ − x ⎟ = G2 ⎜ x − ⎟ .93cm. 4⎠ 2 ⎝4 ⎠ ⎝ l G2 = m2 g = S ⋅ ρ 2 g ⇒ 2 l ( 3ρ1 + ρ 2 ) l⎞ ⎛ 3l ⎞ ⎛ ⇒ ρ1 ⎜ − x ⎟ = ρ 2 ⎜ x − ⎟ ⇒ x = + 18.R.34 L x = G2 ⋅ . G1 = m1 g = S ⋅ ρ1 ⋅ g . 2 3 G1 = m1 g = V1 ρ g = L ⋅ l ⋅ h ⋅ ρ ⋅ g .8.x= d l 5 5 = = m faţă de C1 pe segmentul C1C2 se află C. G1 ⋅ 1 2 257 .8.R.C . 2 M Guur . 3 12 6 0 → G 4 C2 C1 C → G 2 fig.C = M Guuur . l⋅x G2 = m2 g = V2 ρ g = ⋅ hρ g .32 R.

35.8.8. 4 Prin decupare centrul de greutate se deplasează din 01 în C. 2 2 1 2 2 ( D1 − D2 ) 3 ⎝ 2 ⎠ uur F2 02 fig.34 R.h=grosimea plăcii ⇒ x = 3. L L x C1 l C C2 uur G1 uur G2 fig.R.R.C = M uur ⇒ G ⋅ x = G + x ⇒ x = = cm. Sistemul este echivalent cu un disc nedecupat asupra căruia ar acţiona vertical în sus o forţă F2=G2 în punctul 02 ca în figura R.8. Deci: D23 10 ⎛ D2 ⎞ M Guur . greutatea discului nedecupat este: G1 = m1 g = V1 ρ g = decupate este G2 = ΠD12 ⋅ hρ g . 1 2 ⎜ ⎟ F C .35 Notând cu h grosimea discului.8. iar greutatea părţii 4 ΠD22 hρ g.35 C 01 C x 258 uur G1 .

40 R.8.R.8.0 .0 + M Guur .0 ⇒ F ( l − x ) + G ⎜ − x ⎟ = R ⋅ x ⇒ ⎝2 ⎠ ( 2 F + G ) l = 0.83m.0 .0 = M uRr . 2 ⎛l ⎞ M uFur .0 ⇒ F ⋅ l = R ⋅ x ⇒ F = R = R / 3.R.6 m b F ⋅ l = R ⋅ x ⇒ x = ) ⎪⎩ R 0 ur F x ur F x ur R a) ur R b) fig.36 R.8.40 M uur = M uRr . ⎝2 ⎠ x M uFur .37 R.0 ⇒ ⎨ . F ( l − x ) = R ⋅ x ⇒ F = F .8.0 = M Guur . F ⋅l =0.39 R. 2l 3 ⎧⎪ a ) F (l − x )= R⋅x⇒ x= F ⋅l =0. ⇒x= 2( F + G + R) l M uFur .0 + M uRr .5m F +R u u r u r M F .0 + M uRr .8.8.0 = M uRr .0 ⇒ F ⋅ l = G ⋅ + R ⋅ x ⇒ 2 259 0 .8.0 = M R .0 = M uRr .0 ⇒ F ⋅ l = G ⋅ + R ⋅ x ⇒ 2 G ⋅ l + 2 Rx 80 ⇒F= = N.0 R .0 + M Guur . l l M uFur . F ( l − x ) + G ⎜ − x ⎟ = Rx ⇒ F = 20 N .41 ⎛l ⎞ M uFur .0 = M Guur .38 R.

42 R.8. m=l 3ρ=8kg.R. G=mg=80N a) 2T=G. 260 ur F ur T uur N ˜ uur N ˜ ur G fig.T=F ⇒ F=G=80N b) 2T-N=0 ⇒ N=2T=2F=160N.41 R.43 . 75cm.R.8. T=F ⇒ F=40N b) N=G=80N c) T=F=40N.43 G=mg=Vρg=l3ρg=80 a)G-T=0.44 a) F= G =40N 2 b) T=F=40N c) N1=G=80N.⇒x= ( 2 F − G ) l = 0.R.8.42 R.8. 2R 0 ur F ur F x ur R ur G x ur R ur G a) 0 b) fig. ur T ur T ur T ur urT F ~ ur G fig.8.8. N2=2T=80N d) N=T=40N.

45 mgh mg l 2 − h 2 = 60 N . Gn = = 80 N .R. a) Gt = d) Ff = μ N = μGn ⇒ μ = 0. uur N fig.R.47 a) Gt = Ff ⇒ F1 = 0.8.5. c) Ff = μ N = μGn ⇒ μ = = Gt2 + Gn2 = G12 ⇒ Gn = G12 − Gt2 = 40 N .8. l l 1+ μ2 R.8. c) F = Gt + Ff ⇒ Ff = 40 N . Gt − T = 0 ⇒ Gt = T = 40 N .8. l l b) N = Gn = 80 N . = = 2 2 Gn Gn 3 l −h Sistemul este în repaus ⇒ G2 − T = 0 ⇒ T = 40 N .48 Ff Gt h 1 .45 uur Gt ` uur Ff h ur G R.8. b)v=constant ⇒ F2 = Gt + Ff = 2Gt = 2mgh / l = 50 N .46 ur F uur Gn v=constant ⇒ Gt=FfFf=μN=μGn ⇒ Gt=μGn ⇒ mgh mg l 2 − h 2 μl =μ ⇒ h = μ l 2 − h2 ⇒ h = = 1m. R. 261 .

