,, cum sa facem sa nu rugineasca sufletele oamenilor?...''....te referi la faptul ca oamenii devin apatici,reci,insensibili...ca un fier ruginit...

omul se naste cu un suflet,care este inocent,simte vibratia vietii si se bucura de ea...este plin de pace si bucurie...este prima faza a evolutiei omului...dar mai exista ceva...exista fiinta,adica constiinta propriei persoane,a individului, a unicitatii lui...iar a doua etapa ,,normala'',naturala a evolutiei omului este aceasta constientizare a fiintei....care se poate face prim meditatie sau revelatie...asa devii un inocent constient,care este ceva sublim...asa ar trebui sa se intample...dar in realitate nu se intampla asa...au mai aparut inca 4 faze,dintre care prima este nasterea egoului ...copiii,in loc sa fie crescuti si indrumati de niste oameni evoluati,care au ajuns la stadiul de constiinta,si care sunt capabili sa vada fiinta copilului si sa-l indrume spre ea,ei sunt crescuti pe de o parte de parinti,care nici eu nu stiu pe ce lume traiesc,si cresc copiii pe baza conditionarilor si frustrarilor proprii,si apoi mai intervine societatea,in principal prin scoala, intregind conditionarea...astfel ca copilul ajunge la adolescenta si apoi la maturitate cu o haina capabila sa-i asigure integrarea in societate...asa se naste egoul,personalitatea...o imagine mentala,un implant psihologic care in mica masura sau deloc exprima fiinta acelei persoane...astfel ca,la un moment dat se produce o dualitate in cadrul individului...pe de o parte,viata conditionata,iar pe de alta parte impulsul fiintei de a se exprima si de a trai...apar suferinte,dezamagiri,nevroze...are doua solutii ...sa uite de tot,traind o viata de robot,ca ,,lumea''...si astfel sufletul sau rugineste...sau sa incerce sa scape de povara,de haina si sa traiasca in lumina propriei fiinte...nu poti face nimic in aceasta privinta,decat pt tine insuti...este vorba de alegere,nu poti ajuta pe cineva daca el nu vrea...ce poti sa faci: exemplul personal...sa raspandesti lumina,sa fii plin de pace si bucurie...eu,cu iubirea,am reusit sa patrund in sufletul oamenilor,dar nu pentru a le schimba,ci doar a comunica cu el sau a arata individului cum este sufletul sau...adica faceam o punte intre el si sufletul sau...cu iubirea se pot unge sufletele...cei ruginiti,care isi dau seama ca sunt ruginiti,vin la cel care au iubirea si se ung...pana reusesc sa simta vibratia, sa se miste in ritmul vietii,si asa ajung la iubirea din ei...si se produce vindecarea... ca sa previi acest proces,trebuie schimbata ordinea lucrurilor...adica,acum societatea creeaza individul,in loc sa fie invers,individul sa creeze societatea....si ca sa se ajunga aici,mai intai trebuie sa se schimbe individul...adica,sa-si schimbe si el ordinea lucrurilor...acum este am-fac-sunt...corect ar fi sunt-fac-am...daca vrei sa ai iubire,fii iubire si vei face totul in iubire si vei avea iubirea...daca vrei sa ai pace,fii pace si vei face totul in pace si vei acea pacea...oamenii vor sa aiba iubirea ca sa fie fericiti,ceea ce este o iluzie...fi iubire,si vei fi fericit,vei avea fericirea...cand individul va crea societatea, nu va mai

exista conditionare,si nu se va mai naste egoul...omul va trece de la inocenta la constiinta...se va ajunge aici?...da,se va ajunge... De ce doar cateva secunde a durat comuniunea cu Universul?...eu stiu ca,atunci cand ajungi acolo,te cuprinde o asa bucurie si beatitudine,ca nu te mai poti desprinde...nu ai de ce...imi place sa compar cu Schimbarea la Fata ...cand cei trei ucenici au zis: doamne,cat de bine e aici...sa facem colibe si sa stam aici...sa nu mai plecam...dar,mai e ceva...fiecarui om i se intampla ca,pentru cateva secunde,sa-si simta sufletul,fiinta,sa auda glasul inimii; asa cred...ca,oricarui om,cel putin o data in viata,la un moment dat,i se reveleaza fiinta