Professional Documents
Culture Documents
DOAR IUBIND…
Cu ce să te asemăn?
Cu ce să te asemăn,
Făptură dragă mie,
Căci nu există-n lume,
Ceva să semene ţie ?
Să te asemăn cu o floare ?
Păleşte lângă tine,
Căci tu eşti mult mai pură,
Mai gingaşă, mai fină.
Să te asemăn Lunii ?
Degeaba ostenire,
Ea e pustie, rece...
Tu, radiezi iubire.
Să te asemăn Afroditei ?
Aş face o greşeală …
Căci ar schimba-o Zeus,
Iar eu te-aş pierde iară.
Cu ce să te asemăn ?
Cu ce să te compar ?
Pe tine, doar cu tine ...
3
Căci restu-s în zadar.
Suflet timid
4
Iubirea
5
De n-ai fi fost …
De nu venea-i cu sărutarea,
Pură ca un strop de rouă, vie,
Scâncet mi-ar fi fost strigarea,
Şi n-avea nimeni să mă ştie.
6
Doar iubind …
7
Fără mesaj
8
Că nu-i zămislit ceva mai gingaş ca tine,
Tu râzi cu lacrimi şi-o crezi nepricepută.
Ce e cu tine ?
9
Simţindu-se trădată şi învinsă.
Reîntoarcere
10
Ce vor însenina iubirea ce acum în chip îmi
tună.
Pluteşte-n sublim
11
Nebunia să cânte iar tristeţea să tacă.
Pierdere
12
În sufletu-mi pur un uragan anost.
Izgoniţi-mă departe,
În lumi neumblate,
Acolo să cuget,
S-aspir la dreptate.
Suflaţi-mi tărie,
13
Încredere-n viaţă,
Să simt c-o să fie,
Din nou dimineaţă.
Poarta iubirii
(glossă)
14
Tăcerea îmi pare un urlet atunci,
O bestie perversă cu care mă lupt,
Căci conştiinţei îi lasă urme adânci,
Urme mârşave de care sunt supt.
De nebunia supremă un pas mă desparte,
Un simţ netrăit îmi erupe din fire,
Acopăr infinitul cu tot ce împarte,
Ca un suprem pătimaş în iubire.
15
Îndopând-o cu tot ce se mai poate,
Cu speranţa demult anulată,
Încerc de mine să fiu mai aproape.
16
Ca un suprem indiscret o caut prin şoapte,
Cu fiece pas, triumf ori prăbuşire,
Încerc de mine să fiu mai aproape.
Într-o melancolică trăire,
Nu pot fi iubit decât prăbuşindu-mă,
Ca un suprem pătimaş în iubire,
Nu pot iubi, decât distrugându-mă.
Ecoul inimii
17
Doar neantul îmi mai stă în cale,
Căci nu pot şti ce oare tu gândeşti,
Şi-a ta mişcare tristă, moale,
Îmi sugerează că ai uitat să mai iubeşti.
18
Te voi pândi ca un hoţ de iubire,
Să te văd, să te simt, ca să pot trăi,
Să te aud râzând de fericire,
Şi-al tău cristalin în suflet l-oi opri.
Sufletul ochilor
19
Sărbătoreşti monştrii căci sfinţii te-au părăsit,
Îndoieli aromate arunci şi-n Dumnezeu,
Ai frânt zâmbetele îngerilor ce te-au iubit,
Asta îmi strigă ochii tăi umezi … mereu.
Săgeată-mă Cupidon
Săgeată-mă Cupidon,
Aruncă săgeţi în mine,
Să-mi curgă iubire prin vine,
Săgeată-mă Cupidon.
Săgeată-mă Cupidon,
Până vei rupe a arcului coardă,
Ca iubirea încet să mă ardă,
Săgeată-mă Cupidon.
20
Săgeată-mă Cupidon,
Până la ultima săgeată,
Să plouă cu iubire curată,
Săgeată-mă Cupidon.
Săgeată-mă Cupidon,
Cu toate săgeţile deodată,
Să-mi faci tristeţea uitată,
Săgeată-mă Cupidon.
