You are on page 1of 20

UPB-IMST

Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014

4.3. Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de poziţie
relativă
Poziţia relativă a suprafeţelor este o caracteristică geometrică a acestora care se referă la
orientarea, poziţia şi bătaia suprafeţelor, în special, şi a elementelor geometrice, în general.
Aspectele poziţiei relative, definite din punct de vedere al condiţiei impuse, pot fi sintetizate
astfel:
 Orientarea elementelor geometrice:
1. Paralelism f
2. Perpendicularitate b

3. Înclinare a
Poziţia elementelor geometrice:
4. poziţia nominală j
5. coaxialitatea şi concentricitatea r

6. simetria i
Bătaia elementelor geometrice:
7. bătaia radială h şi bătaie radială totală t
8. bătaia frontală h şi bătaie frontală totală t

O caracteristică importantă a evaluării acestui tip de abateri rezultă din modul de
definire astfel:
 Conform STAS 7384-85, pentru a elimina influenţa abaterilor dimensiunilor care
determină mărimea suprafeţelor şi a abaterilor de formă macro şi microgeometrică
ale suprafeţelor, toleranţele şi abaterile de poziţie relativă, reale sau efective, se
definesc şi, respectiv, se măsoară în raport cu suprafeţele adiacente acestora, prin
intermediul unor elemente geometrice asociate suprafeţelor adiacente.
 Conform ISO1101, toleranţele şi abaterile de poziţie relativă, reale sau efective,
includ abaterile de formă ale elementelor tolerate pornind de la ipoteza că acestea
nu sunt în mod normal mai mari decât ar fi permise de toleranţele de poziţie
relativă. Aceast lucru are avantajul că permite metode de inspecţie mai simple.

Abaterea de
orientare

Abaterea
de formă

APl conform
STAS7384

Abaterea de
poziţie nominală

Abaterea
de formă

APl
conform
ISO1101
Baza şi elem.
de referinţă

Definirea şi evaluarea orientării elementelor
geometrice

APp conform
STAS7385

APp
conform
ISO1101
Baza şi elem.
de referinţă

Definirea şi evaluarea poziţiei relative a
elementelor geometrice

1

UPB-IMST

Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014

4.3.1 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la paralelism
Paralelismul este o caracteristică particulară de orientare reciprocă a două elemente
geometrice prin care se impune ca acestea să fie într-o poziţie unghiulară paralelă (zero
grade sau 180 grade), în limitele lungimii de referinţă.
Precizia la paralelism se poate prescrie având următoarele combinaţii posibile ale
elementelor geometrice care definesc baza de măsurare şi cea de referinţă:
o suprafaţă de revoluţie (axa de simetrie ca element geometric tolerat) sau o
dreaptă (profil liniar) paralelă în raport cu o suprafaţă de revoluţie (axa de
simetrie ca bază de referinţă) sau cu o altă dreaptă (profil liniar);
o suprafaţă de revoluţie (axa de simetrie ca element geometric tolerat) sau o
dreaptă (profil liniar) paralelă în raport cu o suprafaţă plană;
o suprafaţă plană paralelă în raport cu o suprafaţă de revoluţie (axa de simetrie ca
bază de referinţă) sau la o dreaptă (profil liniar);
o suprafaţă plană paralelă în raport cu o altă suprafaţă plană.
Abaterile pot fi detectate prin:
1. Măsurarea distanţei;
2. Măsurarea unghiurilor.
Scheme de metode de măsurare:
A . Având la bază principiul măsurării distanţei
1. Dreaptă (axă) relativ la altă dreaptă (axă)
a. zona de
toleranţă: între
două linii paralele

b. zona de
toleranţă:
paralelipipedică

Se materializează baza de referinţă
(axa elementului geometric de referinţă)
şi axa elementului geometric tolerat prin
intermediul dornurilor cilindrice înscrise;
 Se fac reglări pentru a asigura o
direcţie de măsurare corectă (suport
reglabil);
 Se calculează abaterea de la
paralelism:
APl = |M1 –M2| * (L1 / L2)
Obs. Dornurile cilindrice trebuie să fie
extensibile sau alese pentru a se asambla
fără joc în alezaje.

Se materializează baza de referinţă
(axa elementului geometric de referinţă)
şi axa elementului geometric tolerat)
prin intermediul dornurilor cilindrice
înscrise;
 Se poziţionează piesa şi se efectuează
măsurători în cele două plane de
măsurare, vertical şi orizontal;
 Se calculează abaterea de la
paralelism:
APli = |M1i –M2i| * (L1 / L2)
 Se evaluează fiecare abatere calculată
cu valoarea toleranţei prescrise în
planul respectiv.
Obs. Dornurile cilindrice trebuie să fie
extensibile sau alese pentru a se asambla
fără joc în alezaje.