0 + M Guur .8.0 = M uRr . m = 1 3 .0 ⇒ G1 ⋅ x = G ⎜ − x ⎟ + G2 ( l − x ) ⇒ 1 2 ⎝2 ⎠ ( m + 2m2 ) l = 1.3N .0 şi 1 ⎧ m⋅b =m ⋅b M Guur .53 R.0 + M Guur .5 m de capătul pe care se aşează corpul cu masa m2=5kg.8.55 corpul cu masa m1=10kg.0 = M Guur .54 R.8.R.0 = M Guur . 10 F c) F = k Δl ⇒ Δl = = 8cm.0 + M Guuur .49 G = mg = 10 N . k mg /10 1 .50 R. M Tur . 2 2 BO a) N = Gn = mg cos α = 17.0 = M uFur .8. ⇒F= 8 ⎛l ⎞ M Guur . M Guur .0 ⇒ G ⋅ l = R ⋅ ⇒ N = 20 forte.8.0 = M uFur .5m de capătul pe care se aşează ⇒x= 2 ( m + m1 + m2 ) M Guur .52 R. m+m m1 + m2 m ur ur ur3 ur uur ur 2 ur R = F + F + ⋅⋅⋅ + F = N ⋅ F .0 = M Guur .51 R.0 ⇒ T ⋅ = F ⋅ + mg ⋅ ⇒ 5 5 10 ( M − 3m ) g = 117.0 ⇒ ⎨ 1 1 2 3 1 2 ⎩ ( m+ m3 )⋅b1 =( m1+ m2 )⋅b2 mm m1 m ⇒ = . l 4l 3l 2T = Mg . 2 262 . T + G = 0 ⇒ T = G.0 ⇒ G ⋅ R. l M Tur . mg b) F = Gt − Ff = mg sin α − = 8N . respectiv la 2. AO G ⋅ AO = F ⋅ BO ⇒ F = = 5N . = d) Ff = μ N ⇒ μ = mg cos α 5 3 2T cos α = G1 şi T = G2 ⇒ 2m2 g cos 600 = m1 g ⇒ m2 / m1 = 1. m = 6kg .5 N .8.8.0 + M Guuur .

8. v ⋅t 263 . mg R = F + ΔF .0 + M Guur 2 . b) L f = − Ff ⋅ d = −1000 J .2 R. F = 300 N .8.9. bR = 1m.3 L = F ⋅ d .5m.9. R.57 M Guur1 . a) L = F ⋅ d = 1000 J . c) Ltotal = L + L f = 0 R. bR = bF − Δl .0 + M Guur5 . La echilibru: mg ⋅ OB = k Δl ⋅ 00 ' şi mg ( OB + x ) = k ( Δl + d ) ⋅ 00 ' ⇒ x = R. d = v ⋅ t ⇒ F = L = 10 N . Fe2 = T ⇒ Δl2 = = 8cm.5m. d1 = 1.5 = 1m. k2 2 Fe1 + Ff = T ⇒ k1Δl1 + 0. OB + AB l = 4.0' ⇒ ( G1 + G2 + G3 ) d1 = ( G4 + G5 )( l − d1 ) R. d 2 = d1 − 0.5m.8.8. F ⋅ bF = R ⋅ bR ⇒ bF = 1. d = h ⇒ L = mgh = 2kj.0 şi ⇒ m2 = 2m1 ⋅ R. 2T = G ⇒ T = R.4 a) L = F ⋅ d . LUCRUL MECANIC SI ENERGIA MECANICA R.0 = M Guur1 .0 + M Guur3 . 2m1 g = T ⇒ Δl1 = 4cm.8.56 La echilibru 2TA = G2 şi M Tur A .9. şi R = 450 N .0' = M Guur 4 . F = G = mg .60 La echilibru: mg T = 20 N . bF + bR = l .9.0 = M Guur 4 . La echilibru: M Guur1 . L = F ⋅ d = 10kj.R.59 kd ⋅ 00 ' = 5cm.0' + M Guur3 .9.58 şi ( G1 + G2 + G3 ) d 2 = G4 ( l − d 2 ) ⇒ m4 = 40kg şi m5 = 30kg.1 R.0 ⇒ G2 ⋅ OA = G1 ⋅ OB 2 OB = 5kg ⇒ m2 ≥ 5kg .0' + M Guur 2 .

7 1 2 a) F = mg = 250 N . F = 400 N .9.9. 4 ur Ft . ⇒ vmedie = ur F fig. d ) Ltotal = L + L f = 0. 2 2 v ⋅t v ⋅t 2L d = vm ⋅ t = ⇒F= = 200 N . c) L f = − Ff ⋅ d = − Ff ⋅ v ⋅ t = −500 J .5 R.L = F ⋅d = F ⋅ 2 2 v ⋅t F L L = Ft ⋅ d ⇒ Ft = . ⇒ F + F f = 0 ⇒ F − Ff = 0 ⇒ Ff = 10 N .9.6 v0 + v v = . d d cos α Ff = 0 ⇒ v ≠ const.6  R.cos α = t = Ft = F cos α ⇒ d F L L F cos α = . N = G − Fn = mg − F sin α = 264 3 mg = 375 N .9. b) L = Ft ⋅ d = F ⋅ d ⋅ cos α = 2500 3J . R.R. F = . . ur uur uur c) G + Fn + N = 0 ⇒ G − Fn − N = 0.ur ur ur b)V = const.