Te-ai reîntors
…
21
Un vechi luceafăr reîntors la a sa
iubire.
Cântec pentru
iubirea mea
22
Ce în explozia lui mă cufundă-n amor.
Noaptea
23
Cu noaptea sub alte ceruri
trăiesc,
Săruturi de sfântă pe frunte primesc,
Boala îmi cântă durerea,
Şi-n cuiburi de lacrimi îmi caut puterea.
24
Iubita mea
25
Fără a privi la lume sau în viitor,
Uită de toate iubita mea bătrână,
Şi vino-mi alături, căci fără tine mor.
Relaxare erotică
26
Iubirea tinereţii
27
Nu-mi spune
…
28
Nu-mi spune că nu mă părăseşti,
Că n-ai să te desparţi de mine
niciodată,
Şi că întotdeauna ai să mă iubeşti,
Nu-mi spune, ci mi-o arată.
Plânge-ţi pentru
mine
29
Plângi pentru mine suflet trist,
Căci eşti mai trist ca mine,
Şi nu uita că totuşi exist,
Când simţi că mă îndepărtez de tine.
Iubitei mele
Ca mama pe copil,
Aşa mult mai iubit,
Mereu ţi-am fost ostil,
Şi nu te-am preţuit.
Ca Dumnezeu la muritori,
Aşa-i ţinut la mine,
Dar mult prea deseori,
Mă îndepărtam de tine.
30
Greşeala îmi e de neiertat.
Redă-mi iubirea
31
De atâta dragoste şi - apoi cu frică,
Păşeam în lume stingheri, dar fericiţi.
Iubirea noastră
32
A ta faţă tristă, acră.
Aş vrea să fiu o
urmă pe nisip
33
Veniţi să mă vedeţi răstignit,
Tristeţi alături de mine să paşte-ţi,
În clipa din urmă să mă ştiu iubit.
Nu mai pot să
iubesc
34
Iar cuvintele tandre rostite de iubită,
Au devenit jigniri şi - aduceri de păcat.
Iubire ucisă
35
Romanticul suprem se renăştea sub
stele.
36
Măcar să ne vorbim, cu lacrimi te-am
rugat,
Al tău glas frumos de înger să-l aud,
Dar în zadar, căci iar m-ai alungat,
Lăsându-te învinsă de un sentiment
absurd.
37
Ascunzi
iubirea
38
Dintr-un suflet şi trup ce te-a iubit.
Visând
39
Iubire
40
Trup şi suflet
41
Din care faceţi parte.
Amintiri
42
Prietenul nopţii
43
Când ploaia cea urâtă prin ropot te
loveşte,
Şi frigul crunt începe să domnească,
Sunt singurul ce stă cu tine şi îţi
vorbeşte,
Căci sunt amicul ce n-a `ncetat să te
iubească.
Ad literam
44
Cu Shakespeware m-am trezit
dormind,
Iar cu Giordano am ars pe rug.
Prin salturi de
greier…
45
Adieri prin păr să îţi fiu,
Fulger în al tău trup şi fiinţă,
Să ard, să iubesc şi să ştiu,
Că-ţi pot împlini orice dorinţă.
Nu pot …şi nu
vrei
Amândoi ne privim,
Amândoi ne minţim,
Plutim în nimic,
Torturându-ne un pic.
Plăceri ne înconjoară,
Încep să ne doară,
Dar noi le sfidăm,
Şi-n neîncredere stăm.
Să te ignor, nu pot.
Să mă ignori, nu vrei.
46
Nimicul e tot …
Nu pot … şi nu vrei.
Privirea ta
iubito
Ca o rază de lumină,
Ce reflectă peste apă,
Aşa privirea ta blajină,
Mă apasă şi mă îneacă.
Ca un licăr de iubire,
Ce trece prin perdea,
Priveşti cu ocolire,
La suferinţa mea.
47
Un pic să-mi fii iubită,
Atâta numa-ţi cer …
Privirea ţi-e zidită,
Iar inima de fier.
Sărută-mă o dată,
Cu buzele ca mierea …
Privirea ţi-e `ngheţată,
Iar inima ca fierea.
