You are on page 1of 20

UPB-IMST

Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014

4. Controlul abaterilor geometrice
4.1 Generalităţi
Există mai multe metode de inspecţie a abaterilor geometrice, fiecare având un diferit
grad de precizie. Prescrierea pe desen a toleranţelor geometrice nu stabileşte şi metoda prin
care aceste abateri se pot controla.
Alegerea metodelor şi mijloacelor de măsurare depinde de o serie de condiţii:
 Tipul şi caracterul parametrilor măsuraţi;
 Precizia (toleranţa) parametrilor controlaţi;
 Volumul de producţie (mărimea seriei) pentru piesele controlate;
 Precizia de citire a mijlocului de măsurare, apreciată, în general, după valoarea
diviziunii pe scara gradată:
o Valoarea diviziunii instrumentului sau a aparatului de control trebuie să fie
egală cu cel puţin 1/20 din toleranţa prescrisă şi cel mult egală cu 1/6 din
toleranţa prescrisă;
 Eroarea limită de măsurare a mijlocului sau metodei de măsurare:
o Incertitudinea de măsurare să nu depăşească 0,1 – 0,2 ori toleranţa
prescrisă parametrului controlat.
 Siguranţa în funcţionare a mijloacelor de măsurare;
 Productivitatea controlului, care trebuie să corespundă productivităţii execuţiei
pieselor;
 Costul mijlocului de control sau costul metodei de control;
 Gradul de complexitate al mijlocului sau metodei de control şi calificarea pe care
trebuie să o aibă operatorul.
Alegerea raţională a metodelor şi mijloacelor de control înseamnă asigurarea unui control
obiectiv, operativ, productiv şi ieftin.
4.2 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de formă
Abaterile suprafeţelor sau profilelor pot fi descompuse în iregularităţi de tip formă,
ondulaţii sau rugozitate funcţie de raportul dintre pasul acestora (perioada de repetare) şi
adâncimea acestora (amplitudine). Abaterile de formă reprezintă abaterea formei reale a piesei
în raport cu forma nominală, ideală, stabilită în momentul proiectării.
4.2.1 Metode şi mijloace pentru măsurarea rectilinităţii
Abaterea de la rectilinitate – AFr – abaterea unui profil liniar real sau al unui element
imaginar (axă de simetrie) al unei suprafeţe reale de la forma ideală de dreaptă.

Element real - generatoare

Element real - profil

Element imaginar – axă

Abaterile pot fi detectate prin:
1. Măsurare (palpare) continuă;
2. Măsurare consecutivă sau intermitentă
şi înregistrare a valorilor obţinute prin
1

UPB-IMST

Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014

a. măsurarea distanţei până la elementul de referinţă asociat – elementul adiacent
(dreaptă adiacentă);
b. măsurarea înclinaţiei unui segment de dreaptă pe suprafaţă în raport cu un
element de referinţă.
Aplicarea practică a principiului de măsurare într-o metodă de măsurare depinde de
modul în care se stabileşte elementul de referinţă rectiliniu. Elementul de referinţă asociat se
poate stabili cu ajutorul:
 unei deplasări rectilinii, generată de un element al instrumentului de măsurare sau de
ghidajul unui instrument de măsurare în coordonate;
 Rigle etalon;
 Fir de măsurare – mecanic sau optic materializat de microscopul optic, autocolimator sau
marcaje utilizate la proiectorul de profile;
 Placă de control.
Scheme de metode de măsurare:
A. Pentru elemente geometrice reale: profil / generatoare a suprafeţei

1

Măsurarea cu rigla
a. Se aşează rigla etalon pe piesă astfel încât distanţa
maximă dintre riglă şi piesă să fie minimă
b. Se măsoară numărul cerut de generatoare
Pentru piese de dimensiuni mari (lungime > 1m) se poate
utiliza un fir intins
Dezavantaje: erori de măsurare datorate posibilităţii de
încovoiere a piesei şi a riglei, în special în cazul pieselor
de lungimi mari.

2.1

2.2

3

Măsurarea cu aparate comparatoare fixate în suport
a. Se aşează piesa cu generatoarea superioară paralelă
la placa de control;
b. Se înregistrează rezultatele măsurărilor în lungul
generatoarei;
c. Se măsoară numărul cerut de generatoare.
d. Se înscriu pe diagramă abaterile şi se evaluează.
Palpatorul aparatului de măsurat trebuie să se afle în
planul de măsurare dat şi să fie perpendicular pe muchia
piesei.
a. Se aşează piesa pe placa de control şi în contact cu
un echer;
b. Se înregistrează rezultatele măsurărilor în lungul
generatoarei şi se înscriu pe o diagramă;
c. Se măsoară numărul cerut de generatoare.
d. Se înscriu pe diagramă abaterile şi se evaluează.
Palpatorul aparatului de măsurat trebuie să se afle în
planul de măsurare dat şi să fie perpendicular pe muchia
piesei.
Măsurarea cu luneta şi colimatorul
a. Se aliniază luneta paralel cu suprafaţa;
b. Se înregistrează abaterile cu un colimator care se
deplasează în lungul suprafeţei;
c. Se înscriu pe diagramă abaterile şi se evaluează.
Se aplică în principal la piese de dimensiuni mari.
Se poate utiliza un laser pentru materializarea dreptei de
2

