You are on page 1of 30

2 EXCELENŢA - inuarie 2010

cuprins CASETA REDACŢIEI

CONSILIUL EDITORIAL

PREŞEDINTE:
Florian Colceag,
Colceag expert
internaţional în gied
educaon

VICEPREŞEDINTE:
Monica Gheorghiu,
Gheorghiu MBA
timpurie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
Director General: Kristof
1 . Educaţia timpurie.
2 . Niciun copil lăsat să se plictisească. plictisească . .5 Lajos
Redactor Şef: Mihai Nae
3 . „Oamenii iartă totul, mai puţin geniali- Redactor Şef-Adj: Alexandru
tatea.”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Nae

4 . Proiectul Să scriem o carte !. . . . . . . . . . .10


Departamentul Cercetare
5. Educaţia prin toleranţă . . . . . . . . . . . . . . 15 Gied Educa!on
Şef Departament: Adina
6 . Gifted Education, învăţământul normal.17 Tulbure
7 . Prea mulţi se pierd, prea puţini ne Marilena Leurzeanu
merită…. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Mariana Străuţ

8. Legislaţia privind dreptul copiilor la DTP : Mihai NAE


educaţie, din punctul de vedere al edu- Alexandru NAE
caţiei privind excepţionalitatea . . . . . . .. . 19
ISSN 1844 - 7783

EXCELENŢA - ianuarie 2010 3


Educaţia timpurie

U
na dintre cele mai puter-
nice tendinţe mondiale a
aţi când reuşesc ceva neaşteptat de

momentului în educaţie
profund, bun, frumos, adevarat, drept

este educaţia timpurie a copi-


şi când în urma realizării perfor-

ilor. Aceasta se adresează


manţeirespectivesediscutăcucopilul

unor vârste din ce în ce mai


şi se aprofundează subiectul. Copiii

mici, ca urmare a unor studii


mici au deschideri ce se manifestă

şocante de neurologie aplicate


prin domenii sau câmpuri de interes,

asupra dezvoltării copiilor.


au întrebări şi doresc conairmări la
propriilepercepţiisaudeducţii.Atunci
când aceasta se petrece în familie,
S-a constatat astfel că în primul grupdecopiidinunitateadeeducare,
an de viaţă copiii pierd până la 50% sauintreei,copiiiauoevoluţieextrem
dinneuroniicucaresenasc,dincauză de rapidă în nivelul de performanţă,
căaceştianusuntutilizaţiîncontactul deoarece nu mai pierd neuroni ci îi
cuadulţii. Potenţialul iniţial al copiilor valoriaică prin reţele neuronale în-
este multi-direcţinat însă mediul so- tărite de practica zilnică. În cazul în
cial în care se dezvoltă încurajează care însăcopiiisuntexpuşilaabuzuri
doaranumitecomponentealeacestui emoţionale, la lipsa de interes a celor
din jur, sau la lipsa de informaţii pe în care subiecţii sunt expuşi
potenţial. Acolo unde este încurajat vreme îndelungată unor stresuri
copilul dezvoltă reţele neuronale şi domeniullordeinteres,acesteabilităţi
nu mai apar, ci se distrug odată cu repetate până la epuizare. Dacă
implicit anumite abilităţi speciaice acceptăm acest mod de lucru
vârsteişiaşteptatedecătreadulţiidin potenţialulapariţieilorulterioare.Din
această cauză rata de creştere a coeai- bazat pe managementul stresului
preajmă. În mod paradoxal volumul nu obţinem valoriaicarea bagaju-
cerebral al adultului depinde de cientuluiintelectualacopiilorestedin
ce în ce mai mică după intrarea aces- lui potenţial de dezvoltare a abil-
mulţimeaconexiunilorneuronaledin- ităţilor copiilor ci doar nişte
tre neuronii rămaşi mai mult decît de toraînşcoalăşila10anicopiiiau95%
din inteligenţa lor ainală formată. În oameni nefericiţi, mutilaţi psihic
numărulneuronilorrămaşiactivişivii şi emoţional, care te înjură pe
după distrugerea celor neutilizaţi. mod normal inteligenţa creşte pe tot
parcursul vieţii dacă nu este frânată stradă, iţi brutalizează familia,
Principiuldebazăînacestcazeste“use consumă alcool şi devin violenţi
it or loose it”, adică foloseşte-i sau prinmecanismeintenţionatsaunein-
tenţionat activate. Copilul de trei ani la meciuri, dar care au o abilitate
pierde-i. În perioada iniţială a vieţii, în ceva, dezvoltată prin repetiţie
pana la un an, copii absorb matricea are proailul psihologic al unui geniu:
curiozitate,libertatedegândire,bucu- stresantă pe un fond de dezechili-
culturală cu toate obiceiurile, modal- bru al personalităţii. Aceiaşi oa-
ităţile de exprimare, structuri şi ier- ria descoperirii noului, capacităţi
analitice.Gândirelateralăcuputerede meni în alte condiţii de creştere
arhii, etc. Copiii fac aceasta înainte de ar ai putut ai nişte genii. Priviţi vă
formarea primelor mecanisme active asociere, creativitate, etc. Doar 2 la un
milion rămân geniali la vârsta adultă rog în jurul dumneavoastră şi
degândirelogicăcândîntreabădece- apreciaţi câţi oameni şi-au atins
uri nenumărate, ceea ce-i fac să con- din cauza mecanismelor sociale im-
placabile care descurajează dez- nivelul de potenţial biologic, câţi
sidere obiceiurile culturale ca oameni au cunoştinţă despre ce
axiomele de bază ale gîndirii şi com- voltarea abilităţilor naturale ale
copiilor şi doar 2% păstrează înseamnă libertatea gândirii şi
portamentului uman şi automat să liberul arbitru sau câţi sunt doar
urmeze aceste reguli fără să le judece. potenţialul motivaţional de a lupta
pentru propria lor dezvoltare men- o masă de manevră nefericită,
Paradoxul zilelor noastre este că auto-suaicientă, agresivă, irespon-
potenţialele copiilor nu se regăsesc în tală, emoţională sau aizică. Acum este
vremea să ne întoarcem la educaţia sabilă, etc. Aceste comporta-
acţiunile adulţilor din cauza procesu- mente le-au învăţat în primul an
lui permanent de degradare neu- timpurie. După cum vedem aici con-
tează nu atât organizarea acestei de viaţă din mediul familial, le-au
ronală. Copilul de doi ani poate în întărit mai târziu în mediul lor so-
condiţiileîncurajăriipotenţialelornat- formedeeducaţiecâtpregătireaedu-
catorilor, învăţătorilor, profesorilor şi cial, le-au validat deainitiv în
urale să scrie şi să citească, să vor- şcoală. Dacă vrem să schimbăm
bească o limbă străină, să cânte la un părinţilorcareauimpactdirectasupra
copiilor. Acelaşi sistem de organi- această realitate trebuie să in-
instrument muzical, să citească per- cepem programele de învăţare
fect o hartă, etc. Deasemenea copilul zare poate creşte genii sau
mediocri dacă nu chiar copiii cu timpurie. Dar cu dascăli ex-
de doi ani poate doar să vorbească, cepţional pregătiţi. Altfel este
diferenţele de performanţe da- handicap mental, depinde de
pregătirea celor care lucrează cu ruleta rusească şi vom continua
torându-se nu numai bagajului ge- să avem excroci şi sainţi, genii şi
netic ci şi modului în care au fost copiii, de gradul lor de respons-
abilitate şi de modul în care se idioţi, absolut toate extemele dez-
încurajate sau descurajate voltate întâmplător şi formând ca
potenţialele copiilor. Copiii pot ai cu asociază acestea cu calitatea actu-
lui educativ realectată în şi până acum o societate etero-
uşurinţă descurajaţi de la vârste mici, genă, ineaicientă, criticistă, nesat-
dacă sunt ignoraţi, dacă sunt admon- salarizare. Este drept că există
mecanisme de recuperare isfăcută, neîmplinită,
estaţi fără motiv, dacă sunt trataţi de contradictorie şi insensibilă.
sus, dar şi încurajaţi dacă sunt apreci- parţială a unor potenţiale în cazul
Dr. Florian Colceag
4 Preşedinte IRSCA GIFTED EDUCATION
Preşedinte EDUGATE
EXCELENŢA - inuarie 2010
Cum să pr
ovoci cop
Niciun copil lăsat să se talentaţi ii suprado
cu oportu taţi şi
niotăţi co
plictisească învăţare ? ntinue de

De Sally M
. Reis
Într-o zi întunecată de conţinut alert în grupuri cent efectuat în
noiembrie, Michael, un elev avansate de instruire în urma a 92 de zile de obser-
de clasa a II-a din Torring- matematică şi lectură cu alţi vare a tuturor domeniilor de
ton, Conn., a intrat în sala elevi de clasa a II-a din patru activitate, elevii gifted au ex-
ţinând o înregistrare a piesei clase diferite. perimentat numai o difer-
lui Tchaikovsky „Suita A fost de asemenea im- enţiere minimală de
Spărgătorul de nuci”, atent plicat în grupuri de enrich- instruire sau curriculara.
învelită în plastic. El a expli- ment, în care lucra cu elevi În ultima decadă, au fost
cat profesoarei sale că de vârste diferite care îm- implementate multe acţiuni
doreşte să asculte şi ea părtăşau aceleaşi interese, promiţătoare pentru a
această muzică specială pen- grupuri ce fac parte din provoca elevii gifted cu
tru că are câteva întrebări Schoolwide Enrichment potenţial înalt. Joseph Ren-
pentru ea, cum ar fi dacă Model dezvoltat de Universi- zulli, directorul Centrului
Tchaikovsky a scris părţile tatea din Connecticut, folosit National de Cercetare al
vesele ale compoziţiei atunci în mare măsură în struc- celor supradotaţi şi talen-
când era vesel şi cele triste turile educaţionale din taţi, recomandă dezvoltarea
când era trist, sau invers, a Statele Unite şi din alte ţări. unui grup de servicii pentru
scris compoziţiile vesele Sunt însă studenţi care a provoca diversele modal-
când era trist pentru ai nu se pot bucura de aceleaşi ităţi de învăţare şi nevoile
ridica moralul? oportunităţi ca şi Michael afective ale tutoror stu-
Atunci profesoara l-a in- pentru că sunt puţine state denţilor din toate nivelele.
drumat sa consulte special- care au creat şcoli separate Acest grup furnizează o
istul în enrichment din pentru elevii talentaţi în gamă largă de servicii, unele
şcoală pentru a-l ajuta. matematică şi ştiintă cum ar ieftine, altele care implicau
Meseria acesteia este de a se fi şcoala din North Carolina costuri şi fonduri consider-
ocupa de oportunităţile de pentru ştiinţa şi matematică. abile, de la enrichment gen-
dezvoltare a talentului cu Câteva regiuni mari au fon- eral pentru toţi elevii, la
toţi elevii. Pe lângă faptul că dat şcoli magnet pentru a proceduri de curriculum
adresa întrebări creative, servi necesităţilor elevilor diferenţiat incluzând şi en-
profunde, Michael citea cu talentaţi. În St. Paul, Minn., richment şi accelerare pen-
mulţi ani deasupra nivelului sunt disponibile o serie de tru cei care au un ritm de
său, era avansat în matemat- astfel de şcoli pentru stu- învăţare alert, clase de
ică şi excela în muzică. Până denţii gifted, printre care şi avansaţi, oportunităţi indi-
la finele anului, el a realizat şcoli cu program permanent vidualizate de cercetare
o carte „vorbitoare” însoţită pentru elevii supradotaţi şi pentru elevii gifted şi con-
de o casetă audio, rezumând talentaţi cu accent pe aptitu- siliere şi alte servicii pentru
cercetarea sa pe dini de gândire critică şi cre- a întampina nevoile afective.
Tchaikovsky. ativă. Au fost dezvoltate şi Există două aspecte în
Progresul academic al lui programe de mentorat, de ceea ce priveşte dezvoltarea
Michael a fost rezultatul week-end, activiăţi after- unui astfel de program.
eforturilor şcolii sale de a school, şi sesiuni de vară. Primul este de factură orga-
întâmpina nevoile copiilor Experienţe recente sug- nizaţională, şi are în vedere
gifted, oferindu-le oportu- erează ferm că acest gen de unde şi când li se vor oferi
nităţi şi provocări, incluzând atenţie a scăzut în anii ce au aceste servicii elevilor pen-
o analiză a intereselor şi urmat implementarii pro- tru a preîntâmpina nevoile
stilurilor de învăţare, in- gramului „Nici un copil lăsat lor avansate de învăţare.
strucţiuni diferenţiate şi in urmă”. Într-un studiu re- Al doi-lea aspect are în

EXCELENŢA - ianuarie 2010 5


vedere curriculum-ul şi zullilearn-
oportunităţile de învăţare, ing.com)
deoarece trebuie luate de- c a r e
cizii în legatură cu ceea ce durează 30
trebuie predat şi de ce. Vor fi de minute
disponibile oportunităţi de şi oferă o di-
accelerare? Va fi extins cur- agnoză com-
riculum cu programe de en- puterizată
richment sau va fi condensat şi apoi
şi înlocuit cu un conţinut
avansat ales de profesori?
Vor avea elevii oportunitatea
să îşi urmărească interesele
folosind studiul independ-
ent?
Cercetările făcute de
Marcia Gentry de la Univeri-
tatea Purdue şi James Kulik
de la Universitatea din creează un profil individual dardizate şi sunt recoman-
Michigan au demonstat că al fiecărui elev, şi îl în- daţi de profesori sau con-
formarea de grupuri cu in- cadrează în funcţi de intere- silieri să participe la
struire diferenţiată şi sele acestuia într-un programe de vară, accelerare
conţinut de învăţare dife- program de enrichment din şi cursuri universitare. O
renţiat aduce beneficii 16.000 de activităţi, materi- serie de programe de vară
elevilor supradotaţi şi ajută ale şi resurse, conţinuturi şi cum ar fi Mentor Connecti-
la provocarea altor elevi de-a competiţii, studii individuale cut, The Pennsylvania Gover-
lungul tuturor ariilor de in- şi oportunităţi de cercetare nor’s Schools of Excellence,
teres. iar munca elevilor poate fi oferă o serie de activităţi
Sunt folosite în şcoli şi salvată într-un portofoliu pentru copiii supradotaţi
multe forme de accelerare a electronic. pentru a satisface nece-
învăţării, printre care cea La Universitatea Johns sităţile educaţionale ale
mai comună formă, a sări Hopkins şi Universitatea elevilor talentaţi, cum ar fi
peste ani, dar şi intrarea la Northwestern există un pro- cele pe ştiinţa şi tehnologie
grădiniţă şi în clasa I la gram naţional numit „ În de la Universitatea Carnegie
vârste mici, accelerarea la căutare de talente” în cadrul Mellon. Site-ul Asociaţiei
nivel de conţinut şi com- Centrului pentru tinere tal- Naţionale pentru Copii
pactarea curriculum-ului. ente care recrutează şi oferă Supradotaţi oferă o listă a
Ultima inovaţie pentru testări şi un program de programelor de vară pentru
a-i provoca pe elevii talentaţi oportunităţi pentru elevii elevii talentaţi precum şi o
la clasa şi în programele talentaţi. Aceşti elevi în gen- listă cu recomandări pentru
gifted este sistemul de în- eral au obţinut rezultate părinţi.
văţare Renzulli (www.ren- foarte bune la testele stan-

Ultima inovaţie pentru a-i provoca pe elevii talentaţi la clasa şi în programele


gifted este sistemul de învăţare Renzulli (www.renzullilearning.com) care durează
30 de minute şi oferă o diagnoză computerizată şi apoi creează un proJil individ-
ual al Jiecărui elev, şi îl încadrează în funcţi de interesele acestuia într-un program
de enrichment din 16.000 de activităţi, materiale şi resurse, conţinuturi şi com-
petiţii, studii individuale şi oportunităţi de cercetare iar munca elevilor poate Ji
salvată într-un portofoliu electronic.

