ADMINISTRA IA FANARIOT ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA. INSTITU II ÎN VREMEA REGIMULUI FANARIOT.

GENERALIT I

Fanariotismul a fost o structur social , politic to i cei dornici s accepte conservator, pe tradi ionalismul antioccidental

i cultural în care se puteau integra fa

i s respecte un anume sistem de valori, bazat pe ortodoxismul i pe respectarea leg turii de credin

de Poart .1 Fanariotismul, structur specific secolului al XVIII-lea, a reprezentat un fenomen extrem de controversat în istoriografia româneasc . Dac cei mai mul i istorici au înnegrit fanariotismul, insistând asupra aspectelor sale negative, au existat, ins , al ii care au c utat s -l reabiliteze. Din prima categorie se remarc Iorgu P. Bal imbog i Constantin Erbiceanu. Primul sus inea c i prin orice mijloace fanario ii c utau s se easc cât mai repede i din acest motiv sistemul fanariot Äa rile Române urma i de stoluri de i

produs mari r ni în via a moral str ini aceste

i material a românilor din Principate´. 2 În aceea i ordine i l custele când sunt fl mânde, spre a devasta tot din

de idei, Erbiceanu considera c fanario ii Äplecau spre i de tot felul de indivizi, ca ri, p mânturi i averi,

i apoi, ca o urmare natural , a în du i între români

sim ul lor na ional´.3 Nicolae Iorga s-a ridicat împotriva acestor opinii i în operele sale combate imaginea întunecat a epocii fanariote, relevând leg turile unui num r mare dintre domnii fanario i cu vechile familii române ti, încerc rile lor de a se prezenta ca succesorii domnilor autohtoni,
Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pân în zilele noastre, Editura Scythian Books, Oakland, 1989, pg. 90. 2 Iorgu P. Bal în Marcus Filip Zallony, Despre fanario i, Institutul de arte grafice Carol G bl, Bucure ti, 1897, pg. 9. 3 Constantin Erbiceanu, Priviri istorice i literare asupra epocei fanariote, Institutul de arte grafice Carol G bl, Bucure ti, 1901, pg. 2.
1

1

reformele vizând modernizarea structurilor sociale ri, m surile în vederea dezvolt rii economice epocii fanariote o constituie politica de reform .

i politico-administrative ale celor dou i a progresului cultural, absen a unei

politici de dezna ionalizare. Nicolae Iorga a fost cel care a ar tat c tr s tura caracteristic a Este discutabil dac secolul fanariot trebuie v zut ca o perioad de general declin al societ ii din cele dou Principate, ca o adev rat cezur în is toria na ional , în cursul i abrutizare i i fiin a lor na ional , sau ca o epoc de reforme sociale mântului prin consolidarea c reia românii ar fi fost cufunda i de grecii Fanarului într-o bezn de stoarceri care ar fi amenin at îns administrative, o epoc de dezvolatare a înv pozitive românilor.

i modernizarea i

Academiilor Domne ti din cele dou capitale, Bucure ti
4

i Ia i. Dincolo de aspectele sale

i negative, epoca fanario ilor constituie un capitol comun al istoriei grecilor perioad

Toate manifest rile din aceast dorin a comun a înv a ilor greci

sunt reprezentate, din punct de vedere i cultiva identitatea i 1821

simbolic, de fenomenul cunoscut sub numele de Iluminism, fenomen care a f cut s se afirme i români de a- i conserva european a popoarelor lor. Încadrarea cronologic tradi ional pentru epoca fanariot are ca limite 1711 în Moldova for at i 1716 i 1821 în ara Româneasc . O astfel de cronologie este destul de ri române nu

i necesit rectific ri. Pentru contemporanii evenimentelor nu ap rea atât de clar c

în 1711 începea o nou epoc , iar schimbarea regimului politic a celor dou

s-a petrecut dintr-o dat , adic într-un moment istoric, lesne de fixat.5 Dac ar fi a a, atunci ar trebui s ne întreb m de ce domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova în anii 1709-1710 nu apart ine epocii fanariote, iar cea din 1711-1715 din aceea i dou ri române a reprezentat un proces de lung durat ar e considerat ca fiind urat de-a lungul inauguratoare a fanariotismului în Moldova. În realitate, instaurarea regimuli fanariot în cele i care s-a desf mai multor etape. Noile domnii nu erau prea diferite de cele anterioare. Nu era prima dat când otomanii impuneau, chiar de mai multe ori la rând, pe cel care va ocupa tronul. Domnitori cu leg turi slabe de rudenie cu familii tradi ionale (uneori chiar f r nici o leg tur ) existaser inaugura sistemul mut rii domnilor dintr-o ar într-alta. i pân atunci. Nici durata scurt a domniilor nu era ceva nou, la fel cum nu perioada fanariot

4 5

Mihai ip u, Domnii fanario i în rile Române (1711-1821), Editura Omonia, Bucure ti, 2004, pg. 5. Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Editura Militar , Bucure ti, 1985, pg. 19.

2

Dac limita cronologic nu poate fi stabilit cu precizie, cert este c perioada în discu ie prezint o individualitate ce nu poate fi, îns , separat în societatea româneasc din secolul al XVIII-lea i de modific rile survenite i pân in zorii veacului al XIX-lea.