O fericire plină,
Îţi jur că vei avea,
Privirea ţi-o alină,
Înmoaie-ţi inima.
Scrisoare
48
Cele mai desăvârşite gânduri te
stăpânesc,
Luminându-ţi mintea prin culori
înmiresmate,
Trăiri paroxiste vijelios în trup îţi roiesc,
Golindu-ţi inima de purtări necurate.
Nu fi niciodată
tristă
49
Iar atunci când te îneacă suspinul,
Căci prea tare te-a `ncercat destinul,
Şi chiar dacă asupra ta persistă,
Te rog să nu fii niciodată tristă.
Dacă ai ştiut …
50
De ce-ai voit să mă iubeşti,
Jurând să mori cu mine,
Dacă ai ştiut că nu sunt bun ?
În sufletul
tău
51
Lăcrimându-mi privirea şi umbrind
peisajul.
Iubind
52
Mă inundă de lumină,
Sufletul încet se îneacă,
Într-o iubire afrodiziacă.
Te iubesc …
53
De ce atât de mult mi-a trebuit,
Să aud şoapta din suflet,
Să simt sângele întorcându-se în mine
Atunci când mâna duios te-a atins …
Să explic ochilor, că ce au văzut,
este iubirea mea, acoperită, ca o
statuie
care îşi aşteaptă solemn inaugurarea
…
şi la care eveniment, sper să fiu şi eu
prezent.
De ce atât de mult mi-a trebuit,
Să accept ce inima mă roagă ?
Cuvântul ce l-am spart risipindu-se-n
cioburi …
Acum îmi pare nelipsit din suflet,
Simţindu-mă orfan fără el.
Cu regret, încerc să adun din eter,
Literă cu literă, şoaptă cu şoaptă,
Să le anim cu puţină viaţă din sufletu-
mi trist,
Şi lipindu-le pe buzele uscate de
aşteptarea lor,
Să încerc din nou să trăiesc,
Şi să pot să-ţi şoptesc … Te iubesc …
54
Te Iubesc
55
Gabriel
56
Rupt din Amintirile lui Creangă,
Şi-n faţa lui metropole pălesc,
Ori se ascund, mânate de talangă.
57
De răsărit nu-ncerc să vă mai spun,
Cum, de ce evit aceasta ?
Pentru c-o să mă credeţi un nebun,
Sau că de minciuni mi-i plină ţeasta.]]
58
Sunt trăite cu patos de un tânăr,
Cu-a lui poveste ce pare o dulce
dramă,
Dar care atârnă de un fir de păr,
Ce nici acela nu-i luat în seama.
59
Te pierzi sfios, până te-nchini,
În faţa acestui fecioraş bizar.
60
Păcat că e isteţ bătu-l-ar focul,
Şi mulţi ar vrea să aibă a lui minte,
Dar lui nu-i place decât jocul,
Şi-a sa iubire prea fierbinte.
61
Iar trupul atunci când cucereşte,
E un cameleon fără - ndoială,
Căci s-a schimbat şi te vrăjeşte,
Iar mângâieri acide te doboară.
62
În câmpul cu fâneţe aromate,
E hora satului pornită,
Aici fetele-s curtate,
De flăcăi cu mustaţa mijită.
Îl cunoştea pe Gabriel,
Şi a lui cuceriri năuce,
Chiar dacă pare un mieluşel,
Ea mai departe nu s-o duce.
63
Iar hora cum de s-a gătat,
Copila dă să fugă ruşinată,
Dar el mâna cald i-a sărutat,
Părând că i-o mănâncă toată.
64
Să scoată o vorbă, nu putu.
- Nu fi prostuţă Mădălină,
Încrede-te-n cuvântul meu,
65
Cu tine viaţa mi-e senină,
Şi alăturea-ţi voi fi mereu.
66
Altă fecioară blondă, suplă,
Ce cântă ca privighetoarea,
Vrând inima să îţi o rupă.
67
Sub cerul ce părea incendiat,
Cu fonda-n mână Floarea-i fericită,
Şi pricopsită-i c-un păcat,
Dar nu îi pasă căci crede că-i iubită.
68
Cu lacrimi în ochi şi inima frântă,
Ea caută pe Gabriel nervoasă,
Cu nimeni în cale nu cuvântă,
Trântind portiţa intră furtunoasă.
69
Când se mai potoli biata copilă,
Strângându-şi degetele ce-i pocnesc,
Tâlharu-i spuse fără milă,
- Tu Floareo … eu nu te mai iubesc.
70
Să-ţi ceri iertare şi căinţă.
Se întinde o ia şi o sărută,
La pieptul său amar o strânge,
Căci ea acum e zâna apărută,
După care inima îi plânge.
71
Iar seceri, coase în balans,
Se unduiau sublime.
72
Privind şi către fata blondă,
Ce pare azi posomorâtă,
Dar singura în păr cu fondă,
73
Mioara fuge către o căpiţă,
Şi se cufundă adânc în ea,
Iar trupu-i pare o mlădiţă,
În vârf cu-o nestemată stea.
74
- Ce faci tu aici străine ?
Ce cauţi să mă trezeşti ?
- Tu Mioaro şezi cu bine,
Şi te rog să îmi zâmbeşti.
75
Înşelăciunea fiind scopul tău.
76
- Cum poate fi aşa cuceritor,
De frânge inima în fată ?
Ce spune de-i aşa convingător,
Sau cu ce licoare o îmbată ?
77
Făcură bătături de-atâta joc,
Şi frânţi căzură pe o bancă,
Retrasă undeva lângă un foc,
Ce mai trăieşte printr-o creangă.
- Nu fi copilă tu fiinţă,
E timpul să te maturizezi,
La vorbe nu mai da credinţă,
Căci nu te lasă să visezi.
78
Şi-ţi smulge ţelu` în care crezi.
79
- Mi-e teamă c-am să mor.
80
O gâză ce nu i-a ştiut amarul,
O trezeşte la realitate,
Ea ne-privind înspre tâlharul,
Ce i-a ucis iubirea cu bestialitate,
81
Dar şi mai trist atunci devine,
Iar inima şi mintea-i se golesc,
Văzând că şi cele la trup pline,
Îi râd în nas şi-l ocolesc,
82
Nici una nu îl bagă în seamă,
Căci toate îl ştiu pe nefericit,
Că a înnebunit doar de o teamă,
Aceea de a nu mai fi iubit.
83
Şi zi de zi îi este tot mai rău,
Şi mai închis la minte se arată,
Speranţa piere încet din chipul său,
Furişându-se într-o inimă de fată.
84
Încearcă amarnic să o strige,
Ea piere eclipsată de un gând,
Ce poartă roze şi ferige,
Iar pe petale stă Floarea râzând.
85
Strigătul
inimii
86
Aceste sentimente ce ucid şi apoi învie.
Întoarce-te
87
De-ai să te-ntorci îţi voi jura,
Că fericirea îţi va fi umbră,
Şi-n ea mereu vom căuta,
Răcoarea-i să ne-ajungă.
Dorinţă
88
Sunt prinţul blestemat de o zână rea,
Ce cândva cu patimă şi foc am iubit-o,
Iar blestemul îl poate dezlega,
Fiinţa a cărui iubire e pură şi
nepreţuită.
Răutate
89
Dezmăţu-ţi transpiră pe frunte,
Organizezi în cavouri serate,
Respingi mângâierile blânde,
Şi-accepţi provocări deocheate.
Iubeşte - mă
Arde-mi gândirea,
Arde-mi curajul,
Fă-mi scrum fericirea,
Dar lasă-mi iubirea.
Îneacă-mi mânia,
Îneacă-mi dorinţa,
Distruge-mi trufia,
90
Şi lasă-mi credinţa.
Iubeşte-mă zână,
Iubeşte-mă mai …
Şi mână în mână,
Păşi-v-om în rai.
Sunt trist
91
Mă simt Don Juanul ce luptă cu morile
de vânt,
Închis într-un balon plin cu tristeţe,
Din care văd iubirea ce ţi-o port
plângând,
Şi care suferă, căci multe poate să te-
nveţe.
Atunci …
92
Când arde amor în ochii tăi adânci,
Şi atunci …?