6 EXCELENŢA - inuarie 2010


„Oamenii iartă totul, mai puţin genialitatea.”
„De-a lungul istoriei speciei noastre a existat numai
o mână de Liinţe umane în adevăratul sens al cuvân-
tului; pentru că ce suntem dacă nu animale care pot Li
instruite? Plantează seminţele şi ele vor da roade; dar
mintea noastră nu ar Li putut să genereze spontan
acest lucru.” – autor necunoscut, „My Paraphrase”
Metodologia încearcă să să aie muncitori pentru a susţine
răspună celei mai importante operaţiile mediocre ale acestei
probleme dintre toate în ceea ce civilizaţii. Se poate spune acelaşi
priveşte educaţia: ce este de lucru şi despre metodologie: se
făcut dacă cineva doreşte să îşi adaptează la prezentul mod de
exprime propriile cunoştinţe viaţă prin importantele moduri
prin anumite subiecte? Între- de gândire ale populaţiei. Totuşi,
barea este de o importanţă cineva poate presupune şi chiar
enormă, iar o singură persoană combate, este foarte ironic: oa-
nu o poate acoperi. Oricum aşa menii care folosesc invenţiile pecte
cum de-a lungul anilor este re- acestor vremuri sunt tocmai ale problemei. Dacă se măsoară
zolvat, pe parcursul dezvoltării aceia care condamnau inventa- nivelul supradotării prin com-
cognitive a omenirii, accentul torii lor. S-ar putea spune ca opo-
pararea cu populaţia mediocră,
cade pe aspectele mediocre ale nenţii unor anumite modalităţi atunci este clar ce înseamnă un
inteligenţei noastre ca specie. In- trebuie să moară în timp ce individ supradotat moderat şi
divizii, destul de ghinionişti pen- noua generaţie va trata anumite unul excepţional. Este imposibil
tru a se ai născut cu defecte invenţii/ tendinţe sociale ca unsă se aairme cu certitudine care
genetice implicite, sunt deseori lucru încasat în viaţa lor fără a
este nivelul normal, şi prin ur-
gânditi ca atare şi luaţi în con- se gândi prea mult la acest lucru.
mare nivelul supradotării. Acest
siderare când se ţine seama de Dacă înaintăm, vom observa că argument este valid; oricum ori-
numeroase abordări metodolog- cel din urmă va deveni cel dintâi
care dintre noi poate detecta di-
ice. O minoritate este dispusă să care la rândul lui va ai provocat
verse diferente ca predominante
recunoscă cealaltă „extremă” a de un alt individ nefericit cunos-
printre „arhetipurile umane” –
inteligenţei: supradotaţii. Deşi cut ca aiind geniu. Ciclul per- chiar dacă indivizii excepţionali
oricine poate observa modalităţi petuu al disperării continuă. tind să se aale în spatele adapt-
diferite de hrănire a talentului Cred că este în afara esenţei săabilităţii arhetipale.
de-a lungul istorii umanităţii, prezint cine sunt supradotaţii şi Conform articolului „Copii
cum ar ai „sesiunile” peripatetice cum au fost ei trataţi în era con-
Excepţionali – Minţi Diferite” :
în Grecia antică unde ailosoaii temporană, secolul douăzeci şi „Există puţine descrieri
faimoşi ca Socrate sau Platon se începutul secolului douăzeci şi ale procesului cognitiv al copi-
angajau în discutii cu acele minţi unu, de asemenea şi ce sete de ilor excepţionali în literatură.
luminate; sau în China antică făcut pentru a îmbunătăţi situa-Acest studiu, bazat pe testarea
unde supradotaţii erau re- tia în ceea ce priveşte tratareaproJilurilor, povestiri colec-
cunoscuţi ca deţinătorii unui supradotaţilor, şi problema e- tate de la părinţi, şi observaţii
potenţial imens, nu este tocmai făcute în timpul şedinţelor de
senţială: de ce trebuie să plătim
o enigmă să înţelegi că cele mai pentru a avea grijă de suprado- terapie de familie şi de grup
multe aiinţe umane de pe această taţi? cu copii supradotaţi, de nivel
planetă se aala în spectrul „medi- Copiii înzestraţi, minţi mediu şi excepţional con-
ocrităţii’. Aceasta nu reprezintă diferite turează câteva din caracteris-
o scurgere în nici un caz, în situ- ticile modurilor de gândire
aţia în care unii oameni trebuie Chiar şi printre supradotaţi care diferenţiază supradotaţii
se pot observa mai multe as-

EXCELENŢA - ianuarie 2010 7


excepţionali de grupurile de evitabil se ridică întrebarea:
supradotaţii de nivel mediu.” modiaică ceva? Alfred Binet a
Pentru a înţelege diferenţele, conceput metoda testelor IQ
este necesară familiarizarea cu în 1905 pentru copiii-geniu
următoarele descrieri care pre- îndepărtaţi. Din păcate, încer-
zintă diferenţele dintre suprado- carea sa a fost departe de a
taţii de nivel mediu şi cei avea succes. Cum poate cineva
excepţionali într-o manieră re- presupune în baza unei aair-
marcabilă. maţii că „societăţile cu IQ ridi-
„Supradotaţii excepţionali cat” sunt diferite? Este oare
au deseori probleme în posibil să se ajungă la un con-
tratarea unui material pe care sens, cum ar ai ce simbolizează
alţii supradotaţi îl găsesc sim- cuvântul „societate”, când cineva
plu. Ei intrevăd o mulţime de are de a face cu un rezumat al in-
posibile răspunsuri, pe care dividualităţii la nivel maxim?
nu ştiu cum să le folosească Încercări în crearea „copiilor
pentru că nici unul nu pare geniu”, iniţiate de Robert Gra- ce
mai bun decât celălalt. De ex- hamau au eşuat – chiar proprii priveşte viaţa şcolară,
emplu, Zachery, în vârstă de 7 săi copii, printre ei Doron Blake, obţinând note excelente fără
ani, cu un IQ de peste 200, a susţine că a jucat rolul de Creator efort. Dar copiii cu IQ-ul ce de-
găsit imposibil sa răspundă la este o idee eronată – în cel mai păşeşte această poziţie devin
întrebarea: „Ce face un doc- bun caz – şi nu ar trebui justiai- plictisiţi aproape intolerabil de
tor?”. Supradotaţii de nivel cată de noţiunile ridicate ale munca şcolară dacă sunt ţinuţi
mediu au dat câteva răspun- cuiva. în loc cu elevi neselectaţi de
suri acceptabile şi nu au găsit Este remarcabil şi de aceeaşi vârstă. Copiii al căror
o întrebare diJicilă. Zachery, reţinut de asemenea şi urmă - IQ se ridică deasupra la 170
totuşi, a răspuns că există atât toarea divizare a inteligenţei: sunt pasibili să trateze şcoala
de multe tipuri de doctori, şi • Strălucit: 115+, sau unu cu indiferenţă sau cu neplăcere
toţi întreprind lucruri diferite. din şase (84 funcţie de repar - pozitivă, pentru că nu găsesc
Chiar şi când a fost încurajat, tiţie) nimic interesant în muncă
nu a putut să aleagă un anumit • Supradotaţi de nivel pentru a le atrage interesul.
tip de doctor şi să spună ceva mediu: 130+, sau 1 din 50 Dată Liind această condiţie, cu-
ce acela face. Zachery clar (97.9) plată cu supervizarea unor
cunoştea materialul dar nu • Supradotaţi de nivel profesori care nu văd şi nu înţe-
era capabil să se concentreze înalt: 145+, sau 1 la 1000 leg situaţia, a condus chiar la
la un nivel empiric. Răspun- (99.9) absentarea de la ore din partea
surile sale sugerau un nivel • Supradotaţi de nivel ex- copiilor gifted.”
mai înalt de analiză şi inte- cepţional: 160+, sau 1 la De unde vine problema în
grare decât cerea întrebarea.” 30.000 (99.997) ceea ce priveşte înţelegerea
Cineva poate deduce din ci- • Supradotaţi de nivel supradotaţilor? Se pare că reiese
tatele de mai sus că diferenţa aprofundat: 175+, 1 la din tendinţa colectivă către
dintre supradotatul de nivel 3.000.000 (99.99997) stereotipii – cuvântul în sine
mediu –este un copil cu un IQ de Într-un articol intitulat provenind din grecescul stereos
aproape 150 şi cel excepţional, „Străini” care poate ai găsit pe însemnând un corp solid. Prima
un copil cu un IQ de 180 şi chiar site-ul „ Societăţii Prometheus”, şi cea mai importantă problemă
mai mult, este asemănătoare cu se menţiona, pe lângă multe alte este trasarea unei paralele între
cea dintre un copil obişnuit şi un chestiuni, care sunt problemele IQ şi supradotare. Acest citat
gifted de nivel mediu. Acelaşi întâlnite de supradotaţii când se clariaică neînţelegerea - şi orig-
principiu se aplică şi la adulti, de confrunta cu constrângerile inea ultimei:
asemenea, dar conceptul de „so- societăţii: „Timp de mulţi ani, psiho-
cietăţi cu IQ ridicat” are menirea „Copiii cu IQ până la 150 se metricienii şi psihologii,
de a rectiaica situaţia. Dar in- descurca destul de bine în ceea mergând pe urmele lui Lewis

8 EXCELENŢA - inuarie 2010


Terman în 1916 au echivalat cu un IQ mai mare de 140 pen- singuratici pentru că sunt aro-
IQ-ul cu supradotarea. Această tru un studiu ulterior. Acest ganţi, aşa cum deseori sunt
„moştenire” a rămas până în grup a fost monitorizat încon- văzuţi: ei sunt siliţi la solitudine
zilele noastre, cele două con- tinuu încă de atunci. Multe din- pentru că nu pot găsi destule
tinuând să Jie echvalate în tre convingerile anterioare puncte comune cu indivizii din
câteva concepte ale despre supradotaţi s-au jurul lor – în afara unor discuţii
supradotării. Încă de atunci, dovedit într-adevăr a Li false. superaiciale întâmplătoare în
oricum, alţi cercetători (Cat- Supradotaţii nu erau slabi sau care supradotaţii tind să
tell, Guilford, and Thurstone) bolnăvicioşi, şi deşi incidenţa mascheze adevaratele lor puncte
au ripostat că intelectul nu miopiei este mare printre ei, de vedere în favoarea unora mai
poate Ji exprimat într-o sunt în general apreciaţi că acceptabile – sau mai usor de
manieră atât de unitară, şi au arătând mai bine decât con- înţeles de persoanele din jurul
sugerat o multitudine de abor- temporanii lor. Ei nu sunt lor. Aşa cum Oscar Wilde aairma:
dări ale inteligenţei.” tocilari.” „ Oameni iartă totul, mai putin
Este regretabil de asemenea, Supradotaţii sunt deseori genialitatea.” şi „ Piesa a fost un
că intelectul social colectiv tinde percepuţi ca indivizi solitari care succes dar publicul fost un deza-
să vadă supradotaţii ca nişte in- tind să manifeste un comporta- stru”. Într-adevăr primul şi ul-
divizi slab aizic, deseori invocând ment bizar când se confruntă cu timul rezumă foarte bine
o imagine al lui Stephen Hawk- diferite situaţii. Cu toate acestea, sentimentele supradotaţilor faţă
ing, blocat într-un scaun cu rotile dacă cineva nu are capacitatea de de lumea din jurul lor.
pentru a-şi susţine perspectiva. a înţelege ce se întâmplă în
Fragmentul de mai jos explică mintea unui supradotat, este
încă o dată că adevărul se aală foarte uşor să îl respingi ca pe Adaptare după un autor
undeva la mijloc: ceva grotesc. Oamenii trebuie să necunoscut
„A fost o vreme când toţi îşi amintească, că atunci când au Culegere text: Kristof Lajos
copii precoce erau consideraţi de a face cu o persoană care vede Traducere: Georgiana Stoian
că vor sfârşi ca Sidis ( un copil mult mai multe aspecte ale unei
american de elita din Boston, probleme decât ei, este esenţial
despre care se spunea că are să nu judece pe baza unor as-
un IQ de 300, vorbea Lluent pecte comportamentale superai-
aproape 40 de limbi, corecta ciale – exact acele aspecte care
profesori de la Harvard la 11 realectă o enormă sarcină men-
ani; a sfârşit ca un funcţionar

Oamenii trebuie
tală care poate avea un accent
din propria sa dorinţă pentru a
atunci
îşi amintească, că
deosebit în mintea unui suprado-
se concentra asupra cercetării
ce cu o
când au de a fa
tat. Articolul rezumă problema
sale departe de oameni – inter-
vede
supradotaţilor şi a relaţiei lor cu
persoană care
jecţia mea). Cel mai respons-
aspecte
mediul într-un citat foarte concis
abil pentru schimbarea acestei
mult mai multe
şi cu toate aceste adecvat:
convingeri a fost Lewis M. Ter- „Dar intenţia acestui arti- e decât
man. Între 1900 şi 1920 a putut col nu este de a demonstra că ale unei problem
l să nu
realiza un studiu pe aproape o este o şansă specială să ai un ei, este esenţia
nor as-
sută de supradotaţi, şi obser- IQ excepţional. Nu este in- judece pe baza u
entale
vaţiile sale l-au convins că tenţia de a demonstra că peri- pecte comportam
exact
multe din convingerile colul stă în a avea un IQ superJiciale –
re re-
acele aspecte ca
tradiţionale erau ceva mai excepţional într-un mediu
sarcină
Jlectă o enormă
mult decât superstiţii. Pentru a care duce lipsă de grupuri int-
conLirma aceste observaţii, el a electuale. Este izolarea cea ate avea
mentală care po
obţinut un credit de la capitalul care provoacă răul, nu IQ-ul în bit în
de stat în 1922, şi l-a folosit sine. (Sublinierea mea) (6)” un accent deose
radotat.
pentru a cerceta o populaţie de Ultima frază spune totul. Oa- mintea unui sup
aproape un sfert de milion de menii care tind să perceapă mult
copii, selectându-i pe toţi aceia mai mult decât ceilalţi, nu sunt

EXCELENŢA - ianuarie 2010 9


Proiectul Să scriem o carte!
carte
Am realizat acest proiect în
mai multe ocazii, cu colective
de copii divers alcătuite, cu
producţie de texte dintre cele
mai uluitoare. Aşadar consider
că pot aairma, strict din expe-
rienţa: veţi ai uluiţi de rezultate
dacă propuneţi copiilor să scrie
o carte doar a lor.
Vă prezint în cele ce
urmează una dintre variantele
acestui proiect: realiza cu copii
ambliopi şi nevăzători, motivaţi
de anul internaţional Mozart.
În anul internaţional
Mozart (2006, mai precis doi
ani şcolari, 2005-2007), am
expus Liceul Teoretic Iris -Tim-
işoara la emisie de Mozart live
cîţiva au început să-şi compună
ca factor de brainstorming: şti-
experiment Mozart se va vedea
propriile probleme. A rezultat
inţa a dovedit – am spus copi-
în viitor. Permiteţi-mi doar să
astfel un prim caiet, lansat cu
ilor – că elevii şi şoriceii care
vă atrag atenţia asupra
zarvă de o revistă SF locală (pe
ascultă Mozart devin mai isteţi.
evoluţiei scrisului copiilor: nu
temeiul tangenţei la SF a unora
Din mai 2006 până în martie
am pretenţia că-i pot decela
dintre texte) la 1 iunie 2006. De
2007, copiii care s-au înrolat de
toate variabilele, dar brain-
menţionat că a fost un an în
bună voie au ainalizat şase cai-
stormingul, lecţiile cel puţin
care s-a cântat intens, Mozart,
ete Mo’zArt, ca dovadă că au
(acceptate, se pare), spiritul de
scrisul Jiind doar un proiect
devenit mai isteţi (ori chiar au
emulaţie, atenţia acordată
complementar .
fost dintotdeauna). Dacă am
(rampele de lansare, darurile,
condus (sau nu) bine, un real
acţiunile colaterale… evident,
Mozart nu în ultimul rând :) îşi Frumoasa din pădurea
vor ai avut importanţa. adormită. A fost odată ca
Iată, aşadar, o succintă niciodată un rege şi o regină. Ea
prezentare şi ilustrare, a cai- îşi dorea un copil. Reginei i se
etelor-capitole. împlini dorinţa. Ea a născut o
Caietul Mo’zArt 1. fetiţă pe nume Aurora. Ea a fost
Probleme.
tare frumoasă când a avut 21
de ani şi 27 de ani. Câţi ani a
Începând cu octombrie, fost ea frumoasă? (Denisa
2005, un grup de circa zece copii Maria C., 8 ani)
(8-10 ani) au primit permisi-
unea de a absenta o oră zilnic de Boierul şi caprele. A fost
la meditaţii, pentru a-şi rezolva odată un om pe nume Mocirlă
nesupravegheaţi teme de care avea 1.000.000.000 de
matematici, în timp ce audiau capre chele. Deodată a apărut
Mozart live. Unii au rămas la re- un om care i-a zis lui Mocirlă:
zolvări, alţii au abandonat, - Vrei să aim prieteni?

10 EXCELENŢA - inuarie 2010


Mocirlă răspunse:
- Da, dar numai dacă ai şi tu
1.000.000 de capre chele.
- Bine, dacă vrei tu...
Şi aşa au rămas prieteni.
Câte capre chele va mai
avea Mocirlă după ce îi
dăruieşte prietenului său un
milion?(Dorian N., 10 ani)

Probleme (Marian N., 10


ani)
Florina este o admiratoare
a zânelor. Ea crede că la un
copil i se schimbă zâna de 3 x înger. De câte ori trebuie să avea părul galben şi lung. Ea a
pe an, începând de la 6 ani. Câte meargă pentru a vedea venit în Romania cu maşina. În
zâne are un copil până la 25 de 43.825.099 de îngeri? mijlocul satului e un foc imens.
ani? Un om poate mânca un Toţi oamenii s-au adunat la foc.
Florina îl iubeşte pe Marian morcov uscat de 9 ori pe se- (Andrei A., 8 ani)
cât pe 25.000 de îngeri. Dar cundă. Câte mii de morcovi ar
Anca îl iubeşte cât pe 13.500 de mânca într-o jumătate de oră? Cele 7 bucăţi de lemne şi
Ionela. În aceste ilustraţii este
Caietul Mo’zArt 2. Focul.
îngeri.
Cu câţi îngeri este iubit mai vorba despre o fată şi 7 bucăţi
mult de Florina? Pe 12 decembrie 2006 de lemne care ard. Fata crede
Pe un copil cad (amânare de pe 5, ziua trecerii că lemnele ard ca şi viaţa omu-
3.850.200.000 de fulgi pe zi in eternitate lui Wolfgang lui. Pentru că omul e ca şi un
(este iarnă). El mai are 2.300 de Amadeus), copiii aveau un al copac, dacă ard rădăcinile nu
zile până la vacanţă. doilea caiet gata de lansare, mai trăieşte, la fel ca şi la om,
Câţi fulgi pică pe el şi pe care se dăruia celor circa 40 au- dacă i se taie păicioarele nu mai
mama lui? tori: gimnaziul şi chiar liceul au trăieşte. Şi probabil că fata a
dorit să participe la alcătuirea pierdut o persoană dragă şi se
Probleme. (Adelin C., 10 unei cărţi colective, nu şi să au- gândeşte la acea persoană. Şi
ani) dieze Mozart. Am invitat revista probabil că fumul înseamnă un
Un înger poate zbura o oră SF locală la mansarda-club a corp al omului, demult pierit
cu 7 l de benzină. Aalaţi câţi l îi şcoli, pentru lansare. Legătura care se îndreaptă spre cerul
trebuie pentru a zbura 43.738 cu SF-ul era (pe lângă unele mare şi frumos. Ea îşi dă seama
ore. texte programatic SF) banda de- că nu trebuie să regrete acea
Era odată un copil pe care îl senată temă a textelor, un trip- persoană iubită, pierdută, pen-
chema Andrei. Lui îi plăcea să tic numit <Focul>, publicat tru că acea persoană va ai
compună cântece. într-un număr al respectivei re- mereu în inima ei şi a lui. Na, şi
Într-o zi el s-a gândit la un viste. aceasta este viaţa omului, care
cântec, dar îi trebuia 2.934.300 şi moare şi trăieşte. Omul este
de note DO, 400 de note RE, Focul. Cineva a dat foc la ca şi natura, este legat de
4.385 de note SOL şi materiale foarte scumpe. După natură într-un fel şi de aceea
80.038.993 SI. ce a dat foc, a mers pe un deal cred eu că omul este reprezen-
Câte note îi trebuia lui An- şi a văzut focul de la depărtare tat de un pom, pentru că co-
drei pentru a compune cân- şi a văzut că nu sunt maşini şi pacul este arborele genealogic.
tecul? tramvaie.Andreea a mers la foc Sfârşitul este că orice om mer-
Era odată o fetiţă pe care o şi şi-a amintit ceva din trecut ită să trăiască indiferent de caz
chema Aaidila. De câte ori dar şi din viitor. Casele erau sau de boală sau că are prob-
mergea 20 de metri vedea un mici dar multe. Era ziuă şi fetiţa leme, asta cred eu despre
EXCELENŢA - ianuarie 2010 11
această concluzie. Anul 1912, 7 etul şi poate se salvează prin că n-are haine de schimb, că
decembrie, localitatea Gura Hu- soluţiile lor, e şi ăsta un rost al hainele lui miroseau şi omul
morului. Vă mulţumesc pentru scrisului cărţilor! Au scris cu en- bogat l-a auzit pe omul sărac şi
şansa care mi-aţi dat-o de ex- tuziasm. Caietul 3 s-a oferit în i-a cumpărat şi lui o casă. Omul
primare liberă. (Răzvan G., dar la lansare doar celor 20 pre- sărac i-a mulţumit şi i-a spus:
14ani) miaţi: ceilalţi şi-l puteau xeroxa, - Parcă eşti Dumnezeu!
dacă-l preţuiau. Aşadar, dacă Şi i-a făcut o surpriză mare,
Oamenii de zăpadă. Stau sunteţi sărac (sau nu), iată i-a urat sărbători fericite.
acum şi mă gândesc la satul şapte soluţii. (Florin F., 11ani)
unde m-am născut, un sat mic,
* Moş Căciun sau * Showbiz
Dumnezeu
uitat de lume, unde iarna
făceam grămezi de zăpadă şi ne [...] Era un sat numit Bul-
ascundeam după ele când ne Era odată un grup de copii găruş, în care locuia o familie
jucam cu bulgării. săraci care dormeau prin săracă, numită Familia
Odată, chiar în Ajunul Cră- canale. Ziua dormeau şi Săracilor. [...] Dar oamenii
ciunului, tovarăşii mei şi cu noaptea se sculau şi mâncau aveau 9 copii: unul dintre ei ştia
mine am făcut un foc în mi- prin canale. Florin e foarte să danseze iar altul voia să în-
jlocul satului ca să ne încălzim sărac, nu are bani şi are o casă veţe să danseze. Cel mare s-a
şi ca să aie lumină. Când părinţii amărâtă. Moş Crăciun, să-i dus la o şcoală să înveţe să
ne-au chemat în casă, am arun- aduci o sută de mii de jucării şi danseze iar după câteva luni
cat bulgări în foc până s-a stins. mâncare şi materiale pentru copilul a spus că dacă ar ai
A doua zi când ne-am dus casă: var, nisip şi ciment. Are un Dumnezeu ar ajuta pe toată
iar la joacă… focul era aprins câine şchiop şi 10 fete, una e lumea. Şi bogaţii îşi băteau joc
iar oamenii de zăpadă de pe paralizată şi 2 îs însurate. Eu de acei oameni şi spuneau că
margine se topiseră, doar căr- dacă eram Dumnezeu le nu sunt buni de nimic. Dar
bunii, morcovii şi măturile mai dădeam: case, bani şi viaţă. Şi 2 copilul a pus samba şi s-a pus
rămăseseră de ei. Probabil că copiii. Şi de mâncare. (Andrei A., să danseze.[...] după aceea oa-
focul nu se stinsese de tot, iar 8 ani) menii cei săraci au ajuns mai
* Căsătoria
oamenii de zăpadă, văzând lu- bogaţi şi oamenii au trăit feri-
mina, s-au aşezat lângă el. ciţi până la adânci bătrâneţe.
Am regretat ce am provocat A fost odată ca niciodată un (Laurenţiu D. A., 11 ani )
atunci şi niciodată nu am mai om sărac care nu avea nici nev- * Educaţia şi familia
făcut foc în mijlocul satului. De astă nici copii şi era trist. Într-o
aceea în aiecare iarnă înalţ câte zi şi-a găsit o nevastă care i-a Am văzut mulţi săraci, mai
patruzeci de oameni de zăpadă făcut doi bebeluşi. Le dădea ales în Timişoara, majoritatea
şi copiii vin să se joace în mi- lapte de la piept şi ea mânca boschetari şi copiii. Eu cred că-
jlocul lor. (Claudia C., 16 ani) bine că avea bani aiindcă lucra i putem ajuta, le-ar prinde bine

Caietul Mo’zArt 3. Despre adânci bătrâneţi. Un om dacă e


la CFR. Şi au trăit fericiţi până la puţină educaţie. Au foarte mult

sărăcie.
curaj (săptămâna trecută am
sărac trebuie să-şi ia nevastă fost ameninţat pe stradă de un
În ultima săptămână de bogată, asta e părerea mea. boschetar). Lor le lipseşte ceva,
şcoală a anului 2006 urma, (Andreea C., 9 ani) ceva ce e necesar oricui, familia.
după tradiţie, să cântăm col- * Caritatea
Cred că dacă sunt strânşi şi aju-
inde. Dar lansarea din săp- taţi, ainanciar şi material, îşi
tămâna precedentă avusese un Un om bogat trăia într-o vor reveni. Văd la săraci multă
asemenea impact, că elevii so- vilă de 10 stele. Omul avea soţie invidie. Nu mă pot considera
licitau urgent o temă nouă, pen- şi 2 copii. Într-o zi omul a mers bogat, dar de exemplu dacă îmi
tru un caiet 3. Am propus să cumpere pentru un om cumpăr un chips cei mari mi-l
sărăcia, temă de Crăciun, core- sărac, care nu avea nici familie iau (în colectiv). Propunerea
lată cu generozitatea: să caute şi nici casă. Casa lui erau mea e să-i ajutăm cu o şcoală.
soluţii, cine ştie cine citeşte cai- străzile. Omul sărac se plângea (Cristi T., 13 ani)

12 EXCELENŢA - inuarie 2010


* All you need is love: participat, pe lângă copiii şi pro- şi pe ai mei dar cel mai mult pe
fesori însoţitori, părinţi ai copi- Dumnezeu. Îngerii sunt albi, cu-
ilor cu disabilităţi severe, a fost
A ai bogat nu înseamnă că ai
loarea care-mi place mie, i-am
şi media scrisă. Pentru a marca
totul. Poţi ai bogat că ai foarte
văzut cu ochii minţii. Erau cu
momentul, copii au scris, la în-
mulţi bani, dar te simţi singur
şase aripi şi fâlfâiau şi aiecare
toarcerea din vacanţă, câte un
pentru că nimeni nu te iubeşte,
înger mi-a dat un dar, am văzut
mic text anonim despre credinţa
pentru că eşti lacom şi mai vrei
asta cu ochii minţii, care sunt
lor: să nu meargă cu mâna cei mai de preţ! (Melisa D, 8
încă alţi bani; poţi să ai bogat nu
goală. La Jinalul caietului am re- ani)
că ai bani (poţi să nu ai niciun
luat un text integral, al Melisei
ban) dar ai dragostea tuturor şi
(nevăzătoare, scriitor înnăscut,
te poţi numi bogat: toată lumea
... eu am visat pe la 4-5 ani
personalitate aparte… co-au-
te iubeşte, are încredere în tine
că Iisus mi-a dat o palmă şi
toare şi operator video de Jilm) ,
şi când vezi atâta lume în jurul
atunci m-am trezit şi eram pur
o puteţi admira în compania
tău îţi vine să faci totul mai cu
şi simplu alt om. Înainte cu
prietenei sale pe net, la adresa
drag. Pomana nu e o soluţie,
câteva zile de acea noapte
www.vedeta.ro-Bani, Jilmul 12).
pentru că dai de pomană, dai
binecuvântată am picat din
din milă pentru persoana re-
pom şi ştiu cum e să cazi dintr-
spectivă şi decât să-i dai de
… eu cred că Dumnezeu ne un nuc de 5 metri. Eram aici la
milă şi el să simtă asta (să se
dă putere şi ne dă tot. Eu mă şcoală în clasa I şi mi-am rupt
simtă prost) mai bine nu îi dai
rog pentru Christos, să-i aie mâna, cred că aiindcă fumam,
de loc. Pentru mine cel mai im-
bine, să nu mai aie pe cruce. Îl dar oricum nu era să mă las de
portant este să aiu iubită, înţe-
iubesc mult. L-am visat pe prostii degeaba până nu mi-am
leasă, să mă simt bine aşa cum
cred eu că e bine. (Roxana B., 16
Iisus, era frumos şi l-am văzut mai rupt încă de 2 ori mâna,
ani.)
pe cruce şi l-am ajutat. Am scos una chiar de ziua mea, când am

* Noi suntem bogaţi!


cuie din el, cam zece. Şi l-am împlinit 10 ani. Şi am început
îmbrăcat şi l-am şters de sânge să merg cu vărul meu la biser-
Noi suntem bogaţi. Avem şi l-am pus în pat. Pe urmă l-am ică şi aşa m-am cuminţit printr-
dus la magazin şi i-am o credinţă uriaşă iubitoare.
(Cosmin D.,12)
haine şi avem de mâncare:
cartoai prăjiţi, cartoai piure, cumpărat snacksuri şi o gumă
ciorbă de cartoai şi papricaş. şi pe urmă m-am sculat şi-am
Caietul Mo’zArt 5.
fost bucuroasă că l-am visat. În-
După lansarea din 27 ian-
Avem o vacă şi un porc. Avem o
gerii păzesc pe Doamne
uarie (simultană a caietelor 3 şi
casă cu cinci camere. Într-o
Doamne şi Maica Domnului e
4), provocaţi Jiind de Palatul
cameră dorm mama şi tata, în
care l-o făcut pe Iisus. Eu mă
Copiilor să scriem (şi desenăm)
alta trei fraţi, în alta şapte
duc cu mama la biserică şi
haiku-uri… au raspuns circa 70
surori şi două le ţinem curate
avem două Biblii, una mare şi
de copii. Au înţeles deJiniţia pro-
pentru musaairi. Mama stă cu
una mică, una albă şi una nea-
gră. (Ema, 7 ani, text dictat) pusă (17 silabe în 3 rânduri
copiii şi tata betonează la un
om, Vasile. (Camelia T., 9 ani)
telegraJice, ceva trăit personal),
Caietul Mo’zArt 4. Despre au desenat o întâmplare, unii
credinţă.
Părerea mea este că Dum-
nezeu este... un fel de... aer, care copii m-au rugat să-i ajut să-şi
numere corect silabele. Origi-
Am hotărât să încheiem se mişcă şi e nevăzut de lume şi
nalele au fost arhivate la bib-
anul internaţional Mozart în niciodată nu poţi să-l vezi...
liotecii şcolii. Haiku-urile au fost
2007 pe 27 ianuarie (ziua naş- numai când se desparte suale-
şi traduse în limba engleză, pen-
terii lui Wolfgang Amadeus) cu tul de trup. Sualetul se duce la
tru o expoziţie plastică, la săr-
caietul 3 şi, dată Jiind tema ceruri iar trupul se îngroapă în
bătorirea a 45 de ani de
christică, am invitat biserica. pământ... şi putrezeşte. Eu
existenţă a liceului Jiind aştep-
Înalt Prea SJinţia Sa Nicolae vreau să mă fac pustnic, să mor
taţi oaspeţi din străinătate
Corneanu a fost mişcat şi a pro- în pustie şi să nu putrezesc.
<care sigur că nu ştiu
pus lansarea la episcopie. Au Vreau să mă fac pustnic aiindcă
îl iubesc pe Dumnezeu, îi iubesc româneşte>.

EXCELENŢA - ianuarie 2010 13


V-am oferit doar succintă pe care poţi construi.
Turnăm cimentul. prezentare. Câteva precizări, Una dintre cele mai tulbură-
- Ham! cuţu ţop în mijloc. dacă mai e nevoie. Nu mă aştept toare conairmări posibile (încer-
Cu lopata-l scot. la performanţă literară şi nu în caţi, îmi veţi da dreptate) este
(Marian G., 10 ani) acest sens îmi orientez orele de evoluţia copiilor supradotaţi , ori
creativitate. Doresc să-i ajut pe cel puţin supracompensatori.
copii să crească în timp ce lasă V-am invitat să le cun-
Disco. Un băiat urme pe hârtie: plastilină, de- poaşteţi pe Melisa şi Andreea.
şi-o fată ţopăie sene, cuvinte, poveşti… să Melisa e robustă deşi
şi se adoră. crească în cunoaştere de sine şi aparent fragilă, cooperantă deşi
(Marian N., 12 ani) putere de exprimare a acestei voluntară, manierată, sclipitoare,
Fratele meu a. cunoaşteri; în cunoaşterea a ceea hăruită pentru scris, bine asis-
Sosit. Eu la gard râd şi plâng şi celor ce-i înconjoară şi putere tată de familie şi de diverşi ex-
bucuroasă. de exprimare a acestei cunoaş- perţi. Explică aceasta textele ei?
(Oana L., 14 ani) teri; în general, cunoaştere Jin Nu total. Melisa are, în scris, un
critică şi bogat tolerantă, între mod de exprimare/construire de
Noapte cu valuri timp simţindu-se bine şi impor- sine. Clasa a IV-a a urmat-o într-
albe şi agitate. tanţi. o şcoală de masă. Nu este sigur
Te văd, dar nu eşti. Însumând rezultatele şi că doreşte să repete experienţa.
(Andreea B., 16) scăzând expectanţele, rămâne o Andreea scrie în Braille mai
margină, un bonus personal, al repede decât scriu colegii ei
Traaic la greu cu educatorului: încântarea dar şi văzători în sistemul obişnuit. Are
bolizi. Şoferi. Poliţai. lecţii de viaţă (de la senine la în- o mare capacitatea de solicitare
Stop: trece blonda! tunecate, să precizăm aici că am şi asimilare de informaţie, pe
(Estera C., 17) comunicat psihologilor şcolii tex- care o şi stochează metodic, la fel
tele nepublicabile, semniaicative de metodic revizuindu-şi notiţele
Vară cu soare. psihologic). Cu ocazia lansărilor până la asimilare satisfăcătoare.
Măgăruşul ostenit (avem atâta nevoie de sărbătoare Nimic nu se pierde, lucrurile se
trage o rablă. în viaţă!) am spus mereu copiilor ordonează în sertăraşele şi cu-
(IonelaM.,11 ani) că mi-au depăşit cu mult aştep- tiuţele minţii ei organizate. An-
tările şi că am mare noroc să lu- dreea a învaţat săscrie şi să
Crăciun cu soare. crez cu ei, de fapt privilegiul: o citească literele majuscule latine
Flori în ploaia-de-aur. certitudine, nu o replică de opor- şi cifrele arabe… în şase zile. Îi
E primăvară? tunitate. face o deosebită plăcere să iasă la
(Estera T.,13 ani) Despre caracterul ştiinţiaic al tablă şi să-i scrie scrisori mamei,
acestei intreprinderi… să care nu ştie Braille. Experimen-
Motoarele ne plac. spunem doar că el este cert. Ur- tul este şi el pe net, la adresa
Visăm la un motor mare a rezultatelor proiectului, www.youtube.com-anasthasys
miraculos. Cool! am propus, obţinut şi susţinut în ailmul see-saw-seem vă poate ed-
(Florin R.,15 ani) anuil şcolar următor (2007- iaica. Pot repeta că am avut priv-
2008) opţionale de creativitate la ilegiul să pot lucra săptămânal cu
Eu la geam. Ninge clasele cu severe (ori duble) de- ele şi suntem în continuare pri-
frumos.Mi-au înalorit toţi aicienţe, care nu participaseră la etene.
trandaairii albi. proiect şi şi-o doreau: între lim- Concluzie de concluzie: nu
(Mihaela O., 16) itele puterii lor de înţelegere, se faci uşor faţă expectanţelor copi-
simţiseră excluşi. Semniaicativ ilor: artele par să faciliteze inter-
arşiţa vara îmi pare faptul că, prezentând relaţionarea; iar modul în care
soarele pe cer şi eu acestor copii variante de proiect un proiect se împlineşte e mereu
sub pălărie (să pregătim o serbare? să facem unic.
(Gigi O., 18) noi cântecele? să desenăm o Dr. M. A. Christi
carte?) au acceptat cu airescul
* * * aşteptării, de ce nu i-am întrebat
şi anul trecuzt? Iată o conairmare

14 EXCELENŢA - inuarie 2010


Educaţia prin toleranţă

E
ducaţia reprezintă un viaţă de fami-
proces complex în care lie armo-
sunt implicati o mulţime nioasă şi
de factori. Dar cel mai impor- pentru crearea
tant, cu care copilul are primulunei imagini
contact este familia, care joacăpozitive de sine
un rol deosebit în educaţia şi în ceea ce îl
dezvoltarea copilului. Alături priveşte pe
de aceasta se vor pune bazele copil.
„celor şapte ani de acasă”. Con-
strucţia „celor şapte ani de
Prin edu-

acasă reprezintă un proces în-


caţia parentală

delungat, în care părinţii şi


părinţii se de-

copiii devin parteneri. Este


scoperă ca fiind

foarte important astfel, ca


parteneri ai copi-
o
Jiecare să Jie conştient de im-
ilor lor, îşi de-
continuare a tradiţiilor, fără
portantă să, de ce anume ii
scoperă propriul potenţial în
a-şi da seama de efectele neg-
leagă, ce ştiu să facă şi ce tre-
schimbare, se simt valorizaţi
ative pe care le are acest
buie să facă pentru a reuşi îm-
în rolul lor parental.
lucru asupra personalităţii
preună. Piaget spunea că
În cadrul acestei metode
copiilor.
„părinţii au nevoie să înţe-
se pun bazele unei educaţii
Copilul trebuie respectat,
leagă cum gândeşte copilul şi
prin toleranţa şi respect.
acceptat ca partener în edu-
care sunt etapele de dez-
Părintele, cunoscându-se
caţie nu ca un simplu recep-
voltare cognitivă ale acestuia
mai bine pe sine, va putea re-
tor. Comunicarea are astfel un
pentru a îl susţine în dez-
cunoaşte nevoile copilului, va
rol definitoriu, atât cea ver-
voltarea sa.”
putea accepta defectele
bală cât şi cea non-verbală.
copilului, că respectă individ-
Copilul trebuie disciplinat
ualitatea copilului, va re-
În ultimii ani percepţia prin convingere nu prin con-
cunoaste şi respecta calităţile
asupra educaţiei şi a rolului strângere.
copilului prin implicare ac-
copilului în acest proces s-a Părintele trebuie să sta-
tivă în procesul de educaţie şi
modificat considerabil. bilească din timp actele ma-
empatie.
Metoda „Educaţi Asa” îşi jore de indisciplină. Apoi de
De cele mai multe ori
doreste să aducă în atenţia comun acord cu copilul şi cu
unele persoane devin părinţi
părinţilor aceste elemente de ceilalţi membri ai familiei
fără a şti exact ce trebuie
noutate, educarea acestora în trebuiesc hotârate regulile,
făcut pentru a stabili şi a
ceea ce priveşte comunicarea recompensele purtărilor
menţine o bună relaţie cu
cu copilul, care este esenţială corespunzătoare şi sancţiu-
proprii copii. Fiecare îşi
pentru o nile purtărilor neadecvate.
doreste un copil disci-
Regulile trebuie să fie adec-
plinat şi ascultător, reson-
vate vârstei şi purtării copilu-
sabil, dar este foarte
lui, pentru a putea înţelege ce
impotant ce trebuie să
anume se aşteaptă de la el. În
facă părinţii pentru a-şi
acest mod părintele învaţă să
atinge acest scop.
respecte individualitatea şi
De cele mai multe ori,
integritatea copilului, şi îl
cu părere de rău auzim
ajută pe acesta să-şi formeze
„bătaia este ruptă din
o imagine pozitivă de sine, să
rai”, marea majoritate a
capete încredere şi să îşi dez-
părinţilor folosind vio-
volte un simţ al propriei val-
lenţa ca metodă de dis-
ori.
ciplinarea copilului, ca

EXCELENŢA - ianuarie 2010 15


Toleranţa înseamnă schimbate dacă nu mai
cunoaşterea, recunoaşterea prezintă interes pentru
şi acceptarea modului de a fi acesta.
diferit al persoanelor sau Pentru ca acest sis-
grupurilor. tem de recompense
Cum altfel ne putem să fie eficient este
cunoaşte copilul decât nevoie de con-
acordându-i atenţie ori de secvenţă din
câte ori este nevoie, pentru partea părin-
că ei au nevoie de acest lucru, telui şi aplicat
lor le place să atragă atenţia. de fiecare dată fiul
Acordând atenţie lu- când i se cere copilului să sau fiica dum-
crurilor frumoase pe care facă ceva. neavoastră a lovit un alt
copilul le realizează, trebuie Cea mai mare recom- copil, întrebaţi cu foarte
subliniat ceea ce el face bine. pensă pentru un copil este o mare fermitate: „ Ce s-a în-
Copilul primeşte încredere în comunicare eficientă cu tâmplat?” şi lăsaţi-l să vă
sine şi va continua să facă acesta şi acordarea atenţiei povestească, ascultându-l ca
acest lucru mai des. depline atunci când este pe cel mai bun prieten al
Părintele nu trebuie să cazul. dumneavoastră. Apoi îi
evite să îşi laude copilul ori Atunci când copilul spuneţi că trebuie să îşi re-
de câte ori este nevoie, nu- încearcă să vă comunice un pare greşeala şi să îşi ceară
mind comportamentul lău- anumit lucru, acordaţi-i scuze copilului pentru fapta
dat, pentru ca acesta va atenţie maximă, intrerupeţi comisă.
căpăta încredere în sine şi cu orice altă activitate, pentru Această metodă îi ajută
siguranţa va fi consecvent şi ca altfel va incerca să atragă pe părinţi să capete în-
va persevera. De exemplu: atenţie negativă printr-o credere în calităţile lor de
„Ce frumos din partea ta faptă rea. părinte şi îi va ajuta să în-
Maria că m-ai ajutat azi la De exemplu: drume paşii copiilor de la
curăţenie! Acum am terminat „- Tati, tati, ai văzut ce copilărie spre o viaţă adultă,
mai repede şi putem petrece căsuţă frumoasă am desenat? reuşind să atingă potenţialul
mai mult timp împreună!” Întreabă Bogdan. maxim în viaţă.
O modaliate foarte efi- - Da. Raspunde tatăl Disciplina este cea care îl
cientă de stimulare a copiilor pasiv citind mai departe ajută pe copil să îşi schimbe
şi de acordare a atenţiei o ziarul. Dezamăgit băiatul în- comportamentul în bine, să
reprezintă recompensa. cepe să mâzgălească pe înveţe o lecţie care să îi
Recompensa reprezintă masă.” folosească toată viaţa, afec-
recunoşterea îndeplinirii Atunci când face o prostie tându-i în mod pozitiv com-
obligaţiilor de către copil, nu îl certaţi până nu portamentul viitor.
dar ea nu trebuie să abată cunoşteţi în detaliu ce s-a în- Respectarea copilului şi
atenţia lui de la efectuarea tâmplat cu adevărat, încurajarea acestuia de a
activităţii respective până la lăsându-l pe el să vă menţine o comunicare de-
capat! povestească. Trebuie respec- schisă îl va face să acepte
Aceste recompense tre- tat, ascultându-l cu atenţie şi regulile care vor conduce la
buie să fie atractive pentru politeţe, fără a fi întrerupt asumarea unor responsabil-
copil, accesibile pentru atunci când încearcă să vă re- ităţi viitoare.
părinţi (nu trebuie promisă o lateze povestea. Apoi împre-
recompensă pe care nu şi-o ună trebuie să stabiliţi şi să
Stoian Georgiana
pot permite), adecvate activ- găsiţi o soluţie pentru a re-
Institutor, Constanţa
ităţii şi vârstei copilului. Ele zolva problema , pentru a
pot fi stabilite de comun repara greşeala.
acord cu copilul şi pot fi De exemplu dacă aflaţi că

16 EXCELENŢA - inuarie 2010


Gifted Education, învăţământul normal
L-am cunoscut pe Domnul înghesuiţi între 7-10 persoane, în că trăiesc, exact ca orice altă crea-
Profesor Colceag în vara anului aiecare sîmbătă). Pot să spun că tură, alegerile pe care le fac.
2001, printr-o fostă colegă de acelea au fost singurele ore de Aşa cum talentul este UNUL,
liceu. Îmi aduc aminte toate de- pedagogie şi psihologie pe care le- aceleaşi direcţii pe care le
taliile discuţiilor noastre, şi cel am avut în toţi aceşti ani. Nivelul urmează Domnul Profesor Col-
mai puternic m-a impresionat mo- foarte înalt la care se ţineau aceste ceag am observat că le urmează şi
mentul în care mi-a vorbit, pentru cursuri mă obligă să le consider cei mai buni profesori cu care am
prima dată, de visul său de a dărui singurele care m-au format, chiar avut şansa să lucrez. Pentru că
tinerilor cu aptitudini deosebite dacă am urmat cursuri de peda- sînt de elementar bun- simţ; pen-
şansa unei educaţii pe măsura gogie la propria mea Universitate. tru că ţin cont de unicitatea aiinţei
înzestrării lor, şi care să le multi- Avînd harul unei intuiţii şi clarviz- aalată în directă relaţie cu un pro-
plice “talantul”. Mărturisesc (şi nu iuni cu totul ieşite din comun, pre- fesor; pentru că se adresează tu-
cu foarte multă mîndrie), că am cum şi şansa unei formaţii de turor dimensiunilor spiritului
fost doar pe jumătate entuzias- matematician şi o experienţă ped- uman, şi incită curiozitatea de a
mată, iar o semniaicativă parte din agogică cu care foarte puţini se descoperi noi şi noi aspecte; de
mine privea cu scepticism acest pot mîndri, mi-a deschis noi şi fapt, ele înseamnă normalitate
vis. Motivele? Încă din copilărie nebănuite orizonturi culturale, pe (mediocritatea şi lenea nu
mai văzusem şi fusesem membră care pînă atunci nu le luasem în înseamnă deloc normalitate, chiar
a unor fundaţii care toate vorbeau seamă. Am învăţat că rigorile dacă sînt comode. Aşa cum ne de-
de susţinerea tinerilor suprado- matematicii, lingvisticii şi arhitec- ranjează imediat cînd o compo-
taţi. Cu mijloace materiale la care turii sînt aceleaşi ca şi ale muzicii. nentă a organismului
Domnul Profesor Colceag nici Am învăţat că pregnanţa unei viz- funcţionează “mediocru”, aşa ar
măcar nu îndrăznea să viseze. Iar iuni este direct proporţională cu trebui să ne deranjeze şi cînd alte
rezultatele…să zicem că întîrziau precizia, şi că între aceste două componente mai puţin sesizabile
să apară, iar eu învăţasem că tre- componente există o legătură or- nu funcţionează la capacitate
buie să nu aştepţi nimic de la ni- ganică. Că legătura dintre tot şi maximă, atîta cît este posibilă).
meni, că trebuie să-ţi iei soarta în unitate e crucială nu doar în Domnul Colceag dă o şansă de
mîini, să nu crezi în tot ce auzi şi matematică, dar şi în muzică. Şi că fapt, nu celor supradotaţi. El dă o
vezi, sau că mai toţi cei care au poate Beethoven a intuit şi simţit şansă TUTUROR. Aceea de a-şi îm-
vise atît de minunate, de mesian- teoria catastrofelor în compoziţi- plini întregul potenţial, indiferent
ice, aie au un interes şi vor să facă ile sale, înainte de a ai teoretizată de natura şi chiar calibrul aces-
uz de buna mea credinţă, aie sînt în matematică... Pe scurt, am în- tuia. Iar aceasta deja nu mai este
nişte visători care vor saîrşi striv- văţat enorm despre responsabili- o simplă şansă, o simplă alterna-
iţi la contactul cu “solul” realităţii, tate şi asumarea pînă la ultima tivă. Profesorul Colceag nu oferă
cu sualetele schilodite de amărăci- consecinţă a deciziilor. învăţămînt alternativ. El oferă SIN-
une, dezgust, cinism şi re- În plan uman, toate aceste lu- GURA formă posibilă, perfor-
semnare, şi asta cu mult înainte de cruri m-au făcut mult mai atentă mantă şi cu rezultate, capabilă să
30 ani. Un asemena tablou este la ce se întîmplă în jurul meu, am producă o schimbare în bine la
dintre cele mai dezolante cu devenit mult mai responsabilă şi nivelul întregii societăţi. Mai pe
putinţă, ca şi cum ar da îngheţul mai conştientă de importanţa pe scurt, învăţămînt normal, singurul
peste nişte copaci înaloriţi. care ar trebui să o acordăm pro- viabil. Nu pentru supradotaţi. Nu
Pînă în 2004 am avut ocazii priei vieţi în a face ceva cu ea. Am învăţămînt alternativ. Pur şi sim-
mai rare să mă întîlnesc cu Dom- învăţat să nu mai judec oamenii, ci plu, învăţămînt.
nul Profesor, datorită plecărilor mai degrabă să încerc să-i înţeleg,
mele din ţară, dar în tot acest să înţeleg lumea în care trăiesc, şi de Ana Cristina Silvestru, pi-
timp, ajutorul pe care Domnul să văd ce pot să fac pentru a o face anista de renume national si in-
Colceag mi l-a dat în formarea mai bună. Critica este primul şi cel ternational
mea intelectuală a fost nepreţuit. mai uşor pas, dar pînă la urmă, un membru de excelenta IRSCA
Din 2005 am asistat la multe din drum nu se parcurge doar cu un Gifted Education din 2005
cursurile pe care le-a susţinut, pas, chiar dacă acolo începe. Am http://www.supradotati.ro/
primele avînd loc chiar în sufrage- înţeles că orice facem, spunem, cristina_silvestru.php
ria din casa Domniei Sale (stăteam gîndim, are consecinţe imediate, şi

EXCELENŢA - ianuarie 2010 17


Prea mulţi se pierd, prea puţini ne merită…

P Care este diferenţa dintre speranţă şi


rin aceasta scrisoare
vreau să deschid ochii

preţul ploii?! Sunt două cuvinte care ne


celor ce nu văd îngrozi-

despart prea puţin. Poate că talentul


toarele lucruri de lângă ei şi

care a devenit un lux im-


să steargă măcar o lacrimă
celor ce simt aceste nedrep-

portant pentru cei


tăţi şi pedepse puse incorect

de peste ocean, dar


pe umerii lor. Sunt lucruri
adevărate pe care le-am auzit

majoritatea din-
de la colegii mei mai mari.

tre ele se pierd


Am rămas trist impresionată
de această cruzime. O soartă

odată cu
pe care unii nu o merită. Pen-

greutăţile acestor
tru că Dumnezeu a Sfinţit
aceste daruri! Ale copiilor.

valuri.
Cum le cinstim? Cum le
preţuim? Cui mai merităm?
Pentru cine trăim?! Atunci
bucuria noastră pe Pământ e tăcut, mai calm şi mult mai servici el mergea şi la liceu.
doar o rază de speranţă ce învăţat. La numai 8 ani a Temele şi oboseala îi luau din
cade în neant, iar aceste lu- scris prima carte de poveşti. ce în ce mai mult pofta de
cruri le îmbrăţişăm ca pe un În această carte el scria doar scris. Era obosit. De multe ori
„buchet al miracolelor”? Să despre zâne, regi, regine, se apuca să scrie şi cădea cu
învăţăm să salvam lumea prin prinţi, prinţese şi palate. Era capul pe mâini. Viaţa îi luase
copii! E singura concluzie la o carte minunată de aproape şi ultima plăcere. Ştia că visul
care am ajuns. 80 de pagini scrisă cu pixul în lui nu se mai putea îndeplini.
Într-o zi s-a născut Matei. timpul lui liber. Scrisul devenea pentru el
La 14 ani avea scria
El a fost născut deşi părinţii un lucru deosebit, dar în ace-

romane
nu îl doreau. După ce l-au laşi timp ceva foarte rar. Se
crescut doi ani l-au abando- gândea că nu este făcut pen-
nat langa un cimitir. A fost Până la vârsta de 11 ani tru aşa ceva. La început scria
găsit de o femeie, care l-a dus el scrisese deja 4 cărţi, fru- în fiencare zi, apoi la 2-3 zile,
la un cămin. Crescut de o moase dar din ce în ce mai la o săptămâna şi apoi deloc.
asistentă maternală, Matei triste. La 14 ani el a terminat El era conştient că visul lui de
nu avea parte de dragoste. propriul sau roman, in care a deveni cel mai bun scriitor,
Matei creştea şi devenea din descria perfect viata lui. Era o se sfârşea aici.
ce în ce mai deştept. La vârsta carte trista, lipsita de sper- Poate că aşa s-a mai pier-
de 4 ani el ştia o mulţime de anta sau de dragoste. Cei de dut un copil geniu. Din lipsa
poezii, cântece şi povestioare. la cămin se rugau de cei im- banilor mii de copii talentaţi
Treptat a învăţat literele alfa- portanţi în ţară să ajute acest se pierd. Cei mai norocoşi
betului şi numerele. geniu dar nimeni nu le plecă, iar ceilalţi rămân robi,
La numai 5 ani el reuşea răspundea. La 16 ani, Matei muncind pentru a se în-
sa citească o scurtă poves- avea o slujbă, muncea, iar treţine. Dacă noi nu facem
tioară sau poezie şi să facă acesta munca îi ocupa timpul ceva aceste genii vor ramane
calcule destul de grele pentru pentru creaţie. la stadiul de robi.
vârsta lui. La insistenţele lui, În fiecare zi venea de la
la 6 ani a fost dat la şcoala. slujbă, mânca puţin şi înce- Bianca, 14 ani
Aflat în clasa I, el era mult pea să scrie. Scrisul era sin- Bucureşti
diferit de ceilalţi. El era mai gura lui plăcere. Pe lângă