d. Abaterea se evaluează cu ajutorul diagramei cumulative Se aplică în principal la piese de dimensiuni mari. Se reglează comparatorul la zero pe placa de control. Se deplasează dispozitivul în paşi stabiliţi pe lungimea generatoarei. Măsurarea cu autocolimatorul a. unde li reprezintă distanţa dintre punctele de palpare. Se aplică în principal la piese de dimensiuni mari. Măsurarea cu dispozitive cu ceas comparator a. Se aşează nivela la o extremitate a generatoarei şi se reglează la zero b. c. în paşi stabiliţi de-a lungul generatoarei considerate şi se înregistrează valorile. b. din care 3 . Se măsoară numărul cerut de generatoare d. Erorile de punere la zero se cumulează după repetarea paşilor de măsurare. Dacă nivela nu este reglabilă piesa trebuie aliniată orizontal. Valoarea denivelării pe verticală se calculează cu relaţia: h’i = li*tgi. Măsurarea cu nivelă cu bulă a. Se poate utiliza şi un echipament de măsurare a unghiului cu laser. Se deplasează progresiv nivela cu un pas stabilit pe lungimea generatoarei c. Se aliniază echipamentul de măsurare pe piesă. După rotirea axei polare cu unghiul  ordonatele hi ale ' j 1 punctelor de măsurare mi faţă de dreapta de referinţă finală AB vor fi date de relaţia: n h  h n j 1 ' j  n * l * tg () Avantajele metodei sunt: dreapta de referinţă iniţială nu trebuie materializată prin rigle sau plăci.UPB-IMST 4 5 6 Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 referinţă. Se deplasează progresiv oglinda autocolimatorului care are elementele de palpare dispuse la distanţa L. Rezultă n ' hn   h j . Abaterile de la rectilinitate se calculează cu ajutorul diagramei cumulative. Se aplică în principal la piese de dimensiuni mari. Abaterea se evaluează cu ajutorul diagramei cumulative. b. c. Evaluarea diagramei cumulative Poziţia punctelor profilului efectiv se determină într-un sistem de coordonate polare în care raza vectoare este lungimea L iar unghiurile polare  sunt determinate faţă de axa polară orizontală care trece prin punctul extrem al profilului. Se măsoară numărul cerut de generatoare.

Se orientează şi se fixează piesa între două vârfuri de centrare coaxiale paralele cu placa de control b. axa este generată ca dreapta ce trece prin centrele cercurilor definite prin: o Metoda celor mai mici pătrate. Pentru eliminarea erorilor de măsurare se recomandă ca profilul real să fie parcurs în ambele sensuri – dus şi întors – în aceleaşi locuri de măsurare şi fără modificarea orientării dispozitivului de măsurare. în două secţiuni aflate la cele două capete ale suprafeşei reale. B.1 Măsurarea cu aparate comparatoare fixate în suport a. axa este generată ca dreapta ce uneşte centre secţiunilor perpendiculare la axa cilindrului de referinţă definit prin: o Metoda celor mai mici pătrate. o Metoda zonei minime. care separă cele două puncte de palpare. În mod practic sunt posibile următoarele interpretări: A. Dezavantajele metodei sunt:  profilul efectiv obţinut este poligonal.  citirile cuprind trei surse de erori principale: eroarea datorată fenomenului de histerezis a bulei de aer (în cazul utilizării nivelei cu bulă). eroarea de contact datorită impurităţilor cere se interpun între suprafeţele de contact şi erorile datorate variaţiilor termice. Se măsoară numărul cerut de secţiuni axiale AFr  ( A0  Au A  Au ) max  ( 0 ) min  T 2 2 4 . o Metoda cilindrului de contact (minim circumscris sau maxim înscris). din care cauză nu se cunoaşte cu certitudine profilul real pe lungimea l. Se înregistrează rezultatele măsurărilor pe lungimea a două generatoare c. B. Metodele bazate pe definirea elementelor de referinţă de regresie conduc la soluţii stabile şi care necesită un număr redus de măsurători.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 cauză verificarea nu necesită aparate pretenţioase şi costisitoare. o Metoda zonei minime. Se înscrie pe diagramă semidiferenţa dintre cele două citiri ale comparatorului în fiecare punct d. Pentru elemente geometrice imaginare: axă de simetrie a suprafeţei Standardele nu prezintă o definiţie standardizată a axei de simetrie reale a unei suprafeţe reale. 1. o Metoda cercului de contact (minim circumscris sau maxim înscris). o Cilindrul generat prin 2 cercuri definite prin una din metodele de la punctul A. permite măsurarea denivelărilor mai mici de 1 m.