Nu poate nimeni
93
Nu poate nimeni să închidă,
Pasărea ce liber zboară,
Şi nici infernul să deschidă,
Pentru o faptă rea ori prea banală.
Urme
94
Cu lumea cauţi să te-mpaci,
Urând iubirea în care zaci,
Poeme scrii fără de muză,
Şi pentru toate cauţi scuză.
Dilemă
Aşi fi putut,
Dar nu a vrut.
Aşi fi încercat,
Dar n-am sperat.
95
Am înţeles,
Dar nu a mers.
Am întrebat,
Dar n-am ascultat.
Aşi renunţa,
La viaţa mea.
Şi-aş reveni,
Când voi iubi.
M-aş ascunde,
Dar unde ?
M-aş arăta,
Dar nu este ea.
Să mai revin ?
Să mai încerc ?
Să mai trăiesc ?
Să mai iubesc ?
96
Caut viaţa să-ţi alin,
Ca un doctor în iubire,
Să răstorn un crud destin,
Ca să sorbi din fericire.
Pe aceiaşi
bancă
97
Să strig, să mă audă surzii.
Decepţie
98
M-am săturat iubirea să-ţi rostesc,
Am obosit cu mângâierea,
Deşi juram să te iubesc,
Tu mi-ai secat plăcerea.
Când
priveam…
99
Dar nu mă regăsesc.
De ce …?
De ce curaj nu am avut,
Să-ţi spun că te iubesc,
100
Să-ţi fur doar un sărut,
Cu el să mă-ncălzesc ?
Călătorul
101
Şi fac risipă de noroc,
Adaug înc-un drum la viaţa-mi lungă,
Şi fac pământului degeaba umbră.
Priveşte-n
ochii mei femeie
102
Priveşte-n ochii mei femeie,
Şi zi de vezi iubire,
Transformă-n foc a mea scânteie,
Să ard de fericire.
103
Marea
Păşeşti tremurând,
Pe nisipul fierbinte,
Şi frica-ţi pătrunde în gând,
Şi în minte.
Mirată te-ntrebi,
De-i ţara ta,
Căci trăita-i aici,
Cândva .
Şi brusc ţi se-aprind,
Sentimentele-n trup,
Încet se încing,
Şi erup.
104
Misterul se sfarmă,
Privind noua lume,
Iar marea întoarnă,
Iar spume.
A ta fuse ţara,
Şi tot ce cuprinde,
Şi-ncet inimioara,
Se-aprinde.
105
Viaţă şi
moarte
Luceferi de noapte,
În straie de moarte,
Şi visuri deşarte,
Ce viaţa împarte,
În zgomot şi şoapte,
Mă poartă departe,
În lumi populate,
Cu-n erou de o noapte,
Scos dintr-o carte,
Ce neantul împarte,
În iluzii deşarte,
Strigând de departe,
Prin murmur şi şoapte,
Trăirile toate,
Cu tot ce împarte :
Scenete trucate,
Zgomot şi şoapte,
Visuri deşarte,
Luceferi de noapte,
Viaţă şi moarte.
106
Departe
de casă
107
Căci multe avem să povestim,
Şi multe a împarte.
108
Iubirea
nu moare
109
Şi-n suflet speranţa mi s-a aprins …
Iubirea nu moare căci ea este
totul,
Şi răul în cale îi sfârşeşte
învins.
Autopo
rtret
110
Aş putea acoperi soarele pe vecie,
Răutatea mea ar putea fi război ori
pace,
Şi-ar instala peste bucurii sclavie.
Înroşesc universul cu flăcările mele,
Prepar otrăvuri dulci pentru soţie,
Sunt demon în rai şi înger în stele,
Nu am ideii, ci numai clocot, obsesii,
nebunie.
Sângele mă străbate în curenţi
arzători,
Fericirea mi-i fisurată de trecute clipe
amare,
Privirea-mi pluteşte nebună pe nori,
Iar sufletu-mi scuipă venin peste-o
floare.