18 EXCELENŢA - inuarie 2010


Legislaţia privind dreptul copiilor la educaţie, din
punctul de vedere al educaţiei privind excepţionalitatea
În prezent, excluderea copiilor, a tinerilor şi a nează orice persoană care nu îşi poate satisface
adulţilor din cadrul învăţământului de masă este singură, parţial sau total, necesităţile unei vieţi in-
considerată o discriminare ce duce la violarea dividuale normale şi/ sau sociale, ca rezultat al
drepturilor umane ale acestora. Legile şi acordurile unei deaicienţe, aie ea congenital sau nu, la nivel
internaţionale sprijină punctul de vedere conform aizic sau mental. Persoanele cu dizabilităţi se bu-
căruia segregarea impusă în învăţământ reprezintă cură de toate drepturile, au dreptul inerent la re-
o violare a drepturilor copiilor şi tinerilor. spect fată de demnitatea lor umană. Persoanele cu
Principiul care guvernează este acela ca şcolile dizabilităţi, indiferent de originea, natura sau grav-
trebuie să primească toţi copiii, indiferent de itatea handicapului sau dizabilităţii, au aceleaşi
condiţia lor aizică, intelectuală, social, emoţională, drepturi ca celelalte persoane de vârsta lor, aceasta
lingvistică sau de altă natură. Astfel, sunt incluşi implicând în primul rând şi mai presus de orice
copiii cu dizabilităţi şi copiii talentaţi, copiii străzii dreptul de a se bucura de o viată decentă, cât mai
şi copiii care lucrează, cei din comunităţi îndepăr- normală şi împlinită.
tate sau proveniţi din populaţii nomade, cei care Copilul cu dizabilităţi este diferit de ceilalţi. El
aparţin minorităţilor lingvistice, entice sau cultural are nevoie de atenţie sporită, de un ajutor special,
şi copiii proveniţi din zone sau grupuri dezavanta- altfel va eşua. Copilul poate beneaicia de educaţie,
jate sau marginalizate. doar dacă este acceptat de ceilalţi elevi din colec-
Tratalele internaţionale relevante în acest sens tivitate, are un echipament special, beneaiciază de
, pe care România le-a semnat, sunt : un sprijin individual, poate parcurge curriculumul,
1 Convenţia împotriva Discriminării în Edu- i se predă cu tehnici speciale, pentru a răspunde
caţie (CDE) cerinţelor.
2 Convenţia Internaţională a Drepturilor Bariere în învăţare speciaice mediului incluziv
Civile şi Politice ( CIDCP) După 1990 a fost lansat un nou concept al ed-
3 Convenţia Internaţională a Drepturilor Eco- ucatiei incluzive care aduce in atenţie necesitatea
nomice, Sociale şi Culturale(CIDESC) reexaminării şi extinderii rolului invăţământului
4 Convenţia Internaţională pentru Eliminarea obişnuit ,pentru a se putea adapta cerinţelor copi-
Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (CEDR) ilor si nu invers ,ca până atunci ,premise a dezider-
5 Convenţia pentru Drepurile Copilului (CDC) atului ca pe cât posibil ,toti copiii să inveţe
6 Convenţia Europeană Pentru Protecţia împreună . Noul tip de şcoală ,cea incluzivă trebuie
Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale să recunoască diferite cerinţe educaţionale ale
(CEDO) copiilor ,să reacţioneze adecvat la acestea ,să asig-
Prin Declaraţia de la Salamanca, în 1994, UN- ure o educaţie de calitate pentru toţi . Este vorba
ESCO stabileşte cadrul de acţiune referitor la în- de o altă opţiune de politică a educaţiei ,care pune
văţământul pentru copiii cu cerinţe educative accentul pe transformările substanţiale la nivelul
speciale: capacităţilor şcolilor obişnuite,pentru ca acestea
,, Copiii trebuie să înveţe împreună , ori de câte să poat oferi răspunsuri adecvate cerinţelor edu-
ori este posibil, fără ca diaicultăţile şi diferenţele să caţiei diferite ale copiilor. Diferenţele dintre copii
constituie o piedică. Şcoala trebuie să înţeleagă şi sunt considerate aireşti ,iar şcoala trebuie să dis-
să accepte nevoile diverse ale elevilor, adaptându- pună de servicii adecvate care să acţioneze con-
se atât la stilurile cât şi la ritmurile de învăţare tinuu pentru a intâmpina cerinţele educaţionale
diferite ale copiilor şi asigurând o educaţie de cal- speciale .
itate pentru toţi, prin intermediul unui curriculum Cu toţii trebuie să ne punem următoarele in-
adecvat, al bunei organizări, al strategiilor de trebări:
predare, prin utilizarea resurselor şi prin partene- *De ce nu pot face progrese semniaicative in in-
riate cu comunităţile. Sprijinul şi serviciile trebuie vaţare toţi elevii dintr–o clasă ?
furnizate şi adaptate permanent pentru a *Cum pot ai sprijiniţi să progreseze în învăţarea
răspunde continuu nevoilor speciale diferite din de tip şcolar elevii care invaţă (sau care par să in-
aiecare şcoală’’. veţe ) mai greu ?
Tremenul de ,,persoană cu dizabilităţi’’ desem- *Cât este de justiaicată marginalizarea ori chiar

EXCELENŢA - ianuarie 2010 19


excluderea unor elevi din şcoala obligatorie ? grupul de elevi este şcolarul cu note mari, care se
Copiii care nu pot face faţă cerinţelor şcolare evidenţiază prin comportament corespunzător.
,cei care prezintă diverse forme si niveluri de eşec Dominatul este tipul care va executa sarcinile
şcolar sunt incă prea puţin cunoscuţi, acceptaţi şi primite fără să opună rezistenţă, se va supune ma-
acceptaţi din punct de vedere psihopedagogic. At- jorităţii, chiar dacă va avea idei nu va îndrăzni să
itudinea cea mai frecventă manifestată faţă de le supună dezbaterii, în colectivul de elevi este cel
aceştia din partea şcolii /si a societăţii in general care înregistrează frecvent rămâneri în urmă, la-
este de subvalorizare –bazată în mare măsură pe cune. Paciaistul, care poate îndeplini rol de ,,joker’’,
lipsa de reuşită şi de competenţă şcolară . suplinind cu succes oricare dintre celelalte doua
Elevii cu probleme de învăţare şi adaptare sunt tipologii, e tipul haios, prietenos, glumeţul grupu-
percepuţi în lumea şcolii de cele mai multe ori neg- lui, cel care aprobă, dar se implică prea puţin, însă
ativ, sunt marginalizaţi si în cazuri extreme ajung detensionează grupul.
să ai excluşi ,,Nu face fata programei ”; ,,Nu aceasta Ce se întâmplă într-un grup de 9 elevi? Vom în-
scoala “ ; ,,Trebuie înscris într-o şcoală specială “ tâlni 3 indivizi dominaţi, 3 dominatori, 3 paciaişti,
sau ,,nu poate ai şcolarizat “ –iată doar câteva din la nivelul aiecărui sub-grup, se va instaura aceeaşi
argumentele prin care unele cadre didactice justi- structură. Dar într-un colectiv format din 24 de
aică neacceptarea ori eşecul unor copii de a invăţa elevi? Se vor identiaica ,,dominatorul dominato-
alături de ceilalti copii de aceeaşi vârstă. rilor’’ dar si ,,dominatul dominaţilor’’. Aceste ex-
Este adevărat că nu de puţine ori, condiţiile de treme sunt întotdeauna prezente. Ele impun
organizare şcolară (efective numeroase de elevi in abordări diferite şi tratare diferenţiată. Deseori
clasă ,programa şcolară foarte incărcată ,timpul copilul dominat întâmpină mari probleme la în-
scurt de activităţi şi interacţiuni in clasă cu elevii văţătură, deseori va avea problemele de adaptare.
pe parcursul unei lecţii ;insuaicienta pregătire psi- Aceşti elevi se identiaică categoriei de şcolari cu
hopedagogică şi /sau de educaţie) reprezintă ob- cerinţe educative speciale. Elevul care se aairmă la
stacole serioase în asigurarea unui invăţământ nivelul colectivului de elevi, este apreciat de pro-
eaicace pentru aiecare copil. Deşi se urmăreşte dez- fesori dar şi de colegii lui datorită performanţelor,
voltarea educaţiei de bază ,pentru toti copiii –in poate ai un copil supradotat.
II. a Supradotaţii din România
ideea prevenirii si /sau reducerii excluderii edu-
caţionale –grupurile de copii cele mai apropiate de
riscul excluderii şcolare devin cele mai supuse Albert Einstein a vorbit la patru ani. Cam
riscului de a ai marginalizate. Marginalizarea este tot la fel si Lucian Blaga. Isaac Newton a luat
vizibilă atât in rezultate (performanţe şcolare , sen- note mici in primele clase, iar profesorii l-au
sibil mai reduse decat ale celorlalte grupuri,acces catalogat pe Thomas Edison ca Jiind un elev
mult mai redus la formele ulterioare de şcolarizare mediocru. Winston Churcil a rămas repetent in
). clasa a şasea, iar Lev Tolstoi a fost dat afară din
Educaţia incluzivă incearcă să ofere astfel un facultate. Luis Pasteur a absolvit Royal College
răspuns atât problemelor legate de excludere ,cât cu rezultate mediocre la chimie.
si marginalizării şcolare .Ea se referă nu doar la Lista cu nume de referinţă in istoria civilizaţiei,
creşterea şanselor de acces la educatie şcolară ,ci si care au contribuit la dezvoltarea omenirii graţie
la ameliorarea calităţii educaţiei oferite de şcoli . geniului cu care au fost hărăziţi, dar al caror talent
II. Cerinţele Educative Speciale versus
a trecut neobservat de dascăli in perioada de for-

Gifted
mare, este lungă. Istoria abundă de intâmplări dra-
matice din viata oamenilor de geniu a căror
Într-un grup de trei indivizi, în urma observării recunoaştere s-a făcut, adeseori, post mortem. De
atente a relaţionării dintre ei, se vor evidenţia înot- ce? Pentru ca marile talente nu intră în tiparele
deauna trei tipologii: dominantul, dominatul si dupa care se măsoară, in mod obişnuit, oamenii.
paciaistul. Fiecare se poate caracteriza printr-o Numărul celor care ar ai putut ai consemnaţi in lista
multitudine de însuşiri. Dominantul este cel care cu genii care au revoluţionat societatea umană ar ai
îşi impune ideile, e leaderul incontestabil al grupu- putut ai cu mult mai mare daca talentul acestora ar
lui, cel care ia deciziile şi cel care împarte sarcinile ai fost descoperit la timp si ajutat sa se dezvolte.
celorlalţi, este tipul care impune respect, cu capac- Lipsa unui cadru de educare si aairmare adecvat
ităţi intelectuale crescute, uşor adaptabil situaţi- inzestrarii lor deosebite a dus la pierderi in-
ilor noi, cel care are cheia tuturor problemelor. În comensurabile in istoria omenirii.

20 EXCELENŢA - inuarie 2010


Recomandarea 1284 din anul 1994 a Consiliului În România, există o reţea de Centre de Exce-
Europei este o recunoaştere a situaţiei defavorizate lenţă pentru Tineri Capabili de Performanţă, înai-
a copiilor supradotaţi si a necesităţii de a le asigura inţată prin ordine ale miniştrilor educaţiei în mai
acestora condiţii de invăţământ adecvate, care să multe oraşe de reşedinţă (Bucureşti, Cluj-Napoca,
le permită să-şi pună in valoare, pe deplin, po- Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Tim-
tenţialul creator, talentele. Studiile si observaţiile işoara), care funcţionează în subordinea sau în co-
făcute de-a lungul timpului au demonstrat că tine- laborare cu inspectoratele şcolare judeţene.
rii supradotaţi si talentaţi formează o categorie cu Cea mai cunoscută organizaţie pentru edu-
nevoi speciale, deoarece ei se confruntă cu pro- carea supradotaţilor este IRSCA Gifted Education
bleme speciaice in sistemul obişnuit de educaţie. (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări
Lipsa unui cadru adecvat inzestrarii lor cu totul Avansate Gifted Education). IRSCA Gifted Educa-
aparte poate duce, „pe de o parte, la pierderea in- tion a lansat primul Program National Gifted Edu-
altului lor potential creativ si, pe de altă parte, cation. Acesta urmăreşte să ofere o educatie
există riscul apariţiei alienării, riscul abandonului copiilor supradotaţi şi talentaţi, potrivită nevoilor
şcolar si al dezvoltării unui comportament antiso- lor speciale. Detalii pe site: http://www.suprado-
cial”, după cum se precizează in răspunsul Comite- tati.ro.
tului de Miniştri adresat Consiliului Europei, in
Ce inseamnă «supradotat»?
decembrie 2004. Se apreciază, conform datelor pu-
blicate in cercetări recente, că 5%-10% din popu-
laţia lumii sunt persoane supradotate. Dintre Supradotarea se deaineşte folosind diferiţi fac-
aceştia, doar 2% se diferenţiază prin potenţial tori, printre care sunt enumeraţi ca aiind deaini-
creator sau talente extrem de mari. Experienţele torii:
au demonstrat ca dezvoltarea economică, socială - IQ (coeaicient de inteligenţă)
şi culturală este in directă legătură cu dezvoltarea - SQ (coeaicient de spiritualitate)
educaţiei copiilor supradotaţi şi talentaţi. Ţările - EQ (coeaicient de sensibilitate emoţională)
aalate acum in topul clasamentelor care indică gra- Prin folosirea factorului de tip IQ pentru iden-
dul de dezvoltare al societăţii umane sunt cele care tiaicarea supradotării, curba Gauss indică:
au dezvoltat economii funcţionale folosindu-se de 85-99 Normal inferior
potenţialul creator al oamenilor de excepţie. Aces- 100-114 Normal superior
tea sunt şi cele care au dezvoltat sistemul „gifted 115-129 Dotat
education”. Primele centre de „gifted education”, 130-144 Cu abilităţi inalte
orientate către ştiinţe s-au dezvoltat in SUA, Aus- 145-159 Supradotat
tralia, China, fosta URSS, dar şi în unele ţări eu- 160-180 Profund supradotat
ropene. În Austria, Spania, Franţa, Anglia, Croaţia, Peste 180 Geniu
există acum centre dedicate acestui sistem de edu- Cercetările sugerează însă că există multiple
caţie. Reţeaua de instituţii dedicate „gifted educa- forme de inteligenţă, nu numai cea de tip academic,
tion” s-a extins de la grădiniţe până la nivel aceasta aiind principala componentă măsurată în
postuniversitar. În ultimii ani au trecut la dezvol- cadrul testului IQ.
tarea sistemului şi Turcia, Emiratele Arabe, Repu-
blica Sud Africană etc.
II. b. Copiii cu cerinţe educative speciale
(CES)
Între vecinii noştri, in dezvoltarea sistemelor
de educaţie a copiilor supradotaţi, se remarcă Ser-
bia, Slovenia, Polonia, Ungaria şi Cehia. La polul opus se regăsesc elevii care întâmpină
La nivel global există o reţea vasta de instituţii probleme în învăţare şi de adaptare.
şcolare şi universitare integrate în programul Ce înseamnă «CES» ?
„gifted education”: O deainiţie utilă : Un elev este considerat ca
• Organizatii mondiale: WCGTC: World Coun- având cerinţe educative speciale dacă acesta are
cil for Gifted and Talented Children; diaicultăţi de învăţare care necesită servicii edu-
• Organizatii continentale: ECHA: European caţionale speciale. Un elev are cerinţe educative
Council for High Ability, pentru Europa; speciale, dacă :are diaicutăţi de învăţare semniaica-
• Organizatii regionale si centre de cercetare: tiv mai mari comparativ cu ceilalţi copii de aceiaşi
NAGTY: National Academy for Gifted and Talented vârstă; are o dizabilitate care îl împiedică sau îl
Youth, pentru Marea Britanie. opreşte să folosească facilităţile educaţionale de un