2

UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 c.[(Ao –Au)/2]min  T Obs. Nematerializarea planului adiacent suprafeţei tolerate (a) sau a axei cilindrului adiacent suprafeţei tolerate (b) clasifică cele două scheme de măsurare pentru o evaluare a abaterii de la paralelism conform ISO1101. i = o. Se calculează abaterea de la paralelism: a.Amin  T b. zona de toleranţă: cilindrică  Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) şi axa elementului geometric tolerat prin intermediul dornurilor cilindrice înscrise. 2. Se măsoară de-a lungul generatoarei în numărul cerut de poziţii axiale. APl = [(Ao –Au)/2]max . v În cazul măsurării în două planuri ortogonale abaterea de la parallelism efectivă este: APl  APlo2  APlv2 Obs. 3 . APl = Amax .  Se poziţionează piesa şi se efectuează măsurători în numărul cerut de poziţii unghiulare între 00 şi 1800. Dreaptă relativ la un plan de referinţă zona de toleranţă: între două planuri paralele 1. Profil    b. Axă Se materializează baza de referinţă printr-un element geometric de referinţă simulat de tip placă de control. minim în 3 poziţii la 90 grade.  Se calculează abaterea de la paralelism: APli = |M1i –M2i| * (L1 / L2). Dornurile cilindrice trebuie să fie extensibile sau alese pentru a se asambla fără joc în alezaje.

Nematerializarea planului adiacent suprafeţei tolerate conduce schema de măsurare la o evaluare a abaterii de la paralelism conform ISO1101..  Se măsoară în numărul cerut de secţiuni. Se calculează abaterea de la paralelism: APl = Amax . Dornul trebuie să fie extensibil sau ales astfel încât să se asambleze fără joc. iii. Valoarea abaterii măsurată va include şi abaterea de formă a suprafeţei plane datorată nematerializării elementului adiacent suprafeţei tolerate conform STAS7384. Zona de toleranţă la paralelism iv. zona de toleranţă: între două linii paralele 4. Prescriere Zona de toleranţă la forma dată a suprafeţei ii. interpretare şi control a condiţiei de paralelism dintre două suprafeţe plane. Metodă de verificare prin măsurarea în coordonate 22 4 .UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 3.  Se calculează abaterea de la paralelism: APl = Amax . Exemplu suplimentar de prescriere. i.  Se aliniază elementul geometric tolerat paralel cu placa de control a dispozitivului de măsurare. Plan relativ la un plan zona de toleranţă: între două planuri paralele    Se materializează baza de referinţă printr-un element geometric de referinţă simulat de tip placă de control. Plan relativ la o dreaptă (axă)  Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) prin intermediul unui dorn cilindric înscris.Amin  T Obs.Amin  T Obs. Se fac măsurări pe toată suprafaţa.

 suprafaţă de revoluţie (axă) perpendiculară la o altă suprafaţă de revoluţie (axă). 4. sau altă suprafaţă plană. Dornurile cilindrice trebuie să fie extensibile sau alese pentru a se asambla fără joc în alezaje. Măsurarea distanţei.  Se înregistrează indicaţia nivelei cu bulă de aer.  Se calculează abaterea de la perpendicularitate: Apd = |M1 –M2| * (L1 / L2) Obs. Având la bază principiul măsurării unghiurilor 1. în limitele lungimii de referinţă Precizia la perpendicularitate se poate prescrie având următoarele combinaţii posibile ale elementelor geometrice care definesc baza de măsurare şi cea de referinţă:  dreaptă (profil liniar) perpendiculară la o altă dreaptă (profil liniar) sau la o suprafaţă plană. Dreaptă (axă) relativ la altă dreaptă (axă) zona de toleranţă: între două linii paralele t Lref 900  Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) şi axa elementului geometric tolerat prin intermediul dornurilor cilindrice înscrise.  Se aliniază corect piesa în raport cu dispozitivul de control pentru a asigura direcţie de măsurare corespunzătoare. 4.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 B .2 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la perpendicularitate Perpendicularitatea este o caracteristică particulară de orientare reciprocă a două elemente geometrice prin care se impune ca acestea să fie într-o poziţie unghiulară de 900.  suprafaţă plană perpendiculară la o dreaptă (profil liniar). Scheme de metode de măsurare: A . Dreaptă (axă) relativ la altă dreaptă (axă) zona de toleranţă: între două linii paralele  Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) şi axa elementului geometric tolerat prin intermediul dornurilor cilindrice înscrise.  Se calculează abaterea de la paralelism: APl = |t1 –t0| * L1 / 1000 Obs. Având la bază principiul măsurării distanţei 1. sau perpendiculară la o altă dreaptă (profil liniar) sau suprafaţă plană.3. Dornurile cilindrice trebuie să fie extensibile sau alese pentru a se asambla fără joc în alezaje. Măsurarea unghiurilor. sau o suprafaţă de revoluţie (axă). Abaterile pot fi detectate prin: 3. 5 .

Se calculează abaterea de la perpendicularitate: APd = |max( Ai j ) . yz)    Obs. Dreaptă (axă) relativ la un plan a. valoarea abaterii efective de la perpendicularitate nu va include şi abarea de formă a elementului geometric tolerat. Se dispune ansamblul pe o masă rotativă şi se centrează la o extremitate a cilindrului în raport cu axa de rotaţie. Se calculează abaterea de la perpendicularitate: APdi = [ |M1i –M2i| . Se efectuează măsurători în două plane de măsurare ortogonale între ele (xz1. Se înregistrează abaterea în direcţie radială pentru o rotaţie completă a mesei Ai. Eliminarea acestei surse de eroare datorată nematerializării elementului adiacent se poate realiza prin utilizarea unei bucşe elastice extensibile. altfel trebuie materializată axa cilindrului adiacent. Se măsoară numărul cerut de secţiuni j. Deoarece diametrul exterior al acesteia este cunoscut. i =( xz. i=(xz. yz ) APd  APd xz2  APd yz2 O schemă de evaluare alternativă a abaterii de la perpendicularitate se poate realiza evaluând variaţia distanţelor în raport cu două plane paralele şi perpendiculare (baze de măsurare) pe baza de referinţă. în relaţia de calcul i i termenul (d2 – d1 ) / 2 = 0 şi se elimină din relaţie: APdi=|M1i –M2i|*(L1/L2). În general este centrată secţiunea cea mai apropiată de baza de referinţă a elementului tolerat. yz2) şi perpendiculare cu placa de control. zona de toleranţă: cilindrică Schemă de măsurare conform ISO1101  t Lref  900 Conform STAS 7384. Dacă nu se poate neglija abaterea de formă a axei atunci sunt necesare măsurări în mai mult de două secţiuni. minim două. i =( xz. Schema de măsurare este conform ISO1101 şi poate fi aplicată şi conform STAS7384 dacă abaterea de formă a axei este neglijabilă în raport cu cea de orientare.yz ) APd  APd xz2  APd yz2  Se materializează baza de referinţă prin aşezarea piesei pe o placă de control (element de referinţă simulat). Relaţia de calcul a abaterii este în acest caz: APdi  ( Aroi  Arui )  ( Aloi  Alui ) l * 2 lm APd  APd xz2  APd yz2 .(d2i – d1i) / 2 ] * (L1 / L2).   Se materializează baza de referinţă prin aşezarea piesei pe o placă de control.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 2.min( Ai j )| / 2 6 .

min( Ai )| În cazul în care elementul tolerat este planul de simetrie al unui ghidaj. de exemplu. Se calculează abaterea de la perpendicularitate: APd = |max( Ai ) . Se înregistrează abaterea distanţei între elementul tolerat şi placa de control. materializare a bazelor de referinţă şi de măsurare perpendicularităţii: 7 . altfel trebuie materializat planul adiacent.  Se materializează baza de referinţă printr-un element geometric de referinţă simulat de tip placă de control. autocentrante.   Se materializează baza de referinţă prin intermediul unei bucşe extensibile. Ansamblul astfel generat se aliniază astfel încât suportul ceasului comparator sau al traductorului de măsurare să asigure o deplasare într-un plan perpendicular pe cel al planului de referinţă. Schema de măsurare este conform ISO1101 şi poate fi aplicată şi conform STAS7384 dacă abaterea de formă este neglijabilă în raport cu cea de orientare. zona de toleranţă: între două linii paralele  Evaluarea se poate realiza utilizând aceeaşi procedură de la 2.a. cel care rezultă din interpretarea desenului. Dacă elementul tolerat este de tip alezaj atunci axa se materializează printr-un dorn cilindric care trebuie să fie extensibil. 3. Se înregistrează abaterea distanţei între elementul tolerat şi placa de control.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 b. Se calculează abaterea de la perpendicularitate: APd = |max( Ai ) . sau care se asamblează fără joc. Plan relativ la alt plan zona de toleranţă: între două planuri paralele    Obs. Se dispune ansamblul pe o placă de control şi se aliniază astfel încât axa de referinţă să fie perpendiculară pe placa de control. Plan relativ la o dreaptă (axă) zona de toleranţă: între două planuri paralele   Obs. Schema de măsurare este conform ISO1101 şi poate fi aplicată şi conform STAS7384 dacă abaterea de formă este neglijabilă în raport cu cea de orientare.min( Ai )| 4. în figura următoare este prezentat modul de interpretare. cu observaţia că măsurarea se realizează doar într-un singur plan. altfel trebuie materializat planul adiacent.

sau alese pentru a se asambla fără joc în alezaje. Dornurile cilindrice trebuie să fie extensibile sau alese pentru a se asambla fără joc în alezaje. Se calculează abaterea de la perpendicularitate: APd = tg | P1 – P2 | * L 8 . Se fixează piesa pe o masă rotativă în aşa fel încât axa de rotaţie să fie perpendiculară pe planul format de baza de referinţă şi baza de măsurare şi se aliniază cu placa de control. Dreaptă (axă) relativ la altă dreaptă (axă) zona de toleranţă: între două linii paralele    t Lref 900     Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) şi axa elementului geometric tolerat prin intermediul dornurilor cilindrice înscrise. autocentrante. Se înregistrează poziţiile unghiulare P1 şi P2 ale mesei rotative atunci când axele simulate au aceeaşi înclinare faţă de placa de control. Se înregistrează înclinaţiile celor două elemente A1 şi A2. Dornurile cilindrice trebuie să fie extensibile. Se calculează abaterea de la perpendicularitate: APd = |(A1 – A2)| * L1 Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) şi axa elementului geometric tolerat prin intermediul dornurilor cilindrice înscrise.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 Element de referinţă simulat al bazei de referinţă B Baza de referinţă B = plan de simetrie perpendicular pe baza de referinţă A Zona de toleranţă Planul de simetrie efectiv Plane paralele dispuse la distanţa maximă intre ele. Având la bază principiul măsurării unghiurilor 1. tangente la suprafaţa reală Element de referinţă simulat al bazei de referinţă A Element de referinţă simulat al bazei de referinţă B perpendicular pe cel al bazei de referinţă A Element de referinţă simulat al bazei de referinţă A Zona de toleranţă Conform ISO suprafaţa reală trebuie să fie în zona de toleranţă B .

