You are on page 1of 3

Desi legislatia in domeniul retrocedarilor bate recorduri in ceea ce priveste instabilitatea

si confuziile, practica judecatoreasca a reusit in timp sa stabileaca niste interpretari pe


care se pot baza cei implicati in asemenea spete. Practica naltei Curti de Casatie si
Justitie nu constituie izvor de drept, adica deciziile sale nu sunt obligatorii precum legea,
insa poate indica, la momentul actual, existenta unei bine-venite predictibilitati a
mediului juridic si economic n domeniul imobiliar. Despre modurile de interpretare ale
Inaltei Curti a legilor privind retrocedarile ne vorbeste avocatul Sebastian Gutiu, partner
la societatea de avocatura SCHONHERR si ASOCIATII.
Desi legislatia in domeniul retrocedarilor bate recorduri in ceea ce priveste instabilitatea
si confuziile, practica judecatoreasca a reusit in timp sa stabileaca niste interpretari pe
care se pot baza cei implicati in asemenea spete. Practica naltei Curti de Casatie si
Justitie nu constituie izvor de drept, adica deciziile sale nu sunt obligatorii precum legea,
insa poate indica, la momentul actual, existenta unei bine-venite predictibilitati a
mediului juridic si economic n domeniul imobiliar. Despre modurile de interpretare ale
Inaltei Curti a legilor privind retrocedarile ne vorbeste avocatul Sebastian Gutiu,
partner la societatea de avocatura SCHONHERR si ASOCIATII.
Imobilele care sub o forma sau alta au fost preluate de stat n intervalul 1945-1989
reprezinta un procent semnificativ al fondului imobiliar din Romnia. Intrebarea
Poate fi vorba de stabilitate a circuitului civil n privinta imobilelor preluate
abuziv?" este una cu care se confrunta tot mai multi investitori n domeniul imobiliar.

Citeste si ...

Noua lege IFN permite mprumuturile intra-group


Deputaii au modificat regulile cesiunii creanelor fiscale
Norme privind scutirea de CAS pe durata omajului tehnic
Modificri semnificative ale reglementrilor privind cadastrul i publicitatea
imobiliar
Jurnalitii nu mai au acces la informaii cu caracter fiscal
Ce pesc cei care nu-i mai pot plti datoriile la stat?
Procedura acordrii ajutoarelor pentru prelungirea duratei de angajare a
absolvenilor
Noua lege a IFN-urilor va intra n vigoare pe 24 aprilie
Plan de urmrire pentru datornicii insolvabili la bugetul statului
Organizarea micilor afaceri
Facilitile pentru cumprarea locuinelor, aprobate de Parlament

Omisiunile Legii 10/2001

Punctul de plecare l constituie omisiunea legiuitorului de a corela n mod expres n


cuprinsul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod
abuziv n perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea 10") aplicarea
prevederilor acestui act normativ cu ale art. 480-481 din Codul Civil privind dreptul de
proprietate, aparat prin actiunea n revendicare n cazul n care o persoana este lipsita de
proprietatea sa. Astfel, Legea 10 nu continea o solutie la ntrebarea daca era n continuare

posibila o actiune n revendicare a unui imobil preluat de stat ntemeiata pe art. 480-481
din Codul Civil, dupa intrarea n vigoare a Legii 10.
Practica judecatoreasca

O analiza a deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie n domeniul retrocedarilor indica


nsa ca instanta noastra suprema are o practica constanta n ultimii ani, conform careia,
dupa data intrarii n vigoare a Legii 10, persoanele ndreptatite la retrocedarea n natura
sau prin echivalent a unor imobile trecute n mod abuziv n proprietatea statului, inclusiv
prin expropriere, trebuie sa se conformeze conditiilor, procedurilor si termenelor
prevazute de aceasta lege, fiind inadmisibila actiunea fondata pe dispozitiile Codului
Civil.
Pentru a-si argumenta acest punct de vedere, nalta Curte pleaca de la premisa ca Legea
10 este o lege specia-la, cu caracter reparatoriu pentru imobilele preluate n mod abuziv
de stat, inclusiv prin expropriere, fiind de imediata aplicare, ntruct intereseaza, atat
procedural, ct si substantial, ordinea publica. Fiind un act normativ special, are prioritate
fata de reglementarile generale.
Aceasta rezulta si din dispozitiile art. 6 al. 2 ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia, care prevede ca bunurile preluate de stat,
fara titlu valabil, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu
fac obiectul unor legi speciale de reparatie".
Codul Civil si legea noua

Anterior intrarii n vigoare a Legii nr. 10, restituirea imobilelor preluate abuziv, ca efect
al ineficacitatii actelor de preluare, a fost guvernata de dreptul comun al revendicarii,
fondat pe dispozitiile art. 480-481 din Codul Civil. Dreptul comun, desi avantajos prin
accesul direct la instantele judecatoresti, era rigid si conservator prin cmpul sau de
aplicare (era restrns la actele de preluare fara titlu ori cu titlu nevalabil, adica actele
ndeplinite cu ncalcarea cadrului legislativ n vigoare la data preluarii), prin regimul
probator (art. 1169 Cod Civil) si prescriptibilitate (n cazul actiunilor personale), astfel ca
dreptul comun a fost nlocuit cu o procedura speciala, care perfectioneaza sistemul
reparator si l subordoneaza controlului judecatoresc. Legea noua extinde procedura de
restituire si, totodata, diversifica amplu gama masurilor reparatorii, supunndu-le unor
proceduri tehnice caracteristice dreptului administrativ, dar, n parte, necunoscute
dreptului civil.
Cand e admisibila actiunea in revendicare?

nalta Curte considera ca actiunea n revendicare fondata pe dreptul comun este


admisibila numai n cazurile expres reglementate de art. 47 din Legea 10, potrivit caruia
persoana ndreptatita se poate prevala de actiunea legii vechi (Codul Civil), dar numai n
cazul actiunilor aflate n curs de judecata la data intrarii n vigoare a Legii 10 si este
inadmisibila daca este introdusa dupa intrarea n vigoare a legii. In acest caz, numai
caracterul respectiv al normei si vointa legiuitorului fac posibila supravietuirea, prin
exceptie, a legii vechi. Pentru a se ajunge la aceasta concluzie, nalta Curte se bazeaza pe
prevederile art. 15 alin. 2 din Constitutia Romniei, care prevede faptul ca legea
civila dispune numai pentru viitor", precum si de la prevederile art. 1 din Codul Civil,
potrivit caruia legea civila nu are putere retroactiva".
n acest context, rezulta ca, n viziunea Inaltei Curti, ulterior datei de 14 februarie 2001, o

eventuala noua actiune n revendicare a imobilelor n temeiul art. 480-481 Cod Civil este
foarte probabil sa fie respinsa, iar o actiune fondata pe dispozitiile legii noi este
conditionata de parcurgerea procedurii administrative obligatorii si prealabile sesizarii
instantei judecatoresti. Potrivit Legii 10, procedura prealabila se declanseaza odata cu
nregistrarea notificarii.
Este evident ca persoanele ndreptatite care sunt nemultumite de deciziile pronuntate de
organele abilitate n legatura cu notificarile formulate n temeiul Legii 10 pot ataca aceste
decizii n instanta, respectiv la tribunalul n a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul
unitatii detinatoare, a carui hotarre este supusa cailor legale de atac.