Am nefericirea de a nu fi nefericit,
Mă nasc în apusuri, mă clătesc cu
umbre,
Car idei şi gânduri într-un suflet pustiit,
Şi invoc lumini din cele mai sumbre …
111
Rămâi iubire
112
Îţi place să mă chinui ştiind că te
iubesc,
Şi alta ca tine nicicând n-o să-ntâlnesc,
Vino minune … cu mine dragostea
împarte,
Că nimeni şi nimic nu ne va desparte,
Dar să nu fugi, te rog, rămâi până la
moarte.
113
Mi-e teamă într-una că mă vei părăsi,
De-o fi să-ntâmple asta, eu nu voi mai
trăi.
De aceea te rog iubito, rămâi, măcar o
zi.
114
M-ai prins în mrejele
tale
115
Ultimul obstacol al
primului sentiment
116
Mi-aş fi dorit să nu mă nasc,
Să nu-mi văd zâmbetul crispat,
M-am săturat tristeţi să mai pasc,
Şi să cerşesc speranţe din păcat.
117
Iubire
Vino iubito,
Sărută-mi obrazul,
Alintă-mi iubirea,
Cum mângâi turcoazul.
Zâmbeşte copilă,
Trăieşte iubirea,
Apucă-mi braţul,
Redă-mi fericirea.
Sărutu-ţi obrajii,
Plini de bujori,
Zburăm prin iubire,
Plutim peste nori.
118
Amorul ne-apasă,
Plăcerea trăim,
Iubirea-i frumoasă,
În ea să murim.
Iertare cer …
119
V-am spus la fiecare.
Lasă-mă să te
ajut
120
Nu amâna iubirea, căci nu o să se-
ntoarcă,
Este o trăire aparte şi unică în felul
său,
Iar cine o trăieşte se simte atunci de
parcă,
Ar zbura de mână cu Dumnezeu.
Încercări
121
Ce arată a noastră iubire,
Cum tinde acerb spre împlinire.
122
Paşi moi se aud de pretutindeni,
Te-ntorci şi în jur sunt doar eu,
Venit să-ţi alin durerea în cântec,
Să-ţi îngrop supărarea în sterpe
pământuri.
Mi-e frică
123
Să-mi chem tovarăşii la un taifas,
Să împrăştii cuvinte murdare,
Şi să beau cu cine-a rămas.
124
Şi-n ale tale desfătări,
Duioase şoapte te trezesc.
Scrisoarea
125
Lăsându-mă să ard, să mă topesc,
Fiindu-mi dor de trupul şi de ochii
blânzi,
De gura-ţi după care mă sfârşesc.
Blestem de
poet
126
Să nu aibă parte aceşti mişei,
De mângâiere sufletească.
127
Acesta-i blestemul cel mai potrivit,
Căci cel ce nu înţelege poezia,
Va fi între oameni un nefericit,
Şi-o să-l cuprindă nebunia.
Va fi mereu în viaţă,
Cu inima şi sufletul arid,
Iar sentimentele-i vor fi de gheaţă,
Şi asta în suferinţă îl închid.
128
Cu mersul coregraf şi graţios,
Ce dai nuanţă cuvântului frumos,
Am amuţit la a ta ştire,
Că vrei să schimbi a ta menire,
Să schimbi principii şi idei,
Şi multe lucruri cu temei.
129
M-am săturat să scriu
poeme
130
De ce nu vii ?
131
Să mor ţinându-te de mână,
Să ştiu că moartea-i doar o glumă,
Să plângem sub a îngerului aripă,
Să ne iubim cu foc pentru o clipă …
132
De mult aştept în noapte
Am petrecut o noapte,
În faţa casei tale,
Sub fructele necoapte,
Cu izuri de migdale.
Şi te zăream o umbră,
Ce se plimba sfioasă,
Iar în lumina sumbră,
Părea-i şi mai frumoasă.
Şi în lumina lunii,
Păreai un giuvaer,
Ce-aruncă asupra lumii,
Tandreţe şi mister.
Se scutură migdalii,
De fructele prea coapte,
Cu ochii spre vitralii,
Stau si aştept în noapte.