3 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la înclinare Înclinarea este o caracteristică de orientare reciprocă a două elemente geometrice prin care se impune ca acestea să fie într-o poziţie unghiulară diferită de 00 sau de 900. Având la bază principiul măsurării distanţei 1. se roteşte piesa în bucşă până când diferenţa indicaţiilor celor două comparatoare este minimă. Măsurarea unghiurilor. Obs.  Pentru a asigura o direcţie de măsurare corectă.  Se calculează abaterea de la perpendicularitate matematic plecând de la valorile înregistrate. Plan relativ la alt plan zona de toleranţă: între două planuri paralele  Se materializează baza de referinţă ca linia optică generată de autocolimator şi oglindă în poziţia 1.3. Abaterile pot fi detectate prin: 1.  Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) prin intermediul unei bucşe extensibile sau aleasă astfel încât să se asambleze fără joc cu arborele. Această metodă se utilizează în general pentru piese de dimensiuni mari.  Se materializează baza de măsurare ca linia optică generată de oglindă în poziţiile 2. Dreaptă (axă) relativ la altă dreaptă (axă) zona de toleranţă: între două linii paralele  Se materializează axa elementului geometric tolerat prin intermediul unui dorn cilindric extensibil (autocentrant) sau ales astfel încât să se asambleze fără joc în alezaj.  Se calculează abaterea de la înclinare: APi = |M1 – M2| * (L1 / L2) 9 .  Se înregistrează înclinaţiile celor două elemente A1 şi A2. Precizia la înclinare se poate prescrie având următoarele combinaţii posibile ale elementelor geometrice care definesc baza de măsurare şi cea de referinţă:  înclinarea unei drepte (profil liniar) faţă de o altă dreaptă (profil liniar) sau faţă de un plan. 2.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 2.  înclinarea unei suprafeţe de revoluţie (axă) faţă de o altă suprafaţă de revoluţie (axă) sau faţă de o suprafaţă plană. Măsurarea distanţei. în limitele lungimii de referinţă.  înclinarea unei suprafeţe plane faţă de o altă dreaptă (profil liniar). Scheme de metode de măsurare: A . Aceasta se aliniază în raport cu placa de bază a dispozitivului la unghiul precizat. 4.  Se reglează autocolimatorul paralel cu elementul de referinţă. faţă de o suprafaţă de revoluţie (axă) sau faţă de o altă suprafaţă plană.

Abaterile de formă vor fi incluse în rezultatul obţinut. Pentru obţinerea unui rezultat confrom STAS 7384 trebuie ca măsurarea să se realizeze pe planul adiacent elementului geometric tolerat. aliniat paralel cu suprafaţa orizontală a plăcii de bază a dispozitivului de control şi perpendicular pe muchia intersecţiei dintre aceasta şi a doua placă de control orientată la 750 faţă de cea orizontală. Plan relativ la alt plan zona de toleranţă: între două plane paralele A. se roteşte piesa pe planul înclinat până când diferenţa celor două citiri este minimă. Soluţie de prescriere şi implementare pentru a elimina etapa de aliniere prin preluarea rotaţiei 10 . Se măsoară distanţele dintre elementul tolerat şi planul înclinat de-a lungul suprafeţei. Mod de implementare a metodei utilizând rigla sinus  Se materializează baza de referinţă prin intermediul unui plan înclinat cu un unghi de 400 în raport cu suprafaţa orizontală a plăcii de bază a dispozitivului de control.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 2. Dreaptă (axă) relativ la un plan zona de toleranţă: între două linii paralele     Se materializează axa elementului geometric tolerat prin intermediul unui dorn cilindric extensibil sau ales astfel încât să se asambleze fără joc în alezaj. altfel trebuie materializat planul adiacent. Schema de măsurare este conform ISO1101 şi poate fi aplicată şi conform STAS7384 dacă abaterea de formă este neglijabilă în raport cu cea de orientare. Plan relativ la o dreaptă (axă)  zona de toleranţă: între două plane paralele Obs. Abaterea de la înclinare este egală cu: APi = |max(Mi ) – min (Mi)| 4. materializat prin intermediul unei plăci ce control.   Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) prin intermediul unui dorn cilindric extensibil sau ales astfel încât să se asambleze fără joc în alezaj.  Se roteşte piesa pe plan astfel încât indicaţia totală a comparatorului să fie cea mai mică. Se calculează abaterea de la înclinare: APi = |M1 – M2| * (L1 / L2) 3. Se materializează baza de referinţă prin intermediul unui plan înclinat cu un unghi de 100. B. Pentru a asigura o direcţie de măsurare corectă.  Abaterea de la înclinare este egală cu: APi = |max(Mi ) – min (Mi)| Obs.

Aceasta se aliniază în raport cu placa de bază a dispozitivului la unghiul precizat.  Se materializează baza de referinţă (axa elementului geometric de referinţă) prin intermediul unei bucşe extensibile sau aleasă astfel încât să se asambleze fără joc cu arborele.  Se înregistrează înclinarea. Dreaptă (axă) relativ la altă dreaptă (axă) zona de toleranţă: între două linii paralele  Se materializează axa elementului geometric tolerat prin intermediul unui dorn cilindric extensibil sau ales astfel încât să se asambleze fără joc în alezaj. Având la bază principiul măsurării unghiurilor 1.  Se calculează abaterea de la înclinare: APi = |Ai| * L 11 .UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 B .  Se roteşte piesa până când extremitatea dreaptă a dornului se află în poziţia cea mai înaltă faţă de cealaltă extremitate.