2.R. 265 ur F .9. 4 R.8 uur Ft α( uur Fn ur G R. LN = N ⋅ d ⋅ cos 900 = 0.9. ur uur uur c) G + Fn + N = 0.uur N ur F uur Fn fig. 5 5 0 b) LG = G ⋅ d ⋅ cos 90 = 0.9.R. ⇒ Ff = F = mg ⇒ μ = = 0. G + Fn − N = 0.8 a) F = G = mg = 200 N . 5 ⇒ N = G + Fn = mg + F sin α = mg = 500 N .9.9 a) Ff = μ N = μG = μ mg .7 uur Ft )α ur G 1 1 2 2 b) L = Ft ⋅ d = F ⋅ d ⋅ cos α = 2000 3J . 1 1 v = const. N fig.

1 L f = Ff ⋅ d ⋅ cos1800 = − Ff ⋅ v ⋅ t = − mg ⋅ v ⋅ t = −15 KJ . π b) LG = G ⋅ l ⋅ cos ⎛⎜ + α ⎞⎟ = −G ⋅ l ⋅ sin α = 2 ⎝ ⎠ h = − mgh = −200 J .1 5 c) L = F ⋅ d ⋅ cos 00 = mg ⋅ v ⋅ t ⋅ cos 00 = 15KJ . 2 ⎝ b) LN = N ⋅ l ⋅ cos 0 = 0. = −G ⋅ l ⋅ ur F uur N 900 fig.9.10 ur G )α π h α R.10 a) L = F ⋅ l ⋅ cos 00 = 300 J .R. d) Ltotal = L + LG + LN = 100 J . 5 d) Ltotal = LG + LN + L + L f = 0 (deplasare uniformă pe orizontală).9. c) Ltotal = LG + LN = 200 J .9. l c) LN = N ⋅ l ⋅ cos 900 = 0.11 a) LG = G ⋅ l ⋅ cos β = G ⋅ l ⋅ cos ⎛⎜ − α ⎞⎟ = mgl ⋅ sin α = 200 J . 0 266 ⎠ . R.

uur
N
uur
Gt

β

α

ur
G

uur
Gn

fig.R.9.11
R.9.12 a) v = const. ⇒ Ft = Ff ; Ft = F cos α ;
Ff = μ N = μ ( G − Fn ) = μ ( mg − F sin α ) ⇒ F cos α =

μ ( mg − F sin α ) ⇒
μ mg
⇒F=
≅ 31N ;
cos α − μ sin α
b) L = F ⋅ d ⋅ cos α = 536,3J ;

c) Ltotal = L + L f + LN + LG = F ⋅ d ⋅ cos α + Ff ⋅ d ⋅ cos1800 +

R.9.13

N ⋅ d ⋅ cos 900 +
+G ⋅ d ⋅ cos 900 = Ft ⋅ d − Ff ⋅ d = ( Ft − Ff ) d = 0;
ur ur ur
a) v = const. ⇒ F + G t + F f = 0 ⇒ F = Gt + Ff ;
h
Gt = G ⋅ ;
l
l 2 − h2
Ff = μ N = μ Gn = μ G ⋅
, deci
l
F = mg

h
l 2 − h2
Fl − mgh
+ μ mg
şi μ =
= 0, 29;
l
l
mg l 2 − h 2

267

π

b) LG = G ⋅ l ⋅ cos ⎛⎜ + α ⎞⎟ = −G ⋅ l ⋅ sin α = − mgh = −250 J ;
⎝2

π

c) LN = N ⋅ l ⋅ cos = 0;

2
d) LF = F ⋅ l ⋅ cos 00 = 375 J ;
h
e) L f = Ff ⋅ l cos π = − Ff ⋅ l = − ( F − Gt ) l = − ⎜⎛ F − mg ⋅ ⎟⎞ ⋅ l =
F ⋅ l − mgh = = − ( 350 − 250 ) = −125 J ;

l⎠

f) Ltotal = LG + LN + LF + L f = 0;
g) L1total = LG + LN + L f ;
LN = N ⋅ l ⋅ cos 900 = 0;
LG = Gt ⋅ l = G ⋅ l ⋅ sin α = mgh = 250 J ;
L f = Ff ⋅ l ⋅ cos1800 = Ff ⋅ l = − μ N ⋅ l = − μ Gn ⋅ l
l 2 − h2
⋅ l = − μ mg l 2 − h 2 =
l
F ⋅ l − mgh
=−
⋅ mg ⋅ l 2 − h 2 = mgh − Fl = −125 J ;
2
2
mg l − h

= −μG ⋅

L1total = +125 J ;

R.9.14
R.9.15
F

L = F ⋅ d ⋅ cos α ; α = 0 ⇒ cos α = 1; d = sl ;
ksl + 0 1
1
F = Fmedie =
= ksl ⇒ L = ksl 2 = 5 J ;
2
2
2
F0 + F 0 + ksl 1
1
=
= ksl ; L = Fmedia ⋅ sl = ksl 2 = 25 J ;
2
2
2
2
0 + ksl
1
Lel = Fel , medie ⋅ sl ⋅ cos1800 = −
⋅ sl = − ksl 2 = −25 J ;
2
2
1
L1 = ksl12 ;
2
268

sl ⇒ Fmedie =

R.9.16

2

R.9.17

R.9.18
R.9.19
R.9.20
R.9.21

R.9.22
R.9.23

⎛ sl ⎞
1
L2 = ksl22 ⇒ L1 / L2 = sl12 / sl22 ⇒ L2 = L1 ⋅ ⎜ 2 ⎟ = 0,5 J ;
2
⎝ sl1 ⎠
F
F = ksl ⇒ k = = 10.000 N / m;
sl
F1 + F2
⋅ ( sl2 − sl1 ) = 750 ⋅ 0, 05 = 37,5 J ;
L = Fm ⋅ d =
2
L = Aria trapezului;
La = 120 J ; Lb = 200 J ;
L = 23, 6 J ;
1
1
1
L1 = ksl1 = k ⋅ 4 sl 2 = 4 ⋅ ksl 2 = 4 L = 94, 4 J ;
2
2
2
L = L1 + L2 + L3 = 75 + 200 + 37,5 = 312,5 J ;

Dezvoltă o putere mai mare muncitorul care transportă sacul
mai repede. Lucrul mecanic efectuat este acelaşi în ambele
cazuri, dar durata efectuării lucrului mecanic este diferită.


L
L
; st2 > st1 ⇒ P2 < P1 ⎟ ;
⎜ P1 = ; P2 =
st1
st2


1CP = 736W ⇒ P = 88320W ;
L = 73, 6 KWh = 73, 6 ⋅103W ⋅ 3600 s = 26496 ⋅10 J ;
L
P = = 2208 ⋅103W ;
t
1CP = 736W ⇒ P = 3000CP;
4

R.9.24 a) F = G = mg = 2 ⋅104 N ;
b) L = F ⋅ d = 4 ⋅105 J ;
L
= 16 KW ;
t
L
106
5
1
P = ⇒ P1 =
= ⋅103W ; P2 = ⋅103W ⇒ P1 > P2 ;
t
1800 9
2

c) P =
R.9.25

269

R.9.26
R.9.27
R.9.28

L F ⋅d
P
=
= F ⋅ v ⇒ F = = 2355 N ;
t
t
v
L F ⋅d
P= =
= F ⋅ v; v = const. ⇒ F = Ff ⇒ P = 37,5 KW ;
t
t
Ff = 20%G = 3000 N ; Vmax = const. ⇒ F = Ff si
P=

Vmax =

R.9.29

P
= 26,5m / s;
F

P = F ⋅ v ⇒ P = Fmin ⋅ vmax ⇒ Fmin =

P
vmax

; dar Fmin = Gt + Ff

deoarece urcă uniform
⇒ Ff = Fmin − Gt ; Gt = G ⋅

R.9.30
R.9.31
R.9.32
R.9.33

R.9.34

h
= 0,1⋅ mg ;
l

h⎞
p

− 0,1mg = 944 N ;
⎜ p = 10% = ⎟ ⇒ F f =
l⎠
vmax

L F ⋅h
F ⋅h
mgh
P= =
⇒t =
; F = G = mg ⇒ t =
; t1 = 25s
t
t
P
P
şi t2 = 50s;
L F ⋅ d cos α
P= =
= F ⋅ v ⋅ cos α = 108,125kw;
t
t
mg
P = F ⋅ v; M uFur ,0 = M G ,0 ⇒ F ⋅ l = G ⋅ l / 2 ⇒ P =
⋅ v = 3, 75kw.
2
L N ⋅ L1
d
a) P = =
; N ( nr. pasi ) = ; L1 = F ⋅ sh = G ⋅ sh =
t
t
p
mgdsh
= mgsh ⇒ P =
= 1kw;
p ⋅t
L + L f L + Ff ⋅ d
L
mgd
b) P1 = total =
=
= P+
= 2,875kw;
t
t
t
4t
1
G
a)v = const.; F = Ff ; F = kx si Ff = G ⇒ x =
= 2cm;
5
5k

270

L
G⋅d
;L = F ⋅d ⇒ P =
= 80W ;
t
5t
P = 85Cp; P ' = 20CP; P ' = F '⋅ v = Ff ⋅ v ⇒ Ff = P '/ v; P =

b) P =

R.9.35

= F ⋅ v = ( Ff + Gt ) ⋅ v;

h
⎛ P'

⋅ G = p ⋅ G ⇒ P = ⎜ + pG ⎟ ⋅ v ⇒
l
⎝ v

P − P'
p=
≅ 0, 21 = 21%;
mg ⋅ v
Lutil
; Lutil = T ⋅ h = G ⋅ h = mgh;
η=
Lconsumat
Lconsumat = F ⋅ d ; F = T = G;
d = h ⇒ Lconsumat = mgh ⇒ η = 1 = 100%;
L
η = util ; Lutil = T ⋅ h = G ⋅ h = mgh;
Lconsumat
mg
= 0,8 = 80%;
Lconsumat = F ⋅ d = F ⋅ h ⇒ η =
F
Gt =