Intervalul cuprins între 1711-1821 a luat numele de Äepoca Fanario ilor´, f când trimitere la cartierul Fanar din Istambul, de unde se tr gea marea majoritate a pretenden ilor la tronul celor dou elementului grecesc în Matei Basarab ri. Denumirea epocii nu însemna i introducerea predominan ei rile Române, dat fiind faptul c acesta exista înc din vremea lui

i Vasile Lupu.6 i aveau mare înclinare

Viitorii domni ai românilor proveneau (în mare parte) din familiile nobile ale Fanarului (grece ti sau de alta origine), erau inteligen i, cul i anterioare din comer pentru deprinderea limbilor str ine. Al turi de educa ie, avu ia dobândit în veacurile i din exploatarea veniturilor imperiale a fost fundamentul afirm rii i membri ai familiilor lor ocupaser i lor politice.7 În statul otoman unii dintre ei, precum

ocupau diverse func ii ce mergeau pân la cea de dragoman (traduc tor, echivalent al ministrului de externe de ast zi), care era cea mai înalt demnitate pe care o puteau de ine cre tinii în sistemul politic turcesc al vremii. Dup e ecul suferit la asediul Vienei, Imperiul Otoman a fost nevoit s p r seasc o serie de teritorii. Pentru a compensa pierderile suferite, Poarta a în sprit m surile de exploatare a de eliberare Brâncoveanu) rii Române ti i a Moldovei. Aceast politic a dat un puternic imbold luptei i militare, culminând cu i Constantin arist (spre care înclina i românii au r spuns prin ac iuni diplomatice i cu r zboiul din 1711. 8 apte decenii ale secolului al XVIII-lea, la domnia Principatelor s-au i Calimachi. i fondatorul familiei era

alian a lui Dimitrie Cantemir cu Imperiul În primele

succedat alternativ patru familii din casele Mavrocordat, Ghica, Racovi Familia Mavrocordat era de origine nesiot din insula Chios albanez , iar întemeietorul ei, Gheorghe Ghica, a domnit, ca Familiile Racovi

c s torit cu Casandra, fiica fostului domn, Alexandru Ilia . Familia Ghica era de obâr ie i fiul s u, în ambele Principate. i Calimachi s-au ridicat din rândurile boierimii p mântene din ar , încadrându-se în clasa marilor boieri.

Moldova, unde, înainte de a ajunge la domnie, împliniser înalte func ii administrative. Familia Ghica se naturalizase de mult în
6

A.D.Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traian , vol. IX Mavrocorda ii, Editura Cartea Româneasc , Bucure ti, pg. 5. 7 Andrei O etea, Istoria poporului român, Editura tiin ific , Bucure ti, 1970, pg. 182. 8 Emil Cernea, Emil Molcu , Istoria statului i dreptului românesc, Casa de editur i pres Ä ansa´ S.R.L., Bucure ti, 1996, pg. 139.

3

Copiii acestor familii domne ti, ca Alexandru Mavrocordat, Grigorie Ghica, Mihai Racovi ai Por ii. Niciuna dintre aceste patru familii domnitoare nu era originar din Fanar. Epoca în care grecii din acest cartier al Constantinopolului ajung s politic , cultural i economic a Moldovei dup pacea de la Kücük Kainargi (1774). S-a considerat c ocuparea tronurilor române ti de c tre domnii de origine greac ar fi fost determinat de tr darea p mântenilor, care ar fi f cut Poarta s nu mai aib încredere în domnii de ar . Într-o oarecare m sur , aceast opinie este exact , dar din m rturiile contemporane afl m c dup mazilirea lui Dimitrie Cantemir, marele vizir îns rcinase pe Lupu Costachi, singurul boier de vaz r mas în Moldova, s adune boierimea pentru alegerea noului domn. La chemarea aceasta se pare c boierii moldoveni l-ar fi propus pe Mihail Racovi , mazilit la Istambul.9 Aflând de r spunsul boierilor, marele dragoman Ioan Mavrocordat, bucurându-se de încrederea Por ii, l-a recomandat ca domn pe fratele s u Nicolae Mavrocordat, care a ob inut, din mila sultanului, steag de domnie în Moldova. Dup mazilirea lui Constantin Brâncoveanu, Mihai Racovi st ruia s ajung domn în ara Româneasc . Numirea sa a tefan Cantacuzino, fiul fost, îns , z d rnicit de boierii munteni care l-au cerut domn pe nu erau înc impu i în mod arbitrar de la Constantinopol, ci se boierilor. Trimi ând pe tronurile celor dou intersele ri române ti domni fanario i, str ini de i informatori i aspira iile poporului român, Poarta îi încadra în sistemul administrativ otoman tiri cu privire la mi c rile ce se petreceau în i Imperiului arist.10 ine Moldova i ara st pâneasc întreaga via i Munteniei a început abia mai târziu, numai i Ioan Calimachi î i f cuser stagiul în func ia de mari dragomani sau terzimani

stolnicului Constantin, care a fost acceptat de c tre Poart . Se poate observa, astfel, c domnii inea cont de recomand rile

i le încredin a un rol diplomatic de seam . Ei aveau misiunea de observatori ai Înaltei Por i, interesat în ob inerea de culisele diploma iei Imperiului Habsburgic Româneasc sub control economic i ascultare, dar

Statul Otoman avea nevoie de un instrument fidel pentru a

i pentru a le integra cât mai deplin în sistemul

i chiar administrativ otoman. În epoca fanariot , domina ia Por ii în plan politic

i economic ia formele cele mai ap s toare. Astfel, sume uria e de bani luau calea

9

Ion I. Nistor, Istoria românilor, vol. I, Editura Biblioteca Bucure tilor, Bucure ti, 2002, pg. 557. tefan tef nescu, Istoria românilor în secolul al XVIII-lea, Editura Universit ii din Bucure ti, 1999, pg. 14.
10

4

Constantinopolului sub titlul haraciului, al pe che ului, al reînnoirii anuale domniilor (mucarerul mic i în munc . Luptele dintre pretenden i pentru ob inerea tronului domnilor au devenit principalele modalit asemenea, desele mut ri de domni dintr-o

i trienale a

i mucarerul mare), la care se ad ugau diverse obliga ii în natur i succesiunea rapid a rilor române. De i i de stoarcere a resurselor

ar în alta erau considerate ocazii binevenite de a

realiza noi profituri, pentru c astfel de mut ri erau apreciate ca noi a ez ri în domnie era preferat celui de la Ia i, iar mutarea din o retrogradare. Schimb rile de domn dintr-o Principate prin candida i agrea i de ei dintr-o ambele Principate eventualit tocmai ca

erau foarte bine pl tite. Cum Muntenia era mai bogat decât Moldova, tronul de la Bucure ti ara Româneasc în Moldova era considerat ca ar în alta depindeau, îns , i de schimb rile i pe domnii din

ce se produceau la Poart . Noul sultan sau noul vizir înlocuiau, de regul ,

i cunoscu i ca buni platnici. Schimb rile de domni administra ie. Împotriva unei astfel de ri sunt ri deosebite, ar i i

ar în alta nu erau agreate de boieri, care b nuiau în ele inten ia Por ii de a uni române sub o singur i se ridic cronicarul Nicolae Muste, sus inând ca aceste dou i st pânirea lor.11

trbuie s r mân egale, fiecare sprijinindu-se pe dreptul ei. Ambii domni au

Este adev rat c domnia lui Nicolae Mavrocordat, care era cu totul str in de fusese consultat nici m car de form pentru acest numire. Boierii moldoveni care se considerau de in tori de drept ai puterii domne ti ei. Cronica lui Muste se ridic guverneze al turi de domn, nu puteau privi cu ochi buni o domnie str in împotriva noului domn Äneîmblânzit

nu-i cuno tea nici limba, trezise mari nemul umiri în rândurile boierimii române, care nu i munteni, i care erau deprin i s i independent de i str in de firea tia nici limba rilor

moldoveanului, care s-a instalat în scaunul domniei nepoftitu de nime, care nu str ini de române ar

rii, ci tot cu t lmaci gr ia´12, dar acela i Nicolae Muste trece cu vederea faptul c domni i care nu cuno teau limba supu ilor mai existaser în istoria i pân la acea dat (Despot-Vod , Gaspar Gra iani, Gheorghe Duca, Leon Tom a,

Alexandru Ilia , Radu Mihnea, etc.). Ceea ce indipunea, îns , mai mult decât persoana domnului str in era ceata de greci care îl înso ea la venirea lui în ar . Mustea sus ine c num rul acestora era a a de mare arigradu´13 Iar Ion Neculce spune c domnul i v mile, astfel încât Är m sese Feneriul (Fanarul) pustiu în

era înconjurat de greci, Äcare veniser s cuprind toate boieriile, pâc l biile

11

Mihail Kog lniceanu, Cronicele României, Imprimeria Na ional C. N. R dulescu, Bucure ti, 1874, pg. 57. Ibidem, pg. 41. 13 Ibidem.
12

5

c boierii desfrâu.´
14

rii nu puteau înc pea la nimic. To i ridicau lefi mari de la vistierie Prezen a în

i tr iau în

rile române a num rului mare de greci poate fi justificat prin

faptul c , adesea, domnii f ceau împrumuturi mari pentru a putea pl ti sumele necesare ob inerii tronului, iar atunci când erau investi i, veneau în Principate înso i i de creditori, de clien i
15

i de rude. Ajun i în

ar , d deau veniturile

i func iile publice debitorilor lor. tiau c i

Plângerile boierimii împotriva domnilor neagrea i erau zadarnice, c ci ei nesocotirea dreptului

ambi iile ei nest pânite înlesneau Por ii nu numai sporirea tributului tributului, ci

rii de a- i alege domn. Încurajat de marile ofete de bani din partea

pretenden ilor, Poarta îi revoca pe domni cât putea de des, sau îi muta dintr-un Principat în altul, pentru a stoarce pe acest cale sume cât mai mari de bani. Dar, Poarta nu s-a mul umi numai cu desemnarea i mutarea domnilor, c ci ea nu s-a sfiit s priveze puterea domneasc cu de cele mai esen iale prerogative ale ei. Astfel, domnii rândui i de la Constantinopol nu mai aveau dreptul de a declara r zboi sau de a încheia pace. Ei nu puteau intra în alian rile vecine i nici trimite solii oficiale în str in tate f r acordul Por ii. Cu alte cuvinte,

domnii fanario i au pierdut orice drept de a se afirma în politica extern , singura func ie a rilor române în acest domeniu fiind acela de reprezenta interesele imperiului.16 Totu i, faptul c domnii sunt reprezenta i pe lâng Poarta otoman de capuchehaie indic p strarea unei relative autonomii. Domnii fanario i î i p streaz leg turile cu i cu capitalele europene, în care între in agen i pentru ob inerea de informa ii. Ioan Mavrocordat, Domnul rii Române ti în 1718, a tratat cu Imperiul Habsburgic Vene ia pacea de la Passarowitz. Rela iile cu statele europene nu sunt, îns , între inute de domnii fanario i în calitatea lor de domni ai reprezentan i ai ei.17 Poarta Otoman dispunea tot mai mult de teritoriul Principatelor ce de un teritoriu al imperiului. Astfel, prin pacea de la Passarowitz turcii cedeaz Imperiului Habsburgic o parte a teritoriului românesc, Oltenia. Aceasta este una din împrejur rile în care se manifest autonomia politic Imperiul Habsburgic a rii Române ti. Conven ia încheiat de Ioan Mavrocordat cu i prin care cel dintâi accepta r mânerea trupelor imperiale în Oltenia, a i în baza acestui act s-a cerut rilor române, ci numai în folosul Por ii, ca

fost adus de austrieci la congresul de la Passarowitz,
14 15

Ion Neculce, Letopise ul rii Moldovei, Editura de stat pentru literatur i art , Bucure ti, 1955, pg. 159. Constantin Erbiceanu, Priviri istorice i literare asupra epocei fanariote, Institutul de arte grafice Carol G bl, Bucure ti, 1901, pg. 2. 16 Ion I. Nistor, Istoria românilor, vol. I, Editura Biblioteca Bucure tilor, Bucure ti, 2002, pg. 558. 17 tefan tef nescu, Istoria românilor în secolul al XVIII-lea, Editura Universit ii din Bucure ti, 1999, pg. 30.

6

recunoa terea din partea turcilor a ced rii Olteniei. A adar, la aceast dat , în rela iile interna ionale se inea înc seama, fie i formal, de drepturile rii Române ti. i avutul i Pe de alt parte, domnii au r mas st pâni asupra politicii interne, exercitând cu depline puteri prerogativele lor legislative, administrative i judec tore ti. Via a locuitorilor era în mâinile domnului. Dreg toriile civile, militare Cantemir arat c de i partea bisericeasc î i alegea ea îns i ecleziastice, precum

ocuparea func iilor publice depindeau de bun voin a celui care de inea tronul. Dimitrie i ierarhii, totu i o asemenea rii cu egumenii rii. alegere nu era valabil dac nu era confirmat de domn, încredin ându-i cu mâna proprie toiagul pastoral. Puterii domne ti îi erau subordona i mitropoli ii m n stirilor, precum din demnit i întreaga tagm preo easc , ai c rei membri putau fi oricând demi i i Ia i, domnii

ile lor dac f ceau cuiva r u sau complotau împotriva domnului sau a

Ca reprezentan i ai intereselor Imperiului Otoman la Bucure ti

fanario i au avut misiunea de a garanta îndeplinirea regimului de obliga ii materiale. Pentru a satisface cererile de bani, produse, etc., ale Por ii, ei trebuiau s asigure m car stabilitatea dac nu sporul masei de contribuabili, format în imens majoritate de liber materiale ale rani. r nimea, sau aservit , reprezenta, prin munca ei, factorul esen ial de creare a bunurilor rii. O fiscalitate excesiv putea s aduc venituri imediate, dar consecin ele ranii se acundeau în alte sate sau în p duri pentru a

de lung durat erau sigur negative -

sc pa de plata taxelor. Reducerea num rului contribuabililor însemna totodat reducerea veniturilor statului. Domnii fanario i au c utat deci formule care s asigure venituri cât mai mari. Astfel, ei au elaborat reforme fiscale, care aveau ca obiect realizarea unei func ion ri irepro abile a mecanismului de satisfacere a exigen elor Por ii. Cum fiscalitatea nu putea fi izolat de celelalte zone ale vie ii publice, politica de reform s-a extins progresiv real iilor sociale, a administra iei acesta încearc s ob in simpatia i justi iei.18 r nimii, luând ca prim m sur , la venirea pe tron, înainte de mazilire, fapt ce stârne te puternice i în sfera

irul reformelor este început de c tre Nicolae Mavrocordat. În prima sa domnie, restituirea d rilor impuse de Mihail Racovi

tulbur ri sociale, dat fiind c o parte din bani fuseser deja preda i fostului domn de c tre boierii Äzlota i´, care au fost obliga i s restituie din averea personal sumele încasate. Despre impozite, Nicolae Mavrocordat spunea c Äse cade s fie moderate, s nu smulg , cum zice proverbul, i pielea împreun cu lâna.´19

18 19

Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Editura Militar , Bucure ti, 1985, pg. 16. Mihai ip u, Domnii fanario i în rile Române (1711-1821), Editura Omonia, Bucure ti, 2004, pg. 118.

7

Principala preocupare a domnului este reorganizarea

i buna func ionare a

sistemului fiscal. Pentru a ob ine resurse financiare imediate îi oblig pe unii din marii boieri s acorde statului împrumuturi for ate. O alt m sur a fost impunerea de d ri asupra negustorilor i c m tarilor turci afla i în Moldova, pentru care Nicolae Mavrocordat ob inuse un firman special. Tot în perspectiva m ririi num rului contribuabililor, domnul încurajeaz întemeierea de Äslobozii´, sate scutite pentru un num r de ani de orice dare, fapt ce a generat un aflux de popula ie din teritoriile vecine. În timpul domniei, el va prezenta de dou ori Divanului situa ia veniturilor ob inute în domeniul fiscalit ii. ca inaugurând epoca fanariot ), Nicolae i stabilind o nou impunere sau ranilor care se str mutau i cheltuielilor rii. Actul constituia nu atât o încercare de justificare a, cât una de sporire a prestigiului prin prezentarea rezultatelor În cea de-a doua domnie (considerat

Mavrocordat se arat un bun gospodar. Pentru încasarea birului, face, în 1723, o reform fiscal , hot rând ca plata s aib loc în patru sferturi Äruptoarea´ pe sate, potrivit cu averea locuitorilor. În 1728 a trbuit s revin la sistemul Äpecetluiturilor´, pe cap de om, pentru a se împiedica fluctua ia ap s toare.20 În domniile sale precedente, atât în Muntenia cât Mavrocordat observase o serie delipsuri stat i sociale. Administra ia, boierimea, i în Moldova, Constantin i bisericeasc , toate i nepotriviri în diferite domenii ale organiz rii de r nimea, via a cultural mereu din satele impuse mai mult în cele impuse mai pu in; aceste pecetluiri nu au fost, îns ,

puneau probleme care- i a teptau rezolvarea. Astfel, în timpul celei de-a treia domnii ale sale în ara Româneasc are loc începutul reformei, adic al operei de reorganizare în plan i institu ional. Principiile care au stat la baza acestei reforme au fost i consemnate în hrisovul din 7/18 februarie 1741. i a fiscal, administrativ

aduse la cuno tin a boierilor din divan diverselor categorii de contribuabili.
21

Scopul noului Äa ez mânt´ era, între altele, restructurarea sistemului de impozite

În plan juridic, se prevedea salarizarea judec torilor i Äneamurile´ marilor i pogon ritul. De

care trebuiau ale i dintre marii boieri mazili (care nu se aflau în vreo alt func ie). Prin amintitul hrisov sunt scuti i de d ri preo ii, m n stirile, precum boieri (deci descenden ilor acestora). Sunt desfiin ate v c ritul asemenea, era stabilit modalitatea de plat

a d rii ± în localitatea de domiciliu a

contribuabilului ± fiind vorba despre un impozit personal asociat cu unul pe avere. Impozitul

20 21

Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, Editura All, Bucure ti, 2007, pg. 176. Ion I. Nistor, Istoria românilor, vol. I, Editura Biblioteca Bucure tilor, Bucure ti, 2002, pg. 560.

8

trebuia pl tit anual în patru rate numite sferturi.22 Constantin Mavrocordat a încercat reform a armatei, care a fost reorganizat , cu efecte reduse, îns .

i o

Devenit domn al Modovei în octombrie 1741, Constantin Mavrocordat aplic aici politica de reforme început în ara Româneasc , cu mici diferen e, fiind abrogate d rile i cuni a. Domnul încearc s st vileasc , prin pedepse , au fost înfiin ate nepopulare ca v c ritul, pogon ritul

aspre, abuzurile de tot felul care ap reau în colectarea d rilor, iar orice sustragere de la plata impozitelor era sever sanc ionat . De altfel, pentru o mai bun eviden condici în care erau trecute, pe domenii, documentele oficiale. Pentru a m ri num rul contribuabililor, domnul reduce categoria poslu nicilor (persoane care, în schimbul scutirii de d ri, efectuau diferite munci pentru boieri sau m n stiri). Num rul acestora este strict limitat pentru fiecare categorie de boieri. În plan militar, Constantin Mavrocordat organizeaz un corp de armat alc tuit din arn u i, corp care avea rolul de paz personal a domnului. Celelalte efective militare au fost substan ial reduse.23 În plan bisericesc, domnul a hot rât ca preo ii s aib din Ia i tiin de carte, în caz contrar fiind supu i la d ri. De asemenea, din ordin domnesc sunt înfiin ate tipografii la Mitropolia i la Episcopia din R d u i, în care sunt tip rite numeroase c r i de cult. colile existente (de limb greac , slavon i turco-osman . de Poart l-au determinat pe Constantin ase i de i român ) sunt înfiin ate i Pe lâng

altele pentru limbile latin

Obliga iile finanaciare de tot felul fa

Mavocordat s nu poat respecta noile sale reglement ri fiscale, percepând ca dare d ri nepopulare moment.24 Cea mai important m sur a celei de-a patra domnii în eliberarea personal a Ini ial a fost promis rumânilor care s-ar fi întors în i era prev zut a avea doar un caracter temporar, generat de necesit

Äsferturi´ în loc de patru, cum se stabilise. Acest variant a fost preferat reintroducerii unor

ara Româneasc a fost

ranilor dependen i, cunoscu i în epoc sub numele de Ärumâni´. ar (martie 1746) libertatea de a se

a eza unde vor voi. În 1749, dup ce fusese mutat în Moldova, este luat o m sur similar cu eliberarea personal a rumânilor (sau Ävecinilor´ cum se numeau în Moldova), care fusese

22

Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pân în zilele noastre, Editura Scythian Books, Oakland, 1989, pg. 108. 23 Mihai ip u, Domnii fanario i în rile Române (1711-1821), Editura Omonia, Bucure ti, 2004, pg. 106. 24 Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pân în zilele noastre, Editura Scythian Books, Oakland, 1989, pg. 109.

9

efectuat în Muntenia. Vecinii primeau o serie de drepturi, având în schimb oliga ia de a efectua 24 de zile de munc pe an pentru proprietarul de p mânt i de a pl t dijm . ara Româneasc din i în Domnia lui Alexandru Ipsilanti, un din cele mai lungi din juridice i în înv

secolul al XVIII-lea, este marcat de o serie de reforme fiscale, economice, administrative, mânt. Reforma fiscal consta în reducerea unor d ri ca oieritul desfiin area sistemului Äsferturilor´, introdus de Constantin Mavrocordat. Acestea fuseser percepute abuziv i arbitrar în timpul domniilor anterioare. Noile d ri se vor numi Äs mi´, în ii haraciului c tre Poart . 25 i sursele de venit pentru fiecare i tariful acestora. Împreun cu i a num r de patru pe an, dintre care una era destinat pl

În domeniul administrativ, sunt fixate retribu iile dreg torie. Este reorganizat sistemul po telor, fiind fixat

Constantin Moruzi, domnul Moldovei, Ipsilanti finan eaz construc ia a dou cor bii pentru naviga ia pe Dun re. Alte m suri sunt luate pentru încurajarea comer ului me te ugurilor. Este organizat acord anual o sum de bani.26 În plan juridic, Alexandru Ipsilanti reorganizeaz instan ele în patru Ädepartamenturi´, unul penal i trei pentru cauze civile. Judec torii f ceau parte dintre boierii i român , în prefa a c ruia se eviden ia necesitatea unui i cel cutumiar.27 Codul a fost intitulat fiind men ionat drept i o cas pentru orfani i v duvele s race, c reia i se

mazili. Cea mai important m sur a fost îns publicarea, în septembrie 1780, la Bucure ti, a unui cod de legi în limbile greac astfel de text, care era o sintez între dreptul bizantin Pravilniceasca condic . Printr-un hrisov emis în ianuarie 1776 Alexandru Ipsilanti reorganizeaz Academia Domneasc din Bucure ti, pentru care se va construi Durata studiilor era de doisprezece ani fondurile m n stirilor este organizat o de înv slavon i un nou local (la Sfântul Sava). i greac veche. Din i existau cursuri de gramatic , retoric , poetic ,

Syntagmation nomikon, în documentele de limba român

matematic , istorie, geografie, filosofie, fizic , latin , francez , italian

i ale preo ilor (care în rest erau scuti i de celelalte d ri) erau i alte institu ii i

prev zute un num r de 75 de burse pentru cei care urmau cursurile Academiei. De asemenea, coal pentru preo i pe lâng Mitropolia din Bucure ti i la Buz u, fiind stabilit coala greac mânt la Craiova i plata dasc lilor de român din Arb na i-Arvanitohori (lâng

din târguri. Domnul reface

25 26

***, Istoria românilor, vol VI, Editura Enciclopedic , Bucure ti, 2002, pg. 479. Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, Editura All, Bucure ti, 2007, pg. 213. 27 D. Russo, Studii istorice greco-române, Funda ia pentru literatur i art ÄRegela Carol II´, Bucure ti, 1939, pg. 537.

10

Târnovo, în Bulgaria de azi), care func ionase venit de 1800 lei Marii

i sub Constantin Mavrocordat,

i asigur un

coli a Neamului din Constantinopol.

Al ii care s-au remarcat ca reformatori în domeniul juridic au fost Scarlat Calimachi i Ioan Caragea. Astfel, Codul civil al lui Scarlat Calimachi a fost redactat la Ia i în 18161817 în patru volume, în limba greac i avea ca izvoare Codul civil austriac i dreptul bizantin, la care se ad ugau prevederi din dreptul cutumiar i din Codul Civil francez.28 Spre

deosebire de alte legiuiri din perioada fanariot , în codul lui Calimachi se face apel în mai mare m sur la izvoare de drept occidentale. Codul civil a fost adoptat ca legea civil a Moldovei. În aceea i ordine de idei, în ini ieze redactarea unei legi penale ara Româneasc la 1816 Ioan Caragea hot r te s i civile. Textul de lege pornea de la izvoare de drept i român (la Bucure ti). înc o ti

bizantine. Legiuirea, supus dezbaterii divanului, a fost promulgat în luna august 1818. Textul a fost publicat în acela i an în limbile greac (la Viena) puterii militare. Dimitrie Cantemir suficient de bine alc tuite pentru ca nici o o tire româneasc Semnificativ pentru decre terea rolului interna ional al Principatelor este dec derea i Constantin Brâncoveanu mai avusesr i ru ii i austriecii s le doreasc colaborarea. Dup ei, rii, iar în 1739 Constantin ia

nu va mai lupta sub steagul

Mavrocordat va desfiin a cu totul vechea organizare militar , devenit , în noile împrejur ri, inutil . Mul i contemporani au socotit acest m sur ca menit s sl beasc Principatele refacerea o tirii, le l sa neap rate, la cheremul Por ii. Boierii p mânteni au cerut, în repetate rânduri, i deta amente neregulate de voluntari au participat la toate r zboaiele ara, nu s-a mai putut ruso-austriece împotriva turcilor, dar armata regulat , menit s apere reface par ial decât în 1831/1832. De i în declin, armatele Otoman, ci au r mas rilor române nu au intrat în structura militar a Imperiului i în epoca aceasta, domnii fanario i au ridicat i sub fanario i în afara ei, de vreme ce pe teritoriul lor nu sta ionau i de comandan i localnici. Trebuie, îns , men ionat c aceste

garnizoane turce ti. Exist situa ii în care, armate conduse de boieri

o ti române ti se ridicau numai la porunca turcilor, pentru a ajuta armatele otomane; armatele române nu mai puteau duce, în aceast perioad , un r zboi pe cont propriu. Chiar pe timp de pace erau pe lâng domn trupe de mercenari seimeni cu c z rmile lor, dar cetele de slujitori de la sate, comanda i de unii dintre marii dreg tori, au fost în mare parte desfiin ate în epoca fanario ilor. 29
28 29

Ibidem. ***, Istoria românilor, vol VI, Editura Enciclopedic , Bucure ti, 2002, pg. 456.

11

Faptul c în tot cursul veacului al XVIII-lea ap rarea Principatelor a fost asumat direct de Poart , nu a fost în favoarea românilor. Moldova Între 1711 i ara Româneasc au fost transformate dup 1711/1716 în principalul teren de înfruntare dintre marile puteri vecine. i 1829, de la pacea de la Prut la tratatul de la Adrianopol, Principatele au fost ocupate timp de 25 de ani de armatele statelor beligerante. 7 r zboaie (1711, 1716-1718, 1736-1739, 1768-1774, 1787-1792, 1806-1812, 1828-1829) s-au purtat pe teritoriul lor, provocând distrugeri între marile puteri, cât i împiedicând dezvoltarea fireasc a economiei. Diminuarea statutului i din numeroasele planuri de împ r ire a lor i din pierderile teritoriale pe care le-au suferit de mai multe ori.30 rii Române ti, dar interna ional al Principatelor se poate vedea

Primii care au anexat p r i din teritoriul românesc au austriecii, care, prin tratatul de la Passarowitz, au anexat Oltenia. În 1739, acest teritoriu a fost retrocedat Viena Bucovina. Cu ru ii, rela iile au fost mai apropiate pân în 1792, când Imperiul v dindu-se tot atât de periculo i ca arist ajunge cu grani a pe Nistru. Din acel moment, vechile bune rela ii î i schimb caracterul, ru ii i turcii sau austriecii pentru interesele Principatelor. i înjum t arului. irea Ocupa ia ruseasc din 1806-1812, încheiat prin pacea de la Bucure ti Moldovei, au spulberat ultimele speran e în privin a bunelor inten ii ale Aceste r zboaie au sl bit puterea mari pierderi teritoriale. Întrucât bog sau dominate, pe poten ialul lor economic preg tirea campaniilor, oameni i-a r scump rat pierderea în 1775, anexând nordul Moldovei, pe care-l va numi

i prestigiul Imperiului Otoman si i-au provocat i uman, toate pagubele suferite în urma acestor

ia Por ii se baza pe întinderea teritoriilor de inute

conflicte politico-militare trebuiau suplinite de cele r mase in posesia ei. Astfel, pentru rilor române li se cereau care cu boi, cai, cereale, unt, miere, cear , eau valoarea tributului pe un an i plata d rilor tradi ionale i i sume de bani, care de cele mai multe ori, dep i în natur

anticipat. Dup încheierea r zboaielor, de i Pincipatele erau bântuite de foamete, Poarta tot a tepta îndeplinirea obliga iilor în munc (haraciul aceea a furniz rii unei mari cantit asemenea, pe teritoriul celor dou i mucarerul). Obliga iilor legate de nevoile militare ale imperiului li se ad uga

i de grâu pentru aprovizionarea Constantinopolului. De ri române ti se a eaz , împotriva interdic iilor i deschiderea de pr v lii. Îmbinând jaful cu rani pe pre uri derizorii i f ceau

formale, lajii, negustori originari din regiunea Trapezuntului, care încearc s submineze comer ul intern prin stabilirea în ora e c m t ria, ace tia cump rau produsele de la

30 Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pân în zilele noastre, Editura Scythian Books, Oakland, 1989, pg. 90.

12

concuren

negustorilor autohtoni.31 Nemul umirile

i plângerile venite din

ar împotriva

lajilor au determinat, ca pân în 1756, ace tia s fie izgoni i de pe teritoriul Principatelor. Regimul de monopol instituit de Poart (care cerea ca anumite produse s fie vândute cu prec dere negustorilor otomani) asupra comer ului cu principalele produse ale noastre nu implica interdic ia total a leg turilor comerciale cu alte asigur rii, în primul rând, a necesit traficul cu alte rilor ri, ci numai obliga ia

ilor imperiului.32 Dar, din când în când, amenin at de

primejdia de a nu- i putea îndestula populata capital , Poarta revoca propriile aprob ri pentru ri, înt rind dreptul s u de monopol. Astfel de m suri menite s împiedice ri se iau în 1751, 1761 i produse animale din i s ajute la prinderea i 1764. În ciuda interdic iilor, i de aceea, în 1761 se iau noi m suri de interdic ie rile române. În acest ordine de idei, i pedepsirea celor îl care practicau. i un jaf fanariot necunoscut pân atunci în dezvoltarea comer ului cu alte total a exportului de animale s suprime comer ul ilegal

comer ul ilicit reu e te s se dezvolte

prin firmanul din 1764, sultanul Mustafa al III-lea le poruncea domnilor celor dou Principate Exploat rii directe otomane i s-a ad ugat

istoria românilor, de i nici vechii domni nu se sfiiser s practice o foarte ap s toare politic fiscal (ex.: Brâncoveanu). Fanario ii aduceau, îns , cu ei o nou mentalitate politic ± termenul de domnie era scurt, îmbog irea trebuia f cut rapid, scaunul nu se putea câ tiga, ap ra sau cuceri decât cu galbeni. Semnificativ pentru noua mentalitate este evolu ia cuvântului chiverneo, care în grece te înseamn a guverna, a administra, dar a devenit în române te chiverniseal . A guverna înseamn pentru fanario ii secolului al XVIII-lea a se c p tui. Un exemplu semnificativ în acest sens l-a constituit ultimul domn fanariot muntean, care a sosit la Bucure ti în 1819 cu o datorie de 5 milioane de pia tri estim rile contemporanilor, aproximativ 28 de milioane de pia tri.33 Regimul fanariot nu a însemnat o cârmuire a celor dou greci ri române prin greci, pentru i cu scopul greciz rii lor. Nicolae Iorga sublinia c secolul al XVIII -lea nu aduce i cu o suit de 820 de persoane, to i în c utare de chiverniseal . În numai trei ani, vod a reu it s adune, dup

modific ri radicale în raport cu cel precedent în ceea ce prive te originea domnilor. Amintind c în secolul al XVII-lea se întâlnesc greci puri care au primit demnitatea de voievozi, Iorga relev faptul c în secolul al XVIII-lea domni care, ca Mavrocorda ii, vorbesc de str mo ii lor princiari români, al ii ca Ghicule tii i Racovi e tii ale c ror drepturi la domnie i omorurile din 1714 i 1716 (Constantin coboar mai departe decât mazilirea lui Cantemir
31

32

***, Istoria României, vol. III, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucure ti, 1964, pg. 351. Emil Cernea, Emil Molcu , Istoria statului i dreptului românesc, Casa de editur i pres Ä ansa´ S.R.L., Bucure ti, 1996, pg. 142. 33 Josif Constantin Dr gan, Istoria românilor, Editura Europa Nova, Bucure ti, 1994, pg. 146.

13

Brâncoveanu,

tefan Cantacuzino

i stolnicul Constantin Cantacuzino).34 Mai trebuie i iritarea lui Constantin Mavrocordat când i nu în român , a a cum dorea

amintit c primul domn fanariot îl sf tuia pe fiul s u Constantin s aduc cu sine, pe p mânt românesc, un num r cât mai mic de greci, dar dreg torii el.
35

rii îi trimiteau rapoarte scrise în limba greac ,

În cel peste un secol cât a durat st pânirea fanariot se pot distinge dou perioade separate aproximativ de r zboiul ruso-turc din 1768-1774. În prima parte, domnii fanario i au r mas credincio i Por ii. Înfrângerea turcilor i pacea de la Kucuk-Kainargi au inaugurat a doua faz a regimului, în care se înmul esc defec iunile exponen ilor acestuia (Grigorie Ghica, Alexandru Mavrocordat-Firiaris, Constantin Ipsilanti, Ioan Caragea) hot râ i s - i separe propriul destin politic de acela al patronilor otomani. Nu se poate stabili un portret-robot al fanariotului sau al domnului fanariot. În obâr ie, Fanarului, c ruia i s-au integrat mai târziu. Nici sub aspectul personalit domnilor fanario i nu se înf cultural, ca Nicolae al tur i Constantin Mavrocordat, Constantin i pe patronii lor otomani.36 rei or enimii în apusul Europei(...) Astfel i ajutoreaz ii irul irului i domnilor fanario i se întâlnesc, al turi de adev ra ii fanario i, greci care nu apar in, prin i eaz unitar: unor mari reformatori de larg orizont politic

i Alexandru Ipsilanti, li se

i figuri mediocre, prizoniere ale rutinii sau jefuitori de rând, care prin rapacitatea lor În Mersul revolu iei în istoria românilor, Nicolae B lcescu spunea: ÄÎn l area

sfâr esc prin a-i speria pân

fanario ilor la putere avu cu totul caraterul în l i fanario i, f r tirea progresul. Ei revolu ioneaz întru totul mijloc cu îndreptatele ei privileghiuri

i voia lor chiar, împlinesc o misie providen ial

rile române. Constitu ia politic a vârstei de i tiranii se zdrobe te. Adev r c constitu ia lui inta ei e mai mult fiscal . Ea reguleaz , ile boierilor i concentreaz puterea în i i i el, i ranul se declara

Mavrocordat care se pune în locu-i nu e mai bun ; îns , oarecare ramuri ale statului, sfarm libert feudal a

mâinile fanario ilor, care zdrobesc în pu in vreme cu totul vechea aristocra ie militar rii (...). Într-aceea i vreme, servagiul se zdruncin liber în drept, de i nu înc în fapt , c ci nu i se asigur libertatea prin împropriet rire

r mâne în stare de proletar (...) când misia fanario ilor de zdrobire a rânduielilor vechi s-a

34 35

Nicolae Iorga, Istoria românilor, vol. VII Reformatorii, Editura Enciclopedic , Bucure ti, 2002, pg. 44. Idem, Au fost Moldova i ara Româneasc provincii supuse fanario ilor?, Monitorul Oficial i Imprimeriile Statului, Bucure ti, 1937, pg. 8. 36 Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Editura Militar , Bucure ti, 1985, pg. 13.

14

împlinit, atunci un nou atlet, ce de veacuri p rea adormit, se de teapt Poporul se scoal mare, puternic i îngrozitor i m tur

i se arat în aren .

eara de fanario i.´37

INSTITU II ÎN VREMEA REGIMULUI FANARIOT

Formula fanariot a reprezentat un compromis între statutul de autonomie al celor dou state române ti sultan i cel al administr rii directe de c tre Poarta Otoman . Autonomia i celor dou Principate a fost limitat prin faptul c , domnii acestora erau numi i de c tre i considera i ca înal i dreg tori ai statului otoman. Politica extern a Moldovei rii Române ti a fost îngr dit în mod sim itor, deciziile fiind luate de c tre sultan, potrivit intereselor Imperiului Otoman. La toate acestea se adaug desfiin area armatelor ± mai func iona o gard domneasc asigurarea ordinii interne. Aceast perioad este cunoscut ca vârful exploat rii otomane prin onorarea i alte obliga iilor celor dou state c tre Înalta Poart în bani, cereale, animale, lemn pentru a ob ine sau a p stra domnia. Institu ia domniei. i câteva unit i militare pentru paza grani elor i

produse. La aceste exigen e se ad ugau sumele considerabile pe care fanario ii le pl teau

37

Nicolae B lcescu, Mersul revolu iei în istoria românilor, Editura Tipografiile române unite, Bucure ti, 1936, pg. 67.

15

Expresie a regimului instituit de Poart în Principate timp de mai bine de un secol, institu ia domniei trebuia s asigure nu numai îndeplinirea func iilor statului, cât mai ales s vegheze la men inerea celor dou satisfac cererile ri în strâns dependen de Imperiul Otoman, s i poruncile demnitarilor de la Constantinopol.

Numirea domnului în scaun se f cea în schimbul unei sume de bani, iar domniile erau acordate, de obicei, pe trei ani, putând fi reconfirmate de sultan, prin plata mucarerului ± mic, dup un an, i mare, dup trei ani; unii domni ajungeau s cârmuiasc chiar cinci ani, al ii rii dou sau trei luni.38 În mai bine de 100 de ani cât a durat epoca fanario ilor, tronul domnilor în cele dou

Române ti a fost de inut de 40 de domni, iar cel al Moldovei de 36. Numirea direct a ri române de c tre Poarta Otoman a f cut ca sistemul tradi ional rii, devenind o ereditaro-electiv, de urmare la tron s fie abolit.39 Dup 1716 domnul a încetat s mai fie o institu ie reprezentativ a institu ie ca toate celelalte în cadrul sistemului administrativ otoman similar pa alelor cu dou tuiuri. Românii d deau domnitorului lor titlul de domn sau voievod, unul de origine latin (dominus), cel lalt de origine slav (voievoda). Str inii, luîndu-se dup ru i, au dat adesea domnilor rii Române ti i ai Moldovei titlul de hospodar. Termenul, sub forma gospodar, i cea ruseasc , în amintirea vremurilor când aceste sau alte ri erau figurase în Evul Mediu în titlul slavonesc dat domnitorilor români în expresia Ävoievoda gospodar´. Curtea austriac independente, binevoiau, când se adresau hospodarului, s -i zic prin ÄNe-am în eles s le spunem Alte credin a lui Iisus, înal i serenisim . i de inând un rang

D¶Hauterive, în notele sale, este nemul umit dac un suveran str in nu face aceast polite e: Serenissim hospodarilor din cele dou provincii. i ara Româneasc . i nu domne te o i de Sublima Poart le zice: judec tori ai pricinilor, lumini str lucitoare printre cei ce urmeaz i puternici cîrmuitori ai regatelor Moldovei Acev rul este c , de i un hospodar al Moldovei pl te te tribut la Poart

ve nicie în provincia lui, atâta vreme cât domne te, este totu i suveran.´40 Spusele lui D¶Hauterive despre puterea domnului sunt înt rite atât de documente interne, cât povestirile str inilor. Degradarea institu iei domne ti se poate urm ri i în titulatura folosit de cancelaria otoman : vechii voievozi, cei independen i, fuseser numi i hakim (st pân, domn) sau chiar tekur (rege), în timp ce fanario ilor nu li se spunea, de cele mai multe ori, decât bey. De i
Alexandru Al. Buzescu, Domnia în rile Române pân la 1866, Tiparul ÄCartea Româneasc ´, Bucure ti, pg. 163. 39 Costic Voicu, Istoria statului i dreptului românesc, Editura Universul Juridic, Bucure ti, 2006, pg. 224. 40 Neagu Djuvara, Între Orient i Occident, Editura Humanitas, Bucure ti, pg. 56.
38

16

Poarta înclina, începând din secolul al XVIII-lea, s -i socoteasc pe domnii Moldovei rii Române ti ca pe ni te simpli guvernatori de provincie, ea nu s-a atins de legile obiceiurile locului dreptul de via i nu a i de moarte asupra supu ilor s i. De fapt, de i turcii ap sau ii, în afar de acela de a declara r zboi

i ai i

tirbit puterea absolut a domnului, putere ce mergea pân la ara din i, în cele din urm , ei numeau domnitorii, le l sau totu i acestora i de a bate moned . de padi ah, singurul de i

punct de vedere economic toate atributele suveranit titulatura intern

Ceremonialul tradi ional a fost p strat aproape neschimbat, iar unii domni au folosit în i formula Ädomn prin gra ia lui Dumnezeu´. Fa izvor real al puterii în epoca fanariot , formula era lipsit de orice semnifica ie; fa p mânteni îns , ea avea rostul de a le aduce aminte c autoritatea princiar era neîngr dit absolut .
41

Oricât de absolut pare acest putere, ea are totu i limite, una din ele fiind puterea marilor boieri. Boierii tremur în fa a domnului, dar boieri. i domnul, la rândul s u, se teme de

41

Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pân în zilele noastre, Editura Scythian Books, Oakland, 1989, pg. 94.

17