in toata splendoarea...cred ca asta s-a intamplat la tine...si in acea clipa e momentul alegerii...ce faci?...urmezi impulsul,chemarea sufletului...sau inchizi usa...pe dinafara...ba mai pui si cativa bolovani,sa nu se dechida din greseala,cand tu nu esti atent ...majoritatea oamenilor fug de astfel de clipe de revelatie...Da,si eu am avut clipe in viata cand eram robot,cand nu mai simteam nimic...dar stiam ca sunt clipe trecatoare,ca in curand imi va reveni linistea...eu am crezut mereu in iubire,am urmat-o,am gasit-o,am primit-o,am daruit ...daruieste iubirea si vei primi...cel care se plange ca nu a gasit iubirea, inseamna ca nu are iubirea in el...ca nu iubeste...Doar egoul se simte bine cand e iubit,admirat,apreciat...sufletul se simte bine cand daruieste iubirea...sufletul nu cauta sa primeasca iubirea,ci doar sa o daruiasca... pur si simplu...e greu de crezut....Mi-ar place si mie sa intru mai in amanunt in ,,viata energetica'' a omului...stiu ca totul se rezuma la energie si informatie...ca informatie este o energie personalizata...ca energia in sine este pura,noi o incarcam,o impregnam cu informatie ...putem transforma ura in iubire,tristetea in bucurie,mila in compasiune ...pe zi ce trece,traind iubirea,simt ca intineresc...o buna amica de-a mea a incercat sa fie draguta si de ziua mea mi-a zis ca a mai cazut o petala din trandafir...iar eu i-am raspuns ca trandafirul meu abia a inflorit,nu se ofileste...Singur si gol se simte cel care nu traieste cu si in sinele sau ...cel care isi da seama ca egoul este o minciuna,dar care inca nu a ajuns la sine...si este in cautare...cel care traieste in ego si nu vede lumina, este multumit in micimea lui,in ignoranta lui...cel care nu se simte bine in ego si incepe sa caute,va avea parte de clipe destul de zbuciu-mate ...va avea nevoie de curaj si ambitie...sunt multi care doar se cauta,si nu se gasesc...ajung la disperare...nu se simt bine oricum... Da, exista doua lumi,dar nu una a iluziilor iubirii...una a luminii,iubirii,bucuriei, armoniei si alta a intunericului,temerilor,ignorantei...a muritorului si a magului...Nu trebuie sa cauti o femeie pe care s-o poti iubi...gaseste iubirea din tine,lasa izvorul sa curga...e ceva ce nu se poate descrie in cuvinte...e raiul pe pamant...e soarele in suflet...femeia nu este o reduta care trebuie

cucerita,ci o fiinta care trebuie iubita... Da,nu exista vinovati..doar alegeri... Cand ne nastem,fiinta noastra este inocenta...traim bucuria de a fi cu noi,suntem puri...cu timpul,dat fiind starea actuala,cand societatea formeaza individul si nu individul formeaza societatea,suntem supusi unui proces de ,,domesticire'',de modelare,chipurile ca sa fim conform cu modelul,cu ceea ce cere societatea,sa fim capabili de integrare in societate,sa fim competitivi,sa putem sa ne descurcam...primii care actioneaza asupra noastra sunt parintii,care prin frustrarile,neimplinirile si conditionarile lor ne imbraca cu prima haina;apoi vin invatatorii,profesorii,biserica si apoi intreaga societate are grija ca noi sa fim ,,apti''...si asa,haina cu haina,ne imbracam cu o personalitate sau cu Egoul...Egoul este un complex de conditionari la care suntem supusi si care ascunde adevarata noastra fiinta...constientizarea propriei fiinte poate duce la eliberarea de Ego si trairea in libertate,conform cu fiinta noastra...viata nu inseamna lupta,ci bucurie si pace...deci,nici cu Egoul nu ne luptam,ca nu il putem invinge...doar il constientizam si ne disociem de el,adica ne dam seama ca noi nu suntem el,ci exista in noi o fiinta,un suflet....comoara noastra...Egoul nu va dispare total,el ne ajuta sa traim in societate...asa cum nici de minte nu putem scapa,ci doar sa ne dam seama ca noi nu suntem numai mintea noastra...astfel,mintea si egoul devin instrumente si nu conducatori,indrumatori... Exista doua