R.9.36

R.9.37

R.9.38 η =

Lutil
Lconsumat

; Lutil = G ⋅ bG ⋅ α ;

Lconsumat = F ⋅ bF ⋅ α ⇒ η =

G ⋅ bG M Guur ;0
; In conditii ideale:
=
F ⋅ bF M uFur ;0

M Guur ;0 = M uFur ;0 ⇒ η = 1 = 100%;

R.9.39 η =

Lutil
Lconsumat

; Lutil = R ⋅ bR ⋅ α = G ⋅ bR ⋅ α = mgbR ⋅ α ;

Lconsumat = F ⋅ bF ⋅ α ⇒ η =

R.9.40 η =

Lutil
Lconsumat

mgbR
= 0,8 = 80%;
F ⋅ bF

h
; Lutil = T ⋅ l = Gt ⋅ l = G ⋅ sin α ⋅ l = mg ⋅ ⋅ l = mgh;
l
271

η = Lu L ⇒ Lc = u = 937.9. Lconsumat = F ⋅ l ⇒ η = F ⋅l Lutil L Lutil = G ⋅ h = 2500 J . L f = Ff ⋅ l1 = Ff ⋅ h1l . Lu = mgh1 = 750 J . h F f = μ N = μ Gn = μ ⋅ G ⋅ μ= Lf ⋅ h h1 2 l 2 − h2 ⇒ L f = μG l − h2 .5 J .1875. L η = util .5 N . 625 N .41 R.9. η Lconsumat L frecare = Lconsumat − Lutil = 625 J .R.42 R. l h = 0. 25 N .9.44 a) η = ⇒ F = = 62. Gh1 l 2 − h 2 G G R. η = ⇒ Lconsumat = util = 3125 J . F η G G b) η = ⇒F= = 31.8 = 80%. Corpul urcă uniform fără frecare h ⇒ F = Gt = G sin α = mg ⇒ l ⇒ Lconsumat = mgh ⇒ η = 1 = 100%. Lc η L f = Lc − Lu = 187.43 Lconsumat = F ⋅ l .5 J . 2F 2η G ⋅ bR G ⋅ bR c) η = ⇒F= = 15. η ( l − bR ) F ( l − bR ) 272 . l mgh = 0. Lconsumat h Lutil = Gt ⋅ l = G ⋅ ⋅ l = mgh.9.

47 R. Lc = T ⋅ l. L T T mgh η2 = u = ⇒ F = = = 600 N .9. η1 sin α 2 + μ cos α 2 sin α1 η2 > η1 .48 G bR G b ⋅ ⇒ F = ⋅ R = 100 N . l Ff ⋅ l l 2 − h2 Ff = μ N = μ Gn = μ mg ⋅ ⇒μ= = 0. Lu G ⋅ h mgh = = . F ⋅l η ⋅l R. Lc = F ⋅ l .9. η bF F bF L R l R ⋅l η= u = ⋅ ⇒F= .9. l 2⎝ 2η h ⎠ η= 273 .46 η2 sin α1 + μ cos α1 sin α 2 = ⋅ ≅ 1.5% ⇒ η = η1 ⋅η2 . 25. l mg l 2 − h 2 Gt ⋅ l sin α η= = ⇒ ( Gt + Ff ) l sin α + μ cos α v = const. 21.9. η2 η1 ⋅η2 ⋅ l Lc F L G ⋅ l mgh = 0. 675 = 67.d) η = G⋅h G⋅h ⇒F= = 37. T ⋅l η1 ⋅ l mgh ⇒ Ff = 135 N .5 N . R. ⇒ T = Gt + Ff ⇒ Ff = T − R.45 a) Pe planul înclinat: Lu = Gt ⋅ l = G ⋅ h. η ⋅h Lc F h G ⋅ h + Ff ⋅ l 1⎛ h ⎞ R = ⎜ G ⋅ + Ff ⎟ ⇒ F = = 875 N . b)η = u ( plan ) = t = Lc( scripete ) F ⋅ l F ⋅ l η1 = c)η1 = mgh mgh ⇒T = = 540 N . Lc T ⋅ l T ⋅ l Pentru scripete: Lu = T ⋅ l .