Se orientează şi se fixează piesa între două vârfuri de centrare coaxiale paralele cu placa de control b. Se măsoară distanţa dintre piesă şi placa de control în numărul cerut de puncte. Se măsoară numărul cerut de secţiuni axiale Abaterea maximă dintre centrele astfel determinate constituie abaterea de la rectilinitate a axei piesei. În cazul în care suprafaţa măsurată este convexă piesa trebuie asfel ajustată faţă de placa de control astfel încât abaterea să fie minimă 5 . Se înscrie pe o diagramă în coordonate polare semidiferenţa citirilor de comparator în timpul unei rotaţii complete d.1 Măsurarea cu aparate comparatoare fixate în suport prin comparare cu un element plan a.2. Se înscrie pe diagramă semidiferenţa dintre cele două citiri ale comparatorului în fiecare punct d.2 a. Se măsoară numărul cerut de secţiuni axiale. c. Se înregistrează rezultatele măsurărilor pe lungimea a două generatoare c.3 Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 a. Se aliniază piesa paralel cu placa de control b. 4.AFp . a. Mod de inscriere pe desen a toleranţei la planitate Interpretare a toleranţei la planitate prescrise Scheme de metode de măsurare: 1. Se aliniază piesa paralel cu placa de control b.2 Metode şi mijloace pentru măsurarea planităţii Abaterea de la planitate . În acest caz valorile măsurate trebuie înregistrate pe diagramă şi evaluate. Se roteşte piesa în jurul axei fixe c. 1.2 1.abaterea unei suprafeţe reale de la forma ideală de plan. Abaterea de la planitate este diferenţa maximă dintre distanţele măsurate Dimensiunea plăcii trebuie sa fie de cel puţin două ori dimensiunea piesei. c.UPB-IMST 1. Se aşează piesa stabil pe placa de control b. Abaterea de la planitate este diferenţa maximă dintre distanţele măsurate Piesa este aliniată în general pe trei puncte aflate la aceeşi distanţă faţă de placa de control. Se măsoară distanţa dintre piesă şi placa de control în numărul cerut de puncte.

Se recomandă pentru piese mici cu abateri de până la 20 m. Abaterea de la planitate este numărul de interferenţe obţinut mutiplicat cu jumătate din lungimea de undă a luminii utilizate (/2  0. Se aşează cala optică pe piesă şi se observă în lumină monocromatică b. În acest caz valorile măsurate trebuie înregistrate pe diagramă şi evaluate. Se repetă măsurarea în lungul diagonalei C-D şi se înregistrează valorile pe diagramă după corectarea distanţei faţă de punctul median. Poziţionarea axei de rotaţie poate fi corectată matematic.2 Măsurarea cu aparate comparatoare fixate în suport prin comparare cu un element rectiliniu a.3 Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 a. 2 Măsurarea prin comparare cu un element plan a. Abaterea de la planitate este evaluată cu ajutorul diagramei cumulative Această medotă este utilizată în principal pentru suprafeţe întinse. Se poziţionează axa de rotaţie perpendicular pe suprafaţa piesei c. Se deplasează dispozitivul în paşi de lungime l.1 3. Abaterea de la planitate este diferenţa maximă dintre distanţele măsurate Acestă metodă este indicată pentru suprafeţe de dimensiuni mari. Abaterea de la planitate este evaluată cu ajutorul diagramei Piesa este aliniată în general pe trei puncte aflate la aceeşi distanţă faţă de placa de control. Se aşează rigla în diagonală pe un suport reglabil şi pe un suport fix având capetele la aceeaşi distanţă de piesă b. în trei direcţii c.3 m) Acestă metodă nesesită suprafeţe care reflectă puternic lumina. 6 . d. a. Cala optică trebuie astfel poziţionată astfel încât să definească planul adiacent. Se reglează comparatorul la zero pe placa de control b. 3. Cele două valori definesc planul de referinţă în raport cu care se determină distanţele pentru celelelte puncte e.UPB-IMST 1. Erorile de reglare la zero se cumulează după repetarea paşilor de măsurare. Se măsoară distanţa dintre piesă şi riglă de-a lungul diagonalei A-B raportând valoarea măsurată la centru c. Se aşează luneta pe piesă b.