Y1i şi Y2i. c. Se calculează abaterea de la poziţia nominală: APp = ( X teo  X c ) 2  (Yteo  Yc ) 2 . generatoare). Se aliniază piesa în raport cu sistemul de referinţă.  suprafaţă relativ la un sistem de baze de referinţă. Se materializează axa alezajului utilizând dorn extensibil sau ales astfel încât să se asambleze fără joc în alezaj. Se calculează poziţia axei alezajului în direcţia axei X: Xc = (X2 + X1) / 2 f. Dreaptă (axă) relativ la un sistem de baze de referinţă zona de toleranţă: cilindrică a. e.  dreaptă (axă. generatoare) relativ la o dreaptă (axă. b. 1.4 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la poziţia nominală Precizia la poziţia nominală se poate prescrie având următoarele combinaţii posibile ale elementelor geometrice care definesc baza de măsurare şi cea de referinţă:  punct relativ la o dreaptă (axă. X2i. Y1 şi Y2. Se calculează poziţia axei alezajului în direcţia axei Y: Yc = (Y2 + Y1) / 2 g. d. generatoare).  Se aliniază piesa în raport cu sistemul de referinţă al echipamentului de măsurare astfel încât şi sistemul de referinţă local XY definit în raport cu grupul de găuri să fie aliniat.  punct relativ la o suprafaţă plană.  suprafaţă plană relativ la o suprafaţă plană. Xteo=100. i=1. Abaterile pot fi evaluate prin măsurarea coordonatelor sau a distanţelor. Se materializează cele două baze de referinţă ale sistemului de referinţă utilizând elemente geometrice simulate (reazeme fixe dispuse corespunzător).n alezaje. generatoare).  Se calculează poziţia axei fiecărui alezaj în direcţia axei X: Xci = (X2i + X1i) / 2  Se calculează poziţia axei fiecărui alezaj în direcţia axei Y: Yci = (Y2i + Y1i) / 2  Se calculează abaterea de la poziţia nominală 12 .  suprafaţă plană relativ la o dreaptă (axă.  Se măsoară coordonatele X1i. Se măsoară coordonatele X1. Dreaptă (axă) relativ la un sistem de baze de referinţă pentru un grup de alezaje zona de toleranţă: cilindrică  Se materializează axa alezajelor utilizând dornuri extensibile sau alese astfel încât să se asambleze fără joc în alezaje.  punct relativ la un sistem de baze de referinţă. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise 2.  dreaptă relativ la un sistem de baze de referinţă. X2.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 4. Yteo=68 h.

3.  Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise.  Deoarece axa alezajului poate prezenta şi abatere de la orientare trebuie ca măsurările să se realizeze la cele două capete ale acestuia.  Poziţia axei alezajelor se poate controla şi cu un dispozitiv care simulează asamblarea piesei cu o piesă complementară acesteia.  Cea mai bună poziţie de asamblare poate fi obţinută de asemenea şi prin prelucrare matematică a coordonatelor centrelor obţinute în urma măsurării.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 a fiecărui alezaj prin prelucrare matematică funcţie de sistemul de coordonate ales ca referinţă: APpi = ( X  X ci ) 2  (Y  Yci ) 2 . măsurările se pot face în raport cu suprafaţa reală a alezajului. la limită. se recomandă a se evita datorită erorilor de măsurare generate de eroarea de materializare a axei alezajului. adică folosind cepi de măsurare autocentranţi dispuşi unul faţă de celălalt la cota teoretic exactă prescrisă. Dreaptă (axă) relativ la alta dreaptă (axă) . Totuşi. Observaţii:  Dacă abaterea de formă a suprafeţei alezajului nu înfluenţează rezultatul.pentru un grup de alezaje Poziţia efectivă a centrului alezajului Zona de toleranţă generată de cotele liniare care localizează grupul in raport cu piesa Poziţia efectivă a centrului alezajului Zona de toleranţă la poziţia nominală Poziţia efectivă a centrului alezajului Mod de prescriere Mod de interpretare şi evaluare a abaterii de poziţie a grupului de alezaje Evaluarea abaterii de poziţie compuse a unui grup de alezaje Mod de prescriere Mod de interpretare şi evaluare a abaterii de poziţie a grupului de alezaje 13 .

stabilindu-se abaterea de la poziţia nominală în fiecare plan. Abaterile de formă vor fi incluse în rezultatul obţinut. materializat prin intermediul unei plăci ce control. Pentru obţinerea unui rezultat conform STAS 7384 trebuie ca măsurarea să se realizeze pe planul adiacent elementului geometric tolerat. c. definită de proprietatea că lungimea de referinţă se consideră egală cu zero. e. Abaterea de la coaxialitate poate avea următoarele aspecte: excentricitatea. Se reglează la zero ambele comparatoare cu cota de bază faţă de placa de control.5 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la coaxialitate / concentricitate Precizia la coaxialitate este condiţia prescrisă unui număr de două sau mai multe axe ale unor suprafeţe de rotaţie de a se afla. Astfel pot exista următoarele cazuri de prescriere:  coaxialitatea axelor suprafeţelor de rotaţie. 5. g. unele faţă de altele. f. Se materializează cele două baze de referinţă ale sistemului de referinţă utilizând elemente geometrice simulate: bucşă autocentrantă înclinată la unghiul de bază şi reazem fix. Pentru obţinerea unui rezultat confrom STAS 7384 trebuie ca măsurarea să se realizeze în raport cu axa cilindrului adiacent materializată prin intermediul unui dorn extensibil (autocentrant). Dacă abaterea de formă nu influenţează rezultatul se poate măsura direct pe suprafaţă.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 4. Abaterea de la poziţia nominală este egală cu: zona de toleranţă: între două drepte paralele Aoi  Aui t  Ateoretic  APp = max 2 2 Obs. d. 4. necoaxialitatea unghiulară (frângerea) şi necoaxialitatea încrucişată. Plan relativ la un sistem de referinţă zona de toleranţă: între două plane paralele a. tip alezaj sau arbore. Abaterea de la poziţia nominală este abaterea maximă a indicaţiei comparatorului faţă de valoarea zero. Obs. cea totală fiind maximum din APpix2  APpi y2 . b. d. Abaterile de formă vor fi incluse în rezultatul obţinut. Se fac măsurări pentru numărul cerut de puncte pe toată suprafaţa. Se calculează în fiecare secţiune de măsurare media celor două valori înregistrate. Se materializează baza de referinţă utilizând o placă de control pentru simularea planului adiacent. Se materializează planul adiacent elementului tolerat utilizând o placă de control. la o distanţă nominală egală cu zero. b. Dreaptă (axă) relativ la un plan a. Concentricitatea este un caz particular al coaxialităţii. c. Dacă zona de toleranţă este cilindrică atunci evaluarea trebuie să se facă în două plane ortogonale. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise. Se reglează la zero comparatorul faţă de piesa etalon. Se aliniază piesa în raport cu dispozitivul prin rotirea piesei astfel încât abaterea înregistrată să fie minimă. 14 .

echidistant. c. Planul de măsurare în care piesa este măsurată trebuie să fie perpendicular pe axa de rotaţie. d. Influenţa abaterilor de formă este minimizată când măsurările sunt repetate în alte puncte. c. b. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise. 15 . de preferinţă. Se aliniază elementul circular considerat cu echipamentul de măsurare. Se stabileşte prin măsurare distanţa minimă dintre circumferinţă de referinţă şi circumferinţa elementului măsurându-se distanţele Ai1 şi Ai2 în acelaşi plan de măsurare. este distanţa dintre cele două centre calculată cu ajutorul formulei: APc = ( X 1  X 2 ) 2  (Y1  Y2 ) 2 e. Se definesc cele două centre pentru înregistrare. Abaterea de la concentricitatea este egală cu: APc = Ai1  Ai 2 2 max c. f. Obs. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise. b. e. Planul de măsurare în care piesa este măsurată trebuie să fie paralel cu planul X-Y. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise. 2. b. Verificarea abaterilor de la concentricitate prin măsurarea coordonatelor sau distanţelor zona de toleranţă: circulară a. Se materializează baza de referinţă prin intermediul unui element autocentant.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014  concentricitatea punctelor axelor unor suprafeţe de rotaţie. Această metodă poate fi utilizată numai atunci când abaterea de formă este neglijabilă. Se calculează poziţia centrului a(X1. măsurarea trebuind să se realizeze în raport cu elementul adiacent suprafeţei tolerate. Se înregistrează abaterea radială plecând de la centrul comun fix în timpul unei rotaţii pentru elementul de referinţă şi elementul tolerat. a distanţelor sau a abaterii radiale plecând de la un centru fix comun 1. Abaterea de la concentricitate. a. Se aliniază elementul circular considerat cu echipamentul de măsurare. Abaterile pot fi evaluate prin măsurarea coordonatelor. Y2) a elementului tolerat. Se apropie palpatorul astfel încât să atingă circumferinţa în cel puţin trei puncte plasate. Y1) a elementului de referinţă şi poziţia centrului b(X2. Astfel coordonatele centrului au valori medii. Verificarea abaterilor de la concentricitate prin măsurarea abaterii radiale zona de toleranţă: circulară a. Distanţa dintre cele două centre constituie abaterea de la concentricitate. Conform STAS 7384 rezultatul este afectat de abaterile de formă. d. Obs. Obs.