η 2⎠ Lc ⎝ G = mg = Shρ g ⇒ Lc = 1.Lu G ⋅ h η ⋅ P ⋅t = ⇒G= = 160 N . 1 a) Ec = Mv 2 = 300kj.9.9. G = mg = V ρ g ⇒ l h F = V ρ g + Ff = 250 N .η s = e ⇒ Fe = 2η s ⋅η p ⋅ F = 144 N . Cu R. ηD Lc F ⋅ 2π D / 2 F ⋅ D F R η p = ⇒ R = η p ⋅ F . 2 η= 274 . Fa = V ⋅ ρalcool ⋅ g . η= Lu L h⎞ ⎛ ⇒ Lc = u .9.52 R. Lc P ⋅ t h R. Lc G ⋅ h t t h F = Gt + Ff = G ⋅ + Ff .9.50 ( mg − Fa ) ⋅ AB = F ⋅ BC. Ec' = 0. l L h 1 η = u = mg ⋅ ⋅ = 0.56 η BC Lu P ⋅ t η mgh V = ⇒P= ⇒ P = η ρ a gh = 140kw.9.9.8 = 80%.9. V ( ρCu − ρ alcool ) ⋅ AB m =V ⋅ρ ⇒ M = = 19. 4cm. F 2R Fe = G = mg ⇒ m = 14. F = η Mg .9. 2 1 b) Ec = ( M + 4m ) v 2 = 360kj. Lu = G ⋅ ⎜ H + ⎟ .53kg . 4kg . Lc l F L 2mgr 2mgr mg ⋅ 2π r η= u = = ⇒F= = 107 N .55 R.53 R. Fe = ksl ⇒ sl = 14.51 R. 2 1 c) Ec = ⋅ 4mv 2 = 60kj.54 R. 6875MJ .49 η= R.

R.62 1 2 mv2 = 2400 j 2 1 1 Ec' = mv 2 = m ( v12 + v22 ) = 3750 j 2 2 Ec = (v = R. 75kj.9. Ec' = m ( v1 + v2 ) = 18. R. 2 v12 + v22 ) E1 = mgh1 = 0. Ec' = m ( v1 − v2 ) = 12.15kj. a) E p1 = mgh1 = 100 j.9.57 R.9. 2mg ⋅ d = 468. 41.59 R. b) Et = const ⇒ E1 = E2 ⇒ E p1 + 0 = E p2 + Ec2 ⇒ Ec2 = E p1 − E p2 = mg ( h1 − h2 ) ⇒ v2 = 2 g ( h1 − h2 ) .63 R.9.9. Et = E p + Ec = 100 j.9.60 R. 25.65 1 2 mv + 0. c) Et = const ⇒ Ei = E f ⇒ E pi + 0 = 0 + Ecf ⇒ Ecf = E pi = 100 j 275 . L = E p − E p0 = mgh = 400 j.9. Ec1 mv12 ⎝ v1 ⎠ 2 Ec2 v2 = = 2 = 1.58 R.9.9. 2 2 m 2 2 L f = ΔEc = ( v2 − v1 ) = −225kj. E2 = mgh2 = 16 j.61 mv22 2 Ec2 ⎛ v2 ⎞ 2 = = ⎜ ⎟ = 2.15kj. 2 Ltotal = ΔEc ⇒ Lmotor + L frecare = ΔEc a) Ec = ⇒ Lmotor = ΔEc − L frecare = L frecare = − Ff ⋅ d . 2 2 1 2 1 2 b) Ec = mv2 = 150 j. E3 = mgh3 = 116 j.64 R. v2 = 6m / s. L ' = −G ⋅ h = − mgh = −400 j. v1 Ec1 1 1 2 m ⋅ v22 = 150 J .

2 2 m 1 1 mv 2 E f = Ei ⇒ 2 ⋅ k Δl 2 = mv 2 ⇒ k = . sl1 ⎝ sl1 ⎠ Etotal = const.69 R.74 E p1 + Ec1 E p1 = 35m 1 2 1 ksl1 . 2 2E 1 E p = k Δl 2 ⇒ k = 2p = 2. 2 276 .9.5kN / m. 2 mv 2 1 2 k Ei = E f ⇒ = ksl ⇒ v = sl = 1m / s. 2 Δl 0+ F E p = L = Fm ⋅ sl = sl = 0.8 j. = mgh = 0. Ec2 = mv2 .3 j.8 j. L = E f − Ei = E p = 0.9. 2 2 2Δl 2 mv 2 F = k Δl = = 1. R.125 j.16m / s.9. E p2 = Etotala = E p1 + Ec1 ⇒ 2 = 1 E p1 E p1 Ep = h2 = h1 ⋅ R. = ⇒ Ec2 = Ec1 ⋅ ⎜ ⎟ = 62.9.5 j.72 1 k Δl 2 = 0.71 R.9. 6 MN . E f = Ei ⇒ mv 2 = mgh ⇒ v = 2 gh = 10 = 3. 2 2 2 ⎛ sl ⎞ sl 2 = 22 ⇒ E p2 = E p1 ⋅ ⎜ 2 ⎟ = 28 J .5 j.67 R.66 R. E p2 = ksl22 .68 R.Et = E pf + Ecf = 100 j. 2sl 2 ⎛ v2 ⎞ 1 2 1 2 Ec2 v22 Ec1 = mv1 . L = 0.9.73 E p1 = E p2 E p1 R.9.9.70 R. Ec1 v12 2 2 ⎝ v1 ⎠ Ep E p + Ec1 ⇒ E p1 = mgh1 .9.

9. R. L = ΔE p = mgsh = mgl − = 2 2 2 2 3 3 l = V = m / ρ = 0.78 c – cea mai mică. R.9. 277 . ⇒ F = Ff ⇒ G mg Δh = ( ) 2−2 . c)v = const. efectuează lucru mecanic pentru a ridica centrul de greutate cu: ( ) 1 d l l 2 −1 .9.9.9.l α l–h fig.79 La partea inferioară a autocarului. Ff F = = 0. în cazul b) energia potenţială a sistemului autocar-Pământ este mai mică decât în cazul a) şi autocarul este mai stabil. 035 j. 207 = μ .74 R. Deci.76 a – cea mai mare.9.R. R. b) L = F ⋅ l ⇒ F = 10.35 N . R.75 a) Omul efectuează lucru mecanic pentru a roti cubul până când diagonala (unei feţe a cubului) devine verticală după care cubul se aşează pe cealaltă faţă sub acţiunea greutăţii.1m ⇒ L = 1.77 b – aceeaşi.

R.9. R. R. R.82 Energie potenţială.10.10. R.9.10.1 Difuzia.80 Într-un colţ.9. R. cu diagonala verticală astfel încât centrul de greutate să fie situat la cea mai mare distanţă (înălţime) de suprafaţa de sprijin. atunci când este lăsat liber. l/2 3 R. R. Deci.10.9. R.FENOMENE TERMICE R.10.3 Deoarece spaţiile intermoleculare la gaze sunt mult mai mari decât la lichide iar la corpurile solide spaţiile intermoleculare sunt mai mici decât la lichide. La temperatură mai mare mişcarea moleculară este mai rapidă şi moleculele corpurilor în contact se întrepătrund mai repede. balonul are energie potenţială mai mare la sol.2 Fenomenul de difuzie se manifestă în toate stările de agregare.81 Un corp (sistem fizic) are energie potenţială dacă. este capabil să efectueze un lucru mecanic.9. 278 .9.83 Cubul este în echilibru instabil dacă se aşează pe una din laturi astfel încât diagonala feţei ( l 2 ) să fie verticală sau dacă se aşează în unul din colţuri astfel încât diagonala cubului ( l 3 ) să fie verticală.4 Temperatura este o mărime fizică ce măsoară starea de agitaţie termică (mişcarea moleculară).85 Nisipul se aşează la partea inferioară a găleţii astfel încât centrul de greutate să fie mai jos şi energia potenţială să fie minimă.84 tgα = R 1 = ⇒ α = 300 . R.

6 În ambele variante. st Q Q c= = = 4180 J / kg ⋅ k .3J/K. R. ciocnesc mai violent peretele interior al mingii şi astfel presiunea este mai mare.10.10.9 R. R.10.10.4J/K. V l ⋅ c ⋅ st Q c= 3 = 919.18J ⇒ Q1=209J şi Q2=209KJ.18 Qc = Q p ⇒ m2 ⋅ c (T2 − T ) = m1 ⋅ c (T − T1 ) ⇒ T= m1T1 + m2T2 = 308k .5 La temperatură mai mare agitaţia termică este mai mare. 9 9 t ( 0 F ) = t ( 0C ) + 32 = ⎡⎣T ( k ) − 273.12 C= R. R.15 R.15⎤⎦ + 32 ⇒ 5 5 0 0 t1 = 32 F şi t2 = 212 F .15. R.16 R.10.10. 2 J / kg ⋅ k . l ρ st Q C= = 83. moleculele de aer se mişcă mai repede. C1 + C2 R.10.11 C=mc=14.13 R. 6 J / k . 1cal=4.7 Este o consecinţă a mişcării de agitaţie termică.8 t ( 0C ) = T ( k ) − 273.14 R.R. t=350C m1 + m2 279 .10.10.10. R.10. mst V ⋅ ρ ⋅ st m Q ρ= = 3 = 7800kg / m3 .10 Q=mcst=300J.17 Qc = Q p ⇒ C2 (T2 − T ) = C1 (T − T1 ) ⇒ T = t = T − T0 = 350 C . Q =14. sT R.10.10. C1T1 + C2T2 = 308k .10.

10.10.23 Q1 = Q2 ⇒ mca st1 = mc p st2 ⇒ c p = ca st1 = 2090 J / kg ⋅ k .22 Q = Q1 + Q2 = ma ca ( t f − t ) + mcu ⋅ ccu ( t f − t ) .10.10.19 m1 + m2 = m şi m1c ( t − t1 ) = m2 c ( t2 − t ) ⇒ m1 = 20kg şi m2 = 30kg .10. R.28 280 .26 R. m ρ = .10.10.10. Δρ = ρ 2 − ρ1 = V m m − ρ1 = − ρ1 = V2 V1 + ΔV cAl = R.27 R.21 Qcedat = Qabsorbit ⇒ mc ( t1 − t ) = C ( t − t2 ) . 4 ⋅ 400 = 388 J / kg ⋅ k . cAl = 918 J / kg ⋅ k .10. R. Q = 164. st2 R.20 V1 + V2 = V şi V1 ⋅ ρ c ( t1 − t ) = V2 ⋅ ρ c ( t − t2 ) ⇒ V1 = 150l şi V2 = 180l .10. mAl ( ta − t ) Wutila Q mcst η= = u = = 50%.16kj. Wconsumata Qc Qc W ηQ mcst V ⋅ ρ cst = ⇒V = = 50l . 6 ⋅ 380 + 0. η= u = ρ cst Wc Q Q Q + Qzn mcu ccu st + mzn czn st mcu m Q c= = cu = = ⋅ ccu + zn ⋅ czn = mst mst mst m m = 0. V ⋅ ρ ( t1 − t ) R. m =V ⋅ρ ⇒ c = C ( t − t2 ) = 4200 J / kg ⋅ k . t2 − t1 ⇒ V2 > V1 ⇒ ρ 2 < ρ1 .25 R. ma = V ⋅ ρ a = 4kg .24 Qcedat = Q primit ⇒ ( mAl ⋅ cAl + V ⋅ ρ a ⋅ ca )( ta − t ) = C ( t − tcu ) ⇒ C ( t − tcu ) − V ρ a ⋅ ca ( ta − t ) .R. R.

3 ⋅106 J / kg . m = V0 ρ0 = V ⋅ ρ ⇒ ΔV = 5. V 50 Q Q 1.32 R. m 50 Q 750 ⋅106 q= = = 15 ⋅106 J / kg . Δρ b)V = V0 + ΔV = 5. 4cm3 . 415 ⋅109 q= = = 8.34 281 . 4 ⋅ czn m = = = 380 J / kg ⋅ k .10.30 Qaliaj = Qzn + Qcu ⇒ mcst = mzn ⋅ czn st + mcu ccu st ⇒ V0 = ( ρ0 − Δρ ) ⋅ mc − mzn czn = mcu m c − zn ⋅ czn c − 0. mcu 0.5 ⋅109 q= = = 30 ⋅106 J / kg .= ⎛ ⎞ m − ρ1 = ⎜ − 1⎟ ⋅ ρ1 = m ⎝ m + ρ1ΔV ⎠ + ΔV m ρ1 − ρ12 ΔV = −1.56kg / m3 ( scade ) . m + ρ1ΔV R.33 R.10. 61⋅109 qv = = = 32.31 R.10. 61 ⋅109 qm = = = = 46 ⋅106 J / kg . 2 ⋅106 J / l . m V ⋅ ρ 50 ⋅10−3 ⋅ 700 ccu = R. 2cm3 .10. m 50 Q 1.14 N . ρ = ρ0 − Δρ . m 50 Q 1. R.29 a)V = V0 + ΔV . 6 m Q 0. c)G = mg = V0 ρ 0 g = 0.10.10.

t t P ⋅t η mq η= ⇒P= = 30. 4q2 R.10. Q1 mq η mq ηV ρ q P= = 11.10.18kN . 6kw.85 ⋅106 J / m3 N ( normal ) .10.10.42 R. 0.10. R. Qc M ⋅q Q = Q1 + Q2 = M 1 ⋅ q1 + M 2 ⋅ q2 .9%. t t v P ⋅t v ⋅ V ρ qη η= .10. L L = = 30%.45 R.5kg .10. 4M . V ⋅ρ ⋅q P R.5kw.43 R.44 R. V R. Qc = m ⋅ qm = V ⋅ ρ ⋅ qm .39 R.35 qm = Va ρ a ca st = 1. ρ ⋅ qm W Q V ⋅ ρ ⋅ c ⋅ st V ρ cst η= u = u = ⇒m= = 2.Q Q = = 35. m V ⋅ρ Q qv = = 24. Q1 m ⋅ q L P ⋅t η= = = 20. Δt Wc M ⋅q Q V ρ cst η= u = ⇒ M = 1kg .37 Wu ( C + m ⋅ c ) st 1 = ⇒ C = (η Mq − mcst ) = 800 J / k .46 282 . M 2 = 12t ( carbune ) .41 η = R.10.36 Qcedat = Qprimit .5 ⋅106 J / kg . M 2 = 0.10. ηq Wc Qc mq Q p = Va ⋅ ρ a ⋅ ca ⋅ st ⇒ V = R. M 1 = 0. 4q1 + 0. d = v ⋅t = = 50km. 4M ⇒ Q M= = 20tone. mq t L F ⋅d P P= = = F ⋅ v ⇒ F = = 4.38 η = R.10.40 M 1 = 4t ( lemn ) .10.10.5m3 N .

1 −η Q1 Q1 t t d ⋅P L P ⋅t η mq = ⇒t = şi v = = 72km / h.10. Q1 Q2 + L 3 R.52 R. d mgh mgh M= = 3.125 grame.5 KW . t Q1 η mcst P= = 104.54 R.10. η η Q1 L L 1 R. t ηq R.10. η mq Q1 mq P L η mq η = = 25%. Q2 = Q1 − L. t L L 1 −η η = ⇒ Q1 = ⇒ Q2 = ⋅ L = 81MJ .49 η = = = = 33.10. 6 KW .10.50 η= Q L Q1 − Q2 L η ⋅ Q1 = ⇒ Q1 = 2 = 25MJ . t t v Wu η ⋅ v ⋅V ⋅ ρ ⋅ q η ⋅V ⋅ ρ ⋅ q P ⋅t Pd η= = = ⇒P= ⇒F= = 57 Wc V ⋅ ρ ⋅ q v ⋅V ⋅ ρ ⋅ q d d P= L = 10 KW .3KW .10. t η mqv P= = 33.55 283 .10. P = = 25KW .10.47 L F ⋅d P = = F ⋅v ⇒ F = .48 P= R. P = = = 33.51 η = R.53 R. P = F ⋅ v = = 25 KW .R.3%.10.

SFÂRŞIT 284 .