EXCELENŢA - ianuarie 2010 21


anumit tip care sunt puse la dispoziţia copiilor de · vâscozitatea proceselor psihice – nu poate
aceiaşi vârstă în şcolile din zona respectivă. atinge stadiul gândirii formale şi rămâne la stadiul
Tipuri de diJicultăţi : concret
· progres redus sau deloc · inerţia sau perseverarea în comportament
· lucru la nivel mult inferior comparativ cu şi gândire – trec cu greu de la un tip de activitate la
copiii de aceiaşi vârstă altul şi de la ceva bine ştiut şi achiziţionat la ceva
· diaicultăţi de scris-citit sau calcul nou
· diaicultăţi emoţionale şi de comportament · limbaj stereotip şi vocabular activ slab dez-
care afectează procesul de învăţare voltat
· diaicultăţi senzoriale şi psihice şi are nevoie · diaicultăţi de concentrare a atenţiei
de echipament specializat suplimentar sau ser- · diaicultăţi de organizare a activităţii
viciu specializat · decalaj între planurile dezvoltării psihice şi
· diaicultăţi de comunicare şi de relaţionare planul biologic
care devin bariere în învăţare.
ClasiLicarea deLicienţei mintale :
·
Caracteristicile şi nevoile copiilor cu di-
Licultăţi de învăţare
· intelect de limită (QI 70-79)
· debilitate mintală /deaicienţă mintală
Principalele domenii ale diaicultăţilor de în- uşoară (QI 50-69)
văţare şi a caracteristicilor lor. Diaicultăţile de în- · imbecilitate /deaicienţă mintală moderată
văţare sunt clasiaicate în general în funcţie de (QI 20-49)
următoarele domenii funcţionale : · idioţie /deaicienţă mintală profundă sau
1 Psihomotricitate gravă (QI 0-19)
2 Percepţie vizuală
DeLicienţe senzoriale
3 Percepţie auditivă
4 Limbaj
5 Dezvoltare intelectuală Deaicienţele senzoriale sunt determinate de
6 Factori sociali şi personali. unele disfuncţii sau tulburări la nivelul princi-
palilor analizatori - vizual şi auditiv
DeJicienţa de auz
Deaicienţă – înseamnă deaicitul sau Depistarea precoce a tulburărilor de auz este
pierderea provizorie sau deainitivă a unei funcţii fundamentală deoarece dacă nu se intervine pen-
sau structuri psihologice, a unui membru sau tru însuşirea limbajului apare mutitatea. Deaicienţa
organ, ţesut , provizoriu sau deainitiv de auz este gravă mai ales prin faptul că determină
Clasiaicarea deaicienţelor : inaluenţe negative asupra dezvoltării normale a
· deaicienţe intelectuale vorbirii, limbajului şi gândirii.
· deaicienţe senzoriale (văz, auz) Clasiaicarea deaicienţelor de auz :
· deaicienţe ale limbajului După structura analizatorului auditiv
· deaicienţe locomotorii surditate de transmisie sau conducere
· deaicienţe psihocomportamentale surditatea de percepţie
Prin deaicienţă mintală înţelegem reducerea surditatea mixtă
semniaicativă a capacităţilor psihice care deter- După gradul deaicitului auditiv :
mină o serie de dereglării ale reacţiilor de adaptare · hipoacuzie uşoară / deaicit lejer – pierdere
ale individului la mediu. de auz de 20-40 dB
· hipoacuzie medie / deaicit de auz mediu –
Caracteristici ale deLicienţei mintale /
pierdere de auz 40-70 dB

intelect
· hipoacuzie severă / deaicit de auz sever –
pierdere de auz 70-90 dB
· rigiditatea psihică – limitează funcţionarea · cofoză / deaicit de auz profund, surditate –
gândirii şi a celorlalte procese psihice şi determina pierdere de auz de peste 90 dB
menţinerea rigidă a unor idei/ipoteze iniţiale Observaţii: pierderea auzului înainte de 2-3 ani
· infantilismul comportamental – ancorarea are drept consecinţă mutitatea şi duce la surdo-
în comportamente speciaice unor vârste mici mutitate. Efectul tulburării de auz este diferit în

22 EXCELENŢA - inuarie 2010


funcţie de : municare adoptată în funcţie de gradul deaicienţei
· vârsta la care a apărut tulburarea şi al inteligenţei dar şi a personalităţii copiilor.
· particularităţile psihice ale copilul DeJicienţa de vedere
· mediul în care trăieşte copilul Acest tip de deaicienţă are o puternică inalu-
· atitudinea celor din jur enţă asupra calităţii şi speciaicităţii relaţiilor pe
Trăsături ale deaicienţilor de auz care persoana deaicientă le stabileşte cu mediu
- prezintă o uşoară întârziere în achiziţia deoarece analizatorul vizual este principalul furni-
mişcărilor, mersului, scrisului etc. datorită absenţei zor de informaţii la nivelul structurilor cerebrale.
vorbirii şi a stimulării verbale; Funcţia analizatorului vizual este răspunzătoare de
-poate ai tulburat simţul echilibrului datorită următoarele trei componente :
unor afecţiuni la nivelul urechii · percepţia luminii
-însuşirea limbajului verbal se realizează doar · percepţia formei
cu sprijin specializat prin activităţi de demutizare · percepţia curolilor.
-gesturile şi mimica se însuşesc în mod spon- Tulburările de vedere pot ai clasiaicate după
tan de către copilul surd şi comunică astfel mai multe criterii. În funţie de indicele acuităţii
-gândirea are o anumită speciaicitate datorită vizuale, putem identiaica :
limbajului mimico-gestual care operează cu sim- · ambliopie uşoară – indicele cuprins între
boluri iconice (imagini generalizate) 0,5 - 0,3
-gândirea are un caracter concret iar aceasta · ambliopie medie – indicele cuprins între 0,2
funcţionează la un nivel intelectual scăzut şi în - 0,1
prezenţa suportului intuitiv · ambliopie forte – indicele cu valori sub 0,1
-memoria se dezvoltă normal (cecitate)
-au diaicultăţi în asimilarea informaţiilor Observaţie : este foarte important de ştiut
-dacă limbajul verbal nu este achiziţionat apar vârsta la care s-a instalat tulburarea vizuală
diaicultăţi de relaţionare, profesionalizare şi inte- deoarece, în funcţie de această vârstă, putem şti
grare socială care este experienţa vizuală a persoanei.
Forme de comunicare folosite în proce-
Etiologia tulburărilor de vedere este foarte

sul educaţional al copiilor cu deLicienţe


variată şi include o multitudine de factori de risc

de auz
care, în funcţie de locul şi perioada când
acţionează, determină forme şi grade diferite de
1. Comunicare verbală – orală deaicienţe ale analizatorului vizual. Cunoaşterea
– scrisă etiologiei tulburărilor de vedere prezintă o mare
· are la bază labiolectura importanţă în stabilirea unui diagnostic diferenţial,
2. Comunicarea mimico-gestuală stabilirea unui tratament compensatoriu şi recu-
· este cea mai la îndemână formă de comuni- perator adecvat, elaborarea unui prognostic
care privind evoluţia, recuperarea, profesionalizarea şi
3. Comunicare cu ajutorul dactilemelor integrarea socială a persoanei cu deaicienţă de
vedere.
DeJicientul de vedere – caracteristici psi-
· are la bază un sistem de semne care în-

hopedagogice
locuiesc literele din limbajul verbalşi respectă an-
umite “reguli gramaticale” ca topica mesajului
4. Comunicarea bilingvă · încetinirea ritmului dezvoltării psihiceşi un
· comunicare verbală + comunicare mimico- nivel de cunoaştere scăşut în raport cu vârsta
gestuală · o ţinută corporală defectuoasă
· comunicare verbală + comunicare cu dac- · concentarare deosebită a atenţiei, calităţi
tileme superioare ale voinţei
5. Comunicare totală · întârzieri în dezvoltarea aizică generală şi în
· folosirea tuturor tipurilor de comunicare evoluţia motricităţii
pentru a se putea completa reciproc şi a determina · mersul se achiziţionează mai greu, apar di-
înţelegerea corectă a mesajului aicultăţi în echilibru
Nu se poate aairma că una dintre aceste forme · reprezentările sunt sărace în detalii iar
de comunicare este superioară alteia, practica este aceasta are repercursiuni asupra activităţi creieru-
cea care determină eaicienţa acestora.Educatorii lui
sunt cei mai în măsură să determine forma de co- · memoria nevăzătorului are anumite partic-

EXCELENŢA - ianuarie 2010 23


ularităţi deoarece ea trebuie să ofere o serie de in- cu alte tulburări ( cel mai adesea cu deaicienţa
formaţii absolut necesare orientării în spaţiu mintală) tabloul clinic devine mai complex iar re-
· gândirea este greoaie în special pentru gen- cuperarea şi evoluţia este lentă şi uneori doar
eralizări şi comparaţii dar se poate recupera prin parţială.
activităţi educative susţinute Tulburări de comunicare şi relaţionare –
· atenţia este în permanenţă concentrată, autismul
după intensitatea şi importanţa stimulilor - sindrom patologic apărut în copilărie carac-
terizat printr-o stare de înstrăinare, de retragere,
dezinteres faţă de cei din jur, diaicultăţi de comu-
Observaţie : activităţile didactice trebuie să se nicare şi de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un
bazeze pe metode intuitive – principiul de bază în ataşament normal şi existenţa unor căi bizare de a
educaţia deaicienţilor de vedere este principiul in- răspunde la stimulii din mediul înconjurător
tuiţiei. DeJicienţele de limbaj
DeJicienţe Jizice Deaicienţele de limbaj sunt tulburări de re-
Reprezintă categoria tulburărilor care afectează cepţionare, înţelegere şi realizarea comunicării
în special componentele motrice ale persoanei. scrise şi orale. Acestea sunt determinate de afecţi-
Deaicienţa aizică gravă poate limita capacitatea de uni organice, funcţionale, psihologice şi edu-
mişcare a persoanei şi implicit integrarea profe- caţionale .
sională şi socială a acesteia.
Tipologia deJicienţelor Jizice :
Clasiaicare :
· tulburări de pronunţie : dislalia, rinolalia,
1. Boli genetice şi congenitale : dizartria
· Sindromul Down (dismoraism, hipotonie · tulburări de ritm şi aluenţă : bâlbâiala, tahi-
generalizată) lalia, bradilalia
· malformaţii ale aparatului locomotor · tulburări de voce : afonia, disfonia, fonaste-
(amelii, ectromelii, diformitatea Sprenghel, luxaţia nia
congenitală de şold) · tulburări ale limbajului citit – scris :
2. Boli de creştere : dislexia, disgraaia
· rahitismul · tulburări polimorfe : afazia, alalia
· piciorul plat · tulburări de dezvoltare a limbajului :
· hipotroaia staturală ( nanism) mutismul psihogen, întârziere în dezvoltarea gen-
· inegalitatea membrelor erală a vorbirii
· malformaţiile coloanei vertebrale Caracteristici ale copilului cu tulburări de lim-
3. Sechele posttraumatice baj :
· paraplegia posttraumatică · fragilitate şi instabilitate la nivelul person-
· paralizia obstetricală alităţii
· alte pareze · agitaţie motorie permanentă
4. Deaicienţe osteoarticulare şi musculare · diaicultăţi în rezolvarea unor probleme dar
· traumatisme musculotendinoase şi în modul de a reacţiona, practic sau mintal
· Retracţii musculare ( torticolis) · nesiguranţă în vorbire
5. Deaicienţe preponderent neurologice · izolare faţă de cei din jur
· boli ale neuronului motor central – hemi- · apar probleme de înţelegere a mesajului
plegiaspastică, displegia spastică, atetoza, sindro- · prezintă reţinere în prezentarea propriilor
mul rigidităţii cerebrale etc. idei .
· Boli ale neuronului motor periferic – Tulburările de limbaj atunci când apar pe fon-
sechele poliomelitice, leziuni nervoase periferice, dul unor alte deaicienţe pot creea probleme supli-
spina biaida, distroaii musculare. mentare.Copiii cu tulburări de limbaj întâmpină
Din perspectiva psihomotricităţii avem : mari diaicultăţi în integrarea socială.
· tulburări de coordonare motrică Cadrele didactice trebuie să :
· tulburări ale conduitelor neuromotorii · manifeste înţelegere cu elevii care prezintă
/structurilor perceptiv – motrice (tulburări de tulburări de limbaj
schemă corporală, lateralizare, organizare spaţială, · să stimuleze in permanenţă comunicarea
temporală. orală şi scrisă
Observaţie : dacă deaicienţele aizice se asociază · să sprijine implicarea acestora în diverse

24 EXCELENŢA - inuarie 2010


activităţi şcolare şi extraşcolare ţelurilor/scopurilor educaţionale este facilitată de
· să manifeste atitudini de încurajare a ex- selecţia şi organizarea obiectivelor educaţionale
primării propriilor idei şi de adaptare şcolară conform diferenţelor individuale; diferitele tre-
· să faciliteze integrarea acestora în colec- buinţe educaţionale pot ai întâmpinate prin opor-
tivul de elevi şi crearea unei atmosfere de toleranţă tunităţi educaţionale variate.
şi acceptare reciprocă. Diferenţierea curriculară necesită astfel se-
Incapacitatea – este rezultat al unei deaicienţe lecţionarea sarcinilor de învăţare după criteriul
şi corespunde oricărei reduceri parţiale sau totale, maturităţii intelectuale, ritmul de lucru şi nu după
temporare sau permanente, a capacităţii de a în- criteriul vârstei cronologice.
Ce este organizarea diferenţiată sau in-
deplini o activitate în limite normale

dividualizată a curriculumului ?
Tipuri de incapacităţi :
· incapacităţi privind comportamentul
· incapacităţi privind comunicarea Ca modalitate de organizare a conţinuturilor
· incapacităţi privind locomoţia aceasta vizează adaptarea procesului instructiv ed-
· incapacităţi privind îngrijirile corporale ucativ la posibilităţile intelectuale, la interesele
(autonomie personală) cognitive, la ritmul şi stilul de învăţare al elevului.
Handicap – rezultă din deaicienţă sau din inca- Cine beneaiciază de diferenţiere în educaţie ?
pacitate şi limitează îndeplinirea unui rol social Toţi elevii care participă la procesul de edu-
considerat normal din punctul de vedere al vârstei, caţie beneaiciază de diferenţiere educaţională.
factori sociali şi culturali în raport cu semenii Elevii sunt diferiţi pentru că :
Forme de handicap : 1 au abiltăţi diferite ;
· handicap de orientare 2 au interese diferite ;
· handicap de independenţă aizică şi mobili- 2 au diferite experienţe anterioare de în-
tate văţare ;
· handicap de ocupaţie sau profesie 3 provin din diferite medii sociale ;
· handicap de integrare socială 4 au diferite comportamente afective ( timid-
itate, emotivitate etc. ) ;
III. PlaniLicarea individualizată a în- 5 au potenţial individual de învăţare etc.
văţării
Forme de organizare diferenţiată a cur-
riculumului
III. 1.Organizarea diferenţiată sau individual-
izată a curriculumului
Necesitatea de a adapta educaţia la nevoile in- Organizarea diferenţiată a conţinuturilor la
dividuale a dus la elaborarea a numeroase sisteme nivel de politici şcolare
de instruire individualizată. Iniţial termenul de in- La nivelul învăţământului primar şi gimnazial
dividualizare se referea numai la instruirea indi- , unde se va asimila un trunchi comun de cunoşt-
viduală. În prezent termenul a căpătat o altă inţe, diferenţierea se realizează în special prin ex-
semniaicaţie. Importantă este acum identiaicarea tensiunea şi profunzimea cunoştinţelor propuse
diferenţelor dintre indivizi şi nu a individului. spre învăţare şi mult mai puţin prin natura lor ( cu
Diferenţele individuale realectă întotdeauna excepţia disciplinelor opţionale ).
nevoile de educaţie comune ori similare unor La nivelul programelor şcolare putem avea ast-
grupuri de indivizi. Astfel, când vorbim astăzi de fel :
educaţia diferenţiată aceasta include cu necesitate 1 curriculum aprofundat – elevi cu interese
abordarea individualizată a învăţării din perspec- cognitive normale sau mai reduse ( predarea se
tiva diferenţelor dintre elevi. limitează la 70 % din programă ) ;
Diferenţierea curriculumului, atăt pentru 2 curriculum extins – elevi cu interese de-
copiii cu cerinţe educative speciale/dizabilităţi cît osebite şi predispoziţii aptitudinale înalte ( > de 70
şi pentru cei cu potenţial de învăţare ridicat se în- % cu predare în acelaşi interval de timp ).
Curriculum la decizia şcolii
temeiază pe aceleaşi premize : sistemul de în-
văţământ se poate adapta unor abilităţi şi
trebuinţe diferite; aceleaşi scopuri educaţionale 1. Curriculum extins – programe incluse în
pot ai atinse prin mai multe tipuri de programe – Curriculum Naţional pentru segmentul de 30%;
programe opţionale / adaptate; realizarea este recomandat pentru elevii cu aptitudini şi in-