Plecând de la aceste puncte sunt construite patru generatoare şi abaterea de la coaxialitate se determină plecând de la axa elementului circumscris / înscris. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise. Se aliniază piesa cu echipamentul de măsurare. Verificarea abaterilor de la coaxialitate prin măsurarea coordonatelor sau distanţelor zona de toleranţă: cilindrică Baza de referinţă paralelă la baza de măsurare a. c. Axa cilindrului de referinţă trebuie să fie perpendiculară pe axele X şi Y ale instrumentului de măsurat. punctele de contact ale diametrelor în lungul axelor X şi Y şi se înregistrează rezultatele împreună cu nivelul secţiunii. d. Abaterea de la coaxialitatea este calculată plecând de la centrele înregistrărilor. două elemente de 16 . c. Astfel pot exista următoarele cazuri de prescriere:  simetria unei drepte de simetrie sau a axei unei suprafeţe de rotaţie. luând în considerare poziţia secţiunii în direcţie axială. Obs. a. Abaterile pot fi evaluate prin măsurarea coordonatelor sau a distanţelor. Se măsoară în fiecare secţiune a elementului. b. Se determină axa elementului prin înregistrarea abaterii radiale a elementului tolerat.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 3. zona de toleranţă: cilindrică 4.6 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la simetrie Precizia la simetrie este condiţia prin care se impune ca bazele singulare sau comune de simetrie ale unor elemente geometrice să se afle la o distanţă nominală egală cu zero faţă de bazele de referinţă ale altor elemente geometrice de tip axe sau plane de simetrie. Se utilizează un echipament pentru măsurarea abaterii radiale plecând de la înregistrator pentru diagrame în coordonate polare şi/sau calculator. Verificarea abaterilor de la coaxialitate prin măsurarea abaterilor radiale Se aliniază piesa cu echipamentul de măsurare astfel încât axa cilindrului de referinţă să coincidă cu axa de rotaţie. tip alezaj sau arbore. Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise. 4.  simetria unui plan de simetrie. b. într-un număr cerut de secţiuni. zona de toleranţă: între două drepte paralele  Se materializează planul de referinţă prin planul median a poziţionare înscrise.

valorile trebuie compensate cu raportul dintre cele două mărimi. Deoarece măsurările sunt executate în exteriorul elementelor. Obs.  Se aşează piesa pe placa de control  Se măsoară distanţa dintre placa de control şi element  Se întoarce piesa şi se repetă măsurarea  Abaterea de la simetrie este semidiferenţa dintre distanţele măsurate: 17 . Se aşează o suprafaţă plană pe suprafaţa opusă.  Semidiferenţa distanţelor dintre elementul de poziţionare şi placa de control şi respectiv suprafaţa plană. Obs.  Se determină poziţia elementelor de referinţă şi se calculează planele mediane de referinţă şi se reglează planul de referinţă comun paralel cu placa de control. În cazul în care lungimea de măsurare diferă de cea de referinţă.  Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise.  Abaterea de la simetrie este diferenţa de distanţă dintre planul de referinţă comun şi axa elementului geometric tolerat în urma măsurătorilor 3 şi 4. paralel cu placa de control.  Se materializează axa elementului tolerat printr-un dorn cilindric înscris.  Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise.   Se aşează piesa pe o placă de control.  Se materializează planul median al elementului tolerat printr-un element geometric simulat. adică lungimea de măsurare diferă de lungime de referinţă.  Se aliniază piesa. valorile obţinute trebuie înmulţite cu raportul dintre cele două mărimi. extensibil sau ales pentru a se asambla fără joc în ajezaj. Dornul cilindric şi elementele de poziţionare trebuie să fie extensibile sau alese pentru a se asambla fără joc în ajezaj. constituie abaterea de la simetrie.  Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014  Se Elemente geometrice simulate care materializează baza de referinţă Elemente geometrice simulate care materializează baza de referinţă şi cea de măsurare zona de toleranţă: între două plane paralele determină poziţia şi dimensiunea elementelor de poziţionare şi se reglează planul de referinţă comun.  Abaterea de la simetrie este diferenţa de distanţă dintre centrul cilindrului înscris şi planul de referinţă comun.

4. Ceilalţi paşi rămân aceeaşi ca la schema de măsurare anterioară. Conform STAS rezultatul va fi afectat de abaterile de formă ale suprafeţei măsurate. dacă Aimax şi Aimin au semne diferite. abateri măsurate în timpul unei rotaţii complete în secţiunea (planul) de măsurare. în direcţie radială. Se preia translaţia în direcţie axială prin intermediul unui reazem fix. dacă Aimax şi Aimin au acelaşi semn. sau i i i ABr = |A max + A min|. Se poziţionează piesa în doi cilindri de ghidare coaxiali circumscrişi elementelor geometrice de referinţă. d. Abaterile se evaluează prin măsurarea abaterilor de la distanţă de la un punct fix în timpul unei rotaţii în jurul axei de referinţă. zona de toleranţă: între două cercuri concentrice a. Evaluarea abaterilor de la bătaia radială a. Schema prezentată este în concordaţă cu ISO.7 Metode şi mijloace de măsurare şi control a abaterilor de la bătaie Bătaia radială este o caracteristică a suprafeţelor de revoluţie şi defineşte poziţia punctelor de pe suprafaţă faţă de o axă de rotaţie. Această soluţie de bazare este caracterizată de erori de materializare a bazei de referinţă datorate erorilor de formă ale suprafeţei şi contactului în raport cu doar două generatoare pentru fiecare element geoemtric de referinţă. Se repetă măsurarea pentru numărul cerut de secţiuni transversale şi se verifică dacă abaterea determinată ABri este mai mică decât toleranţa prescrisă. 18 . A. În cazul abaterilor de la bătaia radială totală şi bătaia frontală totală. în direcţie axială. c. Bătaia frontală este o caracteristică a suprafeţelor frontale ale suprafeţelor de revoluţie şi defineşte poziţia punctelor de pe suprafaţă faţă de un plan perpendicular pe o axă de rotaţie de referinţă. Se materializează baza de referinţă prin intermediul a două prisme în V identice. Bătaia radială este egală cu: ABri = |Aimax – Aimin|. abaterile se evaluează prin măsurarea abaterilor de la distanţă plecând de la forma geometrică de bază în timpul unei rotaţii complete în jurul axei de referinţă. în direcţie radială pentru bătaia radială sau în direcţie axială pentru bătaia frontală.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 APs = Ai1  Ai 2 2 max  Abaterea nu trebuie să depăşească jumătate din valoarea toleranţei prescrise Obs. b. a.

zona de toleranţă: între doi cilindri coaxiali B. b. c. dacă Aimax şi Aimin au acelaşi semn. Se materializează baza de referinţă prin intermediul unui element de ghidare circumscris. dacă Aimax şi Aimin au acelaşi semn. Abaterea bătăii radiale este egală cu ABri = |Aimax – Aimin|. b. Se repetă măsurarea pentru numărul cerut de secţiuni cilindrice şi se verifică dacă abaterea determinată ABfi este mai mică decât toleranţa prescrisă.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 a. Se materializează baza de referinţă prin intermediul a două prisme în V identice tip cuţit. dacă Aimax şi Aimin au semne diferite. abateri măsurate în timpul unei rotaţii complete în secţiunea (planul) de măsurare. abateri măsurate în timpul unei rotaţii complete pentru fiecare secţiune cilindrică coaxială cu baza de referinţă. Abaterea bătăii frontale este egală cu: ABfi = |Aimax – Aimin|. Abaterea bătăii frontale este egală cu ABfi = |Aimax – Aimin|. a. Ceilalţi paşi rămân aceeaşi ca la schema de măsurare anterioară. Se preia translaţia în direcţie axială prin intermediul unui reazem fix. b. b. dacă Aimax şi Aimin au acelaşi semn. d. Se repetă măsurarea pentru numărul cerut de secţiuni transversale şi se verifică dacă abaterea determinată ABri este mai mică decât toleranţa prescrisă. Se preia translaţia în direcţie axială prin intermediul unui reazem fix. Se preia translaţia în direcţie axială prin intermediul unui reazem fix. Evaluarea abaterilor de la bătaia frontală Cilindrul de măsurare Plan de măsurare Baza de măsurare (cerc) Direcţia de măsurare a. a. c. dacă Aimax şi Aimin au semne diferite. Valorile ABri obţinute trebuie corectate cu bătăile corespunzătoare bazelor de referinţă faţă de vârfurile de centrare folosite ca baze de referinţă simulate. d. sau i i i ABr = |A max + A min|. c. sau 19 . Această soluţie de bazare este caracterizată de erori de materializare a bazei de referinţă generate de bătaia vârfurilor de centrare în raport cu elementele de referinţă. Se materializează baza de referinţă prin intermediul unui element de ghidare circumscris. sau ABfi = |Aimax + Aimin|. b. Se materializează baza de referinţă prin intermediul a două vârfuri de centrare.

Baza de referinţă poate fi stabilită cu erori de materializare mai mari utilizând prisme în V.UPB-IMST Controlul Produselor prin Măsurare Asistată – notiţe de curs 2014 Baza de măsurare (cerc) Conul de măsurare ABfi = |Aimax + Aimin|. c. dispus perpendicular pe placa de bază a dispozitivului. indicaţiile comparatorului fiind preluate în timp ce acesta se deplasează în direcţie radială iar piesa este simultan în mişcare de rotaţie. dacă Aimax şi Aimin au semne diferite. C. c. Se materializează baza de referinţă prin intermediul unui element de ghidare circumscris. sau tot ABr = |Amax + Amin|. a. abateri măsurate în timpul unei rotaţii complete pentru fiecare secţiune conică coaxială cu baza de referinţă. d. Evaluarea abaterilor de la bătaia radială totală zona de toleranţă: între doi cilindri coaxiali Direcţia de măsurare Baza de măsurare Baza de referinţă . Bătaia frontală totală este egală cu ABftot = |Amax – Amin|.axa zona de toleranţă: între două plane paralele Direcţia de măsurare Baza de referinţă . Se preia translaţia în direcţie axială prin intermediul unui reazem fix. dacă Amax şi Amin au acelaşi semn. Se repetă măsurarea pentru numărul cerut de secţiuni şi se verifică dacă abaterea determinată este mai mică decât toleranţa prescrisă. aliniate paralel cu placa de bază a dispozitivului. dacă Amax şi Amin au semne diferite. sau tot ABf = |Amax + Amin|. dacă Amax şi Amin au semne diferite. d. dacă Amax şi Amin au acelaşi semn. Bătaia radială totală este egală cu ABrtot = |Amax – Amin|. 20 . Se preia translaţia în direcţie axială prin intermediul unui reazem fix. b. e. b. Se materializează baza de referinţă prin intermediul a două elemente de ghidare coaxiale circumscrise. Baza de referinţă poate fi stabilită cu erori de materializare mai mari utilizând prisme în V sau vârfuri de centrare. indicaţiile comparatorului fiind preluate în timp ce acesta se deplasează în lungul generatoarei iar piesa este simultan în mişcare de rotaţie.axa Referinţa (baza de măsurare) a.