133
Uscată mi-e peniţa
134
Prea târziu …
135
Poveste
136
De avem aceleaşi visuri
137
Decepţie
Nu mă judeca ci lacrimile-mi
cântăreşte,
Şi vei înţelege cât fiinţa-mi te iubeşte,
Dezmăţul inimii, diavolul romanţios din
mine,
V-a construi poduri peste abisul din
tine.
138
Într-un burete să mă transform aş vrea,
Să absorb toată iubirea din inima ta,
La picioarele tale să ard mocnit,
Şi-n lacrimile tale să mă sting subit.
Trăiesc prin
tine
139
Din privirea-ţi blândă.
140
E râsul tău cel cristalin,
El curge în cascade ce învie,
Dorinţa mea de-a te iubi puţin.
Trecut-au anii
Străbat cu gându`
împovărat de ani,
Încet a timpului cărare,
Căci pe băncuţă sub castani,
A mea iubire e, ori mi se pare ?
141
Ce dă răscoală vieţii.
Doar poetul …
Călătoresc în noapte,
Prin murmur de şoapte,
Mă agăţ de culori,
Mă înec în pudori.
142
Tot ce-am ucis o să-nvie,
Golind infinitul de-ndată.
Eminescu
143
Luceafărul făr` de pereche.
Şi ne şopteşte la ureche,
Ce e amorul sau a sa poveste,
Tot prin ale sale versuri nepereche,
Ce-s pline de vorbe măiestre :
144
Nu vreau o Despărţire pentru noi,
Când însuşi glasul ne e unul,
Ci doar iubire în nevoi,
Căci asta ştie tot românul.
145
Dar tot la tine mi-e iubirea.
146
Călătorie în spaţiu
147
O forţă trupu-mi străbate,
Şi mă excită un fior de gheaţă,
Iar inima ca un clopot îmi bate,
Rămân o clipă fără viaţă.
O ! Ce sentiment aparte,
Şi unic am trăit …
Păcat că zboară departe,
Şi nici nu m-a privit.
148
Viteza în zboru-mi e colosală,
Şi anii lumină îi transformă în clipe,
Puterea din mine e infernală,
Aproape că rupe ale mele aripe.
149
Râul
Pe poteci întortocheate,
Salt grăbit cu gând la râu,
Unde-i umbră şi se-abate,
Adieri de vânt molâu.
150
Voluptos m-arunc în apă,
În culorile înecului mă joc,
Extazul ca pe-o nadă mă înşfacă,
Şi mă înalţă spre trăiri de foc.
151
Primăvara
152
Hornul nu mai scoate fum,
S-a ieşit din hibernare,
Toate s-au trezit acum,
Soba, merge la culcare.
153
Bună
dimineaţa!
154
Iese turma într-un ropot,
Să pască verdeaţa,
Doi batali îşi dau din clopot,
Bună dimineaţa!
155
Cuprins
1. Cu ce să te asemăn ?
…………………………………………………. 3
2. Suflet timid
……………………………………………….................4
3. Iubirea
……………………………………………………................5
4. De n-ai fi fost
………………………………………………................6
5. Doar iubind
……………………………………………….................7
6. Fără mesaj
………………………………………………...................8
7. Ce e cu tine ?
……………………………………………….................9
8. Reîntoarcere
…………………………………………………............10
9. Pluteşte-n sublim
……………………………………………..............11
10. Pierdere
………………………………………………………...........12
11. Daţi-mi voie să fiu trist
……………………………………….............13
12. Poarta Iubirii
………………………………………………...............14
13. Ecoul inimii
………………………………………………….............17
156
14. Nu-ţi pot mărturisi
…………………………………………..............18
15. Sufletul ochilor
………………………………………………...........19
16. Săgeată - mă Cupidon
………………………………………….........20
17. Te-ai reîntors
…………………………………………………..........21
18. Cântec pentru iubirea mea
……………………………………….......22
19. Noaptea
……………………………………………………….......23
20. Iubita mea
……………………………………………………........24
21. Relaxare erotică
………………………………………………........25
22. Iubirea tinereţii
…………………………………………….............26
23. Nu-mi spune
………………………………………………..............27
24. Plânge-ţi pentru mine
……………………………………………....28
25. Iubitei mele
……………………………………………………….29
26. Redă - mi iubirea
…………………………………………………..30
27. Iubirea noastră
……………………………………………………31
28. Aşi vrea să fiu o urmă pe nisip
……………………………………...32
29. Nu mai pot să iubesc
………………………………………………33
30. Iubire ucisă
……………………………………………………….34
31. Ascunzi iubirea ..
…………………………………………………36
32. Visând( sonet )
……………………………………………………37
33. Iubire ( sonet )
…………………………………………………….38
34. Trup şi suflet
……………………………………………………...39
35. Amintiri ………………………………………………………….40
157
36. Prietenul nopţii
…………………………………………………….41
37. Ad literam …………………………………………………………
42
38. Prin salturi de greier
………………………………………………..43
39. Nu pot şi nu vrei
…………………………………………………...44
40. Privirea ta iubito
…………………………………………………..45
41. Scrisoare
…………………………………………………………..46
42. Nu fi niciodată tristă
………………………………………………47
43. Dacă ai ştiut …? …………………………………………………
48
44. În sufletul tău ……………………………………………………
49
45. Iubind ……………………………………………………………50
46. Te Iubesc …………………………………………………………
51
47. Te Iubesc
…………………………………………………………..52
48. Gabriel ……………………………………………………………
53
49. Strigătul inimii
………………………………………………….....82
50. Întoarce-te
………………………………………………………...83
51. Dorinţă
…………………………………………………………...84
52. Răutate
…………………………………………………………...85
53. Iubeşte – mă ………………………………………………………
86
54. Sunt trist
………………………………………………………….87
55. Atunci … …………………………………………………………
88
158
56. Nu poate nimeni
…………………………………………………...89
57. Urme
……………………………………………………………..90
58. Dilemă ……………………………………………………………
91
59. Ale tale gânduri
…………………………………………………....92
60. Pe aceeaşi bancă
……………………………………………………93
61. Decepţie
…………………………………………………………...94
62. Când priveam
……………………………………………………....95
63. De ce …?
…………………………………………………………..96
64. Călătorul
…………………………………………………………...97
65. Priveşte-n ochii mei femeie
……………………………………………98
66. Marea
……………………………………………………………....99
67. Viaţă şi moarte
……………………………………………………...101
68. Departe de casă
……………………………………………………..102
69. Fata din vis
………………………………………………………...103
70. Iubirea nu moare
……………………………………………………104
71. Autoportret
………………………………………………………...105
72. Rămâi iubire
………………………………………………………..107
73. M-ai prins în mrejele tale
……………………………………………109
74. Ultimul obstacol al primului sentiment
……………………………….110
75. Nu te-am putut salva
……………………………………………….111
159
77. Iubire
……………………………………………………………....115
78. Iertare cer …
……………………………………………………....116
79. Lasă – mă să te ajut
………………………………………………...117
80. Incercări
…………………………………………………………...118
81. Paşi moi se aud de nicăieri
…………………………………………...119
82. Mi-e frică
…………………………………………………………..120
83. Mereu te caut în imagini
…………………………………………….121
84. Scrisoarea
…………………………………………………………..122
85. Blestem de poet
……………………………………………………..123
86. Tu care te numeşti femeie
……………………………………………125
87. M-am săturat să scriu poeme
………………………………………...126
88. De ce nu vii ?
……………………………………………………….127
89. Demult aştept în noapte
……………………………………………..129
90. Uscată mi-e peniţa
………………………………………………….130
91. Prea târziu
…………………………………………………………131
92. Poveste
……………………………………………………………..132
93. De avem acelaşi visuri
……………………………………………….133
94. Decepţie
……………………………………………………………134
95. Trăiesc prin tine
……………………………………………………..135
96. Trecut - au anii
……………………………………………………...137
97. Doar poetul
………………………………………………………....138
160
98. Eminescu
…………………………………………………………...139
99. Călătorie în spaţiu
……………………………………………….......142
100. Râul
……………………………………………………….............145
101. Primăvara
………………………………………………………....147
102. Bună dimineaţa
…………………………………………………....149
161
162
Section 0.1
163
Article I.
Article II.
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)
10)
Article III.
164