You are on page 1of 51

Ordinul PAPAVERALES

• cuprinde plante ierboase sau lemnoase (arbuşti),
• cu frunze alterne, lobate sau sectate,
• flori solitare sau dispuse în inflorescenţe,
actinomorfe sau zigomorfe, cu număr variabil de
elemente, gineceu sincarp, superior.
• Fructul este o capsulă valvicidă sau poricidă.
• Sunt răspândite mai ales în emisfera nordică.
• Ordinul cuprinde 2 familii:
– Papaveraceae şi
– Fumariaceae.

Familia Papaveraceae







cuprinde plante ierbacee cu laticifere articulate,
frunze alterne, simple sau divizate.
Caliciul format din 2 sepale caduce,
corola din 4 petale,
androceul din numeroase stamine sau redus la 6-4.
Gineceul variat de la 16-2 carpele, sincarp,
fructul capsulă sau nuculă.
Conţin alcaloizi în latex

Papaver somniferum L.
• macul de grădină, este o plantă anuală, de cultură, originară
din Orient.
• Tulpina de 80-100 cm, cu frunzele inferioare peţiolate, alungit
ovate, cele superioare sesile, amplexicaule.
• Florile cu petale albe, roze sau roşii cu o pată violacee-neagră
pe partea bazală internă.
• Fructul o capsulă poricidă cu stigmatul stelat, persistent, sub
care se găsesc porii.
• Planta este cultivată în Iran, India, China şi Turcia pentru
obţinerea opiului, iar în Europa ca plantă alimentară pentru
seminţe.
• Seminţele sunt albastre-cenuşii sau negre în funcţie de
varietatea de cultură.

• Papaveris fructus (Papaveris capita) reprezintă capsulele mature rămase
după recoltarea seminţelor,
• Papaveris immaturi fructus reprezintă capsulele recoltate înainte de
maturitate.
• Conţin 0,2%, respectiv 0,8% alcaloizi, care la fructele proaspete sunt
localizaţi în latex.
• Opiul (Laudanum sau Meconiu) reprezintă latexul recoltat şi solidificat şi se
prezintă ca o masă solidă, de culoare brună şi conţine 10-25 % alcaloizi
(FRX prevede minim 11% morfină).
• Dintre cei 25 de alcaloizi cunoscuţi din mac morfina reprezintă principalul
alcaloid cu acţiune analgezică, euforică dar care conduce la obişnuinţă,
paverina are acţiune spasmolitică, iar codeina antitusivă.
• Papaveris capita intră în compoziţia ceaiului contra colicilor şi a ceaiului
sedativ. Preparatele de opiu se administrează ca hipnotice, analgezice, în
tratamentul diareei, în colici şi stări depresive.

• Produse oficinale în Farmacopeea europeană
ediția a 7-a:
– Opium crudum
– Opii extractum siccum normatum
– Opii pulvis normatus
– Opii tinctura normata

.

iar sub caliciu prezintă o bractee. ierbacee. aceasta se poate transforma uşor prin sinteză chimică în codeină. • este o plantă perenă. ce prezintă în primul an numai o rozetă de frunze. • macul iranian. • tulpinile. ci numai tebaină. • corola este formată din 5-6 petale roşu-aprins. evitând astfel obţinerea codeinei din morfină care este un stupefiant . de 50-60 cm sunt păroase. cu o maculă neagră. • Este considerată o specie medicinală de perspectivă pentru obţinerea codeinei. Cluj 1985). • fructul este o capsulă piriformă uniloculară multiseptată. • Deşi specia nu conţine codeină. cu frunze penat-sectate. • originar din Iran a fost introdus în culturi experimentale şi în România (Bucureşti 1977.Papaver bracteatum Lindl.

capsulele recoltate la maturitate începând cu anii II-III au un conţinut de 1. • Se cultivă şi în grădini ca plantă ornamentală. • Specia are avantajul că este perenă şi permite recoltarea anuală a capsulelor.5 % tebaină.1-3. .• Papaveris bracteati capita.

.

4 petale roşii şi numeroase stamine.Papaver rhoeas L. • Conţin: – antocianozide. • Frecventă în semănături de cereale. penat sectate. este o specie anuală. păroase. erectă. marginea căilor ferate. • • • • macul roşu de câmp. . – mucilagii • cu proprietăţi uşor sedative. – alcaloizi. se utilizează în ceaiurile pectorale şi colorant vegetal. cu flori solitare. cu frunzele păroase. cu 2 sepale mari. de 20-90 cm. • Papaveris rhoeados flos. petalele de mac de câmp au un miros specific şi gust amărui mucilaginos. verzi.

.

anuală. ramificată. lobate.5 % alcaloizi dintre care componentul principal este glaucina cu proprietăţi antitusive. recoltată la înflorire conţine 1. este o plantă ierbacee. florile solitare. dispuse la subsioara frunzelor. Glaucii herba. fructul silicviform. similare codeinei şi spasmolitice. . liniar.5-2. cilindric de 15-22 cm. Specia a fost recent introdusă în cultură în scopuri medicinale. amplexicaule. bienală sau perenă. • • • • • • • • • • macul cornut galben.Glaucium flavum Crantz. au corola formată din 4 petale galbene. de 40-100 cm. cu frunze ovat-cordate. tulpina erectă.

.

.

cele bazale peţiolate. numeroase stamine. • La partea superioară se dezvoltă o tulpină de 50-100 cm. imparipenat sectate. • este o specie perenă. • Toate părţile plantei conţin laticifere ce produc un latex galben portocaliu în părţile aeriene şi roşu-portocaliu în cele subterane. umede. brun. ruderale unde poate fi invadantă . lucioase. au 2 sepale caduce.Chelidonium majus L. ierboasă. • Florile dispuse câte 2-8 în umbele simple. prevăzute cu strofiolă albă. ovarul bicarpelar. • rostopasca sau negelariţa. unilocular şi multiovulat. 4 petale galbene. cele superioare sesile. cu rizom vertical. cu numeroase rădăcini. ramificat. • Frunzele sunt alterne. ramificată şi prevăzută cu peri lungi şi rari. • Vegetează în locuri umbrite. • Fructul este o capsulă silicviformă dehiscentă. conţine seminţe negre.

• alcaloizii au proprietăţi citostatice. • în latexul proaspăt sunt prezente şi enzime proteolitice . colici biliare. E. • Totalul alcaloizilor prezintă acţiune antispastică. coptizina. berberina. oficinală în Ph. coleretică şi colagogă şi este indicată în afecţiuni ale veziculei biliare ca dischinezii. hipotonie. sangvinarina. cheleritrina. protopina). • Latexul proaspăt se utilizează în medicina populară pentru combaterea verucilor şi negilor. Ed VII se recoltează în timpul înfloririi şi conţine 0.5-2% alcaloizi (chelidonina.• Chelidonii herba.

.

. cu lacinii liniare şi flori zigomorfe. . roze. Fumariaceae • Fumaria officinalis L. E. • Fumariae herba. grupate în raceme. VII • conţine alcaloizi (protopină. • fumăriţa. criptopină ) • şi se utilizează ca stimulent al funcţiei biliare şi stomahic. cu frunze penat-sectate.Fam. de dimensiuni mici. de talie redusă. oficinal în Ph. • este o plantă anuală. ierboasă.

.

. • Flori unisexuate. Cuprinde 7 ordine cu un număr mic de familii. fiind considerate cele mai primitive angiosperme. • Între polenizare şi fecundare există un decalaj mare. • Gineceul dintr-un număr redus de carpele sau 1. cu periant sepaloid sau petaloid. adaptate la anemofilie. cu caractere morfologice inferioare. • Androceul de la polimer până la 1. cele femele variate sau în formă de con. ovar superior sau inferior. apocarp sau sincarp.SUBCLASA HAMAMELIDAE (AMENTIFLORAE) • Cuprinde dicotiledonate cu flori ciclice. • Predomină plantele lemnoase. haplochlamidee. rar diplochlamid sau rudimentar. cele mascule grupate în amenţi.

la care vasele lemnoase sunt reprezentate de traheide şi trahei. arbori şi arbuşti. • Sunt răspândite în America de Nord şi Africa de Sud.Ordinul HAMAMELIDALES • Familia Hamamelidaceae • cuprinde 115 specii. . • Florile sunt mici hermafrodite sau unisexuate prevăzute cu un involucru din bractei colorate.

la noi fiind cultivată în grădinile botanice. • Prezintă acţiune: – astringentă. flebite). . ovate sau rombice. E. • Specia este originară din America de Nord. flavone. Florile sunt grupate în zonele axilare. proantociani şi ulei volatil. VII şi mai rar • Hamamelidis cortex • Conţin: – – – – 8% taninuri galice (hamamelitanin). – hemostatică şi vasoconstrictoare • fiind utilizate sub formă de extracte în afecţiuni venoase (varice. • este un arbust de 5-6 m.Hamamelis virginiana L. cu frunze alterne întregi. cu nervaţiune penată. scurt peţiolate. • Hamamelidis folium oficinal în Ph.

.

.

. • Prezintă şi acţiune antiseptică şi dezinfectantă.Liquidambar orientalis L. • Rezina se produce prin incizia tulpinii şi conţine esteri ai acidului benzoic şi cinamic. • este un arbore monoic originar din Asia Mică (Siria) din care se extrage balsamul de Styrax sau rezina Benzoe utilizat în tratamentul scabiei.

.

• Florile sunt uni. sepaloid format din 6-4 elemente. • Polenizarea este anemofilă. arbuşti şi mai rar plante ierboase.Ordinul URTICALES • grupează arbori. • În structura tulpinii se întâlnesc fibre liberiene şi canale laticifere. 6-4 stamine. Învelişul floral lipseşte sau este simplu. iar fructul o nuculă sau drupă. . acoperite cu peri aspri.sau bisexuate grupate în inflorescenţe cimoase. 2-1 carpele concrescute şi ovar superior.

aspru păroase • fructul samară. rar drupă. .Familia Ulmaceae • cuprinde plante lemnoase • cu frunze asimetrice.

.Ulmus laevis Pall. arbore răspândit în pădurile de foioase sau adesea cultivat. • Scoarţa tulpinii. Ulmi cortex este indicată în tratamantul unor dermatoze. • ulmul.

. la maturitate devin cărnoase şi formează un fruct compus prin concreşterea pe axul floral a fructelor provenite din florile inflorescenţei. uneori concrescute. • Florile sunt unisexuate.Familia Moraceae • cuprinde cca 1000 de specii răspândite mai cu seamă în regiunile tropicale şi subtropicale. majoritatea arbori sau arbuşti. persistente. grupate în inflorescenţe stânse. Periantul este format din 4 lacinii. cu laticifere bogate în cauciuc.

concrescute pe axul inflorescenţei. • Mori folium prezintă acţiune hipoglicemiantă şi sunt indicate în formele uşoare de diabet. frunzele fiind consumate de larvele fluturelui Bombyx mori. La maturitate sunt cărnoase şi comestibile. . fructele (dudele) sunt fructe compuse..Morus • • • • • Morus alba L. dudul alb şi M.. • Speciile sunt originare din China şi Japonia iar la noi se cultivă în special pentru necesităţile sericiculturii. dudul negru. nigra L. Florile sunt unisexuate. alcătuite din numeroase drupe false. sunt arbori de cca 12-15 m cu frunze ovate sau cu lobii inegali.

.

.

Ficus carica L. acizi organici. • smochinul. vitamine şi au o acţiune uşor laxativă . la noi se întâlneşte spontan în Dobrogea sau cultivat în sudul ţării. • este un arbust cu frunze palmat lobate cu receptaculul în formă de cupă piriformă ce va închide la maturitate în interior fructele reprezentate de numeroase nucule. • Este originar din regiunea mediteraneeană. • Fructele comestibile (sicone) conţin glucide. pectine.

.

.

.

. • Se cultivă în Asia de Sud-Est pentru obţinerea cauciucului natural. • F. benghalensis L. prezintă numeroase rădăcini adventive puternic ramificate şi proeminente la suprafaţa solului. • este un arbore cu latex abundent din care se obţine cauciucul natural.Ficus elastica Roxb.

.

Familia Cannabaceae (Cannabinaceae) • cuprinde plante ierbacee. • Florile mascule sunt alcătuite din 5 foliole perigonale ce alternează cu 5 stamine. . gineceul bicarpelar. dar lipsite de latex. dispuse în inflorescenţe pe plante diferite (unisexuate dioice). simple sau compuse. • Frunzele sunt alterne. cu glande secretoare. florile unisexuate. iar fructele nucule sau achene.

are tulpina fistuloasă cu frunze palmat sectate. • cânepa. dioică.Cannabis sativa L. • Plantele mascule numite “cânepa de vară”. iar cele femele în glomerule la axila frunzelor din vârful tulpinii. ierbacee. • Plantele femele numite “cânepă de toamnă “ se folosesc pentru producerea seminţelor . cultivată pentru fibrele textile. • este o plantă anuală. • Florile mascule dispuse în cime axilare. se recoltează după înflorire pentru obţinerea fibrelor textile. • Este originară din Asia Centrală. • Fructele sunt nucule de culoare brun-verzuie.

un stupefiant periculos. sativa var. indica) cultivate în Asia produc o substanţă rezinoasă bogată în canabinoide şi furnizează produsul haşiş (în Orientul Apropiat) sau marijuana (în Mexic). . • În condiţii de climă caldă. analgezice. a cărui consumare conduce la obişnuinţă (farmacodependenţă). secetoasă şi cânepa europeană poate sintetiza aceleaşi principii canabinoide.• Glandele secretoare de pe vârfurile înflorite ale exemplarelor femele aparţinând varietăţii indica (C. spasmolitice. • Din punct de vedere farmacologic însă rezina prezintă proprietăţi narcotice. sedative. interzis. dar scade imunitatea organismului.

.

.

.

dioică.Humulus lupulus L. • Fructele sunt achene ovoide ce conţin pe suprafaţa lor glande secretoare. marginea apelor . cu rizom ce produce anual mai multe tulpini aeriene. aspre. • Frunzele sunt opuse. stipelate. iar cele femele în inflorescenţe pendente sub formă de con sau strobil. volubilă. • Florile mascule sunt dispuse în cime racemiforme. la axila cărora se găsesc florile femele cu un periant rudimentar şi stigmat filiform. • este o plantă perenă. tufărişuri. alcătuite din bractei dispuse imbricat pe axul conului. palmat lobate cu 5 lobi ascuţiţi având marginea serat dinţată. mici şi verzi. • hameiul. Specia vegetează în zăvoaie.

Cluj. . conţin rezine bogate în derivaţi floroglucinici (humulonă şi lupulonă). având o mare productivitate de conuri din care provine şi produsul vegetal medicinal utilizat în farmacie. VII. • În aceleaşi scopuri se utilizează şi glandele izolate. calmant. s-au realizat culturi intensive (Sighişoara. Luduş şi altele) în care se cultivă numai exemplarele femele. pe suporţi speciali. • Conurile de hamei prezintă efect sedativ în insomnii.• Conurile femele mature ce provin dintr-o inflorescenţă. Orăştie. E. ulei volatil. din industria berii. acizi amari. • Pentru necesităţile de conuri. Lupuli glandulae. Lupuli flos oficinal în Ph. anafrodisiac.