Cele două diagonale formează planul de referinţă de la care se determină distanţele celorlalte puncte d. Se efectuează măsurări în paşi stabiliţi pe o direcţie şi în diferite secţiuni c. 7 . b. a. Abaterea de la planitate este evaluată cu ajutorul diagramei cumulative Această medotă este utilizată în principal pentru suprafeţe întinse. 4.  Metoda proiectorului de profile.2 Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 Măsurarea prin evaluarea abaterilor unghiulare a. Măsurarea poate fi şi continuă atunci când se înregistrează rezultatele. Se înregistreză abaterile de la orizontală într-o diagramă cumulativă d. Alinierea poate fi obţinută cu un suport reglabil sau cu nivelă cu bulă de aer reglabilă. Se reglează autocolimatorul paralel cu suprafaţa piesei.2. Se măsoară abaterea unghiulară în poziţiile stabilite celor două diagonale şi se înregistrează valorile pe diagramă.3 Metode şi mijloace pentru măsurarea circularităţii Abaterea de la circularitate – AFc – abaterea pofilului real circumferenţial de la forma geometric exactă de cerc Mod de inscriere pe desen a toleranţei la circularitate Interpretare a toleranţei la circularitate prescrise Măsurarea abaterii de la circularitate poate fi realizată practic utilizând una din următoarele metode:  Metoda măsurării variaţiei razei. Se aşează oglinda prevăzută cu puncte de palpare la distanţa L la un colţ al piesei.  Metoda măsurării prin două sau trei puncte.1 4.UPB-IMST 4. Se repetă măsurătorile ortogonal la primul set e. Se aşează nivela cu bulă de aer reglabilă pe o lungime precizată b.  Metoda măsurării coordonatelor punctelor. În cazul primelor trei metode este necesar a fi îndeplinite următoarele condiţii:  Secţiunea în care se realizează măsurarea să fie perpendiculară pe axa palpatorului. Abaterea de la planitate este evaluată cu ajutorul diagramei cumulative Această medotă este utilizată în principal pentru suprafeţe întinse. c. Se poate utiliza un aparat de măsurare cu laser a unghiului. dacă echipamentul permite acest lucru.

LSC 2. Viteza de deplasare a palpatorului să fie mai mică pe măsură ce numărul lobilor creşte. Zona de toleranţă definită în raport cu acest cerc se simbolizează Zi. 1. MIC La aplicarea metodei este necesar să se aibă în vedere următoarele elemente: 8 . utilizarea celorlalte 3 tipuri de element de referinţă conducând la valori mai mari cu până la 15%. Zona de toleranţă definită în raport cu acest cerc se simbolizează Zc. Cercul minim circumscris (MCC) pentru suprafeţele de tip arbore. pentru a asigura timpul de răspuns necesar. realizat şi poziţionat încât direcţia de măsurare să fie concurentă şi perpendiculară pe axa de rotaţie a piesei. Dispozitivul de măsurare să fie astfel conceput. A. 4. MCC 4. MZC 3. 3. Cercul maxim înscris (MIC) pentru suprafeţele de tip alezaj. 2. Cercul zonei minime (MZC). Cercul celor mai mici pătrate (LSC). Elementul geometric de referinţă în raport cu care se evaluează abaterea de circularitate conform SR ISO 4291-1997 poate fi unul din următoarele elemente geometrice imaginare de tip cerc: 1. Zona de toleranţă definită în raport cu acest cerc se simbolizează Zq. Metoda măsurării variaţiei razei Evaluarea abaterii de la circularitate se realizează ca diferenţă dintre cea mai mare distanţă şi cea mai mică distanţă de la profilul măsurat al piesei şi centrul cercului de referinţă ales. Zona de toleranţă definită în raport cu acest cerc se simbolizează Zz. Utilizarea cercului zonei minime ca cerc de referinţă conduce la cea mai mică valoare a abaterii de la circularitate.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014    Axa piesei să fie paralelă cu axa de rotaţie a palpatorului pentru a elimina erorile ce apar prin deformarea profilului secţiunii – diametrul măsurat variază cu cosinusul unghiului de înclinare.

de natura şi mărimea rugozităţii suprafeţei palpate.25 mm. Instrumentele şi mijloacele de măsurare utilizate. 25 mm. 9 .UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014      Tipul piesei măsurate şi condiţiile generale de măsurare. Palpatoarele traductoarelor utilizate la evaluarea necircularităţii se aleg în funcţie de caracteristicile suprafeţei de măsurat. Măsurarea cu rotirea piesei de măsurat şi menţinerea în poziţie fixă a traductorului / palpatorului. 0. Tehnica şi metodele de etalonare a mijloacelor de măsurare şi de verificare a performanţelor şi caracteristicilor acestora. Tipul şi palpatorului utilizat trebuie corelat funcţie de tipul procedeului de prelucrare a suprafeţei care imprimă o anumită caracteristică acesteia. Prescripţiile generale şi recomandările de utilizare ale mijloacelor de măsurare. După schema tehnică de măsurare şi a instrumentelor utilizate există două configuraţii disticte: A.80 mm. Măsurarea cu rotirea traductorului / palpatorului şi menţinerea în poziţie fixă a piesei de măsurat B. Tipurile standardizate sunt: o Cu vârf sferic o Cu vârf cilindric o Cu vârf toroidal o Cu vârf ovoidal Dimensiunile R şi r ale diferitelor tipuri de palpatoare se pot alege din următorul set de valori: 0. Modul de prelucrare şi interpretare a rezultatelor măsurătorilor. 8 mm.

de exemplu conice sau toroidale. 250] 500 > 250 1500 Rezultatele măsurării pot fi afectate de distorsiuni din reprezentarea grafică polară deoarece diagrama amplifică considerabil numai variaţile razei piesei şi excentricitatea şi nu raza însăşi şi de înclinarea axei piesei în raport cu axa de rotaţie. 10 . 25] 50 (25. 80] 150 (80.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 De asemenea trebuie să se ţină cont şi de răspunsul intrumentului de măsurat la ondulaţiile sinusoidale periodice. Astfel trebuie ales corespunzător nivelul de filtrare şi tipul de filtru funcţie de dimensiunea suprafeţei controlate. 8] 15 (8. Această direcţie poate fi normală la suprafaţă sau perpendiculară pe axa de simetrie. Diametrul piesei [mm] Filtru [upr] (0. Direcţia de măsurare trebuie să fie corelată şi cu rolul funcţional al suprafeţei în cazul inspecţiei suprafeţelor necilindrice.

Există două scheme de măsurare: o Piesa fixă şi aparatul de măsurare mobil 11 . B1. Măsurarea prin două puncte se utilizează la măsurarea suprafeţelor interioare sau exterioare a căror secţiune prezintă un număr par de lobi. Forma lobată a suprafeţei are ca surse de generare fie procedeul de prelucrare: rectificare exterioară fără centre sau alezare interioară. Astfel:  În cazul unui număr par de abateri majore de la circularitate (lobi) abaterea de poate calcula prin măsurări diametrale ca semidiferenţă dintre dimensiunea maximă şi cea minimă. fie sistemul de lăgăruire al arborelui principal al maşinii unelte.  În cazul unui număr impar de lobi abaterea de la circularitate se evaluează prin metoda măsurării în trei puncte.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 B. Metoda măsurării prin două sau trei puncte Dezavantajul acestei metode rezultă din faptul că funcţie de modul de variaţie a formei profilului (numărul de lobi) metoda permite sau nu identificarea abaterii de la circularitate.

unde n este numărul de lobi Simetric. Valorile factorului de corecţie k funcţie de metoda de măsurare. dispunere opusă Asimetric. soluţiile posibile fiind: Montaj simetric  900 şi 1200 720 şi 1080 Montaj asimetric  1200 600  600 300 Valoarea corectată a abaterii de la circularitate este dată de relaţia: AFc = / k unde  este abaterea măsurată. se recomandă ca o măsurare completă să cuprindă o măsurare în două puncte şi două măsurări în trei puncte sub unghiuri diferite de poziţie a contactelor fixe. Astfel funcţie de poziţia relativă dintre mijlocul de măsurare şi prisma în V utilizată pentru orientarea piesei există următoarele două situaţii: o dispuse opus o dispuse de aceeaşi parte Funcţie de poziţia celor trei puncte de măsurare metoda se poate clasifica astfel:   Cu dispunere simetrică Cu dispunere asimetrică Pentru a ţine cont de toate abaterile de formă posibile şi de numărul de ondulaţii pe rotaţie. dispunere de aceeaşi parte 12 .UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 o Piesa mobilă şi aparatul de măsurare fix B2. dispunere opusă Simetric. Există mai multe posibilităţi de măsurare în trei puncte. Măsurarea prin trei puncte se utilizează la măsurarea suprafeţelor interioare sau exterioare a căror secţiune prezintă un număr impar de lobi. adică maximum din cele trei combinaţii iar k un factor de corecţie ales din tabele.

de exemplu  = 720.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 Numărul de lobi se poate determina prin înregistrarea numărului de maxime sau minime la rotaţia cu 360 grade a piesei pe o prismă în V. iar similar pentru o suprafaţă interioară utilizând un dorn elastic autocentrant cu un ceas comparator. Metoda permite evaluarea simultană a dimensiunii locale. a dimensiunii înfăşurătoarei (elementului adiacent) şi a abaterii de la circularitate. Dacă A1 > A2 atunci: o Di = A2i o Dînfăş  A2min + A1 / 2 AFc  A1 / 2  T Evaluarea abaterii de la circularitate conform definiţiei din STAS 7384. Utilizând o combinaţie dintre metoda de măsurare în două puncte şi cea în trei puncte. Metoda proiectorului de profile Acestă metodă se aplică numai atunci când suprafaţa de măsurat poate fi bine vizualizată cu ajutorul proiectorului. conform figurii următoare. în special pentru piese din categoria discurilor 13 . Pentru a elimina erorile de măsurare specifice metodei trebuie ca aceasta să se aplice pentru controlul pieselor de tip disc sau atunci când abaterile de rectilinitate sau paralelism ale generatoarelor suprafeţei cilindrice a piesei sunt neglijabile. nefiind necesar a se cunoaşte numărul exact de armonice.Amin C. se pot evalua abaterile de formă până la a zecea armonică (de exemplu 10 lobi). se poate realiza pentru o suprafaţă exterioară de tip arbore (1) utilizând un dispozitiv format dintr-o bucşă elastică (2) care materializează elementul adiacent de tip cerc minim circumscris şi un ceas comparator (3). Valoarea abaterii de la circularitate va fi egală cu: AFc= Amax . Dacă A1  A2 atunci: o Di = A2i o Dînfăş  A2min + A2 = A2max o AFc  A2 / 2  T 2. 1.

negativ sau pozitiv. Mod de inscriere pe desen a toleranţei la cilindricitate Interpretare a toleranţei la cilindricitate prescrise Formele simple ale abaterii de la cilindricitate sunt: Forma conică Forma butoi Forma şa Forma curbă Elementul de referinţă de tip cilindru în raport cu care se evaluează abaterea de la circularitate trebuie definit:  În concordanţă cu principiul zonei minime (conform ISO 1101). D. ţinând seama de semn. R n n n  se calculează abaterea de la circularitate ca diferenţa dintre raza polară maximă şi cea minimă calculate în raport cu centrul cercului. Metoda măsurării coordonatelor punctelor Elementul de referinţă este cercul celor mai mici pătrate care se poate determina conform următorului algoritm:  se alege un sistem de coordonate ortogonal XY. i 1 i 1 i 1 4. o Abaterea de la circularitate este diferenţa dintre razele celor două cercuri concentrice extreme. o Se compară profilul piesei cu cercurile concentrice care definesc elementul geometric adiacent. Metoda constă în compararea profilului real al suprafeţei de măsurat cu un profil teoretic. b . parametrii definitori ai centrului cercului şi raza acestuia: n a 2 x i n 2 y i n r i .2.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 (D / L >> 1).  se măsoară distanţele în raport cu cele două axe pentru un număr suficient de puncte dispuse radial pe profilul real.  se calculează. cu următoarea formulă aproximativă.4 Metode şi mijloace pentru măsurarea cilindricităţii Abaterea de la cilindricitate este definită ca abaterea suprafeţei reale de la forma geometric exactă de cilindru în limitele lungimii de referinţă. 14 .

Metoda măsurării poziţiilor extreme. Metoda măsurării pe elice. Abaterea de la cilindricitate poate fi considerată o abatere compusă a cărei componente sunt abaterea de la circularitate a profilului în secţiune transversală. 5. Metoda măsurării pe generatoare. evaluare pornind de la abaterea de la circularitate a profilului şi cea de rectilinitate a generatoarelor: AFl  AFc + AFr  T Această ultimă evaluare conduce la rezultate cât mai apropiate în raport cu modul de definire a abaterii conform standardelor. abaterea de la rectilinitate şi abaterea de la paralelism a profilului longitudinal axial. Acest lucru se poate realiza de către echipamentele de măsurare a formei (de exemplu TalyRond sau TalySurf ale firmei britanice TaylorHobson sau ale firmei germane Mahr) unde piesa este orientată utilizând mandrine autocentrante cu bacuri sau între vârfuri de centrare. 2. 1. 15 . axele celor două elemente trebuind să fie coaxiale. Funcţie de această particularitate.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014  În concordanţă cu principiul elementului adiacent – cilindru maxim înscris sau minim circumscris (conform STAS 7384). 4. Metoda măsurării pe cerc . 3. De asemenea piesa trebuie să fie aliniată cu echipamentul de măsurare. Metoda măsurării combinate pe cerc şi generatoare. 6. evaluare pornind de la abaterea de la circularitate a profilului şi cea de paralelism a generatoarelor: AFl  AFc + APl/2  T b. Metoda măsurării coordonatelor punctelor. Metoda măsurării pe elice În toate metodele. Astfel evaluarea pe baza acestor componente conduce la valori aproximative comparativ cu abaterea reală după cum urmează: a. Metoda măsurării pe cerc 2. Metoda măsurării pe generatoare 4. profilurile măsurate şi punctele palpate trebuie raportate în acelaşi sistem de coordonate. Astfel elementul de referinţă poate fi stabilit cu ajutorul: o unei mişcări circulare foarte precise cât şi a unei mişcări rectilinii foarte precise.măsurarea variaţiei razei. strategiile de măsurare au la bază unul din următoarele metode de măsurare: 1. perpendiculară pe cea circulară.

Schema de măsurare şi etapele Profilurile reale obţinute în secţiunile radiale 1 . introducându-se astfel erori de măsurare.  Cilindrii de contact: cilindrul minim circumscris pentru suprafeţele de tip arbore sau cilindrul maxim înscris pentru suprafeţele de tip alezaj..  Se măsoară numărul cerut de secţiuni fără reglarea la zero a comparatorului de la o secţiune la alta . Axele trebuie să fie coaxiale. evaluarea abaterii de la cilindricitate se realizează prin analiza simultană a unui număr de seturi de profiluri longitudinale obţinute obţinute din intersecţia suprafeţei reale cu planuri de secţiune longitudinale prin axa elementului de referinţă.  Se înregistrează diferenţele radiale în timpul unei rotaţii complete . A. fiind in concordanţă cu ISO 1101. Metoda măsurării pe cerc . 1.măsurarea variaţiei razei Evaluarea abaterii de la cilindricitate se realizează prin analiza simultană a unui număr de profiluri circulare obţinute similar metodei măsurării variaţiei razei de la evaluarea abaterii de la circularitate. Metoda măsurării pe generatoare În acest caz.UPB-IMST o o Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 mişcări rectilinii foarte precise.cilindrul celor mai mici pătrate determinat astfel încât suma pătratelor distanţelor radiale la suprafaţa reală de la axa cilindrului de regresie să fie minimă. Atunci când pentru evaluare se utilizează maşini de măsurare în coordonate sau echipamente de măsurare a abaterilor de formă.. nu permite definirea unei sistem de coordonate al piesei stabil. fiind în concordanţă cu definiţia elementelor adiacente utilizare ca elemente de referinţă în evaluarea conform STAS 7384. elementul de referinţă în raport cu care se face evaluarea poate fi unul din următoarele:  Cilindrul de regresie . Mod de evaluare 2. 16 . n Sectiunea 1 Sectiunea 2 Sectiunea n AFl = max(z) Element referinţă B.  Se evaluează abaterea cu ajutorul unei diagrame în coordonate polare şi/sau calculator. materializate de către maşinile de măsurat în coordonate. Această soluţie. ortogonale între ele. specifică metodei de măsurare în două sau trei puncte a abaterilor de circularitate.  Se aliniază piesa cu echipamentul de măsurare. Mişcări de rotaţie pe prisme în V corelate cu mişcări rectilinii paralele cu planul de simetrie al prismei.  Cilindrul zonei minime – determinat astfel încât distanţa maximă în direcţie radială dintre două elemente geometrice concentrice la suprafaţa reală să fie minimă.

. Suplimentar se poate include în cadrul evaluării suprafeţei reale şi a două profiluri radiale dispuse în două secţiuni la cele două capete ale suprafeţei. Axele trebuie să fie coaxiale. Sectiunea 1 .. 4.  Se evaluează abaterea cu ajutorul unei diagrame în coordonate polare şi/sau calculator.  Se înregistrează diferenţele radiale în timpul unei translaţii ’ + rotaţii complete . n AFl = max(ci) B. astfel: 1. 2. Metoda măsurării pe elice Suprafaţa este evaluată cu ajutorului unui profil elicoidal obţinut prin palparea după o mişcare elicoidală în care punctele sunt preluate normal la axa elementului de referinţă utilizat (axa de măsurare) şi reprezentate. 17 . metodă care conduce la o incertitudine de măsurare mai mică comparativ cu aceleaşi metode însă utilizate individual. Schema de măsurare şi etapele Element de referinţă Sectiune radială 1 Traiectorie elicoidală Sectiune radială 2 B. Incertitudinea de măsurare este mai mică deoarece suprafaţa este eşantionată mult mai complet decât utilizând una din metodele individuale. Mod de evaluare 5. ca şi în celelalte 3 metode anterioare. pe o diagramă polară care este evaluată în concordanţă cu criteriul standardizat. Se calculează axa de simetrie a secţiunii astfel obţinute. Se determină poziţia a două secţiuni unde punctele de pe generatoare sunt cel mai îndepărtate şi cel mai apropiate în raport cu axa calculată.  Se înregistrează diferenţele radiale în timpul unei translaţii complete . A. n A. 1 1’  Se aliniază piesa cu echipamentul de măsurare.. 3.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 2 1  Se aliniază piesa cu axa echipamentului de măsurare. Mod de evaluare 3.  Se roteşte piesa  şi se măsoară numărul cerut de secţiuni fără reglarea la zero a comparatorului de la o secţiune la alta. Axele trebuie să fie coaxiale. Schema de măsurare şi etapele Profilurile reale obţinute în secţiunile axiale 1 . Metoda măsurării combinate pe cerc şi generatoare Această strategie de măsurare este o combinaţie dintre cele două metode anterioare. Metoda măsurării poziţiilor extreme Această metodă presupune evaluarea a trei profiluri: profilul generatoarelor dintr-o secţiune axială şi profilurile din 2 secţiuni radiale.  Se evaluează abaterea cu ajutorul unei diagrame în coordonate polare şi/sau calculator.. Se înregistrează profilul axial dintr-o secţiune longitudinală – profilul generatoarei de la 00 şi 1800.

Se calculează abaterea de la cilindricitate ca fiind suma celor trei abateri individuale pentru cele 3 profiluri: AFl = a1 + a2 + a3  T pas 1: profilurile axial pas 4: profilurile radiale 6. în limitele lungimii de referinţă. Pot exista 2 situaţii: prima atunci când profilurile nu se intersectează şi cea de a doua când profilurile se pot intersecta. În acest caz alinierea piesei trebuie să se realizeze fie:  perpendicular în raport cu un plan determinat pe piesă. În cazul în care toleranţa este prescrisă în raport cu un sistem de baze de referinţă se consideră că această abatere se încadrează în categoria abaterilor de la poziţia nominală. specific pieselor de revoluţie. Abaterea de la forma dată a suprafeţei este definită ca abaterea suprafeţei reale de la suprafaţa geometric exactă. Schema de măsurare AFl = z B. perpendicular pe axa cilindrului de referinţă.5 Metode şi mijloace pentru măsurarea abaterii de la forma dată a profilului şi a suprafeţei Abaterea de la forma dată a profilului este definită ca abaterea profilului real de la profilul geometric exact. Mod de evaluare 4. A. 5. Se înregistrează profilul radial în cele două secţiuni. Această metodă necesită timp îndelungat de măsurare dacă nu este folosit un echipament specializat de tipul maşinii de măsurat în coordonate.  Se aliniază piesa cu echipamentul de măsurare. în limitele lungimii de referinţă. Planul poate fi definit ca planul de regresie fie ca planul adiacent. Profilul real este evaluat în secţiuni a căror orientare este definită în raport cu un sistem de referinţă precizat prin simbolul de toleranţă sau perpendicular la o direcţie implicită.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 4.2.  Se evaluează abaterea cu ajutorul unei diagrame în coordonate polare şi/sau calculator.  paralel în raport cu o axă stabilită pe piesă. specific pieselor prismatice. Metoda măsurării coordonatelor punctelor Suprafaţa este evaluată cu ajutorul coordonatelor unei mulţimi de puncte obţinute prin palparea aleatoare a suprafeţei şi reprezentate pe o diagramă polară care este evaluată în concordanţă cu criteriul standardizat.  Se înregistrează numărul cerut de puncte de pe suprafaţa cilindrică în trei coordonate. Şi în acest caz alinierea suprafeţei măsurate trebuie să se facă în concordanţă cu condiţiile descrise implicit sau explicit prin intermediul bazelor de referinţă. 18 .

b. 19 . Verificarea abaterilor prin comparare cu un şablon de formă exactă. pentru obţinerea de valori discrete se pot folosi cale calibrate (trusă de lere). B.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 Mod de inscriere (a) şi de interpretare (b) a toleranţei la forma dată a profilului cu posibile alt tip de abateri ale suprafeţei tolerate (c). A1. Principiile de măsurare care se pot aplica în cadrul metodelor de măsurare a abaterilor de la forma dată sunt următoarele: A. Metoda măsurării utilizând un şablon de formă Abaterea este evaluată prin metoda fantei de lumină. Verificarea abaterilor prin măsurarea coordonatelor punctelor profilului şi/sau suprafeţei. fiind în acest caz calitativă. Tipuri de şabloane utilizate în cazul evaluării cazul abaterii de forma dată a profilului (a) sau a suprafeţei (b). a. (d) Mod de inscriere şi interpretare a toleranţei la forma dată a suprafeţei Exemplu de tolerare de la forma dată a profilului şi a suprafeţei în raport cu un sistem de baze de referinţă.

Obs. A3. Metoda măsurării utilizând un sistem de copiere a.  Se compară profilul proiectat cu elementele de referinţă definite prin intermediul unui şablon transparent. Dimensiunile palpatorului trebuie corelate cu dimensiunea profilului / suprafeţei avândîn vedere că poate acţiona ca un filtru mecanic asupra abaterilor. fiind necasară asigurarea rotaţiei piesei după o axă paralelă cu planul de proiecţie B. Metoda măsurării coordonatelor punctelor a. Forma dată a suprafeţei Paşii metodei sunt:  Se aliniază piesa cu sistemul de copiere şi şablonul. Vârful palpatorului instrumentului de înregistrare a abaterilor şi vârful copiatorului trebuie să aibă aceeaşi formă. Observaţie Metoda se poate aplica în cazul evaluării abaterii de la forma dată a suprafeţei doar pentru suprafeţe de revoluţie şi de dimensiuni relativ reduse. Metoda măsurării utilizând un proiector de profile Paşii metodei sunt:  Se proiectează profilul pe ecranul echipamentului de control (profilometru).  Profilul real trebuie să se găsească între cele două elemente de referinţă echidistante.  Se înregistrează abaterile extreme şi se compară cu limitele calculate pe direcţia de măsurare pentru cazul în care direcţia de măsurare nu este perpendiculară pe suprafaţă. Forma dată a profilului b.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 A2. Forma dată a suprafeţei 20 . Forma dată a profilului b.