EXCELENŢA - ianuarie 2010 25


terese cognitive superioare - forma de diferenţiere orizarea potenţialului aiecărui copil / elev ;
curriculară este compactizarea, accelerarea şi îm- 9 experienţele de viaţă diferite ale copiilor
bogăţirea curriculumului /elevilor presupun adoptarea unor metode de în-
2. Curiculum nucleu aprofundat – şcoala nu văţare diferite dar şi a unor materiale şi mijloace
abordează deloc segmentul de 30% ; este reco- didactice diverse.
De ce unii elevi întâmpină diLicultăţi în
mandat în special elevilor cu ritm lent şi moderat

învăţarea la clasă :
de învăţare – forma de diferenţiere aprofundare
exclusivă a curriculumului nucleu.
1 nu au urmat toate etapele în educaţie (
3. Curriculum elaborat în şcoală – activităţi neparcurgerea învăţămîntului preşcolar şi intrarea
adaptate speciaicului şcolii şi direct in clasa I, abandon şcolar sau absenteism
al comunităţii ; este recomandat tuturor crescut ) ;
elevilor. Se poate propune şi pentru categorii spe- 2 au diaicultăţi, emoţionale, sociale sau de
ciale de elevi pentru diversiaicarea activităţilor şi comportament ;
conţinuturilor pentru a veni în sprijinul dezvoltării 3 au tulburări senzoriale de auz sau de văz ;
aptitudinilor şi intereselor. 4 diaicultăţi de învăţare a scris – cititului
(dislexia – disgraaia )
Prin curriculum la decizia şcolii se diversi-
5 au diaicultăţi perceptiv – motrice ( orientare
Jică :
în spaţiu şi timp, schemă corporală ) ;
6 au dizabiltăţi mentale ;
2 disciplinele studiate care să corespundă
7 au diaicultăţi de vorbire sau de limbaj şi co-
nevoilor reale ale comunităţiidin care şcoala face
municare ;
parte ;
8 au limba maternă diferită de limba în care
3 forma de abordare a conţinuturilor incluse
se desfăşoară procesul de învăţământ ;
în curriculum ( accentuarea caracterului practic,
9 procesul de predare – învăţare – evaluare
aplicativ, abordarea integrată a conţinuturilor etc.
neadecvat nevoilor educaţionale şi diferenţelor in-
);
dividuale dintre elevi (sarcini prea grele sau prea
4 valoriaicarea intereselor şi talentelor
uşoare, metode neparticipative, timp insuaicient
elevilor pentru anumite domenii ;
dozat, material didactic inadecvat sau insuaicient
5 abordarea unor domenii care să asigure
etc. ).
Cum se face diferenţierea sau individu-
elevilor o mai bună inserţie pe piaţa forţei de

alizarea curriculară la clasă?


muncă.
În componenţa ofertei şcolare, a curriculumu-
lui dezvoltat de şcoală putem întâlni şi curriculum
Exsistă numeroase forme şi aspecte ale adap-
adiacent pentru elevii care întâmpină anumite di-
tării curriculumului la clasă iar adaptarea se man-
aicultăţi în învăţare (programe de sprijin, de recu-
ifestă pe diferite nivele de la elevul cu dizabilităţi
perare a rămânerilor în urmă şi completare a
până la elevul supradotat.
lacunelor în cunoştinţe – educaţia remedială), per-
soane care doresc să-şi ainalizeze învăţământul
obligatoriu şi/ sau să obţină o caliaicare ( progra- Direcţii de diferenţiere realizate de cadrul di-
mul „şansa a doua” ). dactic
III.2. Organizarea diferenţiată a 10 conţinuturi ;
predării – învăţării – evaluării la clasă 11 metode de predare ;
12 mediu psihologic de învăţare ( climatul de
Pentru curriculum de bază ( curriculum nu- la clasă ) ;
cleu ) diferenţierea o realizează cadrul didactic de 13 standarde de performanţă şi evaluare (de-
la clasă ( diferenţiere în cadrul colectivului de scriptori / criteriile de evaluare ).
elevi). Aspectele diferenţierii experienţei de învăţare
Diferenţierea ar trebui să aie o practică in- din perspectiva elevului
cluzivă normală în aiecare sală de clasă pentru că : 14 extensiunea cunoştinţelor ;
6 copiii / elevii învaţă în ritmuri diferite ; 15 profunzimea înţelegerii ;
7 copiii/ elevii au stiluri de învăţare diferite; 16 ritmul de lucru / de învăţare ;
8 cadrele didactice trebuie să asigure val- 17 stilul de învăţare ( creativ, reproductiv, in-

26 EXCELENŢA - inuarie 2010


vestigativ etc.). şcoli urmate), şcoala de provenienţă ;
3 Informaţii medicale şi alte examinări/eval-
III .c. Plan Educaţional de Intervenţie In-
uări – ataşate sau descrise pe scurt

dividualizată
4 Decizia de orientarea şcolară şi argu-
mentele care au determinat luarea deciziei ;
Un plan de intervenţie personalizat este un 5 Informaţii despre nevoile/diaicultăţile
plan scris cu obiective pe termen scurt şi lung, copilului (în cooperare cu alţi factori asiguraţi-vă
elaborat pentru a sprijini învăţarea copilului sau că aveţi informaţii despre toate diaicultăţil /nevoile
nevoile comportamentale. Este un document de copilului - educaţionale, medicale, terapeutice etc,
lucru pentru toate cadrele didactice. Ar trebui re- iar intervenţia se va focaliza pe acestea) ;
vizuit de cel puţin două ori pe an. 6 Informaţii despre procesul de predare - în-
Planul Educaţional de Intervenţie Individual- văţare – evaluare ;
izată sprijină educaţia copiilor/elevilor cu dizabil- 7 Nevoia de terapie sau de alte servicii ;
ităţi / CES şi / sau a copiilor/elevilor aalaţi în 8 Informaţii despre însoţitor, dacă este
diaicultate, în funcţie de rezultatele evaluarii com- disponibil /dacă există ;
plexe, de nevoile speciaice identiaicate (edu- 9 Informaţii despre cadrul didactic de sprijin
caţionale, terapeutice, medicale, sociale), / dacă există ;
orientând intervenţia şi recuperarea . 10 Partenerii implicaţi (modalitatea de coop-
erare ) ;
Descrierea şi explicarea structurii unui Plan 11 Responsabilităţi şi sarcini - intervenţia
Educaţional de Intervenţie Individualizată echipei interdisciplinare.
1. Domeniul de intervenţie Informaţii educaţionale :
· limbaj şi comunicare 1 Evaluare educaţională completă / detaliată
· cognitiv (evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor) ;
· emoţional 2 Punctele tari şi punctele slabe ale elevilor
· comportamental (potenţial şi diaicultăţi întâmpinate) ;
· psihomotor 3 Obiective pe termen scurt şi lung (centrate
2. Stabilirea obiectivelor – SMART pe anul în curs) ;
3. Stabilirea metodelor şi a mijloacelor de 4 Strategii de învăţare – metode şi mijloace
realizare ( Cum realizez ? ) didactice (strategii adecvate pentru copil) ;
4. Perioada în care are loc intervenţia ( 5 Interacţiunea socială (descriere, cum să aie
când ? ) sprijinit pentru a-şi dezvolta relaţiile sociale – con-
5. Criterii minimale pentru evaluarea pro- duita şi atitudinile de colaborare, cooperare cu
gresului ( Ce evaluez? ) ceilalţi elevi – exp. Implicarea în activităţi de grup
6. Metode şi instrumente de evaluare ( şi este responsabil cu timpul/ cu prezentarea pro-
Cum evaluez ? ) dusului/distribuirea materialelor etc. ) ;
7. 6 Curriculum (conţinuturi de bază, conţinu-
Plan Educaţional de Intervenţie Individual- turi adaptate – ex. Citeşte corect, cursiv şi expresiv
izată este realizat de: un text scurt / Citeşte corect un text scurt cunoscut
· cadre didactice ( învăţători, profesori ) ;
· cadru didactic de sprijin/ itinerant 7 Parteneriate în predare - învăţare (cum să
În colaborare cu : asigurăm predarea – învăţarea pentru acest copil
· părinţii copilului / elevului – echipa implicată : cadrul didactic de la clasă,
· specialişti colaboratori /echipa interdisci- cadru didactic de sprijin şi după caz consilier, lo-
plinară ( logopezi, consilieri şcolari, personal med- goped );
ical, etc.) 8 Evaluarea (ce evaluăm şi cât de des) ;
· copilul /elevul. 9 Monitorizarea (cine şi când).
Un Plan Educaţional de Intervenţie Indi-
vidualizată poate să conţină: (1) Domeniul de intervenţie
În urma unor evaluări individuale realizate de
Informaţii generale: către cadrele didactice prin analiza unor probe de
1 informaţii generale despre copil şi familie ; evaluare, observaţii sistematice (pot ai utilizate şi
2 Informaţii despre ruta şcolară ( grădiniţe, grile de observare anterior elaborate), asupra :

EXCELENŢA - ianuarie 2010 27


- comportamentului ; 4 Kovacs, Maria – Curriculum la decizia şcolii
· situaţiei sociale ; în mediul incluziv/Ghidul cadrului didactic, nr.7,
· deprinderilor şi abilităţilor psihomotrice Program Phare 2004 „Acces la educaţie pentru
(orientare spaţială şi temporală, schema corporală, grupuri dezavantajate”, Bucureşti, EDP S.A, 2007
lateralitate) ; 5 Lemeni, Gabriela – Monitorizarea progre-
· dezvoltării emoţionale (timiditate, auto- sului în intervenţiile de remediere a diaicultăţilor
control emoţional) ; de citit-scris, Colecţia Şanse egale/CEDU 2000+,
· dezvoltării cognitive/ intelectuale(nivelul Bucureşti, Ed.Corint, 2000
de cunoştinţe şi abilităţi) 6 Prenton, Keith – Planiaicarea în contextul
· limbajului şi comunicării(diaicultăţi de vor- ameliorării şcolare/Ghidul managerului din în-
bire, comunicarea în limba de predare) ; văţământ, Program Phare 2004 „Acces la educaţie
pentru grupuri dezavantajate”, Bucureşti, EDP S.A,
se vor identiaica astfel diaicultăţile elevului şi
domeniul de intervenţie educaţională. 2007
Se va trece apoi la stabilirea : 7 Văcăreţu, Ariana-Stanca; Ruoho, Kari; Pop,
Obiec- Perioada Perioada Criterii Metode Maria – Evaluarea în sprijinul învăţării/Ghidul
tive de timp de timp de evalu- şi instru- cadrului didactic, nr.2, Program Phare 2004 „Acces
are mente la educ educaţie pentru grupuri dezavantajate”, Bu-
de eva- cureşti, EDP S.A 2007
luare 8 *** - Suport de curs „Modulul I”, Program
Phare 2004 „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate”, Predeal 2006
9 *** - Suport de curs „Modulul III”, Program
Phare 2004 „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate”, Sinaia 2007
Evaluarea se va realiza prin raportarea rezul-
tatelor semestriale sau anuale la cele obţinute / Intocmit ,
observate iniţial dar şi printr-o evaluare continuă Inst. Buda Lenuta
(evaluarea progresului).
Pentru elaborarea şi aplicarea Plan Edu-
caţional de Intervenţie Individualizată se poate
apela la specialişti (profesori logopezi, consilieri
şcolari, medici etc.).
Realizarea unui plan educaţional de inter-
venţie presupune parcurgerea mai multor paşi
care au ca un prim pas comun înregistrarea pro-
gresului în învăţare, creşterea volumului de acu-
mulări şi realizarea unei evaluări individualizate a
copilului.

BibliograJie

1 Chick, Pat – Sprijin individualizat pentru în-


văţare/Ghidul cadrului didactic, nr.4, Program
Phare 2004 „Acces la educaţie pentru grupuri
dezavantajate”, Buureşti, EDP S.A, 2007
2 Dolean, Ioan – Aprecierea reuşitei şcolare
la limba română:clasa I:Probe de evaluare, Colecţia
Şanse egale/CEDU 2000+, Bucureşti, Ed.Humani-
tas, 2004
3 Dolean, Ioan – Aprecierea reuşitei şcolare
la limba română:clasa II:Probe de evaluare,
Colecţia Şanse egale/CEDU 2000+, Bucureşti, Ed.
Humanitas, 2004

28 EXCELENŢA - inuarie 2010


EXCELENŢA - ianuarie 2010 29