posibilitati de cunoastere si explorare(ca sa zic asa),gandirea si intuitia(ca,de fapt,e una,intuitia,metoda de cunoastere a sufletului....gandirea,mintea ajunge greu la o concluzie,ea mai mult se joaca,dezbate,analizeaza,corecteaza,ajunge greu la o concluzie,pe care o schimba imediat cu alta).Prin intuitie,simtire sau feeling,ajungi sa-ti dai seama care parte din tine esti tu si care e dobandita,prin domesticire,modelare.Egoul are nevoie de competitie,de ceva cool,are nevoie sa faca ceva care sa-l satisfaca,sa-i satisfaca necesitatile , capriciile,poftele,dorintele.Sinele,fiinta proprie,nu are nevoie de nimic sa faca,ea doar este.Ea doar se manifesta,prin experiente.Scopul acestei vieti pamantene este de a gasi si a folosi oportunitatile ce ni se ofera pentru ca experimenta starile fiintei noastre,a o manifesta.Diferitele situatii,lucruri si oameni care vin la noi la un moment dat de-a lungul existentei noastre au scopul de a ne oferi aceste oportunitati,de a ne scoate anumite parti din noi aflate in umbra,in umbra constiintei noastre.Nimic nu este intamplator,tot ce se intampla in existenta noastra are un scop,pe care de multe ori nu il stim,dar sa incercam sa fim cat mai atenti la ce ni se intampla.Atentia duce la constientizare.

Fiinta nu este acelasi lucru cu personalitatea,fiinta este sinele nostru,personalitatea este Egoul nostru.Astfel ca putem vorbi de persoane(oameni care au o personalitate,fiind ingraditi,inlantuiti in ea),si indivizi(oameni care au scapat de scutul personalitatii si traiesc liber,manifestandu-si fiinta).Sau oameni care fac si oameni care sunt.Oameni care reactioneaza si oameni care se creeaza sau recreeaza.Oameni care sunt traiti(sau supravietuiesc) si oameni care traiesc(sau vietuiesc).OM,are un context mai larg,definind toti indivizii speciei umane.Desi se vobeste si de starea de ne-om,si care de obicei defineste oameni care traiesc sau exista sub conditia umana. Se vorbeste de ,,raul'' pe care il face fiintei umane mintea si Egoul.Este ceva ,,profan''.Mintea nu este rea decat atunci cand devine stapana pe existenta persoanei respective(putem spune persoana,pentru ca individul este in starea de nonminte),cand ea decide si controleaza.Atunci cand mintea este efector,cand doar manifesta ceea ce i se dicteaza de sine sau constiinta,nu mai ,,face'' rau.Doar pune in aplicare ceea ce i se spune.Si atunci nu mai este nici buna nici rea,ci doar un efector.De fapt,doar mintea dictatoriala lucreaza cu notiuni gen bun-rau,sus-jos,ieri-azi-maine,corect-incorect.Sinele stie ca ce este,este...ce nu este,nu este.El accepta ceea ce se intampla,si stie ca oricum ar fi,e bine.Lucreaza cu notiunea de eficient,rentabil pentru fiinta proprie,si foloseste tot pentru evolutia sa,pentru manifestarea sa.La fel,Egoul este ,,rau'' atunci cand pune stapanire pe individ,cand individul se identifica cu el,cu aceasta imagine conceputa de minte.Cand ajungi sa te indentifici cu sinele tau si transcenzi Egoul,acesta devine doar o punte de legatura cu exteriorul.Poti sa renunti la el doar cand te izolezi de exterior,de societate.Atunci poti fi doar cu sinele tau.Dar,in societate,ai nevoie de Ego,ca sa poti sa fii adaptat si sa traiesti in ea.Sa poti plati pretul pentru ca existi in sanul ei.Viata unui om poate fi impartita in doua:o parte pe care o dam societatii,ca pret ca traim in ea,si o parte pentru noi.Cei care nu traiesc sau nu cunosc sinele,se refugiaza in prima parte,toata viata lor se reduce la prima parte.Cei care se trezesc si isi constientizeaza propria fiinta,cauta sa traiasca cat mai mult cu sinele si sa reduca cat mai mult timpul cedat societatii.Acel ,,timp liber'' este de fapt timpul petrecut cu sinele. Cine traieste cu sinele,nu se plictiseste niciodata,el traieste bucuria de a fi cu sine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful