You are on page 1of 30

Nr.

11
NOIEMBRIE
2009

www.credidam.ro
De ce un nou site?

Credem cã aceastã nouã versiune a site-ului este mult mai


aproape de nevoile ºi posibilitãþile artiºtilor interpreþi. Dorim ca
DIN CUPRINS
noul site CREDIDAM sã devinã un instrument util, plãcut ºi uºor
de folosit pentru aflarea ºi postarea de informaþii de cãtre 10 ani de la demararea programului MATRA
membrii noºtri. Repartiþiile
Operaþiunile DESANT
Sperãm ca aceastã modalitate de comunicare sã prevaleze Starea legalã
în faþa celei “clasice”, pe suport de hârtie, cu avantaje evidente Viaþa de la primul pupitru
pentru toatã lumea. Site-ul, împreunã cu corespondenþa prin Restitutio
SMS-uri ºi mesaje e-mail, vor fi modalitãþile principale de
furnizare a informaþiei curente cãtre artiºtii interpreþi. La
acestea, se adaugã informaþiile pe hârtie, revista InfoCredidam,
cu apariþie trimestrialã, precum ºi mesajele ocazionate de Aniversaþii anului 2009:
evenimente speciale, ce se trimit prin poºtã. Mircea Vintilã
Valeria Seciu
Subliniem însã, cã aceastã versiune a site-ului este Rodica Tapalagã
conceputã pentru comunicarea interactivã, în ambele sensuri. Sanda Toma
Fiecare artist are o cãsuþã personalã, de unde se poate informa Tamara Buciuceanu
cu privire la repartiþii, repertorii ºi poate afla ºi alte date care îl Iurie Darie
privesc personal. Totodatã, artiºtii pot sã îºi actualizeze datele
Olga Tudorache
personale, sã valideze repertoriile, dar ºi sã introducã noi
repertorii ce conþin înregistrãri din þarã ºi din strãinãtate. Lucreþia Ciobanu
Ioan Beldi

www.credidam.ro
RECURS LA ISTORIE
În ziua de 16 septembrie 2009 am fost onoraþi de vizita doamnei Karen
FOGG, Ambasador ºi Sef al Delegaþiei Comisiei Europene în România între anii 1993
ºi 1998.
Internaþionalã a Muzicienilor). Acesta a avut ideea de a organiza la Bucureºti, în spirit
european, o Conferinþã internaþionalã pentru a informa autoritãþile publice române cu
privire la importanþa respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în România, în
PRIETENUL
LA NEVOIE SE CUNOAªTE
VECTORUL
COMUNICARE
Numãrul artiºtilor înscriºi în asociaþia noastrã a depãºit în luna octombrie anul acesta cifra de 8600. Avem
o organizaþie puternicã, recunoscutã pe plan intern ºi internaþional, cotatã printre cele mai eficiente instituþii
perspectiva solicitãrii României de a deveni membru al Uniunii Europene. neguvernamentale româneºti. La un asemenea numãr de membri, organizarea, administrarea ºi buna funcþionare nu
La invitaþia noastrã, AEPO (Asociaþia Organizaþiilor Artiºtilor Interpreþi din MATRA este un program de ajutor financiar, sunt deloc simple. Instituþional, ne strãduim permanent sã îmbunãtãþim buna funcþionare a CREDIDAM, mai ales în
Europa) - unde CREDIDAM devenise membru din 1997 - a mobilizat principalele care acoperã o gamã variatã de domenii, iniþiat ºi compartimentele destinate colectãrii de informaþii ºi repartiþiei. Acestea beneficiazã acum de un grad de
organisme de gestiune colectivã din Europa. Ca rezultat al unor repetate vizite pe care susþinut din fonduri publice de Ministerul Olandez al informatizare deosebit de înalt – poate cel mai performant dintre cele existente la organismele de gestiune româneºti
domnul Jean Vincent le-a fãcut la Bucureºti, s-a obþinut patronarea acestei Conferinþe Afacerilor Externe. A fost creat pentru a promova – ºi au o capacitate ridicatã de operare a volumului uriaº de date pe care trebuie sã le utilizãm în procesul de repartiþie
de cãtre Preºedintele României. Un alt mare prieten, Doru Costin, preºedinte al BNS transformarea socialã în Europa Centralã ºi de Est. a sumelor colectate. Pentru ca sã micºorãm timpul acestor complicate operaþiuni – multiplicate la fiecare repartiþie cu
(Blocul Naþional Sindical), ne-a asigurat tot sprijinul logistic necesar pentru buna MATRA susþine iniþiative private locale, concentrându- numãrul în continuã creºtere al membrilor noºtri – a fost elaborat un nou soft informatic, superior celui precedent prin
desfãºurare a Conferinþei. se pe activitãþi care contribuie la dezvoltarea unei capacitatea de analizã ºi identificare a pieselor din play liste ºi prin eliminarea posibilelor erori.
Premizele erau favorabile, dar, ca sã materializãm ideea acestei prime societãþi deschise, pluraliste ºi democratice, Deasemeni, am angajat încã 25 de operatori IT care completeazã în flux continuu baza de date ce conþine
conferinþe a artiºtilor interpreþi, era nevoie ºi de bani. Proiectul nostru, înaintat fundamentate pe supremaþia legii. Concret, MATRA declaraþiile dumneavoastrã de repertoriu ºi evidenþa play listelor furnizate de utilizatori.
organismelor europene, zãcea, prin intervenþia unor „binevoitori”, în sertarele cautã sã consolideze Sistemul prin care funcþioneazã acest uriaº mecanism, se bazeazã pe o circulaþie fluentã a informaþiei
birourilor de la Bruxelles, departe de ochii experþilor care ar fi trebuit sã analizeze societatea civilã, dinspre membrii noºtri spre baza de date ºi invers. Cu cât procesul de COMUNICARE între dumneavoastrã ºi Centru
solicitarea noastrã. accentuând importanþa este mai corect ºi mai rapid, cu atât mai mare va fi eficienþa activitãþii noastre.
Doamna Ambasador Karen FOGG a fost atunci omul providenþial. Domnia cooperãrii ºi interacþiunii Vã propun sã revedem care sunt posibilitãþile de comunicare pe care le aveþi la dispoziþie.
sa a fãcut demersurile la înalta instituþie europeanã ºi, implicându-se personal, a dintre instituþiile private ºi
recomandat ºi a susþinut finanþarea parþialã de cãtre TAIEX - Technical Assistance and publice. Programul MATRA
Information Exchange Instrument (Instrumentul de Asistenþã Tehnicã ºi Schimb de pentru Proiecte Mici al
Informaþie al Comisiei Europene pentru þãrile din Europa de Est) a unei pãrþi din Ambasadei Regale a
bugetul necesar primei Conferinþe Naþionale privind drepturile artiºtilor interpreþi în
Europa organizatã în România. În acelaºi timp, ne-a fost mereu aproape sfãtuindu-ne
Olandei – cunoscut ca
MATRA /KAP – este o parte a
Scrisoarea Publicaþia periodicã
Expediatã prin serviciile poºtale, olografã sau
ºi încurajându-ne. Întrunirea de la Bucureºti a reunit peste 170 de artiºti din toate
domeniile artei interpretative, veniþi din toatã þara. În cuvântarea sa din deschiderea
acestui cadru.
imprimatã, scrisoarea rãmâne un vector de
comunicare care permite o perfectã analizã a
InfoCREDIDAM
Este deja o prezenþã apreciatã atât în þarã cât ºi
lucrãrilor, înaltul funcþionar european a afirmat cã existenþa CREDIDAM este o dovadã
Doamna Karen Fogg ºi domnul ªtefan Gheorghiu …Acum, totul e istorie. informaþiilor furnizate. CREDIDAM primeºte ºi în strãinãtate. Diversificarea informaþiei
cã democraþia a prins rãdãcini ºi în þara noastrã ºi cã România nu are decât de câºtigat
la sediul CREDIDAM de pe urma activitãþii unor asemenea asociaþii. Dar meritã sã evocãm începuturile rãspunde anual la un numãr de peste 120 scrisori prezentate, editarea în limba românã ºi englezã,
entuziaste ale luptei noastre pentru implementarea ºi la peste 600 e-mailuri. existenþa ei ºi în format digital, accesabil pe
Privind în urmã, realizãm cã gestul decis ºi ferm al doamnei Karen Fogg
drepturilor de proprietate intelectualã ale artiºtilor La acestea se adaugã miile de scrisori periodice, www.credidam.ro, dedicarea unor numere
prin care a fost asiguratã o parte din finanþarea acestei conferinþe, dar ºi poziþia ei
Doamna Ambasador a fost ºi a rãmas unul din marii prieteni ai României interpreþi în România. Legea nr.8/1996, privind dreptul expediate de CREDIDAM cãtre toþi cei peste 8.600 speciale marilor personalitãþi ale artei
fermã în privinþa respectãrii muncii artiºtilor, au fost semnale de avertizare pentru
ºi, în mod special, ai organizaþiei noastre. Domnia sa a avut un rol determinant în de autor ºi drepturile conexe, stabilea drepturile artiºtilor membrii ai sãi, scrisori prin care, de exemplu, este interpretative, iatã câteva din reuºitele echipei
autoritãþile române care ºi-au dat seama cã trebuie sã-ºi schimbe atitudinea faþã de
susþinerea ºi organizarea la Bucureºti a Conferinþei Naþionale privind drepturile interpreþi, pentru prima datã în istoria României. În baza anunþatã adunarea generalã anualã sau care de redactare a revistei noastre.
drepturile artiºtilor. La scurt timp, au fost create comisiile de negociere care au
artiºtilor interpreþi în Europa, organizatã de CREDIDAM între 27-28 aprilie 1998 la acestei legi a fost înfiinþat, în acelaºi an, CREDIDAM, cuprind buletinele informative sau adeverinþele Ea reflectã preocupãrile noastre, ale artiºtilor
demarat lungul ºir al discuþiilor menite sã stabileascã nivelul de tarifare al
Bucureºti. pentru a colecta ºi repartiza artiºtilor interpreþi drepturile fiscale etc. interpreþi, în þara noastrã, cu rezonanþã în alte
numeroaselor categorii de utilizatori. Din pãcate, normele de aplicare au fost publicate
Ar trebui sã ne amintim cum au fost începuturile. Dupã publicarea în anul lor de proprietate intelectualã. Ele, juridic existau dar nu Problema majorã cu care ne confruntãm încã este þãri.
abia în anul 2000, prin Hotãrârea de Guvern nr.71, dar în tot acest timp, am simþit, prin
1996 a Legii nr.8, privind dreptul de autor ºi drepturile conexe ºi înfiinþarea Centrului puteau fi concretizate. cã, dupã fiecare expediþie de acest fel, suntem Este oglinda unui fenomen cultural ºi dovada
sprijinul încurajator al reprezentantei Delegaþiei Europene la Bucureºti, cã meritã sã inundaþi de o avalanºã de plicuri care poartã
Român pentru Administrarea Drepturilor Artiºtilor Interpreþi ca organizaþie îndrituitã sã În primul rând, lipseau tarifele ºi cã România are un patrimoniu cultural activ, de
ne batem pentru drepturile artiºtilor. menþiunile poºtei: destinatar mutat de la adresã
colecteze ºi sã distribuie remuneraþiile cuvenite prin lege, timp de doi ani nu a fost Vizita pe care doamna ambasador ne-a fãcut-o anul acesta, ne-a readus metodologiile. A fost nevoie de un efort concertat la nivel admirat.
posibilã aplicarea prevederilor legale din cauza blocajului creat prin nepublicarea internaþional pentru ca autoritatea publicã românã sã-ºi sau destinatar necunoscut la adresã, sau avizat – Dorim sã primim cât mai multe sugestii de la
în memorie aceste momente de început, când mulþi erau, pe ascuns sau fãþiº, reavizat - expirat termen de pãstrare. Aceste
tarifelor. împotriva existenþei unei organizaþii cum este CREDIDAM care sã unifice eforturile îndeplineascã atribuþiile prevãzute de lege. Astfel, deºi dumneavoastrã ºi aºteptãm sã ne spuneþi unde
De ce nu aveam tarife? Pentru cã autoritatea publicã refuza sã emitã negociate în anul 1999, primele tarife, pentru utilizarea retururi au drept cauzã schimbarea adresei credeþi cã suntem deficitari. InfoCREDIDAM
miilor de artiºti din România de a impune respectarea legii ºi schimbarea unor destinatarului, fãrã ca acesta sã binevoiascã sã ne-
decizia de constituire a comisiilor de negociere. Fãrã Decizia ORDA nu se puteau muzicii, au fost publicate în anul 2000, iar cele pentru este tribuna deschisã a artiºtilor români.
mentalitãþi balcanice depãºite. o comunice.
constitui comisii de negociere ºi, implicit, nu se puteau stabili tarife. Cei cãrora le Pentru încrederea si curajul pe care ni le-a insuflat atunci, pentru daruirea utilizarea prestaþiilor în audiovizual abia în anul 2002.
ceream sã plãteascã pentru cã utilizau creaþiile artiºtilor, ne solicitau elegant sã le În al doilea rând, CREDIDAM nu dispunea Imaginaþi-vã ce simþim când ni se returneazã
si insistenta cu care a actionat spre binele artistilor români, si pentru spiritul de
arãtãm Monitorul Oficial unde ar fi trebuit publicate sumele datorate de ei. Pentru a
debloca aceastã situaþie periculoasã (legea risca sã devinã caducã prin neaplicare),
dreptate care i-a calauzit demersurile în relatia cu autoritatile române de la acea de mijloacele financiare minimale care sã-i asigure o
dotare pe mãsura obiectivului asumat. Aveam nevoie de
aceste scrisori. Suntem nevoiþi sã luãm din nou
plic cu plic, sã comparãm datele de corespondenþã
Convorbirea telefonicã
vreme, pentru toate acestea îi multumim înca odata doamnei Ambasador Karen ale destinatarului cu cele existente în baza noastrã În ultimul timp, telefonul a devenit mijlocul
în calitate de preºedinte ºi creator al FAIR (Federaþia Artiºtilor Interpreþi din România) FOGG. bani pentru chirie, salarii, mobilier, echipamente de
am solicitat sprijinul domnului Jean Vincent, secretar general FIM (Federaþia de date ºi sã sperãm cã artistul ne va transmite cât preferat de comunicare al românilor.
comunicare, computere, softuri de operare. Toate
mai curând modificãrile survenite în coordonatele Anual, primim peste 15.000 de apeluri
acestea însemnau costuri care, într-un climat normal,
lui. În acest timp, însã, comunicarea între noi ºi telefonice, de diferite durate, unele fiind
puteau fi acoperite prin funcþionarea CREDIDAM. De
membrii respectivi este complet întreruptã. Asta adevãrate vizite la telefon. Pentru a
exemplu, domnul Hans von Berkel, directorul SENA,
înseamnã costuri inutile pe serviciile poºtale, eficientiza aceastã formã de comunicare,
organism similar CREDIDAM din Regatul Olandei, îmi
risipã de hârtie ºi, finalmente, întârzieri în plata pe am achiziþionat o nouã centralã telefonicã,
spunea cã, dupã apariþia legii, s-a dus la o renumitã
card a drepturilor. Este simplu sã comunici pe e- de tip VOIP care îmbunãtãþeºte calitatea
bancã olandezã doar cu Monitorul Oficial (în care era
mail sau printr-o simplã scrisoare noua adresã. convorbirilor, la un preþ diminuat. Prin
publicatã legea privind drepturile conexe) ºi a obþinut un
Pânã la urmã e o chestiune de seriozitate ºi de acest nou sistem, toate apelurile telefonice
împrumut de un milion de dolari, bani cu care a organizat
minimã politeþe faþã de niºte oameni care se vor intra în CREDIDAM prin calculatoarele
asociaþia. SENA a reuºit astfel în scurt timp sã
strãduiesc sã-ºi facã treaba cât mai bine ºi, de ce de birou, putând fi pãstrate astfel toate
funcþioneze normal, aplicarea legii intrând în obiºnuinþa
nu, de respect chiar faþã de munca artistului informaþiile, creându-se totodatã un istoric
agenþilor economici iar împrumutul fiind returnat din
însuºi. stocat pe server. Trei persoane vor fi
banii colectaþi de SENA. În România, în condiþiile date,
Frustrant este când respectiva persoanã mai dedicate comunicãrii telefonice cu
nu puteam spera decât la o finanþare externã pentru cã,
reclamã, cu rea credinþã, cã nu a primit membrii.
în plan local, nimeni nu era dispus sã ne ajute, deºi,
pentru alte organizaþii neguvernamentale, se gãseau din corespondenþa! Deh, educaþia, bat-o vina!
Cu stimã,
plin posibilitãþi de sprijin. Activitatea CREDIDAM, aºa
ªtefan Gheorghiu
cum mi se spunea în perioada anilor 1996-2000, nu era o
director general
prioritate pentru România, deºi, þara noastrã spera sã fie
admisã în Uniunea Europeanã la reuniunea din anul
2000 de la Madrid, iar punerea în practicã a drepturilor
www.credidam.ro
de proprietate intelectualã era pe lista obiectivelor Site-ul nostru www.credidam.ro, modernizat într-un
stabilite în Acordul pentru admiterea României în U.E. nou format, vã permite:

Corabia CREDIDAM era fragilã, ne ? sã aflaþi informaþii generale despre activitãþile


ameninþau uragane iscate de interese meschine, piraþii asociaþiei noastre
ne pândeau din toate pãrþile. Pentru ei, artiºtii interpreþi ? sã aveþi acces nemijlocit la datele
erau simple pãpuºi, necesare realizãrii acestor interese, dumneavoastrã, cum ar fi sumele primite la fiecare
într-un business de proporþii planetare. Nomenclatorul repartiþie, pe surse, detaliat
de meserii al României nu conþinea profesiunea de artist ? sã vizualizaþi propriul repertoriu, pe care-l
interpret. În timpul negocierilor pentru domeniul puteþi valida sau actualiza on line.
audiovizual, un domn cãrunt, reprezentând o mare firmã Am cãutat sã gãsim pe aceastã cale
de distribuþie de filme, mã întreba cu inocenþã studiatã modalitatea cea mai uºoarã prin care sã puteþi
"domnule Gheorghiu, vorbiþi cu insistenþã de artiºtii vizualiza starea contului personal, a repertoriului
interpreþi. Cine sunt aceºtia?". ºi a datelor dumneavoastrã. Perfecþionarea
În anul 1996 am avut ºansa sã-l cunosc pe sistemului informatic, dezvoltat în mare mãsurã la
domnul Heerie Heckman, expert olandez în cadrul sugestiile membrilor, permite sã accesaþi on line
programului PHARE, derulat la Ministerul Mediului. toate documentele care vã intereseazã.
Încântat de apari?ia ?i rolul CREDIDAM într-un teren Aºteptãm în continuare sugestiile
absolut virgin, prietenul Heerie mi-a descris programul voastre ºi vã rog sã nu uitaþi, CREDIDAM este
MATRA. Am lucrat împreunã toatã luna august pentru a asociaþia noastrã. Comunicaþi-ne idei, gânduri sau
pregãti dosarul ºi am purtat negocieri cu colegii noºtri observaþii prin e-mail pe adresa
olandezi pentru ca aceºtia sã accepte sã fie parte, office@credidam.ro, prin scrisori sau fax. Depinde
condiþie obligatorie în derularea acestui proiect. Totul de noi toþi sã avem o comunicare mai bunã, chiar
gratis, voluntar, un exemplu de onestitate ºi ºi în aceastã perioadã de crizã.
profesionalism.
(continuare în pagina 4)
1
SEMINARUL NAÞIONAL DE LA MANGALIA

LIMITE ªI EXCEPÞII ÎN DREPTUL DE AUTOR CADRU JURIDIC APLICARE


În zilele de 17-18 septembrie a.c., ºi excepþiile în domeniul dreptului de autor bazele de date.
a avut loc la Mangalia Seminarul naþional ºi drepturilor conexe, respectiv aplicarea Expertul internaþional dl. Jorgen
dedicat limitelor ºi excepþiilor în domeniul prevederilor art. 33 din Legea nr. 8/1996, Blomqvist, director al Departamentului
dreptului de autor, organizat de cãtre Oficiul precizându-se încã odatã faptul cã limitele Drepturi de Autor din cadrul OMPI, a
Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) ºi excepþiile de la dreptul de autor ºi precizat cã necesitatea reglementãrii
în cooperare cu Organizaþia Mondialã a drepturile conexe pot fi avute în vedere limitelor ºi excepþiilor de la dreptul de autor
Proprietãþii Intelectuale (OMPI). De numai prin aplicarea cumulativã a „regulii rezultã pe de o parte din drepturile
asemenea, organizarea seminarului a fost celor 3 paºi” (the 3 steps test), ºi anume: fundamentale sau constituþionale,
sprijinitã de Uniunea Editorilor din România limita sau excepþia trebuie prevãzutã în reflectând interesul public, cum sunt
(UER), Asociaþia Editorilor din România mod expres în lege, trebuie sã nu libertatea de exprimare, informare, educaþie
(AER), Uniunea Producãtorilor de contravinã utilizãrii normale a operei ºi sã ºi culturã, ºi, pe de altã parte, din
Fonograme din România (UPFR), Asociaþia nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii incapacitatea ºi imposibilitatea de a
ªtiinþificã de Dreptul Proprietãþii Intelectuale drepturilor de utilizare. Regula este stabilitã controla anumite utilizãri ale unei opere, de
(ASDPI) ºi Editura Universul Juridic. în baza art. 9 (2) din Convenþia de la Berna, exemplu în cazul copiei private.
Pe lângã reprezentanþii acestora, au art. 13 din Acordul TRIPS, art. 10 (2) din În continuare, expertul internaþional a
participat ºi cei ai organismelor de gestiune Tratatul OMPI privind dreptul de autor ºi a precizat faptul cã limitele ºi excepþiile
colectivã COPYRO, CREDIDAM, VISARTA, art. 16 (2) din Tratatul OMPI privind privind dreptul de autor sunt reglementate
ADPFR ºi PERGAM, ai Ministerului Culturii, interpretãrile ºi fonogramele. La nivelul în trei modalitãþi: excluderea anumitor
Cultelor ºi Patrimoniului Naþional (MCCPN), Uniunii Europene, regula este reglementatã categorii de opere de la autorizarea
ai Ministerului Public, Asociaþiei în art. 5 (5) din Directiva privind societatea titularilor de drepturi ºi de la plata
Producãtorilor ºi Distribuitorilor de informaþionalã. remuneraþiilor privind dreptul de autor (de
Echipamente de Tehnologia Informaþiilor ºi Directiva privind armonizarea exemplu textele oficiale de naturã
Comunicaþiilor (APDETIC), ROMINVENT – anumitor aspecte ale dreptului de autor ºi legislativã, administrativã, ºtirile ºi
agenþie specializatã în domeniul proprietãþii drepturilor conexe în societatea informaþiile de presã etc), utilizarea operelor
industriale, Asociaþiei de Standardizare din informaþionalã reglementeazã, în cuprinsul fãrã plata unei remuneraþii pentru anumite
România (ASRO), ai Regiei Autonome art. 5, majoritatea excepþiilor ºi limitelor scopuri (de exemplu, uz personal, în scop
Monitorul Oficial – Redacþia publicaþii privind dreptul de autor, respectiv un numãr de analizã, criticã, educaþie, cercetare
legislative ºi ai Bibliotecii Naþionale a de 21 de excepþii ºi limitãri. Aceastã listã ºtiinþificã etc) ºi stabilirea unor licenþe
României. Totodatã, au onorat invitaþia de este exhaustivã, iar excepþiile ºi limitãrile obligatorii (de exemplu, pentru înregistrãrile
participare numeroºi judecãtori, avocaþi ºi sunt opþionale. sonore). De asemenea, expertul a precizat
consilieri în proprietate industrialã. Singura excepþie obligatorie este cã în unele state au fost încheiate licenþe
Lucrãrile seminarului au avut loc sub prevãzutã de art. 5 (1) din Directivã ºi se colective extinse între organismele de
eminenta experienþã ºi expertizã a doamnei referã la actele provizorii de reproducere gestiune colectivã ºi utilizatori pentru
Rodica Pârvu, director general al ORDA ºi care sunt tranzitorii sau accesorii ºi anumite categorii de utilizãri ale unei opere
s-au bucurat de participarea experþilor constituie o parte integrantã a unui proces care intrã sub incidenþa limitelor ºi
internaþionali dl. Jorgen Blomqvist, director tehnologic. Aceastã excepþie de la dreptul excepþiilor de la dreptul de autor.
al Departamentului Drepturi de Autor din de reproducere este prevãzutã în art. 33 În ceea ce priveºte aplicarea
cadrul OMPI ºi dr. Lucie Guibault[1], alin. (3) din Legea nr. 8/1996. succesivã în timp a Legii dreptului de autor
profesor la Institutul de Drept Informaþional Dr. Lucie Guibault a afirmat faptul ºi drepturilor conexe, a fost subliniat faptul cãrora, în cazul în care nu existã colectivã nu trebuie sã autorizeze aceastã dizabilitãþi de vedere.
al Universitãþii din Amsterdam. Subiectele cã, la nivelul statelor membre, Directiva cã durata protecþiei unei opere reprezintã moºtenitori, exerciþiul drepturilor utilizare a fonogramelor ºi se pot adresa În anul 2009, a fost negociatã o
abordate în prima zi au fost: limitele ºi privind armonizarea anumitor aspecte ale prin ea însãºi o limitare a dreptului de autor, patrimoniale de autor revine organismului instanþelor de judecatã civile în cazul nouã listã a suporturilor ºi aparatelor pentru
excepþiile prevãzute în legislaþia internã ºi dreptului de autor ºi drepturilor conexe în deoarece drepturile patrimoniale ale de gestiune colectivã. încãlcãrii drepturilor lor. care se datoreazã remuneraþia
internaþionalã a dreptului de autor ºi societatea informaþionalã nu este titularilor de drepturi sunt limitate în timp; Opinia COPYRO pentru acest Ultima sesiune de comunicãri din compensatorie pentru copia privatã, printre
drepturilor conexe, utilizarea de scurte armonizatã în ceea ce priveºte formularea astfel, ele dureazã tot timpul vieþii autorului, aspect al aplicãrii legii dreptului de autor a prima zi a seminarului a fost dedicatã care se numãrã ºi telefoanele mobile, hard-
citate dintr-o operã în cadrul manualelor ºi scopul limitelor ºi excepþiilor, un exemplu iar ulterior se transmit prin moºtenire pe o fost contrazisã de cãtre reprezentantul dreptului de împrumut public. Astfel, a fost disk-urile, suporturile Blue-ray. Faþã de
ºcolare, dreptul la citare, aplicarea în timp a elocvent în acest sens fiind copia privatã, a duratã de 70 de ani. Sub acest aspect, Ministerului Public, doamna procuror nuanþatã situaþia la nivelul statelor membre acest aspect, reprezentantul CREDIDAM,
prevederilor legale în materie ºi dreptul de cãrei implementare diferã de la un stat reprezentanþii COPYRO au expus opinia Monica Pop. Domnia sa a expus ºi ale Uniunii Europene ºi la nivelul României domnul ªtefan Gheorghiu, a apreciat cã
împrumut public. membru la altul. Sigurele excepþii acestui organism de gestiune colectivã în activitatea Serviciului de coordonare din privind acest drept. APDETIC, asociaþia utilizatorilor în
Astfel, a fost prezentatã evoluþia în armonizate la nivelul Uniunii sunt cele ceea ce priveºte aplicarea prevederilor art. domeniul proprietãþii intelectuale din cadrul Cea de a doua zi a seminarului a domeniu, a adus „normalitatea” pe piaþa
timp a prevederilor naþionale privind limitele privind programele pentru calculator ºi 25 teza II din Legea nr. 8/1996, conform Ministerului Public în ceea ce priveºte fost dedicatã aspectelor privind copia româneascã a negocierilor dintre utilizatori
domeniul dreptului de autor ºi drepturilor privatã ºi ultimelor propuneri legislative în ºi organismele de gestiune colectivã,
conexe în perioada 2005-2008. Astfel, din domeniu în privinþa persoanelor cu deoarece ºi-a asumat importanþa
11.000 de dosare operate, mai mult de negocierilor,
7.000 au vizat infracþiunea de comunicare spre deosebire
publicã fãrã autorizarea titularilor de de asociaþiile
drepturi, iar peste 50% din cazurile din alte domenii.
instrumentate au fost soluþionate cu De asemenea, a
aplicarea art. 181 din Codul de procedurã fost prezentatã
penalã. Din acest motiv, domnia sa a evoluþia
susþinut cã fapta de comunicare publicã încasãrilor
trebuie dezincriminatã ca infracþiune ºi având ca obiect
reglementatã ca ºi contravenþie. Sub aspect remuneraþia
statistic 2005-2008, trimiterile în judecatã compensatorie
pentru infracþiuni în domeniu au scãzut de pentru copia
la 5% la 2%; astfel, în 2006 au fost privatã.
încheiate 152 de rechizitorii, în 2007 - 162 Acestea au fost:
iar în 2008 - 90. Participanþii au evidenþiat
încã o datã faptul cã titularii de drepturi
conexe beneficiazã doar de un drept la
remuneraþie echitabilã pentru comunicarea
publicã, de aceea organismele de gestiune

2 3
organismele de gestiune colectivã ºi
utilizatori privind punerea în aplicare a unor
prevederi ale Legii nr. 8/1996 devine din ce
în ce mai stringentã pentru deblocarea unor
aspecte practice, de exemplu prin
delimitarea noþiunii de „scurte citate”. De
asemenea, pentru deblocarea unor aspecte
practice ivite în activitatea de gestiune

FRANÞA
ministru al culturii, a replicat: "Am spus din noiembrie 2007, a permis sã se ajungã la
colectivã, cum sunt dreptul de împrumut capul locului cã proiectul n-a prevãzut totul. protejarea creaþiei în era digitalului.
public sau plata remuneraþiei compensatorii Existã, desigur, mai multe moduri de a pirata, Pentru viitor, trebuie sã ne dorim ca
pentru copia privatã pentru aparatele ºi dar utilizarea mesageriei electronice este unul HADOPI sã funcþioneze cât mai curând ºi ca
suporturile introduse în România prin destul de nesemnificativ, iar grosul misiunea sa pedagogicã sã-ºi atingã scopul.
intermediul comerþului intracomunitar, se Industriile copyright-ului - din downloadãrilor are loc pe site-urile peer to peer.
impune modificarea ºi completarea Legii nr. domeniile muzicii, filmului, televiziunii, cãrþilor - Obiectivul nostru este sã diminuãm drastic
8/1996. Totodatã, a fost preconizatã se confruntã cu pericolul grav al pirateriei pirateria, ceea ce alte þãri au ºi reuºit sã facã. (Syndicat National de l'Édition Phonographique)
continuarea eforturilor pentru obþinerea online, care submineazã posibilitãþile oferite Astfel, în Suedia, unde, începând de la 1 aprilie,
fondurilor necesare remunerãrii titularilor de artiºtilor de a fi plãtiþi pentru munca lor. deþinãtorii de drepturi se pot adresa direct
drepturi pe baza sistemului de împrumut Guvernul Franþei a sesizat mai bine ca oricare furnizorului de acces, utilizarea serviciilor de
alt guvern pericolul crizei care se profileazã, comunicaþii electronice s-a redus cu 40%!
public, precum ºi pentru o implementare Crearea unui climat de descurajare a piraþilor, La 13 mai 2009, adicã la aproape 9
În continuarea prezentãrilor, în exercitarea dreptului de autor ºi coerentã a administrãrii remuneraþiei dacã nu se iau mãsuri energice pentru ani de la adoptarea directivei DADVSI ºi la 18
preîntâmpinarea ei. Noua lege francezã (Legea acesta e obiectivul nostru."
UPFR, colector unic al remuneraþiei drepturilor conexe, mai ales în contextul compensatorii pentru copia privatã. Marc Rees luni dupã semnarea acordurilor de la Palatul
compensatorii pentru copia privatã în Cadrul internaþional ºi european în HADOPI - n. trad) constituie o foarte bunã Elysée, legea care favorizeazã "difuzarea ºi
provocãrilor generate de utilizarea ºi
domeniul digital, a prezentat activitatea abordare ºi un exemplu pentru restul lumii. Ea protejarea creaþiei pe Internet", a fost adoptatã,
promovarea utilizãrii operelor ºi produselor privinþa limitelor ºi excepþiilor de la dreptul
acestui organism de gestiune colectivã în va pune în aplicare mãsuri rezonabil dupã dezbateri tumultuoase, de cãtre
purtãtoare de drepturi conexe pe Internet ºi de autor a fost expus într-o manierã plinã proporþionate, care vor avea un impact real
domeniu. de profesionalism ºi elocvenþã de cei doi Parlament.
sub formã digitalã, în general. asupra pirateriei online, respectând drepturile Textul legii Hadopi 2 a fost adoptat la Bernard Miyet, preºedinte al SACEM
În privinþa copiei private, Obþinerea echilibrului necesar experþi internaþionali prezenþi la seminar, internautului de rând, ale utilizatorului legitim. 22 septembrie ºi de senatorii francezi, dupã (Société des Auteurs, Compositeurs et Éditeurs
participanþii la seminar au precizat ºi între remunerarea titularilor de drepturi ºi prin sublinierea celor mai importante * În august 2007, preºedintele validarea acestuia de cãtre Comisia mixtã de Musique) a declarat: "Aceastã lege, de mult
aspectele legate de necesitatea modificãrii utilizarea operelor de cãtre publicul larg aspecte din domeniu. Prezenþa deosebit de Sarkozy îl mandateazã pe Denis Olivennes, pe paritarã. Textul aºa numitei Hadopi 2 aºteptatã de cãtre artiºti, constituie un pas
Legii nr. 8 prin introducerea la repartizarea activã a participanþilor a scos în evidenþã atunci, preºedinte al FNAC (Fédération completazã proiectul Hadopi 1, ale cãrui înainte binevenit dupã atâþia ani de nepãsare.
remuneraþiei compensatorii pentru copia încã odatã importanþa subiectului atât din nationale d'achats des cadres), împreunã cu un prevederi referitoare la reprimarea descãrcãrilor Ea reinstaureazã, în mod oportun, în sânul
privatã în domeniul digital inclusiv a punct de vedere practic, cât ºi teoretic. comitet de experþi, sã gãseascã soluþii pentru a ilegale de pe Internet fuseserã amendate în societãþii noastre, respectarea dreptului
autorilor de opere scrise ºi a reglementãrii Concluzionând, seminarul, lupta contra pirateriei online ºi pentru iunie a.c. de cãtre Consiliul Constituþional. creatorilor de a trãi de pe urma creaþiei lor ºi a
plãþii remuneraþiei pentru suporturile ºi manifestare fãcând parte din Programul de dezvoltarea ofertei legale de conþinut cultural Parcursul adoptãrii noii legi a valorii acesteia, într-o societate care pãstreazã
aparatele din circuitul comunitar. Faþã de cooperare dintre Guvernul României ºi online. constituit un adevãrat maraton legislativ. Nu echilibrul între garantarea drepturilor de autor ºi
aceste aspecte, ORDA a precizat faptul cã * Rezultatele studiului lor au luat este, totuºi, exclus ca subiectul sã revinã respectarea libertãþilor publice. Toþi artiºtii care
OMPI ºi de implementare a Directivei
aceste aspecte au fost avute în vedere ºi forma legii "Creaþie ºi Internet", adoptatã de curând în prim planul scenei legislative ºi s-au angajat, cu hotãrâre ºi curaj, în lupta
privind armonizarea anumitor aspecte ale parlamentul francez cu o largã majoritate.
integrate în proiectul de modificare ºi politice, deoarece Partidul Socialist a anunþat pentru respectarea muncii lor vor avea acum un
dreptului de autor ºi drepturilor conexe în
completare a Legii nr. 8/1996 încã din cã va sesiza din nou Consiliul Constituþional motiv de satisfacþie."
societatea informaþionalã, a constituit un International Federation of the Phonographic pentru a cere invalidarea procedurilor de recurs Adoptarea noii legi de cãtre
anteproiectul elaborat în anul 2007. important mijloc de informare asupra cu judecãtor unic ºi a procedurii ordonanþei Parlament dovedeºte importanþa pe care o
Ultima sesiune de comunicãri a limitelor ºi excepþiilor din domeniul dreptului penale. În continuare, reproducem câteva acordã þara noastrã, patria dreptului de autor,
seminarului a fost dedicatã noilor tendinþe de autor ºi drepturilor conexe ºi un forum fragmente, pe care le-am considerat dezvoltãrii ºi înfloririi culturii sale.
în domeniul dreptului de autor privind de dezbateri asupra aspectelor practice semnificative, din luãrile de poziþie pro ºi contra În momentul când autorii,
limitele ºi excepþiile pentru persoanele cu reprezintã un deziderat la a cãrui îndeplinire Încã din faza dezbaterilor în Comisia
determinate de punerea în aplicare a acestui proiect. compozitorii ºi editorii de muzicã suportã o
dizabilitãþi de vedere. Lucrãrile seminarului trebuie sã conlucreze toþi factorii implicaþi: pentru Drepturi, a fost semnalat faptul cã,
acestora. degradare serioasã a încasãrilor cuvenite
extinzând prevederile articolului 6 asupra
au reliefat încã odatã faptul cã precizarea titulari de drepturi, organisme de gestiune Legea HADOPI (dupã numele drepturilor lor fonografice ºi videografice, care
comunicaþiilor electronice, se cere abonatului la
limitelor ºi excepþiilor de la dreptul de autor colectivã, utilizatori, publicul larg ºi autoritãþi Direcþia Registre, Gestiune instituþiei însãrcinate cu aplicarea sa - Haute au scãzut de la 149,6 miliarde de euro la 100,1
Internet sã supravegheze ºi mesajele E-mail,
autorité pour la diffusion des oeuvres et la miliarde de euro din 2003 pânã în 2008, era

DREPTUL DE AUTOR ÎN EUROPA


ºi aplicarea lor adecvatã legislaþiei interne publice. Colectivã ºi Relaþii cu Publicul cu alte cuvinte, corespondenþa particularã.
constituie un aspect deosebit de important Încheierea unor acorduri între protection des droits sur Internet), prevede, în esenþial sã fie stopatã aceastã hemoragie, mai
"Aceasta aratã cã nava HADOPI începe sã ia
cazul identificãrii de descãrcãri ilegale ºi ales þinând cont de faptul cã, în acelaºi interval,
apã, deoarece supravegherea conexiunii la
repetate suspendarea, dupã o serie de încasãrile de pe urma exploatãrii reþelei Internet
Internet, prevãzutã în textul iniþial, nu este
avertismente, a abonamentului la Internet al ºi multimedia n-au crescut decât de la 2
Doresc sã menþionez aici rolul extrem de suficientã", s-a mai spus în cursul dezbaterilor.

PRIETENUL
important avut de domnul Norbert Petri, prim secretar al persoanei respective, în baza unui ordin miliarde de euro la 8,6 miliarde de euro.
Într-un articol publicat de Le Monde,
Ambasadei Regatului Olandei la Bucureºti, care, pe judecãtoresc. Legea ar putea fi pusã în aplicare Odatã cu începerea punerii în
Bruno Ory-Lavollée, fost director al ADAMI
toatã perioada desfãºurãrii proiectului ne-a sprijinit activ, rapid, însã „primele avertismente” transmise practicã a legislaþiei "ripostei graduale", al cãrei
(Societatea de Administrare a Drepturilor
cu diplomaþie, în relaþia cu autoritãþile publice române ºi internauþilor care descarcã ilegal conþinuturi nu caracter pedagogic urmãreºte sensibilizarea ºi
olandeze, astfel ca proiectul sã fie un succes. Artiºtilor ºi Muzicienilor Interpreþi), a prezentat
vor fi trimise „decât la începutul anului viitor”, a responsabilizarea utilizatorilor reþelei Internet,
În egalã mãsurã, trebuie sã le mulþumim ºi dispozitivele tehnice aflate la dispoziþia
precizat raportorul textului, parlamentarul UMP ca ºi favorizarea dezvoltãrii serviciilor legale
LA NEVOIE SE CUNOAªTE prietenilor Wisso Wissing, Koert Ligtermoet ºi Hans
Kosterman care veneau lunar la Bucureºti pentru a
verifica utilizarea banilor ºi a face lobby pentru
utilizatorilor reþelei Internet, care permit
"fentarea" interdicþiilor impuse. Conform opiniei
sale, pe care o împãrtãºim, "peer to peer" este
Franck Riester.
„Sancþiunile vor fi probabil destul de
oferite prin Internet, SACEM va fi deosebit de
atentã la efectele concrete ale legii asupra
(continuare din pagina 1) CREDIDAM. puþine, deoarece cred în eficienþa mãsurilor de industriei muzicale, remunerãrii artiºtilor ºi
o practicã deja depãºitã. Internetul mobil
Cum spuneam, n-a fost un drum uºor. Sã descurajare”, a apreciat, la rândul sãu, finanþãrii creaþiei. Aºa cum se prevede în textul
permite, prin mijlocirea streaming-ului,
amintim aici de cele douã spargeri de la sediul ministrul Culturii Frédéric Mitterrand, nepotul legii, bilanþul aplicãrii sale va trebui întocmit
Când pãrea cã proiectul este finalizat, a CREDIDAM, din 22.08.2000 ºi 24.02.2001 în urma accesarea ºi consultarea de fiºiere multimedia,
fostului preºedinte socialist francez François rapid ºi cu regularitate, în vederea aprecierii
apãrut o nouã problemã. Colegii de la NTB, asociaþia cãrora au dispãrut fãrã urmã calculatoarele ºi serverele? fãrã sã fie nevoie de descãrcare. Alte mijloace
Mitterrand. eficienþei fiecãreia din prevederile sale, iar pe
partenerã olandezã aleasã de noi pentru implementare, Sã amintim de toate mizeriile cu care ne zugrãveau citate de cãtre Ory-Lavollée sunt serverele
SURSA: Mediafax de altã parte, în scopul evaluãrii capacitãþii sale
tergiversau semnarea acordului, nedorind sã-ºi asume uneori chiar cei ce beneficiau de activitatea Usenet, stocarea de fiºiere pe servere
responsabilitatea desfãºurãrii acestui proiect într-o þarã CREDIDAM? Nu are rost. Cu înþelepciune, muncã ºi de a compensa pierderile suferite de deþinãtorii
îndepãrtate, accesarea posturilor de radio ºi de
bântuitã de corupþie, cu o imagine externã nu tocmai tenacitate, ne-am continuat activitatea. A fost singurul de drepturi de-a lungul mai multor ani. În funcþie
televiziune difuzate prin Internet, transmiterea
bunã. Era extrem de frustrant. În loc de ajutor, primeam nostru rãspuns la toate aceste provocãri. de aceste aprecieri vor putea fi formulate noile
de fiºiere prin intermediul chat-ului, sau ca
din strãinãtate sfaturi de genul "este prea devreme, mãsuri care ar urma sã fie propuse pentru
România nu este încã pregãtitã pentru o asemenea În final, trebuie sã menþionez cu attachment al mesajelor E-mail. Dacã se are în Membrii SNEP au luat act cu remedierea eventualelor dificultãþi, ca ºi pentru
activitate", iar din þarã rãspunsuri de tipul "eu nu plãtesc nedisimulatã mândrie cã, din cele 36 de proiecte MATRA vedere supravegherea corespondenþei profundã satisfacþie de adoptarea definitivã a responsabilizarea efectivã a tuturor celor care
impozite la Stat, de ce-aº da bani unui pârlit de ong?". desfãºurate în România în aceastã perioadã de timp, cel electronice private, este fiindcã se ºtie bine cã, proiectului legii Creaþie si Internet. Ei þin sã profitã, direct sau indirect, de exploatarea,
Sunam aproape sãptãmânal la Amsterdam, în speranþa mai riscant, considerat a fi cu cele mai mici ºanse de în curând, internauþii o vor utiliza pe scarã largã mulþumeascã preºedintelui, Guvernului ºi în
unui rãspuns favorabil. reuºitã, a fost singurul de succes. Am învãþat de la circulaþia ºi transportul operelor muzicale.
pentru partajare (sharing) de opere muzicale ºi mod special, ministrului Culturii, raportorilor
A trebuit sã realizez organizarea cu succes prietenii noºtri olandezi ce înseamnã planificare, audiovizuale. Iniþiatorii legii HADOPI sunt deja
la Bucureºti a Conferinþei Naþionale privind Credit foto: tnarik / Flickr
Drepturile tenacitate, devotament dar ºi abordarea pragmaticã, proiectului ºi tuturor parlamentarilor care au (Comunicat de presã al SACEM)
obligaþi sã astupe gãurile din propriul proiect. susþinut acest text. Ei îi salutã pe toþi
Artiºtilor Interpreþi în Europa, 27-28.04.1998, pentru ca negocierea problemelor date de realitate, aºa cum este
în anul 1999 sã înceapã derularea programului de ea. Altã obiecþiune adusã proiectului profesioniºtii, artiºtii ºi creatorii care, în ultimele
asistenþã MATRA “VERSTARKING CREDIDAM” al Este marea lecþie pentru care le spunem suna astfel: "Cum poþi dovedi responsabilitatea 18 luni, s-au mobilizat spre a propune o regulã
Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Olandei. Din pãcate, realitatea româneascã ne-a prietenilor noºtri care ne-au ajutat la nevoie titularului de acces atunci când cineva a jocului pentru accesul la operele muzicale ºi
Acesta avea un buget de 60.000 de euro, bani necesari contrazis, oferindu-ne noi surprize. În aceastã situaþie, MULÞUMIM DIN INIMÃ. fraudeazã prin intermediul mesageriei audiovizuale pe Internet.
acoperirii tuturor cheltuielilor administrative ºi logistice a am fost nevoiþi sã cerem o suplimentare a finanþãrii electronice? ªi cum poþi afla dacã un cont de E-
CREDIDAM pentru doi ani. Era de presupus cã dupã pentru anul 2001. Deºi condiþiile nu erau tocmai ªtefan Gheorghiu Aceastã lege este rezultatul unui
mail a fost utilizat pentru un schimb de fiºiere îndelungat proces de reflecþie ºi concertare
acest interval de timp vom putea desfãºura o activitate favorabile, am reuºit sã primim, în mod excepþional, piratate fãrã a-l supraveghea, supraveghere
normalã, bazându-se pe propriile resurse. aceastã nouã finanþare parþialã. care, începând cu misiunea Olivennes ºi cu
care presupune decizia unei autoritãþi judiciare? semnarea acordurilor de la Palatul Elysée în
Ce derapaj!" Christine Albanel, în acel moment
4 5
DESANT SIBIU
CONFERINÞÃ DE PRESÃ LA PRIMÃRIA SIBIU Controale în baruri ºi hoteluri
CREDIDAM a organizat vineri, 10 aprilie 2009, la Primãria Municipiului Sibiu, în colaborare cu Oficiul Român pentru Dreptul
de Autor, cu sprijinul Primãriei Municipiului Sibiu ºi al Inspectoratului Judeþean de Poliþie Sibiu, o conferinþã de presã având ca
CONTROALE ÎN BARURI: Zece inspectori de la Centrul Român pentru Administrarea
AMENZI ÎNTRE 5.000 ªI 30.000 LEI Drepturilor Artiºtilor Interpreþi vor controla, începând de luni, baruri ºi
temã Respectarea prevederilor Legii nr.8/2006 privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, de cãtre utilizatorii din judeþ.
La întâlnirea cu presa au participat: hoteluri sibiene. Inspectorii se vor prezenta la acest sfârºit de sãptãmânã la
ªTEFAN GHEORGHIU- Director general CREDIDAM ºi UCIMR Toþi inspectorii CREDIDAM vor fi la Sibiu sãptãmâna viitoare pentru a Primãrie, unde se vor împãrþi în echipe: câte doi inspectori vor controla în
ANA MARIA MARINESCU – ªef serviciu OGC la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor controla cât mai multe baruri ºi hoteluri. municipiul Sibiu, iar restul vor merge în localitãþile importante din judeþ.
IULIAN VRABETE – Membru în Consiliul Director al CREDIDAM De fapt, cei 10 inspectori ai CREDIDAM (Centrul Român pentru Instituþiile care ar putea deþine aparate de redifuzat sunete sau imagini fãrã
MIRELA GLIGORE – Directorul Departamentului Presã ºi Cumunicare al Primãriei Municipiului Administrarea Drepturilor Artiºtilor Interpreþi) sunt la primul lor control în judeþul sã aibã contracte încheiate cu CREDIDAM vor fi reclamate la poliþie.
Sucomisar COSMA ALEXANDRU BRAªOV – de la Serviciul de Investigare a Fraudelor al Poliþiei Române – IJP Sibiu. Amenzile aplicate pentru lipsa autorizaþiilor sunt usturãtoare: între 5.000 ºi
Sibiu, de la înfiinþarea instituþiei în 1996. Inspectorii se vor prezenta sibienilor mâine,
VALENTIN MÃNESCU - Inspector CREDIDAM pentru Relaþii Publice. 30.000 de lei.
Au fost abordate urmãtoarele subiecte: la Primãria Sibiu, ºi vor lua la verificat întregul judeþ începând de luni ºi pânã vineri.
- Situaþia concretã a utilizatorilor de fonograme ºi videograme de pe teritoriul judeþului Sibiu "Douã echipe cu câte doi inspectori vor controla în municipiul Sibiu, iar restul vor Preþul unei autorizaþii pentru difuzarea de muzicã costã 30 de lei
- Noutãþi legislative privind Drepturile de autor ºi conexe merge în localitãþile importante din judeþ - staþiuni, hoteluri ºi aºa mai departe", pe lunã, iar pentru imagini, cu 25 de lei mai mult. Inspectorii CREDIDAM
- Activitatea organismelor de gestiune colectivã din România în contextul integrãrii europene spune Val Mãnescu, inspector în cadrul CREDIDAM.
sunt la primul control de acest gen în judeþul Sibiu.
- Rãspunsuri la întrebãri.
Inspectorii vor controla orice instituþie care ar putea deþine aparate de
Conferinþa a prilejuit informarea celor peste 30 de reprezentanþi ai presei locale ºi naþionale cu privire la situaþia respectãrii în
judeþul Sibiu a legislaþiei referitoare la drepturile de proprietate intelectualã a artiºtilor interpreþi. În zilele care au urmat, în mass redifuzat sunete sau imagini - baruri, hoteluri, restaurante, magazine alimentare,
media au apãrut numeroase referinþe despre activitatea CREDIDAM, atît în presa scrisã cît ºi în programele de radio ºi supermarketuri etc. În caz cã vor descoperi astfel de firme fãrã contracte întocmite
televiziune. cu CREDIDAM, vor sesiza poliþia. Amenzile aplicate în lipsa autorizaþiilor respective

REUNIUNE CU ARTIªTII SIBIENI


sunt cuprinse între 5.000 ºi 30.000 de lei. "Sibiul este un judeþ alb, dupã cum
spunem noi, în sensul cã nu ne-am orientat, pânã acum, aici. Din experienþa unor
Faþã în faþã: artiºtii ºi legea
acþiuni similare din trecut, numãrul celor care vin sã cearã autorizaþii de la O conferinþã naþionalã pe tema drepturilor de autor ale artiºtilor
Vineri, 10 APRILIE 2009, în Sala FILARMONICII DE STAT SIBIU, a avut loc o reuniune cu tema DREPTURILE DE a fost organizatã, vineri, la sediul Primãriei Sibiu. Evenimentul a fost
PROPRIETATE INTELECTUALÃ ALE ARTIªTILOR, la care au fost invitaþi toþi artiºtii – membri sau nemembri CREDIDAM ºi CREDIDAM creºte exponenþial", adaugã Mãnescu.
organizat de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiºtilor
UCIMR - din instituþiile muzicale ºi teatrale din Sibiu. Pentru un bar sau restaurant care redifuzeazã muzicã, preþul autorizãrii
Interpreþi - CREDIDAM. Astfel, reprezentanþii CREDIDAM, UCIMR,
La întâlnire au participat: ªtefan Gheorghiu - Director general CREDIDAM ºi Preºedinte al UCIMR, Ana Maria Marinescu – este de 30 de lei pe lunã. Dacã difuzeazã ºi imagini, costurile cresc cu 25 de lei pe
ªef serviciu OGC la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Iulian VRABETE – Membru în Consiliul Director al CREDIDAM. Oficiului Român pentru Drepturile de Autor ºi reprezentanþi ai Serviciului
lunã. "Costurile acestor abonamente sunt mici, tocmai în ideea de a lua cât mai puþin
Au fost abordate urmãtoarele subiecte: de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliþiei Române s-au întâlnit cu
de la cât mai mulþi", spune Mãnescu. artiºtii sibieni. Subiectele discuþiilor au inclus situaþia concretã a
? Activitatea CREDIDAM ºi a UCIMR
? Ce trebuie sã faceþi ca sã primiþi bani de la CREDIDAM utilizatorilor de fonograme ºi videograme, noutãþile legislative din acest
? Avantajele membrilor UCIMR domeniu ºi activitatea organismelor de gestiune colectivã din România în
? Noutãþi legislative privind Drepturile de autor ºi conexe contextul integrãrii europene.
? Rãspunsuri la întrebãri
(L. P.)
Întîlnirea a durat mai bine de douã ore, timp în care artiºtii au fost informaþi cu privire la modalitãþile moderne de comunicare
adoptate prin noul sistem informatic al CREDIDAM, precum ºi despre noutãþile în plan naþional ºi european în domeniul legislaþiei
drepturilor conexe.

ECOURI ÎN PRESÃ
COMUNICAT DE PRESÃ (Fast Food in str.Oituz, nr.35)
17.SC Cãprioara Sib SRL, Hotel Gallant**, situat în Bd. Victoriei nr. 55
Sub genericul DESANT SIBIU 009, în perioada 13 – 18 aprilie 2009, 18.SC XD&D Travel SRL – str. Olteniei, nr.3 - punct de lucru, Calea
Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiºtilor Interpreþi a Dumbrãvii nr. 68, J32/1233/2006 (Închirieri autocare)
organizat în Municipiul Sibiu ºi în judeþul Sibiu o amplã acþiune de 190.SC COMTUR SRL, str Curmãtura Stezii, J32/1247/1991
verificare a situaþiei utilizatorilor de fonograme ºi videograme din zonã. (Pensiune 3*)
Având în vedere cã judeþul Sibiu concentreazã un mare numãr de 20.SC BRIANA STAR SRL,Curmãtura Stezii, Km17 - J32/349/2004
utilizatori ºi reprezenta pânã acum o zonã albã din punctul de vedere (Vila Briana + Restaurant)
al respectãrii drepturilor de autor ºi conexe prevãzute de Legea nr. 8 21.SC WILTEM SRL, sediu: SIBIU, str Nicolae Iorga, nr 49B, ap.8 -
din 1996, acþiunea a reunit toþi inspectorii teritoriali ai CREDIDAM.
Aceºtia au avut în vedere realizarea obiectivelor stabilite pentru o
astfel de acþiune, ºi anume:
J32/539/1993, pct. lucru OCNA SIBIULUI – (Complex Balnear
"Strand")
22.SC CARAIMAN SRL, Sibiu, Str ªtefan cel Mare, nr 88,
Val Mãnescu, inspector Credidam:
- promovarea imaginii instituþiei noastre ºi diseminarea informaþiei în J32/130/1991, (Hanul "Vestem"-Pãdurea Dumbrava)
teritoriu 23.SC PROIECT CONSULT SRL, str Ion Raþiu nr 9, J32/590/2003 “ªi Atlassib, ºi Kessler, acþionaþi în judecatã”
- contactarea ºi stabilirea de relaþii cu presa localã ºi cu organele („Club disco-"Cotton")
administrative din teritoriu 24.SC ANACONDA SRL, SIBIU, str Aurel Decei, ap.4, J32/1148/2008 Sãptãmâna Patimilor a adus la Sibiu în control pe cei zece inspectori Credidam, instituþia care
- încheierea de contracte cu agenþii economici pentru eliberarea (Nightclub "Anaconda" în str. Cristian, nr 14) colecteazã banii pentru plata artiºtilor interpreþi români, fie ei muzicieni, actori etc. Val
autorizaþiilor CREDIDAM de difuzare a videogramelor ºi 25. SC COMPLEX MAGRICOR SRL, SIBIU, str Alba Iulia, nr 104, Mãnescu, inspector în cadrul CREDIDAM, îi numeºte pe câþiva dintre cei care nu au vrut sã
fonogramelor în spaþiul public. J32/705/1995, (pensiunea "Corina") încheie contracte pentru drepturile conexe de autor.
DESANTUL SIBIU 009 a avut în plan verificarea situaþiei concrete Reporter: Cum a decurs controlul la Sibiu?
din zonã ºi a cuprins radiografierea a ºapte localitãþi: Sibiu, Ocna Val Manescu: Operaþiune foarte reuºitã, una dintre cele mai bune pe care le-am avut în þarã.
Sibiului, ªelimbãr, Siliºte, Cisnãdie, Cisnãdioara ºi Pãltiniº. Activitatea
inspectorilor a fost precedatã de o conferinþã de presã organizatã sub
auspiciile Primãriei Municipiului Sibiu, cu participarea reprezentanþilor
LISTA NEAGRÃ JUDEÞUL SIBIU
1.SC URS SRL – Staþiunea Pãltiniº - J 32-1197-2007 (Cabana urºilor)
Au fost vizate 145 de unitãþi în cele cinci zile de activitate ºi s-au acordat 242 de licenþe, unora
acordându-se câte douã licenþe, una pentru videograme ºi alta pentru fonograme.
R.: Au fost ºi agenþi economici refractari?
Restanþi
ORDA ºi ai IJP Sibiu, la care au fost prezenþi numeroºi jurnaliºti ºi în 2.PFA VILA ROMANTIC (Dãnilã) – Staþiunea Pãltiniº V.M.: Absolut, avem o listã cu 18 astfel de societãþi. Rãmâne pe lista neagrã Împãratul
care au fost prezentate situaþiile utilizatorilor din judeþ. În zilele
urmãtoare, presa scrisã, radiourile ºi televiziunile locale, dar ºi
agenþiile naþionale MEDIAFAX ºi 9 AM, au reflectat pe larg activitatea
3.Pensiunea ALPIN ( Km 16 – Drumul judeþean Sibiu Pãltiniº)
4.Pensiunea MIORIÞA ( Km 16 – Drumul judeþean Sibiu Pãltiniº)
5.Pensiunea MAI – Curmãturii 22 (Km 16 – Drumul judeþean Sibiu-
Romanilor, deºi am discutat cu reprezentanþii acestora de mai multe ori. De asemenea, chiar
acum am primit un telefon de la un inspector de-al nostru, cã la firma Kessler, firmã de
transport de persoane, a fost întâmpinat cu foarte mare ostilitate. La fel ca la Atlassib, au
la drepturile de autor
CREDIDAM ºi au menþionat prezenþa inspectorilor noºtri în zonã. Pãltiniº)
La acþiunea de depistare ºi verificare în teren a utilizatorilor, au luat 6.GRAND HOTEL DUMBRAVA (Pãdurea Dumbrava 22) interpretat dupã mintea lor legea, afirmând cã muzica ºi imaginile care se difuzeazã în
parte 9 inspectori : Lucia Zelenyak, Eugen Vizan, Alina Vizan, 7.SC PALTINIS SA - Staþiunea Pãltiniº, Vila 1, J32/18/1991 (Casa autocarele lor nu presupune niciun fel de prestaþie a artiºtilor interpreþi. Ceva cu totul absurd. Reprezentanþii Centrului Român pentru Administrarea
Gheorghe Ilinca, Valeriu Diaconescu, Leonard Mardar, Valeriu turiºtilor-Hotel 3*) Vor fi acþionaþi în judecatã în cel mai scurt timp ºi, desigur, vom înainta aceste liste ºi Poliþiei Drepturilor Artiºtilor Interpreþi (CREDIDAM) au fost prezenþi la sfârºitul
Diaconu, Nicolae Mateescu ºi Valentin Mãnescu. Programul de lucru 8.SC PERLA PALTINIªULUI SRL, Staþiunea Pãltiniº, J32/1155/2006, judeþului Sibiu, care va acþiona legal. Adicã vor fi date amenzi penale.
al inspectorilor s-a desfãºurat între orele 9 ºi 21, dar ºi în orele de (2 Hoteluri,3*-4*) R.: La Ana Oil patronul spunea cã nu va plãti, ci mai bine va cânta el.
sãptãmânii la Sibiu. Aceºtia au dat publicitãþii lista utilizatorilor din Sibiu
noapte, în fiecare din cele cinci zile ale acþiunii. 9.SC PARC DUMBRAVA SRL, Str Pãdurea Dumbrava, J32/30/2002 V.M.: Conducerea Ana Oil a semnat, pânã la urmã, licenþa. Au venit inspectorii noºtri foarte care au restanþe la plata drepturilor de autor ºi a drepturilor conexe.
În perioada menþionatã au fost inspectate 150 de unitãþi comerciale (Motel 'Dumbrava' + "Grand Hotel Dumbrava") încântaþi cã, pânã la urmã, s-a intrat în legalitate. Mie mi s-a pãrut foarte ciudat cã "Listã neagrã" a celor de la CREDIDAM cuprinde 10 agenþi economici.
din cele 7 localitãþi vizate ºi au fost eliberate 242 autorizaþii pentru 10.SC DUMBRAVA SIBIULUI SRL, Str Pãdurea Dumbrava, normalitatea este consideratã o excepþie ºi ca un prilej de mare bucurie. Dar, în sfârºit. Ana Oil SRL, Împãratul Romanilor ºi Silvana Sib Caffe SRL sunt capete
utilizarea creaþiilor artistice în spaþiul public. Utilizatorii care au refuzat J32/1737/1991 (Pensiune + Restaurant) R.: E o regulã în þarã ca firme cu nume grele, cum ar fi Atlassib sau Împãratul Romanilor, sã
sã semneze contractele de autorizare au fost notificaþi ºi nominalizaþi 11.SC PETROTRANS IONEL SRL - SÃLIªTE, str Ioan Lupaº, nr refuze sã plãteascã aceste sume cuvenite artiºtilor?
de listã la CREDIDAM.
pe lista neagrã care a fost înaintatã organelor de Poliþie - abilitate sã ia 1207, J32/432/2001 (Motel + Restaurant) V.M.: Sunt foarte surprins. Contribuþia pe care ar aduce-o ei la retribuþia artiºtilor este infimã Nici radiourile nu prea plãtesc drepturile de autor, conform
mãsuri de sancþionare a societãþilor comerciale refractare la litera ºi 12.SC STAÞIUNEA OCNA S.A., J32/1078/1995, RO 7841841, oraº faþã de cifrele de afaceri pe care le au ºi faþã de beneficiile pe care le au pe seama folosirii datelor furnizate de CREDIDAM. Pe liste se aflã Radio Mediaº 725,
spiritul legii – ºi pe care o dãm publicitãþii în anexã. OCNA SIBIULUI, str Bãilor, nr 22, Tel 0269.577348 muncii artiºtilor în activitatea lor comercialã. Dacã ar chema câte o orchestrã sã le cânte în
Valentin Mãnescu 13.SC VIO EXPO SRL, loc. Cisnãdioara, nr 28, J32/1214/1993 Radio Ring, tot din Mediaº ºi Televiziunea Eveniment Sibiu. ªi pe lista
fiecare searã i-ar costa de 1.000 de ori mai mult. Dar aºa plãtesc o sumã ridicolã ºi au albã, ºi pe cea neagrã. În cadrul întâlnirii care a avut loc la Primãria din
(Pensiune)
LISTA NEAGRÃ MUNICIPIUL SIBIU 14.SC THP SRL, oraº CISNÃDIE, str Cetãþii, nr 26, J32/881/2007 asiguratã ambianþa pentru clienþii lor.
R.: La Sibiu este mai rea situaþia ca în alte zone din þarã în ceea ce priveºte contractele Sibiu, directorul CREDIDAM a explicat de ce anumite societãþi se pot
1.SC SUPORTER SRL – Str. Victoriei 32 – J 32/1609/2005 (bar+pizzerie)
2.SC DEKORAME SRL – Str. Victoriei 38 - J 32/85/1999 15.SC POSTÃVARUL SA, oraº CISNÃDIE - Str ªelimbãrului nr 32 - încheiate cu CREDIDAM? regãsi ºi pe lista albã ºi pe cea neagrã. "Anumite societãþi, care deþin ºi
3.SC ATLASSIB HOTELS SRL – Str. Emil Cioran 2 – J 32/1430/2008 RO812857 (magazin "Supermarket”) V.M.: Dacã luãm în considerare faptul cã, înainte de controlul nostru, Sibiul era o zonã albã în un post de radio ºi unul de televiziune, se pot gãsi atât pe lista albã, cât
(Hotel Ramada) 16. SC MATCOM SRL, ªELIMBÃR, str Mihai Viteazu, nr 10, ceea ce priveºte acoperirea drepturilor conexe ce le revin artiºtilor ºi situaþia de acum când ºi pe cea neagrã. Este ºi cazul societãþii Scorpion, care deþine ºi un post
4.SC DIPLOMAT SRL – Str. Piaþa Micã 449 – J 32/395/2007 (Cafe J32/60/1994 (Motel "Dracula") avem aproape 250 de licenþe acordate sigur cã situaþia este mai bunã. Dar nici pe departe aºa
Leone) cum ar trebui sã fie. Sunt sigur cã inspectorii noºtri oricât de mult s-au strãduit în aceste cinci
de radio ºi unul de televiziune. Aceasta trebuia sã plãteascã pentru
5.SC ORLAT COM SRL – Str. 9 Mai 60 – J 32/794/94 –(Rest. Plazza) zile tot nu au reuºit sã acopere întreaga arie a municipiului. Au fost vizate ºi unitãþi în judeþ. Am fiecare în parte", a explicat ªtefan Gheorghiu.
6.SC ÎMPÃRATUL ROMANILOR SRL – Str. N.Bãlcescu 4 avut echipe care s-au deplasat la Pãltiniº, Cisnãdie, ªelimbãr, Rãºinari sau Ocna Sibiului, dar Inspectorii CREDIDAM vor continua controalele la toate
7. SC IA DIMIN SRL – Str. Târgu Vunului 6 – J 32/1403/2005 (Rest. ºi de aici au rezultat o serie de agenþi economici care au refuzat sã încheie licenþa, dar, în cea instituþiile care ar putea deþine aparate de redifuzat sunete, iar în cazul
Chinezesc) mai mare parte, a existat bunãvoinþã.
8. SC SUPER COM SRL – Str. Aleea Pajiºtei ( Cofetãria SARA) R.: Veþi mai avea astfel de acþiuni la Sibiu?
în care se vor descoperi firme care nu respectã legea, se vor lua
9. SC VESTNET SRL – Str. Lupeni - 10, J 32/198/2003 V.M.: Da, intenþionãm o nouã astfel de acþiune pânã în toamnã ºi sperãm ca angajarea unui mãsurile impuse de lege.
10. SC MINIS SRL – Str. 9 Mai nr. 65 – J 32/686/2002 ( Rest. Pizza) inspector pe Sibiu sã schimbe radical lucrurile în acest domeniu. Deja suntem în tratative cu Amenzile aplicate în lipsa autorizaþiilor sunt cuprinse între
11. SC BELLAGIO SRL - Str. Munget 5 (Salã jocuri în Piaþa Cibin nr.5)
câteva persoane, urmeazã sã vedem calitãþile acestor persoane. Conteazã diplomaþia, 5.000 ºi 30.000 de lei. Potrivit inspectorilor CREDIDAM, un restaurant
12. SC UNIKA SRL – Str. Rusciorului nr. 58 - ( Bar în Piaþa Cibin)
13. SC ANELO ICE SRL – Str. Morilor 17B ap.1 – J 32/573/2007 ( R.
modul de abordare ºi alte astfel de lucruri, nu neapãrat studiile. de aproximativ 100 de metri pãtraþi trebuie sã plãteascã 40 de lei pe
La Frattoria) „Aº dori sã mulþumesc Primãriei municipiului Sibiu, primarului Johannis, am simþit cã suntem
sprijiniþi, chiar ºi în activitatea de pe teren sau la întâlnirile pe care le-am avut cu artiºtii. Cu lunã cãtre CREDIDAM.
14. SC IUGESTI SRL – Str. Balanþei nr.7, J 32/731/1992 ( Mag. mobilã
în str. Metalurgiºtilor 1-3) aceºtia am discutat despre noul sistem implementat de CREDIDAM, prin care artiºtii îºi pot
15. SC ANA OIL SRL – Str. Alba Iulia nr. 118 J32/314/1996 - ( Hotel înregistra on-line repertoriul, pe site-ul instituþiei noastre unde puteþi gãsi toate informaþiile Laura Buciu
ANA 3*) legate de legislaþie, contracte, licenþe ºi aºa mai departe. Alte probleme cu artiºtii sibieni
16.SC. MARLIV-COM S.R.L. - Str. Oºtirii nr. 60 Sibiu - J32/246/1992 membri ai CREDIDAM nu au fost", adaugã Val Manescu.
Traian Deleanu
6 Inspectorii CREDIDAM, pregãtiþi sã intre în acþiune, la Sibiu 7
TV Neptun si radioul lui Teodosie,
DESANT DELTA ‘09 Consecvent politicii sale de acoperire a zonelor albe de pe harta
pe lista neagrã a CREDIDAM
Reprezentanþii Centrului Român pentru Administrarea
Drepturilor Artiºtilor Interpreþi (CREDIDAM) au prezentat, ieri, într-o
locale. SC Soti Cable Neptun este unul dintre cei mai mari debitori locali,
potrivit lui ªtefan Gheorghiu. „I-am acþionat în instanþã de mai multe ori. Nu
României în care activitatea Centrului Român pentru Administrarea conferinþã de presã, lista neagrã a televiziunilor ºi posturilor de radio înþeleg aceastã încãpãþânare a conducerii acestui post TV. Reprezentanþii
Drepturilor Artiºtilor Interpreþi este puþin cunoscutã ºi în care prevederile locale, restaurante, hoteluri, pub-uri ºi chiar hypermarket-uri care nu sãi au venit în instanþã cu tot felul de aberaþii ºi refuzã sã ne dea playlist-ul
plãtesc drepturile artiºtilor. lor, spunând cã ei nu fac decât talk-show-uri. ªi nu difuzeazã prestaþii ale
Legii 8 din 1996 sunt ignorate de cãtre utilizatori, în perioada 20 – 29 artiºtilor. Noi însã i-am monitorizat ºi am vãzut cã nu este aºa", a declarat
Centrul funcþioneazã în regim de organizaþie non profit ºi se
august 2009, CREDIDAM a organizat operaþiunea DESANT DELTA ocupã de colectarea ºi repartizarea banilor proveniþi din difuzarea directorul CREDIDAM, adãugând cã TV Neptun a acumulat datorii de
2009. înregistrãrilor audio sau video de cãtre unitãþile în care pot fi difuzate ordinul milioanelor de lei vechi ºi nu a achitat vreodatã obligaþiile cãtre
Programul acþiunii a cuprins conferinþe de presã organizate la creaþiile artiºtilor din þarã. În prezent, organizaþia apãrã drepturile a 8.500 Centrul Român. Într-o situaþie similarã se aflã ºi postul Constanþa TV. Ca ºi
de artiºti, printre care îi amintim pe Dan Bittmann, Radu Beligan, Sofia în cazul TV Neptun, reprezentanþii CTV nu au achitat niciodatã dãrile cãtre
Constanþa ºi Tulcea, în colaborare cu Inspectoratele de Poliþie ale CREDIDAM.
Vicoveanca ºi Ion Dichiseanu.
judeþelor respective ºi cu participarea Oficiului Român pentru Drepturile Potrivit lui ªtefan Gheorghiu, directorul CREDIDAM, în judeþul Datornice sunt ºi înaltele feþe bisericeºti. În cazul judeþului
de autor. Dupã prezentarea specificului activitãþii CREDIDAM, directorul Constanþa figureazã 24 de agenþi economici care refuzã încheierea Constanþa, Înalt Preasfinþia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului ºi în
general al instituþiei, ªtefan Gheorghiu a rãspuns la întrebãrile licenþelor. Surprinzãtor sau nu, printre aceºtia se numãrã proprietari de acelaºi timp reprezentant al Radio Dobrogea, nu a mai plãtit anul acesta
cluburi de high class din staþiuni sau hoteluri de lux. Iatã care sunt aceºtia, dãrile cãtre organizaþia non profit. Problema a apãrut doar anul acesta,
jurnaliºtilor care, în zilele urmãtoare au reflectat pe larg evenimentul în probabil din cauza crizei. Printre debitori existã ºi hypermarket-uri, unul
ªtefan Gheorghiu ºi Inspector Lupu Cristian conform datelor furnizate de Centrul pentru Administrarea Drepturilor
de la I.P.J Tulcea, în dialog cu presa
paginile ziarelor, la televiziunile ºi radiourile locale. Oficiul Român pentru Artiºtilor: disco, hotel ºi biliard Vox Maris Costineºti, Casino Monaco, SC dintre aceºtia fiind Kaufland. „Ei vor sã plãteascã o sumã de circa 4.500 de
Drepturile de Autor a fost reprezentat de domnul director Laurenþiu Oprea Carnaval 2000 SRL Costineºti (restaurant), Restaurant Richmond, SC lei pe lunã, pentru toate magazinele, ceea ce înseamnã circa 7% din cât
care a susþinut un expozeu privind respectarea prevederilor legale în Eos Company SRL, SC Mira 97 SRL, SC Alin ºi Radu SRL, Hotel Arta din datoreazã", a declarat ªtefan Gheorghiu. La polul opus se aflã Hotel Rex,
Eforie Nord, Restaurant ºi Pizzerie Rapid, SC Timona SRL, care Hotel Europa, Club Phoenix sau Hotel Perla, care ºi-au achitat toate dãrile
domeniu, din perspectiva integrãrii României în civilizaþia europeanã. cãtre CREDIDAM.
desfãºoarã activitãþi de transport persoane, Restaurant Delice din Ovidiu,
Au urmat întâlniri ale conducerii CREDIDAM cu artiºtii din instituþiile de culturã, în care membrii noºtri au fost Restaurant Varianta Constanþa, Restaurant Cina din Nãvodari, SC Stefania CHERMANEANU
informaþi despre modul de colectare ºi repartiþie a drepturilor conexe care li se cuvin. Nelcom Bar din Poarta Albã, Magazin Club Idu Mamaia, Hotel Sirius Eforie
În judeþul Tulcea, operaþiunea DESANT a avut ºi un aspect practic: inspectarea unui important numãr de Nord, Hotel Lira, Atlas ºi Saturn, tot din Eforie Nord, SC GSI Tariverde,
utilizatori care folosesc în activitãþile lor comerciale muzicã ºi /sau imagini video. Pentru a cuprinde un numãr cât mai Hotel Caraiman 1 ºi 2, Hotel Apolo Mamaia, Hotel Palace, SC Sapry Star
SRL, Hotel Marea Neagrã ºi terasa Estival Mamaia.
mare de locaþii, au fost formate douã echipe de inspectori CREDIDAM. Prima echipã ( Eugen Vizan, Corina Liliana Pe lista neagrã a celor care refuzã sã respecte drepturile
Lipenschi, Alina Vizan, Elena Tanislav) a avut ca obiectiv controlul utilizatorilor din localitãþile : Tulcea, Babadag, Isaccea, artiºtilor se numãrã Club Morgana, cu cea mai mare datorie, de 5.556 lei,
Mãcin, Jurilovca, Somova. Cea de doua echipã ( Valentin Mãnescu, Gheorghe Ilinca, Valeriu Diaconu, Nicolae urmat de Hotelul Tineretului, cu 3.332 lei, ºi Ozlem Tur Turizm SRL, cu
Mateescu) s-a îmbarcat pe nava „Lavinia”, urmând ca, ºapte zile ºi ºapte nopþi, sã cutreiere Delta Dunãrii, verificând 2.586 lei. Printre ceilalþi datornici îi mai întâlnim pe cei de la Hotelul Palm
Beach (880, 60 lei), Complexul Savoy (357 lei). Cea mai micã datorie o
starea legalã a hotelurilor, pensiunilor, restaurantelor, dar ºi a navelor de pasageri care utilizeazã creaþii artistice în scop deþin reprezentanþii Hotelului Bulevard ºi este vorba despre 285,60 lei.
ambiental. Periplul fluvial a cuprins peste 250 de km, controlându-se, practic, de la Tulcea, Criºan, Sulina, Mahmudia, Printre datornici se numãrã ºi posturile de radio sau televiziunile
Maliuc, fiecare locaþie aflatã pe braþele Sulina ºi Sf. Gheorghe, dar ºi pe canalele interioare.
Au fost inspectate 84 de locaþii ºi au fost acordate 200 de noi licenþe.
Din pãcate, sfidând legea ºi în pofida insistenþelor inspectorilor CREDIDAM, o serie de utilizatori verificaþi au
refuzat cu obstinaþie sã intre în legalitate.
Întâlnirile de la Constanþa au stârnit interesul presei locale,
aceasta reflectând pe larg scopul ºi rezultatele activitãþii CREDIDAM.
În imagine: ªtefan Gheorghiu, Valentin Mãnescu ºi Laurenþiu Oprea

LISTA NEAGRÃ:
1. SC Crisir SRL – Pensiunea Cristi – Criºan
ECOURI ÎN PRESÃ
2. Pensiunea Opriºan – Criºan
3. SC Alga Cristi SRL – Vila Alga – Sulina
4. SC Speed Travel SRL Bucureºti – Hotel Carol I – Dunavãþul de Jos
5. SC Delta Travel Company Bucureºti – Hotel plutitor – Dunavãþul de Jos (Km 62)
6. SC CORMORAN PROD IMPEX SA – Complex turistic – Uzlina
7. SC Delta Ways SRL – Navã de agrement – Tulcea Unul din numeroasele hoteluri plutitoare
8. SC Migit Impex SRL – Patiseria Boema – Tulcea. cãrora inspectorii CREDIDAM le-au eliberat
autorizaþii pentru utilizarea creaþiilor artistice
în spaþiul public. COTIDIAN DE TULCEA
Societãþile comerciale aflate în aceastã situaþie au fost trecute pe lista neagrã care va fi înaintatã organelor de
poliþie spre soluþionare.
Inspector
Valentin Mãnescu

Inspectorii CREDIDAM în acþiune la utilizatorii de pe canalele Deltei.

8 9
DESANT NEAMÞ 09 telespectatorilor nemteni interesati de domeniul drepturilor de autor si
conexe.
Controalele au fost efectuate de echipe de câte doi inspectori ai
CREDIDAM, repartizate în Piatra Neamt, Lacul Rosu, Tg. Neamt, Statiunea
Durau si portiunea din DN15 aferenta judetului Neamt. La acþiuni au
JUSTIÞIA
În perioada 12 – 18 octombrie 2009, CREDIDAM a organizat o participat inspectorii: Valentin Manescu, Corina Lipenscki, Alina Vizan,
actiune de verificare a modului în care agentii economici din judetul Neamt,

FACE DREPTATE
Gheorghe Ilinca, Valeriu Diaconu si Eugen Vizan. Inspectiile s-au desfãºurat
utilizatori de fonograme ºi videograme în scop comercial (ambiental), respecta zilnic între orele 10 – 24.
Legea 8 din 1996 ºi celelalte prevederi legale privind drepturile conexe ale Au fost controlati 156 de utilizatori si au fost încheiate
artistilor interpreti. DESANTUL NEAMT 2009 a constat în controale si acordari documentatii pentru acordarea a 160 de noi licente.
de licente la peste 50 de agenti economici cu activitate sezoniera sau Inspectorii au beneficiat de sprijinul Inspectoratului Judetean de De-a lungul anilor, Departamentul Juridic de la
permanenta în localitatile judetului Neamt, considerat „zona alba” în privinta Poliþie Neamt, caruia i s-a înaintat „lista neagra” a utilizatorilor depistati fara
aplicarii Legii numarul 8 din 1996 a drepturilor de autor si conexe. CREDIDAM a acþionat în judecatã
licenta care au refuzat sã intre în legalitate, sau care au reactionat cu violenþã
Actiunea DESANT NEAMT 2009 a debutat pe data de 8 octombrie, la insistenþele inspectorilor noºtri de a-i convinge cã licenta CREDIDAM nu sute de utilizatori certaþi cu legea. În majoritatea
la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, cu o Conferinta de presa la care au este facultativã, ci obligatorie. proceselor, judecãtorii au constatat cã dreptatea
participat jurnalisti din presa scrisã ºi din audiovizualul local ºi national. Acestia
s-au aratat interesati de actiunea initiatã de institutia noastra ºi au reflectat pe este de partea artiºtilor ºi au sancþionat
LISTA NEAGRA – Judetul Neamt
larg, în articole ºi emisiuni, atât scopul cât ºi rezultatele concrete ale prezenþei
1. Pensiunea FLORA – sat Bistrita – com. Alexandru cel Bun
conform prevederilor legale societãþile comerciale
noastre în judetul Neamt. În dupa amiaza aceleiasi zile, Televiziunea TELE M – care refuzau sã-ºi plãteascã datoriile cãtre artiºti.
2. Pensiunea BRADU – sat Bistrita – com. Alexandru cel Bun
PRIMA TV Neamt i-a avut ca invitati pe directorul general al CREDIDAM,
Stefan Gheorghiu, si pe Seful Serviciului pentru combaterea Fraudelor al IPJ 3. Pensiunea ALEXIA – sat Bistrita – com Alexandru cel Bun Dãm mai jos SITUAÞIA PROCESELOR
Neamt, Comisar sef Ioan Pînzariu. Acestia au raspuns în direct la întrebarile 4. SC SINUS GRUP SRL – restaurant - str. M. Kogalniceanu 2 – Piatra CU SENTINÞE DEFINITIVE,
Neamt
5. SC ASAL GRUP SRL – salon de înfrumusetare – str Decebal (colt cu CªTIGATE DE CREDIDAM,
Eminescu) - Piatra Neamt ªI DIN CARE AVEM DE RECUPERAT
6. SC VLAVIC GRUP SRL – restaurant saorma– Piata Garii - Piatra Neamt SUME DE BANI
7. SC ROM CLUB SRL – Club UNU BILIARD - lînga Biblioteca judeteana –
vizavi de Hotel Central - Piatra Neamt
8. SC COZLA SRL – restaurantele Cozla si Coliba Haiducilor – Piata TELEVIZIUNI
Kogalniceanu 3 - Piatra Neamt SC AFLUX PUBLIPROD SA
– pentru postul de televiziune TV FLUX
Firmele care au refuzat sa încheie contracte cu CREDIDAM SC CODLEANU COTE D'AMOUR & INTMAR TV1 SNC
pentru eliberarea licentei, vor suporta rigorile legii.
– postul de televiziune INTMAR TV1 SNC
SC EX TOUR SILVANA SRL
– postul de televiziune TV CRISTAL

DESANT BUZÃU 09 LISTA NEAGRÃ SC GLOBAL VIDEO MEDIA SA


a societatilor comerciale din judetul Buzau care au refuzat sa încheie – postul de televiziune ALPHA TV
documentatia de autorizare pentru utilizarea legala a fonogramelor si SC SOTI CABLE NEPTUN SRL
videogramelor, 31 octombrie 2009 – postul de televiziune NEPTUN TV (dosar fonograme)
Comunicat de presã SC TELE M INVEST SA
SC COM CEMAN DAC SRL, com. Valea Râmnicului, sat. Oreavu. – postul de televiziune TELE M (2 dosare)
Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiºtilor SC POIENIÞA SOCIETATE COOPERATIVÃ, str. Stadionului nr. 10, UNIVERSITATEA POLITEHNICÃ TIMIªOARA
Interpreþi – CREDIDAM a organizat vineri, 30 octombrie 2009, în Râmnicu Sãrat
colaborare cu ORDA – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, cu N&D BELVEDERE SRL, str.Costieni, bl. C4 ap.12, Râmnicu Sãrat
sprijinul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Buzãu, o conferinþã de SC ARUNA CAFE CLUB SRL, B-dul Unirii 301 Mall Galeria
presã având ca temã respectarea prevederilor Legii nr. 8/2006 privind SC ALMISOR 64 SRL
dreptul de autor ºi drepturile conexe, de cãtre utilizatorii din judeþul SC PRESTAREA SOCOM SOCIETATE COOPERATIVÃ, str. Unirii, bl. AMBIENTAL RADIO
Buzãu. 16C, Buzãu SC ABP ALINA CLUB SRL SC RADIOVEST SRL
SC SIMALIN COMPANY, Str. Obor, Buzãu SC ANDRYKO SRL SC PRIM PLAN SRL
SC BROPREST SRL, str. Unirii bl.19D, Buzãu SC AGROIND DOI BRAZI SRL
SC MONTE CRIST SRL, com. MEREI, 151, Sarata-Monteoru SC ANNE GASTRO SRL
SC INTERNATIONAL FOODS SRL, Str.Nicolae Balcescu 47, Buzãu
SC BOROMIR SRL, Str. ªantierului 37, Buzãu SC ALBENA SRL CABLU
SC CAFENEA MARIO S.R.L., B-dul Unirii, Buzãu SC ALGOS EXIM SRL SC ALGAMI OK SRL
SC HOTEL CRÂNG S.A. Str. Spiru Haret 6, Buzãu SC AMÃRUII SRL SC AMBAVI TELECOM SRL
SC AURONINI INDUSTRIES GRUP S.R.L, Str. Unirii 3, Buzãu SC ATENA INTERNAÞIONAL SRL SC ARVO INTERNAÞIONAL SRL
SC ECOCLEAN S.R.L., Str. Unirii 1, Buzãu SC ATHENA PROD SRL SC DIPLOMATIC TV NETWORK SRL
SC ELCAR GID S.R.L., Str. Transilvaniei 510, Buzãu SC BADACANDA SRL SC ELCO CDB SRL
SC ROM HOTEL EXCLUSIV S.R.L., Lipia SC BICOMED SRL SC EURONET CABLES SRL
SC BUCEGI S.R.L., B-dul Gãrii 47, Buzãu SC CANARIS SRL SC ENIASAN SRL
SC BOLTA RECE COM 92 SRL, Beceni
La întâlnirea cu presa au participat: SC CASA DANIELITA 2008 S.R.L., Coconari SC CASAGIM SRL SC RADEX TELECOM SRL
ªtefan Gheorghiu - Director general CREDIDAM ºi UCIMR
? SC MILION SERV S.R.L., Str. 9 Mai 39, Râmnicu Sãrat SC CÃPRIOARA MV SRL SC SERVICE INFORMATICÃ
Laurenþiu Oprea – Director în cadrul Oficiului Român pentru
? SC RADIN COM S.R.L., Valea Râmnicului, sat Rubla SC CLIMA COND SRL TELECOMUNICAÞII SRL
Drepturile de Autor SC CHINTA DE TREFLA S.R.L., Str. Dobrogeanu Gherea SC COROLA SRL SC SISTEM TELECOM SRL
? Ana Maria Marinescu - ºeful Serviciului registru naþional ºi gestiune SC TOLEDO INTERNATIONAL S.R.L., Str. Unirii, SC CORMIR SRL SC TEHNOCONSTRUCT SRL
colectivã din ORDA SC NICOL SPAYD SRL, Str. Stadionului Buzãu SC CRASH FASHION SRL SC TV CABLU IQ AP SRL
? Comisar ªef Toni Rîpeanu, specialist proprietate intelectualã - S.C. GEO GAZOIL S.R.L. sat Berca, com Berca SC CRAZY HORSE SRL SC TVS SRL
Serviciul de Investigare a Fraudelor al Poliþiei Române – IPJ – Buzãu S.C. NOJITA COM SRL, sat Sarata Monteoru, com. Merei SC CREDIT ATRACTIV SRL SC TV SAT SRL
? A urmat întâlnirea Directorului General al CREDIDAM cu artistii SC UNIVERS 3 SRL, sat Berca, com Berca
interpreti din Buzau, la care s-au discutat probleme legate de situatia S.C. CRIAL COM SRL, sat Izvoru Dulce, com Beceni SC CRICOROM TURISM SRL SC TV TEOMAR SRL
fiecarui artist membru prezent la discutii. S.C. LIXI COM SRL, str. Mirea 157, Buzãu SC MABRO TRUST SRL SC TV 2000 SRL
? În dupã-amiaza aceleiaºi zile, Directorul general al CREDIDAM, S.C. WIN MAGAZINES SA Bucureºti, B-dul Eroilor, Buzãu SC OZLEM TUR TURIZM SRL SC ZANOTI COM SRL
ªtefan Gheorghiu, ºi invitaþii noºtri dl. Laurenþiu Oprea, d-na Ana Maria S.C. ALICOS PAN SRL, sat Haleº, com. Tisãu SC RADICI MONT SRL
Marinescu ºi dl. Comisar-ºef Toni Rîpeanu, au rãspuns problemelor S.C. STIROCRIS SRL, str. Colonel Buzoianu, nr. 125, sat Haleº, com. SC R-NOVA SRL
ridicate de cei 15 inspectori CREDIDAM care au participat la DESANT Tisãu SC REMOTO TRADING SRL
BUZÃU 2009, care s-a desfãºurat între 24 octombrie – 1 noiembrie S.C. IMPORT EXPORT DURMUS SRL, Aleea Insulei, Buzãu SC ROMINTER TRANS SRL
2009. S.C. VELO TUR COM SRL, B-dul Stadionului, Buzãu SC ROMNED COMPANY
S.C. DUMATIL COM SRL, B-dul Gãrii, Buzãu
S.C. ROYAL RUDI EDUARD COMPANY SRL, B-dul Gãrii, nr. 12, Buzãu SC ROSEN GARDEN SRL
S.C. 2 KM 0 SRL, str. Orizontului, nr. 117, Buzãu SC ROZA VÂNTURILOR SRL
S.C. CAMI IMPEX SRL, Plevnei, nr. 36, Complex Turistic America, DN 2, SC SASHA INTERIOR SRL
Km 100, Buzau SC SERVOMONT IMPORT EXPORT SRL
S.C. EURO TRIUMF SRL, str. Triumfului, nr. 2, Buzãu SC SF&MONTGAZ SRL
S.C. AGREMENT 94 SRL, str. 1 Dec. 1918, nr. 6, Buzãu SC STEAUA DE MARE
S.C. PICASSO TRUST SRL, B-dul Unirii 29 B, Buzãu SC VS PATRICHI GRUP Departamentul Juridic
SC MARIAN VRANCEANU SRL, B-dul Unirii 18, Buzãu C.A. „Mariana Savu”

10 11
AMBIENTAL
AMBIENTAL

TELEVIZIUNI
SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI

SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI


TELEVIZIUNI

POSTURI DE RADIO
SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI

SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI SOCIETATEA DENUMIREA POSTULUI


POSTURI DE RADIO

12 13
CUM SE FACE
REPARTIÞIA
Mulþi dintre membrii CREDIDAM se întreabã
care este mecanismul prin care sumele colectate de la utilizatori
ajung pe cardurile lor.
WANTED
De câteva ori pe an,
expediem prin poºtã
Pentru cã nu este niciun secret, corespondenþã cãtre cei
PRIMA REPATIÞIE A ANULUI 2009 vã prezentãm principiile
1. Repartiþia s-a efectuat la data de pe baza cãrora funcþioneazã peste 8600 de membri
17 aprilie 2009. sistemul nostru de repartiþie. ai CREDIDAM. Aceasta
2. Perioada de referinþã a repartiþiei a
fost 1 iulie 2008 – 31 decembrie 2008. cuprinde informaþii importante
a) Sumele intrate sunt
3. S-au repartizat 8.614.956 RON. repartizate automat, cu ajutorul pentru artiºti ºi constituie
unui program informatic, fãrã mãsura transparenþei instituþiei
intervenþie umanã, în funcþie de: noastre ºi o cale de comunicare
eficientã. Din pãcate, mulþi
? playlistele transmise de
dintre onoraþii noºtri membri
posturile TV ºi RADIO
? declaraþiile individuale de uitã sau neglijeazã sã ne
repertorii sau foile de prezenþã. comunice în timp util
modificarea coordonatelor
b) Fiecãrei piese (înregistrãri) lor personale (domiciliu,
declarate de artiºti în repertoriu,
loc de muncã, numãr de
i se atribuie un cod (ID) care
este urmãrit în play-listele telefon). Din aceastã cauzã,
provenite de la utilizator. dupã fiecare campanie de
expediþie, sediul CREDIDAM
c) Funcþia diferitã a fiecãrui este realmente inundat de
artist în cadrul înregistrãrii
sute de plicuri returnate,
genereazã automat un numãr
de puncte. ale cãror adresanþi nu au
fost gãsiþi la domiciliul
A DOUA REPATIÞIE A ANULUI 2009 d) Þinând cont de frecvenþa ºi la care figureazã în baza
1. Repartiþia s-a efectuat la data de durata difuzãrii piesei noastrã de date. Asta înseamnã
6 august 2009. respective, precum ºi de suma
2. Perioada de referinþã a repartiþiei a viratã de utilizator, ca retribuþie pentru noi o uriaºã muncã
fost 1 ianuarie 2009 – 31 martie 2009. legalã datoratã artiºtilor- în plus, timp pierdut, bani
3. S-au repartizat 2.399.448 RON. interpreþi, se calculeazã aruncaþi, ºi întreruperea comunicãrii
valoarea financiarã a unui fireºti între noi ºi dumneavoastrã.
punct. De aceea, vã rugãm insistent,
e) Suma valorilor financiare ale sã ne comunicaþi pe orice cale -
punctelor tuturor difuzãrilor scrisoare, fax, telefon sau e-mail -
reprezintã remuneraþia RADIO orice modificare survenitã în
ºi TV a fiecãrui artist. coordonatele dumneavoastrã.
Alãturat facem publice
f) Încasãrile din celelalte surse
rezultã în urma prelucrãrii numele membrilor care
tuturor playlistelor aferente au uitat sã ne transmitã noile
perioadei respective, fiecãrui adrese la care sã le trimitem
artist revenindu-i o sumã corespondenþa.
proporþionalã cu prezenþa în

SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ


playliste (cablu ºi ambiental),
sau aceastã prezenþã
ponderatã cu rezultatele unui
sondaj de opinie (copie privatã).
14 15
WANTED WANTED

SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ


16 17
WANTED WANTED

SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ


18 19
WANTED WANTED

SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ


20 21
WANTED SCRISOARE
CÃTRE ARTIªTI
Dragi colegi, fãrã munca ºi abnegaþia fiecãrui greul repetiþiilor dar, mai ales, au
instrumentist? puterea de a face faþã orgoliilor
În condiþiile degringoladei În realitate, într-o personale, sensibilitãþilor
post-revoluþionare, a scãderii orchestrã avem un numãr de accentuate ºi exceselor de
alarmante a apetitului populaþiei personalitãþi distincte unite prin personalitate care sunt atribute
pentru actul artistic de valoare, dragostea de frumos. Despre specifice ºi acceptate artiºtilor,
în România mai funcþioneazã în pasiunea pentru muzicã, dar ºi cauzele cele mai frecvente
anul de graþie 2009 un numãr de maestrul Alexandru Rãdulescu ale situaþiilor conflictuale dintr-o
26 de orchestre simfonice, de nota: "pentru bucuria de a face colectivitate.
operã ºi de operetã. Aceste împreunã muzicã, ne De cele mai multe ori,
instituþii cuprind sute de artiºti autodecapitãm voluntar". autoritatea le este dublatã de un
profesioniºti, absolvenþi de Argumentând ideea neastâmpãr specific celor care
conservator animaþi de crezul cã contribuþiei fiecãrui membru al vor mereu mai mult de la ei înºiºi.
muzica ne face mai buni, mai unei orchestre la valoarea De aceea, au activitãþi extra-
înþelegãtori, mai umani. Ei emotivã ºi armonioasã a profesionale care le aduc
reprezintã spiritul românesc în spectacolului, ºi coborând de pe prestigiu lor ºi orchestrelor din
podium la nivelul artistului care fac parte: publicã lucrãri de
arta interpretativã, ºi, dupã
modest ºi anonim, marele dirijor criticã muzicalã, creeazã sau
Porumbescu, Enescu sau
Sergiu Celibidache spunea: „Eu activeazã în grupuri muzicale,
Lipatti, chiar se poate vorbi de un
sunt unul dintre voi, doar cã obþin premii importante la
spirit autohton în profesiunea de concursuri de interpretare.
cineva trebuie sã stea în locul
muzician, spirit pe care aceºti acesta sã coordoneze".
artiºti îl rãspândesc, odatã cu Acestor personalitãþi din
sunetele mãiestre, pe întreg Într-o orchestrã, relaþia de orchestrele de muzicã cultã,
mapamondul. Orchestrele colaborare între muzicienii care, pânã la urmã, aºeazã arta
simfonice reprezintã, prin autentici, fie ei instrumentiºti, fie interpretativã româneascã în
profesioniºtii lor, un veritabil mânuitori ai baghetei, nu poate admiraþia melomanilor, am dorit
patrimoniu naþional cultural. da roade decât dacã sunt sã le dãm cuvântul. În numãrul
respectate regulile democraþiei. de faþã, vi-i prezentãm doar pe
Pentru unii, mai ales pentru cei Actul cultural rafinat nu poate câþiva, urmând ca investigaþiile
aflaþi în afara fenomenului apare acolo unde domneºte noastre sã continue, cu sprijinul
cultural, orchestra înseamnã o abuzul, liberul arbitru sau dumneavoastrã.
masã uniformã ºi pasivã de minciuna. Orice profesionist Sperãm ca experienþa lor
indivizi care respirã în umbra adevãrat ºtie cã a cânta tare nu profesionalã ºi de viaþã sã fie
unei personalitãþi, fie ea dirijor înseamnã neapãrat frumos. folositoare mai ales noilor
sau solist. Incontestabil, de cele Atunci când neavenitul conduce, generaþii de artiºti care, fãrã
mai multe ori, pentru fiecare relaþia dintre muzicieni este îndoialã, au nevoie de repere
dintre membrii orchestrei, profund afectatã negativ iar reprezentative.
numele înscrise cu litere groase magia muzicii dispare. În fiecare
pe afiºe reprezintã, veritabile colectiv artistic existã însã, din Aºteptãm ºi propunerile
modele profesionale. Asistãm la fericire, una sau mai multe dumneavoastrã pentru un tablou
momente muzicale unice atunci personalitãþi care ºi-au obþinut cât mai complet al
când o orchestrã profesionistã statutul de concert maistru sau personalitãþilor din instituþiile

SCRISORI FÃRÃ ADRESÃ


colaboreazã cu un mare dirijor ºef de partidã datoritã calitãþilor muzicale româneºti.
sau solist. Dar ce-ar fi aceºtia profesionale ºi umane ºi care fac
fãrã aspiraþia spre perfecþiune, munca din umbrã, în absenþa ªtefan Gheorghiu
dirijorului. Aceºti oameni duc
22 23
http://fge.org.ro

http://fge.org.ro
Filarmonica „George Enescu” din Bucureºti

Filarmonica „George Enescu” din Bucureºti


VARUJAN COZÎGHIAN
REPERE BIOGRAFICE
Varujan Cozîghian s-a nãscut la 7 ianuarie 1936, la
Constanþa. A urmat clasa de vioarã a profesorului
George Manoliu la ªcola Medie de Muzicã din
Bucureºti, iar între 1952 – 1957 a fost student la
Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, clasa
profesorului Garabet Avachian.
Debutul carierei solistice a lui Varujan Cozîghian s-a
produs în 1954 sub bagheta reputatului Mircea
Basarab, pe scena Ateneului Român, cu Simfonia
spaniolã a lui Eduard Lalo.
Talentul valorosului interpret a fost rãsplãtit de-a
lungul carierei de aproape 50 de ani
cu numeroase distincþii. Varujan Cozîghian a obþinut
premiul întâi la concursurile naþionale consacrate
tinerilor înterpreþi din 1953, 1955 ºi 1957, precum ºi
o prestigioasã diplomã la Concursul Internaþional
NICOLAE
0,
P.I.Ceaikovski, 1958, la Moscova. Au urmat distincþii
importante la Festivalul Internaþional George
Enescu în 1958 ºi 1964, apoi Diploma ºi Premiul
special acordate de Ruggiero Ricci la Concursul de
MAXIM
or '8 i Absolvent al Conservatorului din Bucureºti în anul 1961, flautistul
t u l anil cei ma e Interpretare muzicalã de la Geneva, în 1965.
u g Nicolae Maxim a beneficiat de îndrumarea profesorilor Petre Giugaru, Alexandru
cep intre eor
i a , la în unul d nica “Gistru la Personalitatea artisticã a lui Varujan Cozîghian este Nicolae ºi Vasile Jianu. Imediat dupã încheierea studiilor universitare a fost
n t
ra larmo rtma
omâ side i e definitã prin redutabila sa activitate concertisticã: angajat la Filarmonica din Bucureºti, al cãrei Director era Maestrul George
t d in R ra con tru la F it conc o.
l e c a n e a i s v e n ilba peste 300 de participãri solistice în concertele Georgescu. Datoritã calitãþilor sale de excepþie a fost promovat pe postul de ºef
p ia ertm a de in B
da zîgh c , d ânia de partidã (flaut solo). În afara activitãþii sale permanente în cadrul Orchestrei
Cân jan Co ni, con Spania fonicã i o Rom orchestrelor filarmonice din þarã, numeroase
u ie
Var muzic juns în tra Sim Rad Filarmonicii “George Enescu”, N. Maxim a susþinut numeroase recitaluri, a fãcut
s sa: recitaluri de vioarã ºi concerte de camerã alãturi de
i
bun scu”. A Orche Sur parte, de-a lungul timpului, din diferite formaþii de camerã precum: Trio Baroc, Trio
Ene soþia sa, Florina Cozîghian, ºi de Valentin Romantica, Formaþia Grupetto, cvintetele de suflãtori Concordia ºi George
Gheorghiu. Importante instituþii muzicale din Enescu, formaþia de muzicã contemporanã Hyperion, orchestrele de camerã
strãinãtate l-au invitat sã susþinã turnee artistice ºi Bucureºti, Virtuozii din Bucureºti ºi, desigur, cea a Filarmonicii.
A avut ocazia sã cânte la toate ediþiile Festivalului Enescu. În 1988 a fost
recitaluri în Rusia, Cehoslovacia, Bulgaria, Polonia, invitat sã facã parte din World Philharmonic Orchestra care a concertat la
Germania ºi Spania. Montreal. Este de remarcat numãrul mare de înregistrãri realizate pentru Radio
Datoritã calitãþilor sale profesionale, pentru felul sãu România, dar ºi cele realizate alãturi de Filarmonica “George Enescu”, având la
de a fi, cald, prietenos ºi înþelegãtor cu colegii, dar pupitru pe Maestrul Cristian Mandeal (integralele Enescu ºi Brahms). Actvitatea
sa artisticã se împleteºte permanent cu cea didacticã, N. Maxim fiind din 1996
”Filarmonica, pentru mine, nu este o ºi ferm apãrãtor al valorilor artistice susþinute prin
Profesor la Facultatea de Muzicã a Universitãþii Transilvania din Braºov.
orchestrã nouã. Aceasta, ºi pentru cã, muncã, violonistul a fost, timp de 22 de ani Preocupat permanent de a cinsti memoria înaintaºilor muzicii instrumentale
dupã cãderea comunismului, din '90, am concertmaistru la Filarmonica „George Enescu” din româneºti, N. Maxim a iniþiat sub patronajul Filarmonicii, concerte omagiale
venit în þarã în fiecare an ºi la fiecare Bucureºti, iar din 1982 ºi pînã la pensionare, a dedicate lui Petre Elinescu, V. Jianu, dar ºi ciclul Creaþii româneºti ale muzicii
ocupat aceeaºi funcþie la Orchestra Simfonicã din pentru flaut. Artistul este invitat adesea sã facã parte din jurii la Concursuri de
revenire mi-am vizitat cea de-a doua casã, specialitate.
Bilbao – Spania.
care este Ateneul Român. De asemenea, Întreaga sa activitate artisticã a fost recunoscutã ºi prin acordarea
Meritului Cultural clasa I. Figureazã în Who’s Who Romania 2002.
am reluat legãtura cu foºtii mei colegi,
care sunt a doua mea familie. Iar în 1991,
când Filarmonica George Enescu, însoþitã
de maestrul Cristian Mandeal, a venit în
Spania, la Bilbao, ºi au cântat Simfonia a Un medalion componistic excepþional
poate fi considerat ºi recitalul de muzicã româneascã pentru flaut ºi pian
5-a de Ceaikovski, m-am instalat la pupitru susþinut la Ateneu de flautistul Nicolae Maxim ºi de pianista Liliana
ºi am cântat alãturi de ei. Aºa cã pentru Iacobescu.
Un moment rar, un act de mare curaj se dovedeºte încercarea de a înfrunta
mine aici, la Festival, este ca ºi cum aº fi gustul unui public atras prioritar de larma discursului simfonic. Riscurile
acasã.” sunt în consecinþã. O asistenþã modestã, dar selectã, a urmãrit lucrãrile
maeºtrilor trecutului, sonate datorate compozitorilor Mircea Istrate,
Tiberiu Olah ºi lucrãrile maeºtrilor prezentului Cornel Þãranu, Dan
Voiculescu, Alexandru Hrisanide, Sabin Pãutza. Este o aventurã
captivantã, pe parcursul cãreia Nicolae Maxim , flautistul solist al
(Înregistrare din timpul Filarmonicii, a ºtiut sã capteze participarea mai tinerilor sãi colegi ºi
Festivalului Internaþional George Enescu, discipoli, flautiºtii Ciprian Patride, Alina Petroaie, Boldiszar
Szabolcs. Un asemenea program este un concert-crez. Pe care
ediþia din 2003) puþini mai au curajul a-l susþine.
Dumitru Avakian - România Literarã - mai 2009

24 25
Filarmonica de Stat din Arad
http://www.filarmonicaarad.ro

Orchestra Filarmonicii de stat „Transilvania” din Cluj


http://www.filacluj.ro
BERNADETTE SARA
ARTISTA DESPRE EA ÎNSêI
Pianina Doina, care nu stârnea deloc interesul pleca de acolo ºi unde am fost dirigintã ºi
DAIAN
LUNG
surorii mele mai mari, ºi care mi-a suportat profesoarã de muzicã, limba francezã ºi cor , ºi
Locul ºi data naºterii: Un orãºel de munte, primele clãmpãneli... ªi, rând pe rând, pe al doilea, cel actual, în orchestra simfonicã a
aproape de tãrâmul în care cei doi fraþi, Mureºul mãsurã ce venea timpul pentru ele, orele de Filarmonicii de Stat Arad, ca artist instrumentist
ºi Oltul, îºi încep cãlãtoria, ultimul popas mai harmoniu (din acela cu burduf ºi pedale – dacã – harpã.
mare înainte de urcuºul spre Lacul Roºu ºi nu miºcai picioarele, nu mai suna!) ºi de iniþiere Performanþe profesionale: cred cã fiecare
Cheile Bicazului. în limbajul muzical cu nenea cantor Frâncu, de apariþie pe scenã e o performanþã... La fel,
Data: secolul trecut, cam în vremurile în care se la bisericã; examenul de admitere la Liceul de fiecare partiturã nouã ºi, de asemenea,
faceau pregãtirile pentru prima aselenizare… Muzicã din Cluj, înaintea clasei a patra, aducerea sinelui la unison cu fiecare baghetã
Studii: Toatã viaþa mea de pânã acum ºi de aici olimpiadele, Cîntãrile României, treptele la dirijoralã care transformã în sunet compoziþia.
înainte – pentru cã mereu învãþãm, pentru Liceu (cum de nu s-au tocit de emoþiile atâtor Distincþii, premii: am doar cele din ºcoalã ºi Sunt posesorul legitimaþiei cu
devenirea noastrã continuã – lecþie dupã lecþie, picioruºe de copii?...), bacalaureatul, admiterea studenþie.
aºa cã încã nu mi le-am încheiat! Mulþumitã la Conservatorul G. Dima, anii de studenþie, Pasiuni: science-fiction, cactuºii, câinii ºi numarul 0003, eliberatã de
pãrinþilor ºi dascãlilor mei minunaþi, profesorilor sesiunile de examene, vacanþele de dupã ( ), devenirea umanã (transformarea spiritualã) CREDIDAM în 1996, în calitate
excepþionali care m-au îndrumat, precum ºi ultima sesiune, ºi... ºi... era în 1985... Proiecte: continuarea propriei deveniri ºi
tuturor oamenilor care au dat vreun impuls Repartiþia Guvernamentalã. “cultivarea grãdinii” fiului meu (sã ne reamintim: de membru fondator al acestei
fiinþei mele, sunt eu însãmi, cea de azi. Totul a Locuri de muncã: Doar douã, dacã nu luãm în “Il faut cultiver notre jardin”…) Tocmai a încheiat instituþii. Am crezut de la bun
început cu primele lecþii de muzicã – vocea considerare „locul de muncã” de acasã , unde clasa întâia, ºi, ºtiþi cum e … Când dau nãvalã
mamei, urmatã de mormãitul armonic ºi am „ alte atribuþii” : primul – stagiatura la Casa gândurile ºi întrebãrile despre oare cum o fi început în necesitatea existenþei
rezonant al tatei, la Crãciunurile în care îl de copii cu ªcoala generalã nr. 2 Miercurea- peste zece ani, nu poþi decât sã zâmbeºti ºi sã unei societãþi de gestiune a
aºteptam pe Moº Gerilã. Apoi, cântãrile din Ciuc, unde am avut norocul sã am niºte colegi zici – deja, în cunoºtinþã de cauzã – “toate la
bisericuþa la care mergeam de Paºti. A urmat minunaþi care au înþeles din prima clipã cã voi vremea lor”. drepturilor artiºtilor
interpreþi.Sunt mândru cã am
fãcut parte din grupul de
Despre existenþa CREDIDAM am aflat aici, la iniþiativã ºi cã astãzi aproape
Filarmonica din Arad, de la colegi, cu ani buni în urmã, 10000 de artiºti datoritã
ºi am aderat imediat din dorinþa de siguranþã, CREDIDAM îºi pot obþine
necesitatea unui « scut » în avalanºa de lucruri, drepturile care li se cuvin. Profit
evenimente ºi zvonuri pe care nu le înþeleg. Eram de aceastã ocazie sã transmit
absolut sigurã ca acolo existã, într-adevãr niºte oameni celor care încã nu s-au înscris în
care lucreazã pentru a apãra drepturile mele. Cred cã CREDIDAM un gând:
echipa executivã a CREDIDAM a reuºit sã impunã
EU NU ªTIU CE AÞI CªTIGAT
imaginea unei instituþii care acþioneazã energic ºi
eficient pentru drepturile artiºtilor. Mã gândesc însã cã NEFIIND MEMBRI CREDIDAM,
ar fi binevenit un «braþ» aici, mai aproape de noi, nu ºtiu DAR NICI VOI NU ªTIÞI CE AÞI
în ce formã sau ce denumire – filialã, centru teritorial PIERDUT!
sau ...nu conteazã; oricum, cred cã în foarte multe S-a nãscut la Vultureni, în judeþul Cluj, ºi a atletismul, concurând la probele de 5000 ºi 10000 metri Feras, Herman Baumann, Ion Voicu, Stefan Ruha, Dan
domenii, e nevoie ca problemele specifice sã fie absolvit Conservatorul de muzicã „G.Dima” Cluj. plat, ºi ajungând pe podium în finala campionatului Grigore, Valentin Gheorghiu ºi mulþi alþii.
Timp de decenii a fost artist instrumentist în studenþesc. E pasionat de cãlãtorii ºi îndrãgostit de În 1993, cu orchestra filarmonicii din
rezolvate pe plan local, un Birou sau ceva care sã ne Orchestra Filarmonicii de stat „Transilvania”, cu o oameni ºi culturi din alte colþuri de lume. Oradea, Daian Lung este invitat sã-l acompanieze pe
þinã mereu informaþi cu privire la modalitãþi de a ne bogatã activitate solisticã, ºi ca membru al octetului de Pasiunea pentru muzicã i-a fost transmisã Rod Stewart, iar în anul 2000 efectueazã un turneu prin
suflãtori „Clasic”. Ca solist, a înregistrat un disc la de mama sa care l-a învãþat cântece pe care le prezenta Europa, unde acompaniazã în 22 de concerte trupa rock
apãra interesele dar ºi despre modificãrile legislative Electrecord, încã din anul 1968, disc care conþine încã de la vârsta de 4 ani la serbãrile din sat. Tot atunci, Deep Purple, cu Filarmonica Transilvania din Cluj. A fost
Concertul pentru doi corni de Haydn alãturi de Vasile pãrinþii i-au cumpãrat dintr-un târg o vioarã micã la care o experienþã ineditã, cu alt gen de muzica, altfel de sãli,
care ne-ar putea afecta. Sunt convinsã cã se va lãrgi ºi Oprea ºi Concertul pentru patru corni de Schumann am început sã cânte, îndrumat de directorul ºcolii din sat. alt gen de spectatori ºi alte reacþii în momentul
cã va dobandi din ce în ce mai multe valenþe. alãturi de Alexandru Marc, Vasile Oprea ºi Traian În 1960, elev în clasa a IV-a, a început cursurile la ºcoala aplauzelor.
Tulbure, acompaniaþi de orchestra Filarmonicii clujene de muzicã din Cluj, unde a urmat ºi Liceul de muzicã la Artistul considerã cã cele mai importante
dirijatã de maestrul Cristian Mandeal. Acest disc a fost clasa de corn (profesori Ion Olteanu ºi Gustav Kedveº). calitãþi pe care trebuie sã le întruneascã un interpret
preluat de o casã de discuri din Anglia ºi reprodus sub Prima apariþie ca solist s-a produs în toamna pentru a reuºi în carierã sunt: talentul, pasiunea ºi
formã de CD în munca.
În copilãrie, era ceva firesc sã ºtiu multe poezii singurã harpã. Atunci, cumnatul meu tâmplar pe care am învãþat-o de la cei într-adevãr mari 1989. În anul 1989 Lung Daian este
ºi cântece, ºi nu pricepeam deloc de ce se tot mi-a construit un cadru de lemn cam de un a fost cã tot ce e frumos, e simplu ; însã pentru a înregistrat tot la unul dintre profesorii
Electrecord un În 1992 mã aflam în turneu la Assisi cu filarmonica din Oradea.Exersam împreunã de prestigiu ai Liceului
mirã oamenii de asta. Pãrinþii mei au hotãrât sã metru înãlþime, pe care am pus corzi din nylon a scoate la ivealã aceastã purã simplitate album cu douã cu colegul meu Vasile Oprea într-o salã a academiei de muzicã din Assisi, pentru cã urma sã de muzicã din Cluj-
mã « dea » la muzicã, la Cluj. Eram la începutul de racordat rachete de tenis ºi nylon pentru creatoare de frumos, .... trebuie sã MUNCEªTI. d i s c u r i c u susþinem în zilele urmãtoare un concert ca soliºti. La un moment dat s-a deschis discret Napoca. Cu modestie
clasei a patra. Comisia de admitere m-a pescuit, ºi fãceam exerciþii de degete... În vara Ce modele am avut în viaþã? Doamna Maria Serenade ºi tipic ardeleneascã, ne
îndrumat la clasa de harpã – nimeni în familia premergãtoare concursului pentru postul de la Lazãr mã umplea de fiori, când o vedeam ºi o divertismente de uºa salii în care exersam, ºi un domn cu o voce ºoptitã ne-a cerut permisiunea sã intre ºi sã relateazã cum s-a
mea nu vãzuse vreodatã un asemenea Arad am stat la Cluj ºi am studiat cam opt ore auzeam cântând în fosa Operei Române din Mozart. ne asculte. Recunoscându-l, i-am rãspuns în francezã « Da, maestre Barboteu ! « A fost fãcut ca numele lui sã
instrument, ºtiau doar cã e ceva frumos ºi pe zi, ca sã « mã ajung din urmã »... ªi aºa, pe Cluj. Apoi, ºi pânã azi, Maestrul Ion Ivan Susþine, plãcut surprins cã l-am recunoscut. Cum sã nu-l recunosc? Era cel mai mare cornist al figureze la loc de
deosebit. Imaginea razelor de soare trecând la începutul lui 1989, am debutat pe scena Roncea a fost ºi este punctul meu de reper. în calitate de solist, cinste pe un program
c o n c e r t e c u Franþei ºi unul dintre cei mai mari în lume. La sfârºitul programului de studiu, ne-a spus: de salã la un concert
printre corzile harpei, imagine care m-a uluit la arãdeanã cu Concertul pentru flaut ºi harpã în Hotãrât lucru, cel mai important succes n u m e r o a s e «Ce pãcat cã v-aþi nãscut în România. Dacã aþi fi trãit într-o þarã din vest, eraþi mult mai de la Filarmonica din...
prima mea intrare în sala de harpã, a fost do major de W. A. Mozart. Am cântat cu profesional al meu a fost Concertul de la Sankt orchestre din þarã cunoscuþi » Monte Carlo.
marcajul pe sufletul meu de copil. flautistul Gheorghe Mureºanu , sub bagheta Margarethen, Austria, cu Orchestra Europa printre care: De curând, a primit
Puþinele mele cunoºtinþe muzicale au fost maestrului Nicolae Boboc. Symphony din vara anului 2007, la finalul cãruia Filarmonica din
anului 1968, pe când era elev în clasa a XII-a, ºi a fost
un telefon de la unul
gradat dar susþinut înmulþite datoritã strãdaniilor Am colaborat cu multe orchestre – printre care marea Doamnã a scenei Montserrat Caballé Cluj, Filarmonica „George Enescu” din Bucureºti, dintre foºtii lui elevi, Remus Cozma, fost cornist la
invitat sã interpreteze partitura de corn din Simfonia
profesorilor mei dragi de la Liceul de Muzicã din Filarmonica de Stat Cluj, Filarmonica Banatul mi-a dãruit buchetul sãu, în faþa a vreo cinci mii Filarmonica din Timiºoara, filarmonicile din Oradea, Filarmonica George Enescu, stabilit în prezent în
concertantã pentru clarinet, oboi, corn ºi fagot de Mozart
Cluj, cãrora le pãstrez o recunoºtinþã plinã de Timiºoara, Filarmonica de Stat Oradea, Opera de spectatori. Acest gest de mulþumire mi-a dat Satu-Mare, Arad, precum ºi cu orchestra de camerã a Germania, la Zwikau. Acesta i-a povestit cã a fost invitat
în colaborare cu orchestra Filarmonicii din Cluj. Încã din
Filarmonicii din Chiºinãu. Concertul susþinut cu sã cânte într-un cvartet de români la Filarmonica din
iubire ºi respect. Apoi, anii petrecuþi sub aripile Naþionalã Românã Timiºoara, Orchestra senzaþia cã sunt în înaltul cerului. Filarmonica „George Enescu” din Bucureºti, sub
perioada studenþiei a fost angajat la Filarmonica de Stat
Monte Carlo. În timpul repetiþiilor, înainte de concert,
profesorilor Conservatorului G. Dima au Filarmonicii din Szeged, Orchestra Europa Cred cã cea mai importantã trãsãturã a unei din Cluj, unde, ca ºef de partidã de corn l-a avut pe
bagheta maestrului Cristian Mandeal, a fost înregistrat ºi directorul filarmonicii din oraºul de pe Coasta de Azur s-a
încurajat strãdaniile mele proprii - oameni de Symphony. Fiecare dirijor cu care am cântat mi cariere de artist reuºite este transparenþa – domnul profesor Ion Olteanu.
transmis în direct la postul naþional de radio. Atât ca interesat unde ºi-a fãcut studiile, impresionat de
A cântat sub bagheta multor dirijori de mare
excepþie, muzicieni dedicaþi ºi plini de har, care s-a pãrut important, chiar ºi tinerii viitori dirijori capacitatea de a transmite cu uºurinþã unui solist cât ºi cu octetul „Clasic”, a susþinut turnee de
valoare din þarã ºi din strãinãtate ºi alãturi de mari soliºti
acurateþea interpretãrii lui. “El s-a mîndrit cã i-am fost
au ºtiut sã cizeleze multe generaþii . Însã de la cursurile de dirijat, pentru cã fiecare dintre mare numãr de oameni mesajul compozitorului concerte pe scene din mai bine de 35 de þãri, printre care profesor, eu sunt mîndru cã mi-a fost student la Liceul de
de care îºi aminteºte cu plãcere: Mario del Monaco, Jose
repartiþia guvernamentalã mi-a cam încurcat ei m-a ajutat în felul lui sã fac mãcar un pas ºi al sãu personal – ºtiinþa de a vorbi, prin Italia, Franþa, Germania, Spania ºi Belgia. muzicã Sigismund Toduþã din Cluj, unde am fost
Carreras, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna, Cristian
planurile, fiindcã la Miercurea-Ciuc nu era nici o înainte pe drumul pe care mi l-am ales. Lecþia muzicã, de la suflet la suflet. În studenþie, Daian Lung a practicat profesor timp de 25 de ani”...
Val Mãnescu

26 27
Filarmonica de Stat din Arad
http://www.filarmonicaarad.ro

Filarmonica Banatul din Timiºoara


http://www.filarmonicabanatul.ro
MIRCEA TÃTARU
Locul ºi data naºterii:
Arad, 17 Mai 1959
Studii: Conservatorul Ciprian
Porumbescu-Bucureºti
Locuri de muncã: Filarmonica de
DÃNUÞ
Stat Arad
Performanþe profesionale:
Numeroase turnee în þarã ºi
strãinãtate, înregistrãri pe CD cu
IOAN Mircea Tãtaru este concertmaistru la Filarmonica Banatul din Timiºoara. S-a nãscut în Mociu, judeþul Cluj, la 26 iulie 1952.
Este absolvent al Liceului de Muzicã “Ion Vidu” din Timiºoara ºi al Conservatorului “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
Este membru al cvartetului Timiºoara ºi al Orchestrei Internaþionale “Orchestra Internazionale d’Italia”. Este doctor în muzicã,
specialitatea Esteticã, ºi autor a numeroase articole în Anuarul Universitãþii de Vest, seria Muzicã, ºi al volumului

CHIª
orchestra Europa Symphony “Arta violonisticã din perspectivã psihopedagogicã”. Are în pregãtire volumul “Manifestarea esteticã a sentimentelor în
precum ºi un CD alãturi de interpretarea violonisticã”.
maestrul Gheorghe Zamfir,
Talentul muzical l-am moºtenit de la mama mea la începutul cãrþii. În anul 2001 am fost invitat în Taiwan pentru
acompaniaþi de orchestra care avea o voce foarte frumoasã ºi cum o mãtuºã servea la o serie de concerte ºi recitaluri unde aveam ºi sarcina de a
de suflet ºi iniþiativã aici, dacã ar fi solicitat ar da randament
maxim. Nu este cazul sã fie considerat aspru dacã mai criticã
Filarmonicii din Arad, sub bagheta barul operei din Cluj, era mereu prezentã la spectacolele de þine cursuri de mãiestrie la ºcoli superioare de muzicã. În din când în când. Noi, cel puþin eu cu funcþia pe care o am,
operã ºi operetã. Toate ariile care-i plãceau le cânta apoi Taipei, o elevã cam între 16 ºi 17 ani, care urma sã-mi prezinte considerãm cã adeziunea nu înseamnã linguºire dar nici
lui Horst-Hans Backer. acasã. Ea m-a învãþat sã cânt ºi sã recit, astfel cã eram mereu Scherzo-Tarantella de H. Wieniawski, s-a apropiat de mine ºi criticã, batjocurã. Cum spunea N. Iorga — linguºirea este
Pasiuni: Clarinetul câºtigãtor la concursurile artistice organizate prin anii 1960. confidenþial mi-a ºoptit cã are emoþii groaznice. Am fost plata trãdãrii care þi se pregãteºte. Ar fi bine ca pe lângã marii
Acestea se petreceau la Timiºoara unde s-au mutat pãrinþii pe deosebit de surprins pentru cã în acea parte a lumii copiii sunt artiºti ai þãrii, a cãror viaþã ºi activitate o prezentaþi consecvent
când aveam 3 ani. de veacuri educaþi sã nu-ºi dezvãluie sentimentele, cu atât în revistã, sã nu uitaþi ºi de cei care se ridicã spre marea
Cum la ºcolile de muzicã nu exista clasa de mai mult slãbiciunile. Surprinderea a fost dublatã de performanþã. Ei au mare nevoie de încurajare, de o
canto a trebuit sã învãþ un instrument. Am început sã cânt la satisfacþia provocatã de oportunitatea de a le putea vorbi confirmare cã ceea ce fac este bine. În fond, pentru cei mai
vioarã ºi pentru cã am intrat la Conservatorul din Cluj-Napoca despre ceea ce citisem în acea perioadã cât ºi din cercetãrile mulþi, o oarecare ridicare mai sus chiar decât meritã la un
cu nota cea mai mare, am uitat proiectul iniþial de a face canto. proprii. Am pus amândoi viorile pe pian ºi o orã întreagã am moment dat, ar fi un act care le-ar creºte atât idealul cât ºi
Nu am uitat însã niciodatã ariile învãþate de la mama. Pe când vorbit despre emoþii, despre teama de a cânta în public. În datoria. Dacã mai sus am dat un citat de la începutul cãrþii, sã
eram la Bucureºti, 1977, am cântat într-un turneu (condus de timp ce le vorbeam, eram eu însumi cuprins de emoþia de a închei cu unul de la sfârºit.
maestrul Ludovic Bacs) prin oraºe din Croaþia, contratenor, vedea cum peste 200 de fete din acel amfiteatru ascultau cu Reamintind tinerilor interpreþi cunoscuta
alãturi de Georgeta Stoleriu, Martha Kessler ºi Szilaghi Zolt. sufletul la gurã, într-o tãcere mormântalã, sã le ofer cheia afirmaþie a lui Ravel cã „înþelegând înseamnã a egala”,
La un concert de Revelion, în 2007, la Timiºoara, m-am ridicat izbãvirii de suferinþa tuturor interpreþilor din lumea aceasta: militãm ca generaþiile de interpreþi care bat la porþile
de pe locul concertmaistrului ºi am cântat canþoneta Non ti tracul de înainte ºi din timpul concertului. Nu le-am putut oferi confirmãrii sã nu se opreascã doar la înþelegerea a ceea ce s-
scordar di me. Surpriza a fost totalã. La nunta mea cu Sorina, cheia, dar poate le-am oferit mai mult: le-am arãtat calea de a cucerit pânã la ei, ci sã aibã curajul ºi lipsa de prejudecãþi de
în 1978 am cântat pentru soþie ºi prieteni Brindisi din actul I al urmat spre a face din emoþie un prieten. Cheia existã în a-ºi croi drumul spre tainele încã nedescoperite ale
operei Traviata de Verdi. A fost la nuntã ºi Sorin Roºca fiecare din noi, dar nu ajungem la ea decât prin efort constant interpretãrii muzicale. Trebuie sã dezvoltãm ºi sã stimulãm în
Stãnescu cu soþia. Iatã, deci, cã deºi am devenit violonist, de muncã ºi inteligenþã. Acest episod m-a determinat sã viitorul interpret spontaneitatea imaginaþiei, energiile sale
m-am folosit de câteva ori ºi de darul mamei mele. studiez mai mult în aceastã direcþie, mai apoi sã aprofundez creatoare ºi toate disponibilitãþile pasionale ale sufletului sãu.
La liceu, doar în ultimii ani m-am dedicat viorii, întreaga problematicã a manifestãrii sentimentelelor într-un Sã-l facem sã fie atras de mirajul adevãratei libertãþi, de
mai mult autodidact, în special pentru cã eram terorizat de cadru organizat, acela al studiilor pentru doctorat. minunile cunoaºterii absolute ºi perfecþiunii. Sã se bazeze pe
Dãnuþ Ioan Chiº, în timpul turneului efectuat în 2009 în China ºi Hong-Kong cu orchestra Mozart perspectiva unui eºec, de a nu intra la conservator. Pe atunci La fel ca ºi alþi oameni care slujesc arta ºi eu am aripile inspiraþiei ºi sã îndrãzneascã sã zboare. Încercãm sã-i
(Austria), în care a cântat ºi ca solist Concertul pentru clarinet ºi orchestrã de Mozart. se intra foarte greu, erau puþine locuri. La Conservatorul din fost prins în plasa fermecatoare a scrisului, acum fiind în arãtãm cã eºecul lui Icar nu se repetã la infinit.
Cluj-Napoca (actuala Academie de Muzicã) am avut ºansa sã stadiu de finalizare a unei noi cãrþi. De fapt ar fi terminatã dacã
În foto, alãturi de maestrul Wolfgang Grohs, dirijorul orchestrei. studiez cu Kiss Ladislau, un om ºi un profesor pe care-l voi aº fi mulþumit. Deocamdatã, recitind-o, o gãsesc greoaie,
avea mereu în inima mea. Am studiat mult la vioarã ºi am prea puþin accesibilã. S-ar putea sã-i lipseascã mai multe
învãþat foarte bine la toate materiile, astfel cã am încheiat ca exemple lãmuritoare, o anecdoticã care sã uºureze cititul, nu
ºef de promoþie. În timpul studenþiei am fost, în perioada ºtiu. Mai aºtept cu speranþa sã mã lumineze inspiraþia divinã,
vacanþelor de varã, la o orchestrã internaþionalã de studenþi, dacã crede cã merit.
la Pommersfelden (Germania) unde din al doilea an am fost Relativa abilitate de a scrie, dobânditã în timpul
Tatãl meu iubea muzica ºi a þinut ca eu sã îmbrãþiºez aceastã pasiune. De la 12 ani am desemnat concertmaistru. La terminarea conservatorului am studiilor pentru doctorat, m-a determinat sã ofer filarmonicii,
fãcut un an de specializare ºi am fost repartizat la Orchestra sãptãmânal, avancronica de concert, astfel cã de doi ani o
urmat cursurile ºcolii de muzicã din Arad, clasa de clarinet. ªi pe aceastã cale þin sã îi de Studio a Radio-Televiziunii. Am devenit membru al pun la dispoziþia instituþiei pentru a fi trimisã la presã ºi la
orchestrei Ars rediviva condusã de maestrul Bacs. Dupã un radio.
mulþumesc celui care mi-a împãrtãºit ºi m-a ajutat sã pãtrund ºi sã desluºesc tainele an m-am întors la Timiºoara unde erau familia ºi prietenii, dar O pasiune extramuzicalã este jocul de bridge.
în principal pentru cã aici era viitoarea mea soþie, Sorina, pe Sunt de nivel mediu în special pentru cã joc doar în familie ºi
clarinetului, domnului profesor PETRU DOBÂNDÃ. Dupã absolvirea liceului de artã Arad, am atunci studentã la Facultatea de Medicinã. Am reuºit la cu prietenii. Nu am timp sã mã duc la club dar urmãresc cu
concursul de la Filarmonica „Banatul”, am devenit ºef partidã plãcere activitatea competiþionalã naþionalã ºi internaþionalã.
intrat la conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureºti, unde l-am avut ca profesor pe vioara I în 1979, iar în 1991, concertmaistru. Despre rolul ºi activitatea CREDIDAM, numai
maestrul ION CUDALBU. De 21 de ani sunt membru al orchestrei
internaþionale „Orchestra internazionale d`Italia” cu sediul la
gânduri bune atâta timp cât rãmâne organizaþie non profit. Cu
ea ajungem ºi noi în rândul þãrilor care apreciazã munca
În perioada studenþiei am participat la concursul internaþional de clarinet, Geneva Fermo, Italia. Aceastã colaborare mi-a adus multe satisfacþii,
pe toate planurile, datoritã faptului cã de-a lungul anilor
artiºtilor, le apãrã drepturile ºi nu permite altor instituþii de a
profita de aceastã muncã de creaþie artisticã. Din pãcate,
(1979), Praga (1981). În urma participãrii la concursul de clarinet, Geneva, am primit o bursã de prezenþa româneascã a fost o permanenþã. Ne întâlneam în
aceastã orchestrã cei mai valoroºi reprezentanþi ai artei
dupã pãrerea mea, zona de vest a þãrii nu este acoperitã, cel
puþin în Timiºoara, oraº cu atâtea instituþii de concerte ºi
specializare la Nisa, urmând sã mã perfecþionez sub îndrumarea profesorului Jacque Lancelot interpretative româneºti, din þarã ºi din orchestrele din spectacole este palid sau deloc reprezentatã. Aveþi un om plin
Europa. Instrumentiºtii români au ocupat întotdeauna
(prof. la conservatorul din Lyon) care a fost ºi preºedintele juriului concursului de la Geneva. posturile cele mai importante pentru cã organizatorii ºtiau cã
astfel este garantatã calitatea concertelor, o apreciere
Am debutat la Filarmonica din Arad, în anul 1982. Am cântat ca solist cu: Orchestra elocventã a ºcolii interpretative româneºti. Fiind o orchestrã
internaþionalã, nu puteau fi chemaþi prea mulþi români, dar 10-
Filarmonicii din Arad, Europa Symphony, Borusian Symphony Orchestra, orchestrele 12 era media pentru o perioadã de concerte. Am fãcut multe
turnee în toatã lumea, din Macao, sau Coreea pânã în
simfonice din Bacãu, Ploieºti, Timiºoara ºi Oradea. Brazilia, Argentina. Ultimul a fost în Canada, în octombrie
Am avut ocazia sã lucrez cu mulþi artiºti: Emanuel Elenescu, Iosif Conta, Igor Oistrach, 2008.
Din 1994 colaborez cu Facultatea de Muzicã din
Wolfgang Grohs, Monserat Caballé, Anna Mofo, Di Stefano, Giacomelli, Gheorghe Zamfir ºi cadrul Universitãþii de Vest, Timiºoara, ca profesor asociat,
datoritã pasiunii faþã de domeniul pedagogiei. Aceastã dorinþã
lista ar putea continua. de a forma instrumentiºti, dar ºi oameni, vine probabil din
faptul de a nu putea avea proprii copii în familie. Afecþiunea se
Consider ca valori supreme ale unui interpret de succes PASIUNEA ªI EXERCIÞIUL. rãsfrânge asupra formãrii altora, cãci plata cu ora este un
motiv de tristeþe nu de satisfacþie pentru munca depusã.
Bunãoarã, în sesiune, când nu se mai þin cursuri, lucrez cu
studenþii de douã ori mai mult. Atunci au nevoie de verificãrile
ºi retuºurile finale.
M-am înscris la doctorat în 2004,
specializarea esteticã, titlu pe care l-am obþinut în
martie 2006, prezentând lucrarea Manifestarea
esteticã a sentimentelor în interpretarea
violonisticã. Motivaþia acestui efort de
studiu ºi examene, precum ºi a cãrþii
scrisã în 2007, Arta
violonisticã din
p e r s p e c t i v a
psihopedagogicã mi-
a oferit-o unul din
cursurile de master
þinut în Taiwan, pe
care-l redau aºa
cum l-am relatat

28 29
Filarmonica Mihail Jora din Bacãu
MUZICA, DRAGOSTEA MEA
recitaluri camerale în þarã dar ºi peste hotare, am

Orchestra Filarmonicii Moldova din Iaºi


http://www.filarmonicais.ro
participat la emisiuni radio ºi de televiziune, la festivaluri

OZANA
camerale… În primii ani de activitate ai Trio-ului mã
bucur sã-mi amintesc întotdeauna de minunatele lecþii
de la Cluj, cu unul dintre cei mai erudiþi muzicieni din
M-am nãscut la 14 septembrie 1967 în localitatea Am terminat Conservatorul în anul 1989 cu România, un profesor extraordinar, domnul Francisc
Þuþora, judeþul Iaºi. Am fost primul din familia mea ºi media 9.91 ºi am primit repartiþie pe atunci încã Laszlo.
cred, din localitatea natalã, care a urmat calea artei obligatorie la Sibiu în Orchestra Simfonicã. Deºi am stat Începând cu anul 1999 am fost invitat sã fac
sunetelor, deºi îmi amintesc cu mare plãcere doinele, numai un an la Sibiu, consider cã a fost o etapã beneficã parte din Cvartetul de fagoturi “Fagotissimo”, al
bocetele ºi cântecele de petrecere cântate de bunicii mei formãrii deprinderilor de a cânta în Orchestrã, cu atât Filarmonicii “M. Jora” din Bacãu, cu care deasemeni am
cu o mãiestrie inegalabilã. Primele aptitudini muzicale mai mult cu cât aveam bucuria sã-l cunosc pe unul efectuat numeroase turnee apreciate în Italia,

KALMUSKI
mi-au fost remarcate de primul meu învãþãtor care dintre cei mai buni fagotiºti din România – domnul Germania, Franþa, Bulgaria, Ukraina, Republica
studiase muzica ºi chiar ºtia sã cânte la vioarã. Dupã Schillo Eugen. Moldova etc.
cum spunea dumnealui, aveam o voce frumoasã ºi un A urmat apoi transferul în urma unui concurs Pasiunea pentru genul cameral este
simþ precis al intonaþiei, ceea ce pentru pãrinþii mei care la Filarmonica din Ploieºti unde l-am avut ca dirijor demonstratã ºi de multitudinea de colaborãri cu diverse
nu erau deloc prea înstãriþi însemna cã aº putea deveni permanent pe Maestrul Ion Baciu, unul dintre cei mai ansambluri camerale, din care este suficient sã
preot. Eu însã, urmãrind puþinele emisiuni muzicale ce marcanþi muzicieni ai Iaºiului copilãriei mele. amintesc imensa oportunitate de a cânta în compania
se difuzau la televiziunea naþionalã, îmi doream sã devin Din 1991 am reuºit sã mã întorc în Iaºi, la Cvartetului “VOCES”, cea mai prestigioasã formaþie
dirijor sau violonist. început ca profesor titular de Muzicã de Camerã la Liceul cameralã din România. Au fost fãrã îndoialã cele mai
În anul 1977, dupã ce am fost admis la Liceul de Arte “O. Bãncilã”, iar din 1993, mi-am îndeplinit visul sublime momente artistice trãite vreodatã de mine pe o
de Arte “Octav Bãncilã” din Iaºi, în momentul repartiþiei de a reuºi prin concurs în Orchestra Filarmonicii scenã de concert, cu ocazia concertelor de la Iaºi,

ZAREA
pe instrumente, când am fost întrebat ce instrument aº “Moldova“ din Iaºi, unde funcþionez ºi în prezent pe Bucureºti –Sala Radiodifuziunii ºi Koblenz – Germania –
dori sã studiez, fiindu-mi jenã sã-mi exprim prima postul de Solist Instrumentist coordonator – Fagot. Festivalul Internaþional de Muzicã de Camerã 2004.
opþiune, am spus cã doresc sã studiez vioara dar ºi Alãturi de colectivul din care fac parte am efectuat În paralel cu activitãþile camerale, am avut
Trebuia sã urmez o carierã medicalã, dar… aceastã variantã a stârnit ilaritate în rândul profesorilor numeroase turnee în strãinãtate, cântând în majoritatea deasemeni ºi preocupãri solistice, susþinând recitaluri ºi
La mulþi ani distanþã am reuºit sã fiu totuºi prezenþi. Mi s-a explicat cã este prea târziu pentru a sãlilor importante de concert din Europa. A face parte concerte solo atât în þarã cât ºi în strãinãtate, în
începe vioara în clasa a cincea ºi astfel, printr-un joc dintr-o orchestrã valoroasã precum este cea a compania unor dirijori precum: Paul Nadler –SUA, Misha
«doctor» aºa cum ºi-a dorit tatãl meu... dar în norocos al hazardului am fost repartizat la fagot, la clasa Filarmonicii din Iaºi, constituie o permanentã provocare Katz –Fr., Michele Santorsola –It, Gheorghe Costin etc.
muzicã... celui care m-a ales ºi avea sã-mi fie profesor pânã la ºi o bunã oportunitate de a explora un repertoriu mai Din anul 1996 sunt membru al Asociaþiei
terminarea liceului, domnul Petrescu Valentin, fãrã vast, lucrãri monumentale care cer un ansamblu Internaþionale a fagotiºtilor “Fou de Basson”. Am fost
îndoialã un profesor cu adevãrat valoros ºi cu rezultate orchestral numeros dar ºi privilegiul de a cânta alãturi de invitat la toate ediþiile Festivalului Internaþional
pe mãsurã. Nu cunosc un alt profesor de fagot în soliºti valoroºi ºi cu atât mai mult cu dirijori mari. Fãrã a organizat de Asociaþia “Fou de Basson” pentru a susþine
S-a nãscut la data de 02.06.1963. A studiat la Conservatorul „George Enescu” din Iaºi, este România care sã fi obþinut prin elevii sãi mai multe premii enumera nume, întrucât lista ar putea fi prea lungã, mã recitaluri, concerte solist, conferinþe despre ºcoala de
ºi distincþii decât domnul Petrescu. simt norocos din acest punct de vedere. Deºi satisfacþiile fagot româneascã, masterclass (Angouleme, La Rochel
profesor la Liceul de Artã „G. Apostu”, ºi consultant artistic la Filarmonica „Mihail Jora” Bacãu. Alegerea fagotului ca instrument de studiu, deºi au fost mari, niciodatã nu m-am mulþumit sã mã rezum –Franþa).
astãzi ºtiu ca a fost o întâmplare fericitã, atunci la
A obþinut doctoratul în muzicologie, ºi a publicat cãrþi ºi articole pe teme muzicale. În 2009 a începuturi m-a derutat puþin. Într-un fel aratã
doar la munca de orchestrã. Asta în primul rând pentru
cã încã din ultimii ani de liceu, graþie profesorului
Începând cu anul 1997 am organizat în
colaborare cu Asociaþia “Fou de Basson“ primul Festival
sãrbãtorit cu Duo “Capriccio” – pian la patru mâini, alãturi de Mihaela Spiridon, 10 ani de activitate instrumentul la televizor ºi cu totul altfel era în realitate. Musteaþã Neculai, binecunoscut ca un mare pedagog al Internaþional de fagot din România, festival ajuns la a
Mã depãºea atât în înãlþime cât ºi în capacitatea fizicã de cornului, am fost foarte atras de genul cameral, patra ediþie.
artisticã, concretizatã în recitaluri în centrele culturale ºi filarmonicile din þarã. a cuprinde poziþiile mâinilor pe clape ºi chiar ca suflu. De devenind domeniul meu preferat. Astfel, pânã la Am fost invitat sã fac parte din orchestrele
aceea primul meu an de studiu cred cã a fost ezitant. Am terminarea conservatorului am cântat în multe formaþii Europa Simphony ºi Orchestra Festival “Hariclea
Activitatea artisticã ºi culturalã i-a fost încununatã cu urmãtoarele premii ºi medalii: Medalia avut ºi tentativa unui transfer la Oboi care s-a ºi realizat camerale, cu o parte dintre acestea obþinând importante Darclee”.
comemorativã „G. Enescu” 2005 pentru promovarea culturii româneºti, Diploma de excelenþã dar numai pentru aproximativ douã luni. Graþie calitãþilor
didactice ºi apropierii de domnul Petrescu Valentin, un
premii.
În anul 1991 am fondat Trio-ul “Arsis” cu care
Sunt cãsãtorit cu actriþa Catinca Tudose-Hariton -
Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi ºi am un copil,
Cancicov, Diploma de excelenþã Biblioteca Judeþeanã „C. Sturdza”, Diploma de excelenþã om foarte sufletist, am reuºit sã depãºesc dificultãþile de timp de aproape 18 ani am susþinut peste 250 de Andru Hariton, de aproape 11 ani.
început ºi sã simt cã progresez sigur. La aceasta a
aniversarea Filarmonicii (2006), Diploma de excelenþã „Vacanþe muzicale” P. Neamþ. contribuit enorm ºi exemplul celor ce aveau sã-mi devinã
modele de studiu, elevi în ultimii ani, deja adevãraþi
Este membrã CREDIDAM din 1998.

În repertoriul Ozanei Kalmuski se gãsesc


lucrãri reprezentative din creaþia lui Johannes
virtuoºi: Ioan Mutihac, astazi prim fagotist la Orchestra
din Botoºani, Mihai Timofte, prim fagotist la Orchestra
“M.Jora” Bacãu, Vasile Farcaº, un minunat fagotist din
pãcate decedat în 1995 ºi alþii.
Pentru a completa câtuºi de puþin lista celor
care mi-au influenþat radical educaþia ºi calea în acei opt
GEORGE
Brahms, Edward Grieg, Ludwig van Beethoven,
Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Schubert,
Friederich Kuhlau, Carl Maria von Weber,
ani de liceu, nu pot sã nu-l evidenþiez pe cel ce a fost un
extraordinar profesor de Teorie ºi Solfegiu, regretatul
Ion Mazareanu, din pãcate aproape uitat astãzi.
În perioada liceului 1977- 1985, deºi nu
existau atât de multe concursuri regionale sau naþionale
precum astãzi, îmi amintesc doar de Olimpiada
HARITON
Robert Schumann, Felix Mendelssohn- Naþionalã a Liceelor de Artã (care era doar pentru
clasele 9 - 12) ºi Concursul Lira de Aur. Am reuºit sã obþin
Bartholdy, Claude Debussy, George Enescu, douã Premii 1 (ediþiile 1984, 1985) la Olimpiada
Constantin Silvestri etc. Varietatea ºi calitatea Naþionalã ºi alte douã Premii Speciale.
În 1985 am fost admis la Conservatorul
interpretativã deosebitã au fãcut ca artista sã fie “G.Enescu” din Iaºi, secþia Muzicã Instrumentalã –
Fagot. Perioada studenþiei a fost fãrã indoialã ºi cea mai
invitatã sã susþinã numeroase recitaluri în þarã, consistentã în acumulãri ºi salturi, fiind cu siguranþã
în cadrul stagiunilor artistice sau festivalurilor perioada maturizãrii mele artistice dar ºi sociale. Încã din
primul an am susþinut primul meu recital solo, primul
organizate de cele mai importante filarmonici, recital cameral (în cadrul Vacanþelor Muzicale de la
Piatra Neamþ) ºi primul Concert în calitate de solist
centre culturale din þarã ºi din Italia, Moldova, alãturi de Orchestra Filarmonicii din Satu Mare (concert
ce a avut loc în Baia Mare în 1986). Tot atunci am obþinut
Bulgaria, Slovacia. douã importante premii la Festivalul Artei ºi Creaþiei
Studenþeºti Bucureºti 1985. Au urmat alte trei premii
(douã premii 1 ºi un premiu 2) la acelaºi Festival, ediþiile
Ozana Kalmuski – Zarea a de la Cluj 1986 ºi Iaºi 1988 ºi alte concerte în calitate de
solist cu Orchestra din Botoºani, Orchestra Filarmonicii
editat mai multe volume cu Moldova Iaºi ºi Orchestra Conservatorului din Iaºi. Una
tematicã muzicologicã, dintre dintre cele mai mari satisfacþii ale acelei perioade a fost
începutul colaborãrii cu Orchestra Filarmonicii ieºene.
care amintim monografia În acea perioadã nici o colaborare cu o orchestrã din vest
nu putea sã mã fericeascã mai mult decât sã cânt alãturi
Emanuel Elenescu ºi Jubileu de muzicieni pe care i-am venerat pe tot parcursul
formãrii mele ca instrumentist. Deºi a fost o colaborare
50 – monografia Filarmonicii de scurtã duratã (aproximativ un an), pentru mine a fost
„Mihail Jora“. A produs, în ca un vis pe care mi-l doream sã mi se împlineascã încã
din primii ani de liceu.
regie proprie, un film Dintre profesorii care m-au cãlãuzit în anii
studenþiei, contribuind hotãrâtor la procesul devenirii
documentar care reprezintã o mele artistice ºi de care îmi place sã-mi amintesc
serie de repere memorabile întotdeauna cu multã dragoste sunt: pianista ºi
corepetitoarea mea, doamna Steluþa Diamant Dumea
din istoria recentã a care nu numai cã era un pianist ºi muzician desãvârºit
Artista, împreunã cu marele muzician dar era ºi o mare doamnã. Deasemeni, aceleaºi
Filarmonicii „Mihail Jora“ din sentimente le pãstrez ºi pentru doamna Iulia Bucescu,
Bacãu. Emanuel Elenescu ºi cu soþul ei, profesoara de Teorie ºi Solfegiu, fost Rector al
Conservatorului “G. Enescu”, pentru profesionalismul ºi
scriitorul Doru Calmuschi. umorul sãu deseori sarcastic dar obiectiv.

30 31
Filarmonica de Stat din Sibiu
http://www.filarmonicasibiu.ro

Filarmonica de Stat din Arad


http://www.filarmonicaarad.ro
CIPRIAN DANCU
S-a nãscut la Gherla, în judeþul Cluj,
la 30 iulie 1959.
A urmat studii la Liceul de Muzicã ºi
Academia de Muzicã din Cluj, iar din
septembrie 1982 este solist
Nãscut la Sibiu pe data de 11 martie 1979 instrumentist la Filarmonica de Stat
Solist instrumentist clarinet, la Filarmonica de Stat Sibiu din Arad.
Înregistrari la Radio Bucureºti ºi Radio Stuttgart Are în proiect, împreunã cu primul
Marele Premiu la Concursul ”Marþian Negrea” - 2003 fagotist de la Opera din Berlin,
Câºtigãtor al Concursului internaþional de clarinet Salerno (Italia) - 2003
Câºtigãtor al Concursului Internaþional de clarinet „Mercadante” Bari - 2005 instituirea unui curs de mãestrie
Pasiuni: tenisul ºi pictura interpretativã ºi iniþierea unui
Membru în diverse formaþii camerale, în special în trioul de suflãtori Aulos concurs internaþional de fagot.

Succesul profesional
pentru mine nu constã SANDU
în câºtigarea diverselor
premii în faþa unei
comisii, ci în aprecierea
Pasiunea mea pentru muzicã!!! Hm! N-aº
MOLDOVAN
perioada în care am petrecut foarte mult timp în Wiena cântã. Dar nu ºtiu dacã am avut un model anume. ªtiu
putea sã vã spun o datã precisã, dar mai mult ca sigur ºi am avut satisfacþii profesionale extraordinare. Am doar cã am ascultat multã muzicã. Apoi am luat
publicului. Senzaþia pe m-am nãscut cu ea. Eu provin dintr-o familie de
dascãli. Mama era profesoarã de limba românã, iar
cântat cu dirijori renumiþi ºi cu soliºti importanþi ai
momentului. Printre alþii, am cântat cu maestrul
probabil de la fiecare câte un pic, ºi am pus din toatã
inima de la mine.
tata era învãþãtor, ºi la amândoi le plãcea foarte mult sã Kopilov, dirijorul de la Balºoi Balet din Moscova, copie Am o foarte bunã colaborare cu primul
care o ai atunci când cânte. În plus, tata se ocupa de corul ºcolii iar mama îl
ajuta. Mã þin minte, veºnic împreunã cu ei la repetiþii ºi
la indigo a regretatului maestru Elenescu, cu care de
altfel am avut cinci sãptãmâni de concerte la Opera din
fagotist de la Opera din Berlin cu care cânt foarte des.
De altfel intenþionez sã facem un concert la Arad ºi un
mã puneau ºi pe mine sã cânt în corul copiilor. Graz. Tenorul Jose Cura ºi-a fãcut debutul cu noi. master-class cu el aici la Arad ºi Timiºoara.
simþi cã publicul De altfel, cam pe când aveam ºase ani,
tata, care învãþase vioara la Liceul Pedagogic din Cluj,
Tot în aceastã perioadã, în cadrul
Festivalului de varã de la Salzburg, împreunã cu alþi
Dupã cum vã spuneam am cântat de mai
multe ori ca solist. Dar nu numai la Arad. Am cântat ºi în
probabil considerând cã muzica este o componentã trei colegi, am cântat ca solist Simfonia concertantã Germania, ºi la Salzburg sau la Istanbul, ultima apariþie
pentru oboi, clarinet, fagot ºi corn de Mozart, lucrare pe scenã fiind anul acesta, pe 30 aprilie la Arad, cu
vibreazã alãturi de tine sine qua non a vieþii noastre, m-a iniþiat în tainele viorii,
mi-a fãcut cunoscute notele muzicale ºi… mai mult ca care, împreunã cu o transcripþie pentru zece suflãtori a concertul pentru doi fagoþi de Wanhall. Toate aceste
sigur, de aici a pornit totul! Tot pãrinþii mei au fost cei operei Don Giovanni, sub egida casei de discuri Arte concerte au fost succese la fel de importante pentru
care, mai târziu, m-au dus la Liceul de Muzica din Cluj. Nova din Munchen, am înregistrat ºi douã CD-uri. mine.
este de neegalat. Deci De altfel sincer, lor trebuie sã le mulþumesc Tot în aceastã perioadã, am colaborat cu o
orchestrã din Spania, cu sediul lângã Barcelona,
De exemplu, mi-a plãcut (ºi îmi place)
muzica de camerã. Împreunã cu primul flautist
pentru faptul cã m-au susþinut în toatã aceastã
perioadã de pregãtire, atât ca elev cât ºi ca student. Orchestra Europea ºi cu o altã orchestrã formatã din (Constantin Talmaciu) ºi primul clarinetist (Dan Chiº),
pot spune cã fiecare Aºa cum vã spuneam, în clasa a VIII-a,
destul de târziu deci, m-am prezentat la Liceul de
cei mai valoroºi instrumentiºti din Bucureºti, Cluj,
Timiºoara, Constanþa, reuniþi sub mâna maestrului
am înfiinþat un trio, Trio Presto, un alt pas foarte
important în cariera mea. Am cântat mult aici în þarã dar
Muzicã din Cluj la audiþia de admitere. Nu ºtiu ce am Cristian Florea. Reprezentativ: concerte cu Jose ºi în Ungaria, Italia, Austria sau Spania. Mai târziu însã
concert se poate fãcut, dar am reuºit. La clasa de fagot a d-lui profesor
Trif Nicolae. Din pãcate, domnul profesor acum nu mai
Carreras.
Dar cea mai importantã colaborare a fost, ºi
flautistul a plecat la Wiena unde cântã în orchestra
Mozart, iar triou-ul ºi-a încetat activitatea.
este ca sã-i mulþumesc încã o datã pentru faptul cã este încã, cu orchestra Borusan Filarmoni De mult îmi doream un quartet de fagoþi.
dovedi a fi cel mai mare atunci a avut încredere în mine.
Intrasem în clasa a IX-a ºi pentru mine
Orchestrasi, din Istanbul, al cãrei invitat permanent am
devenit în noiembrie 1999. Aici am întâlnit oameni
Aºa cã, acum vreo patru ani, am luat legãtura cu primul
fagotist de la Cluj (David Mathe), cu Cosmin Bãlean de
începuse o acerbã cursã care, pe lângã faptul cã m-au întâmpinat cu amabilitate la Timiºoara ºi cu colegul meu
(Sandel Lazãr) ºi dupã câteva luni
succes profesional. contra cronometru. Trebuia sã

mãrturisiri
recuperez tot ceea ce alþii bune de muncã, BASSOONERY
studiaserã de 3-4 ani. Marele Quartet a avut primul recital aici la
meu noroc a fost cã în tot acest Arad . Au urmat apoi recitaluri la
timp, l-am avut alãturi pe dl Timiºoara, Cluj, Bistriþa ºi în
profesor. Venea ºi duminica sã Festivalul internaþional de muzicã
Totul a început ca o joacã, dupã ce, printr-o purã întâmplare, am ajuns în posesia unui clarinet, gãsit undeva, în studieze cu mine. Iar eu de camerã de la Brasov. Pentru
ºi cãldurã devenite mai târziu prietenie, sunt de un
podul unei case vechi. Dupã ce l-am ºters de praf, sunetul lui m-a surprins. Am uitat cã mã aºteaptã prietenii la o partidã de studiam în neºtire. Chiuleam chiar ºi de la ore doar ca profesionalism pe care rar îl întâlneºti .
mine, quartetul acesta a fost … cireaºa de pe tort !
sã studiez. Pânã la urmã am reuºit. Apoi am devenit Dar, probabil cã nu o sã mã opresc aici!!
fotbal, cãci, trebuie sã vã spun cã eram elev prin clasa a VII-a la un liceu cu profil sportiv. Aºa cã m-am înscris la Liceul de Dirijorul, maestrul Gurer Aikal, cel care a
student. construit aceastã orchestrã, este un dirijor ce poate fi
Artã din Sibiu, ºi apoi am urmat Cursurile Facultãþii de Muzicã din Braºov, la clasa profesorilor Daniel Theodoru ºi Iulian Când eram în ultimul an, am susþinut o Despre CREDIDAM am aflat cam acum
gãsit pe marile scene ale lumii ºi face parte din acea
Rusu. audiþie la Filarmonica de Stat din Arad ºi de atunci sunt categorie de oameni pe care, odatã ce i-ai întâlnit, nu
vreo 12 – 14 ani. Venise un anunþ la noi la Filarmonicã
membru al acestei orchestre. în care se explica ce se doreºte ºi cã cei interesaþi se
Am debutat ca solist alãturi de Filarmonica de stat din Sibiu, încã de când eram elev în liceu, ºi am obþinut un post Ca proaspãt angajat, am continuat sã
poþi sã-i uiþi.
pot înscrie. Era clar cã trebuia sã se nascã ºi un astfel
Aici am avut, probabil, cele mai mari
de solist instrumentist ca student, în anul patru de Conservator. studiez foarte mult. Suflam ºi câte 8-10 ore pe zi. satisfacþii în plan profesional. Mi-a devenit deja
de organism care sã apere creaþia artisticã. Eu fiind
Pe parcursul carierei am colaborat cu nenumãrate orchestre din þarã, atât ca solist cât ºi ca membru al orchestrei. Debutul ca solist l-am avut în anul 1984, tot pe scena artist, era normal sã-mi doresc sa fiu protejat. Deci…!
obisnuinþã sã cânt cu marele violinist Vengherov (care
Filarmonicii din Arad, cu concertul pentru fagot de Deocamdatã, mie nu mi s-a fãcut nici o nedreptate.
Am avut plãcerea ºi onoarea sã cânt alãturi de cei mai de seamã dirijori români (Horia Andreescu, I.Ionescu va deschide de altfel stagiunea urmãtoare de la
Mozart. Am continuat sã studiez (poate cu Asta înseamnã cã undeva, cineva, vegheazã! ªi zãu, e
Istanbul, dar de data asta în postura de dirijor), sau cu
Galaþi), cât ºi de importante nume ale scenei internaþionale (Gerd Albrecht). înverºunare) ºi au mai urmat alte concerte: cu Julliard Quartet, sau cu superpianistul Fazil Say.
un sentiment foarte confortabil! Sunt convins cã echipa
Simfonia concertantã de Haydn (pt vioara, cello, oboi ºi CREDIDAM a reuºit.
Nu consider cã am avut un model anume în viaþa artisticã. Cred în faptul cã fiecare dintre noi trebuie sã parcurgem fagot), concertul de Weber pentru fagot, Devienne -
Bineînþeles cã am cântat ºi cu români. Maestrul Zamfir,
Nu sunt în mãsurã sã dau sfaturi, dar aºa
cu doamna noastrã Angela Gheorghiu, acompaniatã
drumul nostru propriu. Pot spune cã sunetul lui Karl Leister (solo clarinet al filarmonicii din Berlin) mi-a schimbat complet concertul pentru clarinet ºi fagot, recitaluri, toate pe de maestrul Ion Marin (cu care mã cunosc de altfel de
cum îl cunosc pe dl ªtefan Gheorghiu, împreunã cu
viziunea asupra interpretãrii la acest instrument, dar am rãmas la convingerea cã sunetul este ceva personal, care vine din aceeaºi scenã. echipa dumneavoastrã, sunt sigur cã veþi reuºi sã
la Arad, Filarmonica din Arad fiind de fapt debutul lui ca
Apoi a venit anul de graþie 1989. gãsiþi cele mai bune soluþii. Cred cu toatã convingerea
sensibilitatea, cultura muzicalã ºi iubirea interpretului. dirijor). Un alt dirijor, cu care datoritã profesionalismului
Prima orchestrã importantã cu care am într-un astfel de organism. Este nevoie de el, iar cei
de care dã dovadã am cântat întotdeauna cu plãcere,
Da, pasiunea, talentul ºi pregãtirea sunt foarte importante în devenirea unui artist, dar sã nu uitãm cã niciodatã nu colaborat pânã în '99, ºi al cãrei invitat permanent este Radu Popa. El este din generaþia mai tânãrã. Din
care impieteaza asupra creaþiei nostre au fost ºi vor fi .
devenisem în '94, a fost Europa Simphony, o orchestrã Important este ca noi sã fim bine informaþi, în acest fel
stricã ºi un dram de noroc. claditã din instrumentiºti de primã mânã din Cluj,
generaþia mai… cu experienþã, un deosebit respect îi
putând sã- i evitãm.
Cred în importanþa unei organizaþii cum este CREDIDAM, pentru cã numai uniþi, artiºtii îºi vor putea impune port maestrului Ilarion Ionescu - Galaþi.
Timiºoara, Oradea, Braºov, cu sediul la Wiena, sub Dintre fagotiºtii pe care-i preþuiesc, trebuie sã-i
drepturile. conducerea maestrului Wolfgang Groes. A fost amintesc pe Dag Jensen, îmi place foarte mult cum

32 33
Filarmonica Mihail Jora din Bacãu

Orchestra Filarmonicii Moldova din Iaºi


http://www.filarmonicais.ro
Fagotistul PAVEL IONESCU, nãscut la Râmnicu-Vâlcea,
a absolvit Liceul de Muzicã din Braºov ºi Academia din Bucureºti.
Fagotist la Filarmonica "Mihail Jora" - Bacãu, din 1982
face parte din Trio "Syrinx".
Membru în juriu la Concursuri internaþionale de
suflãtori (Tagliolo Monferatto) muzica de camerã (Voghera) canto
(Gibraltar, Foggia) pian (Cantu, Barletta).
Director artistic al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacãu.
MIHAI
Cu trio SYRINX, din care face parte încã de la înfiinþare, a
obþinut numeroase premii ºi distincþii:

AILENEI
1983 – Premiul I la Concursul de la Llangollen (Gran
Bretagna)
1985 – Premiul I absolut la Concursul de la Stresa-Italia
1985 – Premiul II la „Premio Ancona”-Italia
1987 – Premiul III la Concursul de la Martigny (Elveþia)
1988 – Premiul I absolut la Concursul de la Capri-Italia
1989 – Premiul Special al Juriului la Concursul de la Tokyo
(Japonia)
Premii naþionale:
1985-1987-1989 – Premiul I la Concursul Naþional
Cântarea României
1986 – Premiul criticii muzicale româneºti Pasiunea pentru muzicã am alãturi de orchestre din Iaºi, Braºov,
Din 1982 a susþinut mai mult de 1000 de concerte în Italia, descoperit-o în familie, unde tatãl meu Botoºani, Ploieºti, Oradea, Constanþa,
Spania, Germania, Japonia, Elveþia, Gibraltar, Anglia, Bulgaria, cînta la acordeon. Am atins pentru Cluj.
Moldova, Grecia, Cehoslovacia, URSS, etc.
A efectuat înregistrãri pentru BBC, Radiodifuziunea prima oarã strunele unei viori, acasã, Printre dirijorii pe care am
românã, Edipan, V.D. Gallo – Elveþia, Electrecord – Bucureºti. unde, printre alte instrumente, pãrinþii avut ocazia sã-i cunosc îi amintesc pe S-a nãscut pe data de 10 februarie 1969, la
Proiecte: Continuarea muncii ºi a realizãrilor de 40 de ani mei aveau ºi o vioarã. Eric Bergel, Ion Baciu, Ilarion Ionescu Iaºi
ale Maestrului Ovidiu Bãlan, la Filarmonica “Mihail Jora” din Bacãu. Mai târziu am urmat cursurile Galaþi, Gh. Costin, Cristian Mandeal, Este cãsãtorit ºi are 3 copii.
Liceul de artã Octav Bãncilã din Iaºi, Camil Marinescu, Michele Santorsola, 1987 – Absolvent al Liceului de Artã „Octav
Bãncilã” Iaºi
unde am desluºit tainele muzicii. Olivier Grangean ºi mulþi alþii. 1991 – Absolvent al Academiei de Arte
În alegerea carierei am fost Am considerat întotdeauna „George Enescu” Iaºi – Facultatea de

PAVEL IONESCU
îndrumat ºi susþinut atât de cãtre drept modele de urmat pe marii artiºti interpretare muzicalã, specialitate: clarinet –
pãrinþii mei, cât ºi de cãtre regretata Aurelian Octav Popa ºi Bujor muzicã de camerã
doamnã profesor Viorica Musteaþã Prelipcean (cvartetul Voces).
(Popovici). Am lucrat, în decursul anilor, Activitatea profesionalã (detalii în
memoriu de activitate):
Am debutat în calitate de cu foarte mulþi artiºti, de diferite ?laureat cu premiul I la Concursurile
solist în anul 1982, la filarmonica din calibre care îºi desfãºoarã activitatea Naþionale de Interpretare.
Mama mea m-a dus la o profesoarã de modele pentru alþii ºi, dacã iau ca referinþã Iaºi, sub bagheta marelui dirijor Ion în þarã ºi strãinãtate, dar cele mai mari
vioarã din Râmnicu Vâlcea la 6 ani, pentru a lua
lecþii particulare. Era cea mai bunã profesoarã de
vioarã din oraº din acea perioadã ºi fãcea parte
perioada 1982-1991 în care trioul Syrinx a
câºtigat multe premii naþionale ºi internaþionale,
susþinând peste 1000 de concerte în 20 de þãri
MUZICA - Baciu. De-a lungul carierei am cântat succese le consider concertele
?

?
1994 – Concursul Internaþional „Aurelian
Octav Popa” Constanþa – semifinalist.
1997 – Concursul „Pacem in terris”
Bayreuth (Germania) – semifinalist.
din vestita familie de lãutari, BUICA. cred cã în bunã parte am reuºit acest lucru. ?1999 – Concursul Internaþional de
Mai târziu la îndemnul profesorului de Pe întregul parcurs al carierei mele
muzicã de la ªc. Generalã nr. 2 din Râmnicu artistice, am fost marcat de prezenþa permanentã A fi membru CREDIDAM este o dovadã Interpretare „Musica Contemporanea” –
Subiaco (Italia) – Premiul întâi.
Vâlcea unde preda biologia mama mea, am dat a Maestrului Ovidiu Bãlan în toate proiectele pe
de înþelepciune ºi maturitate a oricãrui
examen în clasa a V-a la Liceul de muzicã din
Braºov, în anul 1967 ºi am fost admis la
instrumentul fagot.
care le-am demarat ºi concretizat în perioada
1990 ºi pânã în prezent. Dacã ar trebui sã iau un
model în ceea ce priveºte seriozitatea, abnegaþia
un sinonim artist. În legãturã cu cei care utilizeazã
?Cursuri de interpretare ºi perfecþionare: cu
maestrul Aurelian Octav Popa, L. Vagner,
Guy Dangain – profesor la Conservatorul
Superior de Muzicã din Paris, Stefan Korody
De la prima lecþie de fagot ºi pânã în ºi dãruirea pentru artã, acesta ar putea fi unul
clipa în care ne-a pãrãsit cel care mi-a fost dintre ele. illegal creaþiile, cred cã ar trebui gãsite (Germania), P. Radev (Bulgaria), Karl
Leister (Germania), Vicenzo Mariozzi
întotdeauna aproape ºi la bine ºi la rãu a fost Am aflat de existenþa CREDIDAM din
profesorul meu, Gheorghe Ciavici. primele zile ale înfiinþãrii instituþiei ºi m-a bucurat soluþii legislative de constrângere ºi (Italia), Bruno di Giralomo (Italia).
Braºovul anilor 1967-1975, un oraº cu
tradiþie muzicalã deosebitã de unde s-au
îndreptat cãtre toate colþurile lumii artiºti precum
intrarea în normalitate a artiºtilor români . Aceeaºi
stare de normalitate în care trebuie sã ne
încadrãm cu toþii. Fãrã îndoialã cã, în momentul
pentru depistare a acestor fraude inacceptabile.
?din 1998 membru al Trio-ului „Arsis”, cu
care am susþinut peste 200 de recitaluri ºi
concerte în þarã ºi strãinãtate. Am efectuat
numeroase înregistrãri radio ºi TV, urmate
Radu Lupu, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, apartenenþei la CREDIDAM ai sentimentul cã de apariþii în calitate de invitat.
a fost pentru mine mediul ideal în care am crescut cineva vegheazã ca tot ceea ce înseamnã ?am susþinut numeroase recitaluri ºi
ºi m-am format împreunã cu colegii mei, azi artiºti drepturi sã-þi fie respectat. CREDIDAM are o concerte în calitate de solist cu orchestre
de top în þarã ºi strãinãtate. echipã pregãtitã ºi un preºedinte cu mare
sãptãmânale ale orchestrei noastre,
Am cântat din 1982 în Filarmonica din
Bacãu iar pe parcursul anilor am cântat ºi în
orchestrele cu care am colaborat în calitate de
experienþã ºi în aceste condiþii nu este deloc
surprinzãtor trendul ascendent pe care
evolueazã încã de la începutul activitãþii.
PASIUNE concertele în calitate de solist ºi cele
ale trio-ului de suflãtori Arsis.
Despre CREDIDAM am auzit
prestigioase din România ºi strãinãtate.
?în prezent sunt prim-solo clarinet al
Orchestrei Simfonice a Filarmonicii
„Moldova” Iaºi, alãturi de care am participat
impresar, Filarmonicile din Iaºi, Craiova, Arad, Colegilor artiºti, le adresez un îndemn: Veniþi cu chiar de la înfiinþare, când am avut la realizarea înregistrãrilor pe CD, radio ºi
Ploieºti, Râmnicu Vâlcea, Darmstadt Orchestra noi! Pentru "ilegaliºti" un simplu: Intraþi în TV, dar ºi la turneele artistice ale orchestrei
etc. ocazia sã-l întâlnesc la Iaºi pe actualul
legalitate! în Germania, Italia, Franþa, Spania, Olanda,
Organizând peste 5000 de concerte în director general ªtefan Gheorghiu.
Elveþia, Coreea de Sud, etc.
strãinãtate cu Filarmonicile din Bucureºti, Iaºi, Consider cã este mai mult decât ?2005 – profesor asociat, specializarea
Cluj, Craiova, Bacãu, Arad, Oradea, Ploieºti, normal sã fii membru CREDIDAM când clarinet în cadrul Catedrei de Interpretare
Chiºinãu, Minsk, Kiev, Sofia, Vidin, Sumen, este cunoscut faptul cã într-o Muzicalã
Petrozavodsk, Ijevsk, am avut posibilitatea sã
colaborez atât cu dirijorii permanenþi ai acestor
societate civilizatã, drepturile de autor ?Doctorand începând cu octombrie 2006,
trebuie sã fie protejate ºi respectate sub îndrumarea prof. univ. dr. Viorel
orchestre (Horia Andreescu, Ovidiu Bãlan, Munteanu
Dumitru Goia, Viktor Dubrovski, Stanislav atât de CREDIDAM, cât ºi de ceilalþi
Uschev) cât ºi cu dirijorii invitaþi ai acestora, artiºti parteneri angrenaþi în acest sistem.
mai mult sau mai puþin cunoscuþi, unii din ei Cred cã se impune o
devenind în timp dirijori importanþi precum Karel gestionare ºi verificare mult mai
Mark Chichon, un oaspete permanent al Operei
din Viena, tânãr pe care l-am cunoscut în 1995 în atentã a tuturor playlist-urilor ºi
Gibraltar în timpul unui turneu al Filarmonicii din gãsirea unei noi strategii în elaborarea
Craiova ºi pe care l-am sprijinit imediat intuind Pavel Ionescu ºi colegii lui din trio SYRINX ºi controlul playlist-urilor.
posibilitãþile de creºtere pe care le avea. S-a Flautistul DOREL BAICU, nãscut la Constanþa, a Oboistul ADRIAN PETRESCU, nãscut la Întorsura
dovedit cã nu am greºit ºi consider o mare absolvit Conservatorul de Muzicã din Bucureºti. Din Buzãului, a absolvit Liceul de muzicã din Braºov ºi
realizare personalã cariera deosebitã pe care 1982 este prim flautist al Filarmonicii "Mihail Jora" din Academia "George Enescu" din Iaºi. Este prim oboist
acest dirijor o face în lume. Bacãu ºi din aceeaºi perioadã face parte din Trio al Filarmonicii "George Enescu" din Bucureºti ºi al
Nu mi-am propus sã urmez modele de Syrinx. Din 2009, Conferenþiar Dr. la Academia de formaþiei camerale "Virtuozii din Bucureºti". Dirijor al
artiºti în viaþã. Am încercat sã devenim noi înºine Muzicã din Iaºi. "Romanian Brass".

34 35
Filarmonica Mihail Jora din Bacãu
Filarmonica Banatul din Timiºoara
http://www.filarmonicabanatul.ro

RADU POPA STELIAN


S-a nãscut în Bucureºti, pe 14 februarie
1969.
A studiat la Universitatea Naþionalã de
DIMA-RESMERIÞÃ
Muzicã Bucureºti Nãscut la Petricani – Neamþ la data de 17
Este dirijor la Filarmonica Banatul februarie 1960, absolvent al Conservatorului de
Timiºoara. muzicã “George Enescu” Iaºi, promoþia 1983, la
A susþinut concerte cu orchestrele clasa prof. univ. Silviu Varvaroi, actualmente
importante din România. A fost prezent la solist instrumentist, ºef partidã contrabas în
Festivalul Internaþional George Enescu, cadrul orchestrei simfonice a Filarmonicii
ediþia 2007, la pupitrul Filarmonicii din Cluj, “Mihail Jora” Bacãu.
a fost invitat al orchestrei Filarmonicii Laureat la festivalurile studenþeºti.
Janacek din Cehia ºi a susþinut concerte cu Pasiuni: Lectura, cãlãtoriile.
soliºtii Operei de Stat din Viena. Proiecte: Interpretarea octetului de F.
Mendelsohn – Bartholdy ºi a octetului de Franz
Întâi am cântat ºi mai apoi am vorbit! Schubert.

V.M. Povestiþi-ne cum a început pasiunea dumneavoastrã pentru muzicã. R.P. Talentul este o condiþie esenþialã. Fãrã har, scena nu te adoptã. În
Unde ºi cu cine aþi desluºit tainele muzicii? Cine v-a îndemnat sã îmbrãþiºaþi
cariera artisticã? Cine v-a susþinut ? Cine a fost împotrivã?
opinia mea, onestitatea faþã de aceastã meserie reprezintã calitatea
supremã pentru un artist. Este singura componentã a vieþii care nu te minte
1% talent ºi 99% muncã
R.P. Pasiunea pentru muzicã s-a nãscut încã din copilãrie. Întâi am cântat ºi atât timp cât nici tu nu încerci sã o pãcãleºti. Onestitatea începe prin
mai apoi am vorbit. Observându-mi aptitudinile pentru muzicã, pãrinþii mei redarea fidelã de cãtre interpret a textului autorului. Tranziteazã zona Pasiunea mea pentru muzicã a Maestrul Ion Baciu (fost contrabasist), m-a recitaluri la Bacãu, Piatra-Neamþ, Oneºti
au fost cei care mi-au îndreptat ºi vegheat paºii în educaþia muzicalã. Încã numitã autoevaluare sincerã ºi se încheie la încercarea de reuºitã prin început odatã cu primii ani de ºcoalã. învãþat cu adevãrat ce înseamnã ºi care alãturi de colegi din generaþia mai nouã. În
din copilãrie îmi povesteau despre ceea ce înseamnã a fi muzician. ªi mai propriile puteri ºi prin propria valoare. Aspiraþiile cãtre scenã prin Serbãrile ºcolare îmi dãdeau prilejul sã cânt este rolul instrumentistului în cadrul unui luna februarie am interpretat ca solist alãturi
ales dirijor.Despre frumuseþea scenei ºi satisfacþia primirii aplauzelor. intermediul conspiraþiilor de tot felul ºi al compromisurilor jenante perturbã în public ºi o fãceam cu mare dãruire ºi ansamblu orchestral ºi care este nivelul la de violistul Iulian Bolog Simfonia
Despre nobleþe, eleganþã ºi rafinament prin sunet… Lor le datorez ceea ce conturul moral al celui ce încearcã sã dãruiascã frumosul. Al celui ce ar entuziasm. Primul meu învãþãtor m-a care trebuie sã ajungã atât din punct de concertantã de K. D. von Dittersdorf sub
sunt acum. trebui sã se numeascã artist. ªi nu îºi gãsesc rezonanþa ºi locul în ceea ce încurajat sã urmez cursurile unui liceu de vedere tehnic cât ºi al pregãtirii muzicale în bagheta maestrului Ovidiu Bãlan ºi a
V.M. Vorbiþi-ne despre perioada de pregãtire ºi despre debut. Unde ºi eu numesc onestitate. muzicã. Pãrinþii mei au fost însã cei care m- general. Maestrul era extrem de atent cu orchestrei bãcãuane.
când? V.M. Când ºi cum aþi aflat despre existenþa CREDIDAM?
R.P. Dupã studiul pianului la Liceul George Enescu din Bucureºti am R.P. Nu îmi mai amintesc exact, dar cred cã la scurt timp dupã înfiinþare.
au susþinut pentru a urma încã de la vârsta tinerii care promiteau ºi îi încuraja În reuºita unei cariere de artist-
continuat sã studiez compoziþia la Universitatea de Muzicã. Pe parcursul V.M. Ce v-a determinat sã deveniþi membru al acestui organism? de unsprezece ani cursurile liceului de permanent spre perfecþionare, de aceea instrumentist, pe lângã dragostea pentru
studiilor universitare am început sã cochetez cu dirijatul de orchestrã. R.P. Protejarea drepturilor care mi se cuvin. muzicã din Bacãu. orchestra din Iaºi de la acea vreme era una instrumentul ales trebuie sã avem mereu în
Aveam o formaþie cameralã alcãtuitã din colegi instrumentiºti cu care V.M. În ce mãsurã v-aþi simþit protejate drepturile care vi se cuvin potrivit Alegerea instrumentului a fost cea foarte apreciatã în þarã dar ºi în întreaga minte cuvintele genialului Enescu,
susþineam concerte de muzicã legii din utilizarea imprimãrilor mai dificilã probã. Nu ºtiam nimic despre lume. Atunci am avut bucuria sã particip la compozitor dar ºi intrumentist desãvârºit:
contemporanã. A fost începutul dvs., din momentul în care aþi instrumentele orchestrei simfonice ºi am înregistrãrile integrale ale operei “Oedip” de “1% talent ºi 99% muncã”. Aº mai adãuga la
«contaminãrii» cu microbul devenit membru? ajuns sã învãþ contrabasul dintr-o G. Enescu pentru BBC ºi ale “Simfoniei a II- aceasta importanþa colaborãrii cu artiºti
dirijatului. Astfel cã în anul IV de R.P. Faptul cã existã un control
întâmplare. Nu îmi plãcea nici un a ” de acelaºi autor. mari, cu dirijori ºi instrumentiºti renumiþi de
compoziþie am dat examen de asupra drepturilor artiºtilor
admitere pentru a începe ºi studiul interpreþi nu poate fi decât instrument. Atunci, pentru a nu mã întoarce A urmat perioada cea mai lungã a la care ai mereu ceva de învãþat.
dirijatului. ªi astfel absolventul de benefic. Salut demersurile pe acasã, unchiul meu ºi primul meu profesor activitãþii mele artistice ca instrumentist în Despre CREDIDAM am aflat încã
compoziþie redevenea « boboc » . care CREDIDAM le face pentru a de instrument (Vasilca Gheorghe), mi-a cadrul orchestrei simfonice “Mihail Jora” din de la înfiinþarea acestei asociaþii din anul
V.M. Care sunt orchestrele cu care gestiona cât mai corect veniturile arãtat contrabasul ºi atunci mai mult de Bacãu. Cu maestrul Ovidiu Bãlan mi-am 1996 ºi mã numãr printre primii care au
aþi cântat? Ce muzicieni importanþi artiºtilor din drepturile conexe. ruºine am acceptat sã încerc. Dar în acea desãvârºit pregãtirea ºi am avut ocazia aderat. Faptul cã interesele noastre nu erau
aþi cunoscut? Puteþi sã ne povestiþi V.M. Activitatea Centrului Român perioadã a concertat la Bacãu marele realizãrii unor concerte memorabile ca reprezentate de nici o organizaþie, faptul cã
ceva despre ei? pentru Administrarea Drepturilor
contrabasist Wolfgang Guthler. Acesta a orchestrant cât ºi ca solist atât pe scena drepturile bãneºti care ar fi rezultat în urma
R.P. Debutul meu dirijoral a avut Artiºtilor Interpreþi a cunoscut o
loc în anul 1994 la Filarmonica evoluþie surprinzãtor (pentru unii!) fost momentul în care m-am ataºat definitiv ateneului bãcãuan cât ºi pe scenele înregistrãrilor nu ajungeau niciodatã la noi,
Oltenia din Craiova. De atunci ºi de ascendentã în ultimii cinci ani. de acest mare ºi ingrat instrument. Am Europei ºi S.U.A. m-a determinat sã devin membru. Sigur cã
pânã în prezent traiectoria carierei Au crescut, atât numãrul de înþeles atunci cã se pot face lucruri Îmi amintesc cu plãcere de întreaga activitate a CREDIDAM nu este
mele a descris un parcurs în care membri, cât ºi încasãrile deosebite atât ca solist cât ºi în orchestrã. concertele orchestrei noastre alãturi de cea una uºoarã având în vedere mijloacele
se regãsesc ansambluri simfonice provenite de la utilizatori. Credeþi Sigur cã au trecut câþiva ani buni pânã când a Radio France la Paris sau de participãrile moderne de fraudare, de piratare, apoi
de top atât din þarã cât ºi din ca echipa executivã a am început sã cânt efectiv pentru cã eram la concursul internaþional de pian de la modul destul de anevoios de control al
strãinãtate: Filarmonica George CREDIDAM a reuºit sã impunã Cantu – Italia sau de vioarã de la Gorizia – modului în care utilizatorii se achitã de
încã foarte firav ºi nu aveam forþa sã
Enescu, Filarmonica Transilvania imaginea unei instituþii care
din Cluj, Filarmonica Banatul din acþioneazã energic ºi eficient stãpânesc fizic contrabasul. Apoi mi-a mai Italia. datoriile lor.
Timiºoara, Filarmonicile din pentru drepturile artiºtilor? Ce-ar plãcut faptul cã acest instrument îmi dãdea Cu orchestra bãcãuanã am În ultimii ani, activitatea
Oradea, Braºov, Tg. Mureº, Sibiu, mai fi de fãcut? posibilitatea sã abordez mai multe genuri efectuat multe înregistrãri cu lucrãri celebre, CREDIDAM a evoluat din toate punctele de
Arad, Filarmonica Janacek, R.P. Imaginea CREDIDAM se muzicale cu care, de altfel, am cochetat mãrturie stând discurile ºi Compact vedere: numãr de membri, încasãri, etc.
Ostrava, Cehia ºi lista poate contureazã ca imagine a unui (jazzul, cafe concert, muzica popularã). Discurile care au apãrut în întreaga lume. Consider cã echipele de control nu sunt nici
continua. organism serios ºi profesionist. Poate înfiinþarea unor filiale în þarã, în Din punct de vedere profesional Apariþiile mele solistice au fost mai numeric suficiente dar nici foarte eficiente ºi
V.M. Ce model aþi avut în viaþa dumneavoastrã artisticã? Care sunt artiºtii marile centre culturale, Cluj, Timiºoara, Iaºi ar fi o sugestie de luat în am fost format pentru a cânta în orchestra mult o încercare de a scoate în evidenþã ºi sigur în aceastã direcþie trebuie fãcut mai
cu care aþi lucrat ? Povestiþi o întîmplare despre care vã amintiþi cu plãcere. seamã. Cred cã ar fi benefic. Comunicarea la nivel naþional ar fi mult mai
R.P. Douã modele au conlucrat la conturul personalitãþii mele: în plan directã ºi mai fidelã. simfonicã. Prima orchestrã în care am veleitãþile solistice ale acestui instrument mult.
artistic, marele dirijor Erich Bergel m-a plãsmuit ºi modelat, iar în plan V.M. Ce mesaj aþi dori sã transmiteþi slujitorilor scenei româneºti care nu au cântat ºi în care am fost angajat a fost cea a atât de important în orchestrã. Satisfacþia Tu t u r o r s l u j i t o r i l o r s c e n e i
moral, uman, comportamental ºi spiritual, de mine s-a ocupat bunicul meu: aderat încã la aceasta mare familie care este CREDIDAM? Dar celor care Filarmonicii “Moldova” din Iaºi. Au fost primii însã a fost pe mãsura efortului. Am avut româneºti, tuturor artiºtilor, le-aº transmite
poetul Radu Gyr. Întâlnirea celor doi întru formarea mea a fost de fapt o utilizeazã ilegal creaþiile interpretative ale artiºtilor? ºi cei mai importanþi ani ai formãrii mele ºansa ºi onoarea sã cânt acompaniat de mesajul de a nu renunþa de bunãvoie la
reîntâlnire: s-ar cuveni sã amintesc aici cã amândoi au fost «vizitatori» R.P. Ar fi de dorit sã se reuneascã toþi artiºtii interpreþi sub aceeaºi cupolã a profesionale având ºansa de a debuta ºi unii dirijori importanþi cum ar fi: Ovidiu drepturile lor iar pentru aceasta, aderarea la
activi ai puºcãriilor comuniste. CREDIDAM. Cei care nu au reuºit sã se înscrie pânã acum poate îºi vor apoi de a mã forma sub atenta ºi Bãlan, Paul Staicu, Rãzvan Cernat, Ludovic acest organism este soluþia prin care îºi pot
V.M. Care este cel mai important succes profesional al dumneavoastrã ? gãsi puþin timp sã completeze formalitãþile necesare. Nu dureazã mai mult competenta îndrumare a maestrului Ion Bacs, J. Du Clossel, Roberto Salvalaio proteja munca ºi beneficiile rezultate. Cei
R.P. Naºterea ºi viaþa timp de 10 ani a celei mai tinere ºi entuziaste de o jumãtate de orã! Iar cei ce folosesc ilegal înregistrãrile artiºtilor ar
orchestre Filarmonice din România: Filarmonica Giurgiu. Un proiect deveni, pe zi ce trece, din ce în ce mai sãraci… ªi s-ar orienta spre altceva.
Baciu, dirijor ºi director al filarmonicii ieºene (Italia), G. Gambetta (SUA). ce utilizeazã ilegal creaþiile interpreþilor sã
îndrãzneþ cu o existenþã tumultoasã dar prea scurtã ºi la acea vreme (1981-1983) poate cea mai În ultima perioadã am interpretat se gândeascã cã asta reprezintã un furt ºi
V.M. Ce credeþi cã este mai important pentru reuºita în cariera de artist ? Val Mãnescu importantã orchestrã din România. cvintetul “Pãstrãvul” de Schubert în este o ilegalitate care nu va mai putea fi
Pasiunea ? Talentul ? Pregãtirea ? Altceva? ascunsã la nesfârºit.

36 37
ANIVERSAÞII ANULUI 2009
IOAN
Viorel Mailat, prim-cornist la
Filarmonica din Sibiu, Leopold
Guþi, prim-cornist la Orchestra
Cinematografiei ºi apoi la Opera
din Bucureºti, Ioan Heveº, prim-
fagotist la Filarmonica din
Braºov, Iulius Guþi, oboist la

BELDI
Ansamblul Armatei, Ion Baciu,
dirijor ºi director la Filarmonica
din Iaºi, ºi, din generaþia mai
tânãrã, Gabriel Barani, timpanist
ºi Cristian Costache, trombonist
la Filarmonica George Enescu

la 90 de ani Fanfara comunei Bratei, din judeþul Sibiu, în anii 1930

Marele compozitor Aram povesteºte cu multã înflãcãrare


din Bucureºti.
Cu mândrie nedisimulatã,
Ioan Beldi vorbeºte despre
catedrã ºi decan. Toþi foºtii lui Haciaturian, cu lacrimi în ochi, despre faptul cã localitatea lui membrii familiei sale de
Muzicianul Ioan Beldi s-a educaþie muzicalã deosebitã,
studenþi ocupã acum funcþii l-a îmbrãþiºat pe maestrul natalã a netezit multor tineri muzicieni. Aniela Nuºa Beldi,
nãscut în 12 august 1919, în sub supravegherea unor mari
importante în orchestrele Georgescu ºi i-a spus: drumul spre frumos. Din regretata lui soþie, a fost
comuna Brateiu, judeþul Sibiu. maeºtri: Ioan D. Chirescu
simfonice ºi în învãþãmântul “Scumpe maestre, n-am generaþia lui, numeroºi au fost violonistã în Orchestra Radio ºi o
De mic copil, a asistat la (teorie, solfegii), Dimitrie Cuclin
muzical, atât în þarã cât ºi în crezut niciodatã cã am aceia care au reuºit frumoase eminentã profesoarã de vioarã
spectacolele celor douã fanfare (armonie - contrapunct, teoria
strãinãtate. compus o simfonie atât de cariere în acest domeniu. Artistul la Liceul de muzicã George
de îndelungatã tradiþie din instrumentelor, morfologia
La cererea maestrului reuºitã!...” îºi aminteºte de Radu Beldi, Enescu. Tania Beldi, soþia fiului
localitatea natalã, compuse din muzicii, estetica muzicalã),
George Georgescu s-a Mai târziu, la prim-trombonist la Opera din sãu, Christian Beldi, muzician la
români ºi saºi, care, duminicile, Constantin Brãiloiu (istoria
transferat, în 1955, la Filarmonica din Budapesta - Timiºoara ºi profesor de muzicã rândul sãu, este pianistã ºi
dupã slujba religioasã, sau cu muzici, folclor), Ionel Perlea
Filarmonica “George Enescu”, unde am colaborat cu uriaºe la Liceul Ion Vidu, Adrian Beldi, organistã, profesor doctor în
ocazia sãrbãtorilor naþionale, la (orchestrã), Ioan Ghiga
pentru selecþionarea personalitãþi ale vieþii prim-fagotist la Opera Banatul, muzicã, domiciliatã actualmente
nunþi sau la baluri, cântau , pe (partituri), A. Saica ºi M.
colectivului, în vederea muzicale internaþionale, dirijor ºi apoi directorul Operei în Hamburg, ºi, în fine, Teresa
lângã marºuri, valsuri ºi polci, Moþãþeanu (trombon).
desfãºurãrii viitoarelor turnee printre care Zoltan Kodali, din Timiºoara, Edi Guþi, prim Josefin Lia Beldi, este
piese româneºti de folclor, pe În 1945 Ioan Beldi este
peste hotare. David Oistrah, Emil Ghilels, oboist al Operei din Bucureºti, violoncelistã în plinã afirmare
care se încingeau sârbele ºi angajat prin concurs la
Benjamin Richter, Ehudi Gheorghe Guþi, prim-fagotist al artisticã pe marile scene ale
Menuhin, Zubin Mehta, Filarmonicii din Sibiu, Ion Guþi, Germaniei.

O FAMILIE MUZICALÃ
Claudio Arau ºi mulþi alþii - am oboist la Filarmonica din Bacãu, Val Mãnescu
avut ºansa sã cânt sub
bagheta marelui dirijor
George Enescu, înlocuindu-l
horele sãtenilor. Orchestra Radio. Colaborarea În primul nostru mare pe solistul titular.
Încã din ºcoala primarã cu maeºtrii Constantin Bobescu, turneu din 1958, care a cuprins La repetiþia dinaintea
se înscrie în corul ºcolii condus Hartulari Darclée, Alfred o r a º e l e C h i º i n ã u , K i e v, spectacolului, într-o pauzã,
de învãþãtoarea Natalia Baciu, A l e s s a n d r e s c u , Te o d o r Moscova, Leningrad, Tallin, maestrul Enescu a intrat pe
mama celebrului dirijor de mai Rogalschi sau Emanuel Helsinki ºi Stokholm, i-am neaºteptate în salã ºi m-a
târziu, Ion Baciu. Elenescu a contribuit la avut ca soliºti pe Ion Voicu ºi surprins repetând unele
Pe lângã pasiunea pentru consolidarea carierei sale p e Va l e n t i n G h e o r g h i u . pasaje. Inima îmi bãtea sã-mi
muzica coralã care a continuat ºi artistice. Din 1948 este asistent Succes uriaº peste tot. Lumea spargã pieptul, dar Enescu m-
în liceu, sub îndrumarea la clasa de trombon - tubã, la ovaþiona în picioare minute în a mângâiat pãrinteºte pe cap
profesorului Octavian Lipovan, C o n s e r v a to r u l d e M u z i c ã ºir dupã fiecare concert. În ºi mi-a spus: “Cântã fãrã fricã
Ioan Beldi a îndrãgit ºi muzica “Ciprian Porumbescu” din celebra salã Ceaikovski din puiule! Orice început e greu.
instrumentalã, în special cea Bucureºti. A ocupat apoi, pânã la Moscova, dupã finalul Trebuie sã ai curaj ºi sã
pentru instrumentele de suflat. pensionare, toate gradele Simfoniei a II-a de Haciaturian, perseverezi. Profesiunea
Înscris la Conservatorul didactice, prin concurs, pânã la am asistat la o scenã pe care noastrã cere multã muncã!”.
Fraþii Guþi, membri ai fanfarei din Bratei, 1932
din Bucureºti, s-a bucurat de o profesor universitar, ºef de n-am putut-o uita toatã viaþa. Maestrul Ioan Beldi

38 39
ANIVERSAÞII ANULUI 2009
OLGA
“Nu existã canþonetã pe

LUCREÞIA care sã n-o ºtiu. De la cele


clasice pânã la cele pe
care le cântã gondolierii.

CIOBANU
Aveam cântãreþi preferaþi,
precum Milva. Eu am
colaborat foarte mult cu
Giani Spinelli ºi Aldo
TUDORACHE
Sollini. Giani era un fost Impunãtoare, grandioasã, dominatoare, marea actriþã Premiul special al juriului la „Gala dramaturgiei A vãzut lumina zilei acum opt decenii, la 11
Olga Tudorache este o personalitate incontestabilã a româneºti actuale” Timiºoara 1987, cu Elena Domniºor
ofiþer rãmas la noi din teatrului ºi filmului românesc. Nãscutã la 11 octombrie Premiul revistei Flacãra 1985
octombrie 1929, în comuna Oituz, judeþul Bacãu.
Cariera ei de actriþã ºi profesor universitar este una a
rãzboi, cu ordonanþã cu 1929, în comuna Oituz, judeþul Bacãu, a absolvit
Institutul de Teatru din Bucureºti în anul 1951.
Diploma de onoare a „Sãptãmânii teatrului scurt”,
Oradea, ediþia a 7-a, 1988, pentru „Noapte bunã,
unui om excepþional, dotat cu o fantasticã putere de
înþelegere ºi exprimare a naturii umane. Forþa ei
tot. ªi noi fãceam turnee Iubeºte ceea ce face ºi are o carierã impresionantã.
Pe scena Teatrului Mic din Bucureºti a jucat în
mamã”, rolul Thelma
Premiul revistei „Teatrul”, 1988, pentru rolul Thelma
interpretativã a impus-o pentru totdeauna în galeria
strãlucitoare a slujitorilor filmului ºi scenei
foarte multe, de numeroase piese, cum ar fi: "De n-ar fi iubirile", "Ocolul
pãmântului în 80 de zile", "Cântãreaþa chealã", "Richard
din „Noapte bunã, mamã!”
Spectacolul REGINA MAMÃ a primit Diploma de
româneºti.
În 1951 a absolvit Institutul de Teatru.
divertisment, cu Maria al II-lea", "Bãtrânele ºi marea", "Baltagul", "Don Juan onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporanã – Din septembrie 1951 este angajatã la
moare ca toþi ceilalþi', "Fata care a fãcut o minune", Braºov, decembrie 1997 Teatrul Tineretului din Bucureºti, unde îºi desfãºoarã
Tãnase, cu Ioana Radu, "Antigona", "Dupã cãdere", "Premiera", "Cu cãrþile pe Premiul Fundaþiei TOFAN pentru Cea mai importantã activitatea neîntrerupt, pânã în anul 1966, când teatrul
faþã", "Efectul razelor GAMA asupra anemonelor", personalitate teatralã a anului 1997, decembrie 1997 fuzioneazã cu Teatrul „Nottara”. La noul teatru,
splendid. Când cânta unul "Richard al III-lea". 2000 - Ordinul Naþional „Steaua României” în grad de Teatrul Mic, rãmâne angajatã pânã în 1978. Din anul
A onorat, de asemenea, scena Teatrului Foarte Mic în Mare Ofiþer, acordat de Preºedintele României
dintre italieni «Italia mia», "Fluturi, fluturi", "Noapte bunã, mamã". 2001 - Direcþia Judeþeanã pentru Culturã, Culte ºi
universitar 1976 este Conferenþiar universitar la
Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematograficã
plângea Ioana Radu la Nu a ocolit nici Teatrul National "I.L. Caragiale", unde
a fost îndelung admiratã ºi aplaudatã în piesele:
patrimoniul Cultural Naþional Suceava acordã Diploma
de onoare pentru înnobilarea scenei ºi ecranului
„I.L.Caragiale”, la catedra de actorie, iar din 1978 cu
funcþia de bazã aici; din 1990 este profesor. A avut
cabinã” "Noiembrie" de Ana Maria Bamberger, regia Alice Barb,
sau "Regina Mama" de Manlio Santanelli, regia Gelu
românesc
2001 - Prefectura Judeþului Iaºi conferã Diploma de
ºase promoþii de actori, pânã la pensionare (1997).
Retragerea efectivã din învãþãmânt are loc în anul
Colceag. excelenþã 2000.
În film a deþinut mai ales roluri de plan doi: "Tudor", 2001 - Municipiul Bucureºti Sector 2 conferã Titlul de
DOAMNA DIN MÃRGINIME
A fost conferenþiar universitar la Institutul
"Rãzbunarea haiducilor", "Profetul, aurul ºi ardelenii", Doamnã a Scenei Româneºti de Artã Teatralã ºi Cinematograficã "I.L. Caragiale", la
"Prea cald pentru luna mai", "Tusea ºi junghiul", "Doi 2001 - Consiliul General al Municipiului Bucureºti catedra de actorie, unde a fost profesor pentru ºase
haiduci ºi o crâºmãriþã", "O varã de neuitat" etc. acordã titlul de Cetãþean de onoare al Municipiului generaþii de actori, pânã în anul 2000.
PREMII ªI DISTINCÞII: Bucureºti
A urcat pe scenã cu ocazia Naþional”, solista se considerã, cu Radiodifuziune; Societatea Românã În teatru 2001 - VÂRSTA DE AUR – Premiul special, distincþie
Premiul I pe þarã la cel de-al II-lea Concurs republican creatã ºi decernatã de Ion Antonescu, secretar de stat în
Festivalului Mondial al Tineretului ºi umor, “cea mai vîrstnicã dintre tineri”… de Televiziune; Societatea Electrecord; al tinerilor actori, pentru Domniºoara Nastasia de Ministerul Culturii ºi Cultelor
Studenþilor organizat la Bucureºti în De-a lungul celor peste cinci Orchestra Popularã «Cindrelul» Sibiu;
anul 1953 ºi, de la O r c h e s t r a Graþie, eleganþã, maiestuozitate. Niciun gest forþat, nicio notã discordantã, totul în perfectã armonie. Toate
prima confruntare Am avut divergenþe cu Ioana Radu. Îmi plãcea tare mult «De la moarã pân' la garã»: «Of, Popularã «Doina acestea au þinut sala cu sufletul la gurã chiar ºi atunci când nu se rostea un cuvânt minute în ºir. Sunt cuvinte
care descriu destul de palid prezenþa marii actriþe Olga Tudorache pe scena teatrului brãilean, în spectacolul
cu exigenþele unui foaie verde bob negarã/ De la moarã pân la garã, Draga mea,/ Toate carele coboarã…» Iar
ea îmi zice: «Sã nu te prind cã mai cânþi cântecele mele cã nu'º ce-þi fac. Sã-þi cânþi
Argeºului» Piteºti; "Noiembrie", pus în scenã de Alice Barb. Piesa, cu o poveste destul de previzibilã, este salvatã de finalul
juriu ºi, mai ales cu cântecele tale!» O r c h e s t r a neaºteptat, însã cele 80 de minute în compania actriþei Olga Tudorache sunt un adevãrat balsam pentru cei
cele ale publicului, a Uite-aºa, a trebuit sã-mi fac repertoriul meu propriu. Unde mã duceam, mergeam cu un Popularã a îndrãgostiþi iremediabil de teatrul de calitate. Olga Tudorache a servit tuturor o lecþie. Actorilor, una de
magnetofon ºi culegeam de la muzicanþi, dar numai ardeleni, numai bãnãþeni… Luam profesionalism desãvârºit, iar spectatorilor le-a dat o lecþie despre iubire, despre fragilitatea acestui
întrunit sufragiile Filarmonicii de sentiment, despre cât de uºor te poþi rãtãci în viaþã, pierzând astfel bucuria iubirii. Autoarea textului, Ana-
liniile melodice ºi le încadram pe textele lor. Toate liniile melodice erau de fluier ºi caval.
tuturor. Anii 1961- M-am inspirat din ceea ce era apropiat de noi, cei de la Mãrginimea Sibiului, o zonã
S tat Arad; Maria Bamberger, a scris piesa chiar pentru Olga Tudorache, iar premiera a avut loc în 2003, la Teatrul Naþional
1962, cînd a fost O r c h e s t r a Bucureºti.
pãstoreascã, fiindcã ãºtia au creat fãrã lãutari, fãrã influenþe lãutãreºti. Toatã ziua erau Cristina DOSULEANU
s o l i c i t a t ã s ã cu fluieru-n gurã: prin munþi, pe dealuri, prin vãi, prin pãduri… Am cules o serie întreagã P o p u l a r ã a
participle ca solistã de piese, de viaþã lungã, din punct de vedere al textelor, al versurilor. Filarmonicii de
Mi-a plãcut sã cânt foarte mult natura, ºi bine am fãcut. G.M.Zamfirescu 2004 - Trofeul Festivalului Naþional de Teatru
în spectacolele lui S t a t C l u j ; Premiul I pe þarã la cel de-al treilea Concurs „I.L.Caragiale”
N. Stroe, la Sala O r c h e s t r a republican, în 1959, pentru interpretarea rolului Nila Premii ale Uniunii Teatrale din România (UNITER)
Dalles, ºi în turneele din þarã ºi decenii ºi jumãtate de carierã scenicã, Popularã a Filarmonicii de Stat Oradea; toboºara Premiul pentru întreaga activitate, Gala Premiilor
Premiul pentru cea mai bunã interpretare a anului UNITER, 1995
strãinãtate cu montãrile “Alo, aici e Lucreþia Ciobanu a colaborat cu cele Orchestra Popularã a Filarmonicii de 1968, dat de CSCA, pentru Baltagul, rolul Vitoria Lipan Premiul UNITER pentru Cea mai bunã actriþã în cadrul
Stroe” ºi “ªi în Stat Craiova; Premiul I pentru interpretare la Festivalul Naþional de Galei Premiilor UNITER, pentru rolul din spectacolul
Teatru din 1969, pentru Baltagul ºi Maria 1714 REGINA MAMA de Manlio Santanelli, martie 1999
glumã, ºi în serios” La cei 85 de ani pe care-i împlineºte pe 27 octombrie 2009, Lucreþia Ciobanu îºi Ansamblul Artistic Premiul „Amfora” 1968 pentru cea mai bunã Diploma de popularitate, Gala Premiilor UNITER,
prin O.S.T.A, au pãstreazã vocea, de o profunzime singularã care i-a adus faima de mare artistã, ºi «Mara» Baia interpretare a unui rol principal feminin din acea stagiune 2002
Premiul special al juriului pentru contribuþia artisticã ºi Premiul Criticii pentru Cea mai bunã actriþã a anului
reprezentat alura dreaptã a trupului ºi a caracterului. O apariþie maiestuoasã care impune ascultare Mare; Ansamblul pedagogicã deosebitã la realizarea celui mai bun 1997, acordat de secþia românã a
perioada de ºi meditaþie prin respectul faþã de profesiune ºi faþã de public Exponentã a melosului A r t i s t i c spectacol al Festivalului de Artã Contemporanã, Braºov Asociaþiei Internaþionale a Criticilor
armonios specific plaiurilor natale ale mãrginimii Sibiului, Lucreþia Ciobanu preþuieºte, 1978, Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Teatru (AICT) – Fundaþia
consacrare artisticã dincolo de orice, demnitatea, care, spune domnia sa, trebuie sã respire prin tot ce eºti « Brâuleþul»
Premiul de interpretare femininã pe anul 1977 ex- Teatrul XXI, pentru rolul din
defintivã. Alãturi de ºi faci. Cei peste 55 de ani în slujba folclorului autentic, miile de spectacole ºi turnee în Constanþa; aequo, acordat de A.T.M. Biroul de Criticã dramaticã, spectacolul REGINA MAMÃ de
cei mai renumiþi strãinãtate, sutele de cîntece pãstrate la loc de cinste în uriaºa fonotecã a muzicii O r c h e s t r a pentru Efectul razelor gamma asupra anemonelor Manlio Santanelli, februarie
româneºti, fac din Lucreþia Ciobanu un adevãrat simbol al perfecþiunii artistice. Premiul pentru cea mai bunã interpretare femininã de 1998
clasici ai genului - « P l a i u r i l e la „Colocviul despre arta comediei”, ediþia a 3-a Galaþi,
Ne plecãm respectuos fruntea în faþa unei mari doamne a cîntecului românesc.
Rodica Bujor, Maria Bistriþei» Bacãu; Nebuna din Chaillot, 1978 În cinematografie
Premiul revistei „Sãptãmâna” pentru 25 de ani de 1992 - Uniunea Cineaºtilor din
Tãnase, Maria O r c h e s t r a activitate teatralã, 1979 România, Premiul pentru interpretare, rol principal
Lãtãreþu, Ion Luican, Emil Gavriº, mai renumite instituþii artistice ºi «Trandafir de la Moldova» Bârlad; Premiul I la Festivalul Naþional „Cântarea României”, feminin în „Drumul câinilor” ºi „Tusea ºi junghiul”
Alexandru Grozuþã, Lucreþia Ciobanu orchestre din România, ºi îºi face un Orchestra «Vrancea» Focºani; ediþia a V-a pentru Sã nu-þi faci prãvãlie cu scarã de 1996 - Diploma Opera Omnia, Uniunea Cineaºtilor
Eugen Barbu, rolul Elena Domniºor, anul 1985 2001- Diploma Artista de onoare a filmului
era cea mai tânãrã între cei consacraþi. titlu de mândrie sã le aminteascã: Orchestra “Burnasul” Alexandria; Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane românesc
Într-un interviu acordat “Jurnalului S o c i e t a t e a R o m â n ã d e Ansamblul «Periniþa» din Bucureºti”. Braºov, 1986 pentru Elena Domniºor din Sã nu-þi faci 2002 - Premiul de Excelenþã, Centrul Naþional al
prãvãlie cu scarã. Cinematografiei

40 41
ANIVERSAÞII ANULUI 2009
DOAMNA
IURIE COMEDIEI
ROMÂNEªTI
DARIE la 80 de ani "Nu sunt un

UN ÎNDRÃGOSTIT
visãtor. Sunt un
cetãþean cu
picioarele pe Tamara Buciuceanu s-a nãscut în ziua de 10 august 1929, la
pãmânt, care Tighina. Celebra actriþã româncã de teatru ºi film a frecventat între 1948-
viseazã din când în 1951 Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaºi, iar în anul IV de studii
când ºi care îºi mai se transferã la Bucureºti, la Institutul de Artã Teatralã ºi Cinematograficã la

DE VIAÞÃ foloseºte aripile ºi


imaginaþia din când
în când."
clasa profesorului Ion Bãlþãþeanu (asistentã Sorana Coroamã). O bogatã
filmografie ºi sute de roluri jucate pe scena teatrelor româneºti, precum ºi o
prodigioasã activitate didacticã, o recomandã pe marea artistã drept
Doamnã a comediei româneºti.
În martie anul acesta, Maestrul a "La vârsta mea mã simt mai bine ca Din 1953 bucurã sufletul românilor,
împlinit 80 de ani ºi a avut 80 de invitaþi la acum 100 de ani. Ce îmi mai doresc la vârsta având în palmares zeci de filme de la Sã ne trãiþi frumos Doamnã Tamara!
petrecere - câte unul pentru fiecare an din viaþa mea? Pãi sunt tânãr, ce sã îmi mai doresc? De "Buzduganul cu trei peceþi", "ªtefan cel mare",
sa. aici încolo începe viaþa, nu? Pe cuvântul meu. "Fraþii jderi" sau "Revanºa". “Iubesc viaþa ºi pe oamenii
Calzi ºi foarte veseli, Iurie Darie ºi Uite, îmi fac cruce. Dumnezeu se uitã acum ºi ce ? Descopãr în Tamara Buciuceanu un caz rarisim de clovn feminin dotat cu o inepuizabilã fantezie!"
A fost întotdeauna un îndrãgostit de adevãraþi, îmi respect munca ºi îi mulþumesc (Valentin Silvestru)
soþia sa, Anca Pandrea, i-au primit pe cei 80 de spune...? Dom'le, ãsta e nebun! Dar are viaþã, de profesie, de soþtia sa, actriþa Anca lui Dumnezeu cã exist. Astfel e lumea: o
invitaþi cu zâmbetul pe buze. S-au bucurat de dreptate", a declarat actorul. Pandrea, partenera lui de 23 de ani... comedie, iar noi, artiºtii care o jucãm, n-avem Robustã ca o locomotivã germanã, puternicã ºi violentã ca bomba de la Los Alamos, mieroasã sau
?
fiecare moment al serii aºa cum s-au bucurat de A adunat 80 de ani de viaþã. Majoritatea
fiecare clipã petrecutã împreunã. lor s-au scurs pe scenã, în faþa publicului.
dorinþã alta mai vie decât aplauzele voastre. mieunatã ca pisicile desenelor animate, frumoasã cât s-a putut, sperioasã ºi piþigãiatã, melancolicã sau
Nu vorbesc prea mult decât pe scenã. Nu tandrã ca în filmele indiene... (Horaþiu Mãlãiele)
vreau sã vã spun decât atât: sunt fericitã cã
Iurie Darie s-a nãscut pe 14 martie faima acelui teatru. A jucat sub bagheta Tinereþea la 80 de ani! trãiesc, cã muncesc, cã încã memorez foarte Doamna Buciuceanu ne demonstreazã cã poate plana cu uºurinþa unui fluture peste timp ºi spaþiu,
?
1929, în Vadul Roºu din judeþul Soroca, regizorului Lucian Giurchescu ºi apoi a lui Tot mai puþini spectatori din actualele generaþii bine ºi nu mã las bãtutã", ºi-a amuzat Tamara peste situaþii comice, peste stãri sufleteºti, peste caractere, schimbând mãºtile a zeci de personaje: de la
aflat astãzi în Republica Moldova. Dotat cu David Esrig. I-a avut ca parteneri pe marii ºtiu cã, acum patruzeci de ani ºi mai bine, cei publicul. "Ceea ce mã þine nu doar în formã, ci, îngrijitoarea cu halat ºi basma la vedeta strãlucind în paiete ºi pene colorate, de la ipocrita doamna din
care azi tocmai trecem de culmea dealului, aº zice, chiar în viaþã, este munca.... Teatrul ºi elita bucureºteanã interbelicã la þâfnoasa cumpãrãtoare dintr-un magazin de cartier, de la ridicola ºi
talent la desen, dar având ºi reale însuºiri actori: Gheorghe Dinicã, Marin Moraru, preþioasa Chiriþoaie la funcþionara superficialã ºi capricioasã, de la mahalagioaica de azi la þãranca
pentru a porni pe panta descendentã, exultam în preþuirea publicului constituie secretul
pentru scenã, Iurie Darie a dat examen atât Mircea Albulescu, Dem Radulescu, Sanda faþa televizoarelor de pe ale cãror ecrane un ignorantã ºi naivã din Evul Mediu topind totul în creuzetul uriaºului sãu har, cu inventivitate, cu nerv ºi o
supravieþuirii mele morale, fizice ºi
la Institutul de Arte Plastice, cât ºi la cel de Toma, Vasilica Tastaman, Stela Popescu, actor matur, dar negrãit de tânãr sufleteºte, cald, artistice...“ vitalitate rarisimã! O comedianã cu lacrima sub geanã." (Ioana Bogdan – realizator TV)
Artã Teatralã ºi Cinematograficã, reuºind la Silviu Stãnculescu. A jucat în spectacole de fermecãtor ºi spontan, ne dãruia o afecþiune ºi
ambele, dar alegându-l pe cel din urmã, pe referinþã: "Troilus ºi Cressida", "Umbra" ºi prietenie ce depãºeau cu mult
care l-a absolvit în 1952. A învãþat ce multe altele. convenþionalismele meseriei. Iurie Darie îºi Aplauze pentru flirt antistres, înghiþitã cu aplauze de spectatori. Gheorghe Ifrim, Ioana Macaria sunt câteva nume
înseamnã actoria de la mari actori ºi Dupã Revoluþie, a jucat în iubea cu adevãrat micii spectatori - ºi, împreunã Dacã teatrul înseamnã emoþie, atunci Tamara Buciuceanu-Botez, devastatoare! care apar pe afiº. Finalul smulge emoþiile ca un
cu partenera sa de-o seamã cu ei, Mihaela "Mamouret" s-a achitat de îndatoriri, la Teatrul Spulberã orice aºteptare. Este o actriþã mult mai cleºte.
profesori: Mihai Popescu sau Marietta "Pãlãria", producþie a Teatrului de Comedie, bunã decât se credea. κi depãºeºte limitele cu O piesã sfârºitã în ton grav, care le
Istrate, cânta, recita, dansa, se plimba "pe bici- Bulandra. Bãtrâna Mamouret trãieºte într-o
Sadova. în regia lui Horaþiu Mãlãele (1998), "Patru rigurozitatea unui ceas elveþian, impresionând pune un imens nod în gât spectatorilor. Boala
bicicleta...", întruchipa piraþi, cavaleri, cowboys familie care a uitat sã trãiascã. Iubeºte amintirile
În cinematografie a debutat în pe o canapea ºi valetul" de Marc Camoletti, ºi diverse animãluþe - ºi, mai ales, desena; prin naturaleþe. Joacã de parcã ar fi la debut, cu o este imediat tratatã cu bãtãi din palme ºi un
într-o familie care a început sã uite. O
1953, în "Nepoþii gornistului", în regia lui în regia lui Radu Nichifor (2000). De desena live, cu cretã pe tablã neagrã, cu încrengãturã numeroasã, care îºi hrãneºte viaþa energie contaminantã. Surprinde. Arma ei de medicament foarte popular, cuvântul "Bravo!".
Dinu Negreanu, avându-i alãturi pe platoul asemenea, actorul a colaborat ºi cu cãrbunele pe planºete albe, sau cu sãpun ori din scandaluri ºi ipocrizii, cu veri care se amuzare în masã este mimica. Un singur regret: Mamouret flirteazã la scenã deschisã, adicã
de filmare pe Marga Barbu ºi pe Liviu Ciulei. cineaºtii basarabeni, în filmul pentru copii cearã pe câte un geam care dãdea senzaþia cã cãsãtoresc între ei - "o familie de egoiºti ºi de de ce nu cântã mai mult? Vocalizele cu tentã chicoteºte pe aplauze. În vizorul femeii de 100 de
În anul 1959, a fost ales de regizorul Mircea "Moara", realizat în 1992, sau pe scena desenul se plãsmuia în aer. orgolioºi stupizi", dupã cum spune Mamouret. ironicã nu-i induc spectatorului decât o mare ani intrã junele circar de doar 20. Mamouret se
Drãgan pentru a juca în seria "Brigada Teatrului Naþional "Mihai Eminescu" din El însuºi se declarã "cel mai bun desenator În mijlocul acestui peisaj aterizeazã un tânãr poftã sã audã ceva în plus. "Când toatã lumea poartã ca o ºcolãriþã, se fâstâceºte ºi deschide
dintre actori, ºi cel mai bun actor dintre circar, care vrea sã-i "fure" bunul cel mai de preþ, râde, înseamnã cã e bine dispusã", spune dialogul fierbinte cu o frazã memorabilã: "ºi,
Diverse", alãturi de Toma Caragiu, Chiºinãu în "Tata" (stagiunea 1999-2000). Mamouret, intuind ºi în salã relaxarea publicului. bunica ta mai trãieºte?". Flirtul continuã cu aluzii
desenatori" - cu autenticã modestie, conºtient pe frumoasa Marie Josephe. O escapadã
Sebastian Papaiani, Dem Rãdulescu sau Iurie Darie s-a remarcat ºi în Întreaga distribuþie pãleºte în faþa despre moarte ºi tinereþe. Dialogul Tamara
fiind de sensul ironic care i se poate atribui unei încurajatã de centenara Mamouret, care îºi
Puiu Cãlinescu. emisiunile de televiziune pentru copii, în asemenea încruciºãri - cãci, dupã bacalureat, Tamarei, fiecare actor fiind doar o treaptã pe care Buciuceanu-Botez - ªerban Pavlu stârneºte
retrãieºte
A interpretat roluri memorabile în care actorul îºi etala abilitatea de a desena, fusese admis simultan atât la arte plastice, cât ºi iubirile tinereþii urcã actriþa. Puse în valoare de un dialog viu ºi murmure în salã. Suplu ºi amuzant.
peste 40 de producþii cinematografice, uneori cu ambele mâini. Într-o vreme fãcea la actorie, pe care a ales-o în cele din urmã la privind cum se doar pe alocuri plictisitor, rolurile secundare nu
printre care "Bãieþii noºtri" (1959), "Vacanþã ºi turnee prin þarã cu spectacole pentru clasa profesorilor Mihai Popescu ºi Marietta þese fericirea fac decât sã prelungeascã suspansul întâlnirii cu Dan Boicea - Adevãrul
la mare" (1962), "Dragoste la zero grade" copii, în care istorisea ºi desena o poveste Sadova. Era, într-adevãr, un reper stabil al celor doi tineri. Mamouret. ªerban Pavlu, Daniela Nane,
(1964), "Atunci i-am condamnat pe toþi la simplã, dar plinã de haz ºi de învãþãminte. copilãriei unei generaþii... Tot în acea vreme, Piesa lui Jean

TAMARA
moarte" (1971), "Fraþii Jderi" (1974), Deºi a împlinit 80 de ani, actorul fost-au patru artiºti (actorii Iurie Darie, Val Sarment,
Lefescu, ªerban Cantacuzino, ºi compozitorul regizatã de
"Ringul" (1983), "O zi la Bucureºti" (1986), are destule proiecte artistice, printre
Dumitru Capoianu), invitaþi la o ºcoala din D i n u
"În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987), acestea numãrându-se ilustrarea cu Militari, ca sã ia contact cu micii lor admiratori. A Cernescu, este
"Zâmbet de soare" (1987), "Oglinda" desene a douã cãrþi, dar ºi realizarea unui fost o searã magicã... La un moment dat, rugat o pastilã de
(1993), "Punctul zero" (1996), "Triunghiul CD cu muzicã interpretatã de el. Totodatã, de copii sã le deseneze ceva, Iurie Darie a normalitate
morþii" (1999). În 2004 a jucat în serialul de Anca Pandrea ºi Iurie Darie sunt în repetiþii zãmislit pe tablã un iepuraº - pe care, ce sã vezi, i
televiziune "Numai iubirea". cu un spectacol semnat de Mircea Creþu, l-a dedicat în scris elevului de unsprezece ani

BUCIUCEANU
Un moment important din cariera care va fi ºi partenerul de scenã al celor doi care tocmai se prezentase mai-nainte... Un
sa a fost perioada Teatrului de Comedie, actori. autograf efemer, de cretã - dar imortalizat într-o
fotografie: "Lui Columbeanu", cãci puºtanul de-
perioadã în care Radu Beligan a avut flerul
atunci e semnatarul acestor rânduri...
sã adune câþiva actori ce aveau sã facã Sursa: Agerpres Mihnea Columbeanu

42 43
ANIVERSAÞII ANULUI 2009
INCREDIBILUL SE RODICA
ÎNTÂMPLÃ PE NESIMÞITE TAPALAGÃ S-a nãscut în ziua de 12 ianuarie 1939, la Dorohoi. Absolventã a Institutului de
artã teatralã ºi cinematograficã din Bucureºti promoþia 1959, debuteazã din 1958 pe marile
ecrane în comedia „Alo?...aþi greºit numãrul!”, alãturi de alte viitoare mari nume ale scenei

SANDA TOMA
ºi filmului românesc (ªtefan Tapalagã, ªtefan Mihãilescu-Brãila ºi Stela Popescu). În
teatru a creat peste 50 de roluri pe scenele mai multor teatre: Teatrul Naþional din Craiova,
Teatrul Nottara ºi Teatrul Mic, pentru ca din 1981 pânã în prezent, sã fie actriþã a Teatrului
Lucia Sturdza Bulandra din Bucureºti.
Cãsãtoritã cu scenograful Ion Popescu-Udriºte, au împreunã un bãiat.
Este sora cunoscutului actor ªtefan Tapalagã.

a împlinit pe 27 octombrie 2009 la fel de incredibila vîrstã de 75 de ani. La Mulþi ani, Doamnã!
Sanda Toma mãrturiseºte cã n -a fost În cinematografie a debutat în 1962 Era ca o zvârlugã. Micuþã de staturã, cu ochi
70 DE ANI DE VIAÞÃ, 50 DE ANI DE TEATRU
PREMIUL DE INTERPRETARE PENTRU ROLUL "LIUBA SESTOVA" - CONCURSUL NAÞIONAL AL TÂNÃRULUI ACTOR - 1960
o copiliþã îndrãgostitã de actori, care doarme cu cu rolul din "Celebrul 702" în regia lui Mihai luminoºi, cu un pãr strãlucitor; vorbea cu PREMIUL DE INTERPRETARE FEMININÃ PENTRU ROLUL "ORTANSA" - CONCURSUL NAÞIONAL DE ARTÃ DRAMATICÃ
fotografia lor sub pernã. N-a prea fost la Iacob dar abia cu rolul din "Zestrea", 1972, în repeziciune, dar cu o dicþie perfectã. Mi-o PREMIUL ASOCIAÞIEI CINEAªTILOR (A.C.I.N) PENTRU ROLUL "AGLAE" DIN FILMUL "TÃNASE SCATIU“
spectacole, din cauza condiþiilor materiale regia Letiþiei Popa dupã un scenariu de Paul amintesc foarte bine cum, cu prilejul unui PREMIUL UNITER PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITATE (2001)
precare. ªi-apoi, pânã la vârsta de 13 ani, a Everac a fãcut-o celebrã în lumea reportaj, la Braºov, s-a cãþãrat pe un gard
învãþat la cãlugãriþe, unde a avut-o colegã pe
Simona Bondoc, la ºcoala Pitar Moº, aºa cã…
cinematografiei unde alãturi de Margareta
Pogonat ºi Victor Rebengiuc a avut un rol de
înalt, pentru a ajunge la un personaj cãruia
urma sã-i luãm un interviu. Partenerul ei era
ªtefan Tapalagã, un alt zãnatic în sensul bun
Mama
Destinul i-a fost schimbat în 1948 când reforma excepþie ce a rãmas în memoria cinefililor.
SUNT DE
învãþãmântului a obligat-o sã se înscrie la liceul
de stat " Gheorghe Lazãr".
Marea ei dorinþã era sã ajungã geolog
A lucrat mult în televiziune alãturi de
ªtefan Tapalagã, prezentând emisiunile:
"Magazin 111", "Post Meridian", "Zig-zag",
al cuvântului, pentru cã amândoi erau
spontani, aveau simþul umorului, al
improvizaþiei, al aventurii. De ce folosesc NEDEFINIT ªI RomâNica
dar tatãl fiind fotograf, considerat mic-burghez, "Album Duminical", a interpretat ºi interpreteazã acest cuvânt? Pentru cã orice emisiune pe În 2005, Mircea Daneliuc iese pe FILMOGRAFIE:
drumul spre geologie i-a fost închis. A fost roluri memorabile pe scenele Teatrulului viu, în direct, pe vremea aceea era o
primejdie, atât pentru realizatori cât ºi
ÎNCERC SÃ MÃ CAUT ecrane cu Sistemul nervos, probabil (cu
siguranþã!) cel mai clocotitor portret al unei femei
? Sistemul nervos (r. Mircea
crescutã de o matuºã, sora mamei - care a Naþional Craiova: 1956 - 1958, Teatrul de Daneliuc, 2005)
decedat când ea avea 5 luni. A dat la Politehnicã Comedie, Bucureºti: 1961 - 1994, Teatrul pentru prezentatori. Orice bâlbâialã, orice din cinematograful românesc; femeia este Nica,
dar nu a intrat. Visul ei de a colinda munþii, de a Naþional de Televiziune ºi Teatrul Naþional din eroare care putea fi interpretatã politic, era Când ai o astfel de ocazie, sã adresezi jucatã genial de Rodica Tapalagã, iar faptul cã ? Uimitoarele aventuri ale
se odihni la marginea pârâiaºelor, de a cunoaºte Bucureºti unde joacã ºi în stagiunea 2008 - sancþionatã cu severitate, punându-þi în cuvinte în paginile unui cotidian atât de viu este vorba despre o pensionarã care vorbeºte muºchetarilor (1987)
animalele pãdurii, aºa cum îºi închipuia ea viaþa 2009 în 6 piese. primejdie libertatea, poate chiar viaþa. publicului sãu pe care îl ºtie atât de numeros, ai singurã ºi se îndrãgosteºte de TV-hero-ul Mircea ? Dragostea ºi revoluþia (1983)
de geolog, s-a spulberat. Emisiunea, pe care cei doi au prezentat-o o vrea sã spui lucruri deosebite, care sã te Radu (Paul, în film) poate pãrea "secundar"... Nu
În prezent trãieºte singurã în ? Vreau sã ºtiu de ce am aripi (r. Nicu
vreme, a purtat diverse titluri: "Magazin 111" reprezinte ºi într-un fel sã justifice semnalarea este: este, pur ºi simplu, demonstraþia cvasi-
La 16 ani jumãtate nu ºtia încotro s-o apartamentul ei, de pe Calea Victoriei, aflat într- Stan, 1983)
(dupã numãrul casuþei poºtale unde sosea acestei aniversãri. Când îþi propui lucruri atât de clinicã a "terapiei intensive" post-'89: "Aþi
apuce. "Transferatã obligatoriu" la facultatea de un bloc cu stâlpii de rezistenþã secþionaþi, supus
"Construcþii de maºini agricole", a stat doar oricând primejdiei de a se prãbuºi, ºi care
corespondenþa) "Post Meridian", "Zig-zag" serioase, vei dedica fãrã îndoialã stereotipii de înnebunit poporul cu televizorul!". ? Artista, dolarii ºi ardelenii (r. Mircea
etc. A rãmas însã în memoria genul: ‹‹mã simt cu sufletul ca la...››; ‹‹mergi mai Despre Rodica Tapalagã nu se poate Veroiu, 1979)
câteva sãptãmâni, dupã care s-a refugiat aºteaptã de ani de zile consolidarea. telespectatorilor sub numele de "Album greu, respiri mai anevoios, dar nu mã las, nu vorbi decît în extaz. "Mamaia" olteancã dã
plângând în braþele "mamei", aºa spunându-i ea Duminical". A avut de-a lungul timpului mai trebuie sã te resemnezi, viaþa e frumoasã, aº filmului nu doar tonul - rãstit, ascuþit ºi complice -,
? Între oglinzi paralele (r. Mircea
mãtuºei. Tatãl se recãsãtorise, avea familia lui ºi Sursa: www.cinemarx.ro mulþi prezentatori, printre care ºi pe cei doi. Veroiu, 1978)
vrea sã joc mereu pentru cã simt cã o pot face din ci mai ales vocea (inconfundabilã). Dacã Rodica
nu mai putea sã o întreþinã. Trebuia neapãrat sã
intre la o facultate, dacã nu dorea sã ajungã o
Octavian Sava ce în ce mai bine etc.››. Tapalagã este "de nerecunoscut" (marea actriþã ? Vis de ianuarie (r. Nicolae
Fiecare an în plus este de fapt un prilej dispãrînd, efectiv, în spatele personajului sãu), Opriþescu, 1978)
funcþionarã oarecare, fãrã studii superioare. de a constata stupefiat cã îmbãtrâneºti, cã þi se "Mama RomâNica", ea, este imediat
Avea însã timp încã un an sã se pregãteascã, întâmplã ºi þie, aºa pe negândite, nedrept de recognoscibilã - cu toate ticurile, þîfnele ºi
? Tãnase Scatiu (r. Dan Piþa, 1976)
pentru a intra la “Litere“. repede ºi te miri. Începi sã te miri, te miri, te miri ºi înduioºãrile sale. Este România oralã ºi ? Politica ºi delicatese (1963)
Dar cum la Institutul de Teatru erau pânã la urmã nu vrei sã deznãdãjduieºti. ªi anul visceralã, canibalizatã de "politica la televizor" ºi ? Cinci oameni la drum (r. Gabriel
reuniuni, joia dupã-amiaza, unde se puneau la acesta, soþul meu ºi bãiatul meu îmi vor aduce ea însãºi canibalã - abulicã, ºleampãtã, rãtãcitã-
magnetofon 3-4 melodii, a mers ºi ea, antrenatã Barta, 1962)
flori ºi cãrþi, vom desface o sticlã de ºampanie ºi n tranziþie cu aceeaºi sacoºã ºi pe care o înþelegi,
de unele colege care frecventau aceste va fi sãrbãtoare. dar cu care nu te poþi înþelege. E monstrul nãscut
? Alo?...aþi greºit numãrul! (r. Andrei
reuniuni. Acolo s-a împrietenit cu câþiva studenþi Se pare cã de la aceastã zi astrele þin din coºmar ceauºist ºi care încã nu s-a trezit: Cãlãraºu, 1958)
care au sfãtuit-o sã dea la "Teatru". N-avea cu tine ºi nu þi se pot întâmpla decât lucruri bune, uneori îl iubeºti, cãci e "de-al tãu", alteori îl urãºti,
nimic de pierdut, pentru cã examenele de desigur cã seara la televizor o sã înghit porþia cãci acest "al tãu" te trage în jos ca o povarã.
actorie se dãdeau înaintea celor de la facultãþile zilnicã de nenorociri. Poate cã aerul sãrbãtoresc Marele merit al lui Daneliuc este dublu: pe de-o
"serioase". S-a dus la cursul de pregãtire, al zilei va diminua în mine distrugãtorul spirit de parte, a oferit Rodicãi Tapalagã cel mai strãlucitor
convinsã cã-l va avea ca dascãl pe Radu compasiune care este datul esenþial al fiecãrui rol al ei în cinema - acela al unei furioase la
Beligan. A intrat la catedrã un tânãr drãguþ, înalt, actor. pensie, "bãtrînã ºi neliniºtitã" care nu mai ºtie pe
bine fãcut. Ea, cãzutã din lunã, credea cã e Am avut ºansa sã trãiesc multe ce lume se aflã: un monument al rîsu-plînsului
Beligan. Când colo era Dan Damian, asistentul întâmplãri majore: rãzboiul, aveam cinci ani când fãrã egal în cinematograful românesc; pe de altã
lui Radu ce ulterior, i-a devenit unul din soþii ei s-a sfârºit, regimul comunist cu bune ºi rele ºi parte, a reuºit filmul pe care-l aºteptam de vreo
FOTO AUGUSTIN BUCUR

oficiali. Examen a dat cu "Lacul" lui Eminescu ºi timpul de dupã '90 pe care încã nu-l pot pricepe în zece ani de la el, ajutat de o galerie de actori care
o poezie politicã: "La masa verde". ªi a intrat! totalitate, simt cã e un drum anevoios, poate cã sînt, toþi, jubilatori, de o imagine impecabilã, de o
A absolvit Institutul de Teatru I.L. asta este ºi o garanþie cã þinta e bunã. muzicã - în fine! - perfectã (Verdi "remixat") ºi de
Caragiale, clasa profesor Aura Buzescu, În plan personal, important este faptul un scenariu prodigios care, dupã ce te face sã rîzi
asistent Sorana Coroama Stanca, iar în anii cã dacã aº vrea sã mã definesc, pot rãspunde cu lacrimi tot filmul, te aºazã, alãturi de Nica, pe
terminali: Nicolae Bãlþãteanu ºi Beate Fredanov fãrã ezitare cã încã sunt de nedefinit ºi încerc sã linia feratã, singur cu gîndurile tale - ale ei: Cît mai
cu examenul de sfârºit de facultate: celebrul mã caut, mã mãrturisesc când mi se dã prilejul, e, fata mea? Cã pã jeneric scrîse "Sfîrºit"...
spectacol "Bãrbierul din Sevilla", pus în scena încerc sã pricep, sã înþeleg, sã înþelegem.
de Vlad Mugur. Sursa:www.jurnalul.ro Alex. Leo ªerban
Victor Rebengiuc ºi Sanda Toma, în spectacolul „Toþi fiii mei“, regizat de Ion Caramitru

44 45
ANIVERSAÞII ANULUI 2009 Mircea Vintilã este unul dintre cei mai
importanþi folkiºti ai României, cu o activitate
discograficã ºi concertisticã de invidiat.
Cântecele sale debordeazã de melodicitate ºi o
atenþie deosebitã acordatã "vorbelor". De la
MIRCEA VINTILÃ
“Lordul John” la “Noros Cecer” ºi “Cu tine prin
New York”, fanii au savurat o listã întreagã de
adevãrate hituri.
TÂNÃRUL
VALERIA Solistul s-a nãscut pe 23 martie 1949
la Bucureºti ºi a fost interesat de muzica încã din
a împlinit

Foto: Mircea Reºtea, Cotidianul


copilãrie, urmând ºcoala de Muzicã (clasa
Nãscutã pe viola). A terminat Liceul Lazãr ºi apoi a absolvit
1 august 1939 Institutul de Construcþii în anul 1974.

SECIU la Bucureºti,
este una dintre
În viaþa artisticã a debutat în 1968, la
Casa de Culturã a Studenþilor din Bucureºti, în
cadrul Cenaclului Atlantida, condus de Radu
60 DE ANI
cele mai importante actriþe “Avem în Mircea Vintilã pe cel mai îndrãgit
Anton Roman.
cântãreþ al valului care a spulberat multe
ale scenei ºi ale Mircea Vintilã a cântat alãturi de alþi prejudecãþi ºi tot atâtea false glorii.
ecranului românesc. prestigioºi artiºti (Mircea Florian, Marcela Dar Mircea Vintilã nu e doar unul dintre vârfurile

la 70 de ani
Saftiuc, Doru Stãnculescu, Nicu Vladimir) la valului care a spulberat, ci ºi prima - cea mai
primul festival studenþesc de folk, în anul 1971, grabnic primitã de public - soluþie, prima
la clubul 303 al Politehnicii bucureºtene, apoi la regãsire a unei generaþii într-o voce ºi într-o
chitarã. Cu Mircea Vintilã începe un gen.
clubul Universitas ºi în Cenaclul Flacãra. Cu Mircea Vintilã începe un calendar.
La a doua ediþie a Festivalului Cu Mircea Vintilã amurgeºte zodia farmecului ºi
Valeria Seciu a urmat cursurile Institutului instituþii independente de gen apãrute “Primãvara baladelor” a câºtigat marele premiu se ilumineazã zodia adâncimii.
de Teatru din Bucureºti, la clasa lui A. Pop dupã cãderea regimului comunist, cu piesa “Lordul John”. A câºtigat de asemenea Cu Mircea Vintilã nopþile încep mai târziu iar
Marþian, între 1960-1964, avându-l ca continuând însã sã joace ºi la Teatrul Mic, premiul Teletop al Televiziunii Române cu piesa dimineþile încep mai devreme.
asistent pe Octavian Cotescu, cel care, cu realizãri notabile: recitalul Arta iubirii “Bade Ioane”, iar “Fãt-Frumos” i-a adus premiul Existã o "marcã de cântec Mircea Vintilã". O
marcã de valoare!”
ulterior, avea sã-i devinã soþ. Printre sau rolul Arkadina, din Pescãruºul de Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor din Vremea de aur a Phoenix-ului
colegii sãi de promoþie s-au numãrat: Ion Cehov, ambele în regia Cãtãlinei România. ADRIAN PÃUNESCU
Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Buzoianu. De numele Teatrului Levant În anul 1973 Mircea Vintilã devine
Cercel, Mariana Mihuþ, Rodica Mandache, este legatã o altã colaborare inspiratã a membru al Cenaclului Flacãra, participând la Nu aº vorbi despre o "reþetã" în succesul lui Mircea Vintilã. Mi-aº aduce doar aminte despre vremea în
toate evenimentele artistice pânã în anul 1982. care s-au nãscut primele sale cântece, despre acel teribil, exuberant ºi zãpãcitor an 1968: eram
Virgil Ogãºanu, Dora Cherteº, Cãtãlina actriþei cu regizoarea Cãtãlina Buzoianu, A editat pe primul disc single melodiile contemporani, din plin, cu fenomenul hippy ("puterea florilor") din San Francisco, cu "revoluþia"
Pintilie. “Pamântul Deocamdatã” ºi “Mielul”, în anul studenþeascã francezã, cu primãvara de la Praga. Cântau Beatles, Hendrix, se nãºtea hard-ul, se
PREMII UNITER
A debutat, în 1964, pe scena Teatrului 1974. În 1975 a lansat un alt disc single, care fetiºiza muzica psihedelicã ºi under-ground. Îi divinizam pe Donovan, Dylan, Baez. Cuceream la
Naþional din Bucureºti, alãturi de Ion conþinea piesele “Hanul Lui Manuc” ºi “Bade Bucureºti, printr-o neaºteptatã, spontanã "manifestaþie" studenþeascã, dreptul la vacanþa de Crãciun
2009 - Premiul pentru cea mai bunã (mai þine oare minte cineva ciudata, anarhica izbucnire din Bucureºti?!). Mircea Vintilã e unul dintre
Caramitru, în piesa Eminescu de Mircea Ioane”. În 1976 a urmat primul LP, intitulat
actriþã în rol secundar, „Lear” "produsele" acelui timp, în care se cânta bine, sub un stindard. Se cânta chiar foarte bine! Mircea era
ªtefãnescu, sub îndrumarea regizorului “Crezul Meu”, o parte dintre piese fiind
2007 - Premiul pentru întreaga activitate orchestrate de un muzician de excepþie, Dan
unul dintre "folk-iºtii" iubitori de ironie ºi gingãºie, de discreþie ºi profunzime, de joc ºi provocare.
Sicã Alexandrescu, întruchipând-o pe Versurile - proprii sau ale altora - erau o caricaturã duioasã ori nostalgicã, un regret ºoptit, un oftat de-
2006 - Premiul pentru cea mai bunã Andrei Aldea. În 1982 a lansat LP-ul “Peripeþii
Veronica Micle. În acelaºi an ºi-a fãcut, de abia auzit dupã perfecþiunea mereu ratatã, mereu accesibilã.
actriþã, în spectacolul „Cum gândeºte Noi”, iar în 1986 un album intitulat simplu
asemenea, debutul în film, jucând în A mai schimbat el orchestaþia, a mai adãugat ritmuri, percuþie, dar a pãstrat ce era de pãstrat: muzica
Amy” “Mircea Vintilã”. Titlul original al acestui album bunã, textele delicate ºi subtile, jocul aparenþelor. Marile sale sentimente ºi tristeþi sunt ºi astãzi rostite
pelicula Casa neterminatã, regizatã de
era “Se Retrage La Vatra Luminoasã”, dar el nu cu discreþie ºi autoironie. Mi-e drag oricând sã-l ascult, îi admir inteligenþa cu care dã valoare ºi fineþe
Andrei Blaier. Dupã doi ani petrecuþi la
a fost acceptat de cenzura din acea vreme. În unei muzici adresate, prin definiþie, tuturor.
Cluj, unde a interpretat douã roluri, în la spectacolul Pelicanul, dupã August 1978 ºi 1984 au apãrut douã compilaþii folk pe
Androcle ºi leul de G.B. Shaw ºi Vlaicu Strindberg (1994), montat într-un spaþiu care apare cu patru piese. În 1990, Mircea RADU ANTON ROMAN
Vodã de Alexandru Davila, a revenit în neconvenþional (un depozit al Sãlii Dalles). Vintilã a primit Marele Premiu pentru întreaga
echipa Teatrului Naþional din Bucureºti, pe Din 2000 pânã în prezent a urcat mai rar activitate, în cadrul Festivalului Naþional de
care, cu excepþia câtorva colaborãri, nu a pe scenã, fiecare apariþie reprezentând intermediul spectacolului Trecut-au anii, Muzicã Folk “Om Bun”. Au urmat o serie de
mai pãrãsit-o pânã în 1978, când s-a însã un succes de public ºi de criticã, recital de poezie ºi muzicã susþinut ani de- turnee în Austria, Franþa, Germania, Rusia ºi
alãturat trupei Teatrului Mic. Aici, sub douã dintre creaþiile sale recente (Esme a rândul pe diverse scene alãturi de actorii Slovacia. De asemenea, a susþinut spectacolul
directoratul scriitorului Dinu Sãraru, s-a Allen în Cum gândeºte Amy de David Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan ºi de “Faþã în faþã cu lumea”, la Teatrul Bulandra,
produs deplina sa maturizare artisticã, la Hare, regia Cãtãlina Buzoianu, Teatrul clarinetistul Aurelian Octav Popa. alãturi de Florian Pittiº, cel cu care va edita
Pe lângã rolurile interpretate pe scenã albumul “Nu trântiþi uºa”, în anul 1992. În acelaºi
contactul cu regizoarea Cãtãlina Buzoianu Mic, 2006, ºi Gloucester în Lear, dupã W.
an, a fondat grupul “Pasãrea Colibri”, alãturi de
ºi în parteneriate legendare de scenã cu Shakespeare, regia Andrei ªerban, Teatrul sau ecran, ea a dat viaþã multor personaje
Mircea Baniciu, Florian Pittiº ºi Vlady Cnejevici,
actorii ªtefan Iordache ºi Gheorghe Visu. Bulandra, 2008) fiind rãsplãtite cu premii la teatrul radiofonic. împreunã desfãºurând o prestigioasã activitate Domnul Mircea Vintilã
Marile roluri din aceastã etapã le-a creat acordate de UNITER. O altã distincþie A fost cãsãtoritã cu actorul Octavian discograficã ºi de turneu, în þarã ºi peste hotare este, cu siguranþã,
în spectacole precum Sã îmbrãcãm pe cei importantã, medalia comemorativã „150 Cotescu. În 1968 s-a nãscut fiul lor, (SUA, Canada, Germania). Hamletul din Popa Nan.
goi, Maestrul ºi Margareta, Niºte þãrani, de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu”, Alexandru, cãlugãr la Muntele Athos, care În octombrie 2000, Mircea Vintilã a Singurul artist român care
Cerul înstelat deasupra noastrã, Doamna i-a fost atribuitã actriþei în 2000 de cãtre se numãrã printre traducãtorii celei mai lansat albumul “Madama de Picã”, primul
preºedintele statului pentru merite recente ediþii româneºti a culegerii de proiect solo dupã o perioadã în care a activat ar putea cânta monologul
cu camelii.
La începutul anilor 1990 a înfiinþat ºi deosebite în promovarea ºi interpretarea texte teologice Everghetinos. mai mult împreunã cu Pasãrea Colibri. Primul "A FI SAU A NU FI" ºi ar fi
condus Teatrul Levant, una dintre primele operei poetului, mai cu seamã prin Sursa: wikipedia.ro single extras de pe acest album, “Noros Cecer”, crezut fãrã nici o îndoialã
beneficiazã de un superb videoclip, obþinând de publicul românesc ºi
premiul pentru Cel mai bun videoclip al anului,
anului,
Magneticã, ingenuã decernat de Uniunea Artiºtilor Profesioniºti din
de aiurea... Domnul
eternã, capabilã sã-ºi Televiziune. De asemenea, “Madama de Picã” a Mircea Vintilã l-a avut, cu
centreze sensibilitatea fost declarat cel mai bun album folk al anului siguranþã, vecin pe strada
spre abisurile ori 2000. Popa Nan pe Domnul
culmile naturii umane, Anul 2003 îl regãseºte pe Mircea
ca-ntr-un alint, William Shakespeare, în
Vintilã într-o nouã ºi ineditã formulã de
totdeauna are o spectacol, împreunã cu trupa Brambura, o trupã vremea aceea "artist ºi
puternicã senzualitate “nãscutã, nu fãcutã”, alãturi de care va realiza fotograf..."
catifelatã în privire, în albumul “Toþi într-o barcã”.
barcã”. Mulþumim, Domnule
vocea cu inflexiuni de Urmeazã, la finele lui 2005, un album
miere sau fiere. Mircea Vintilã”.
de excepþie…”OPERE
excepþie…”OPERE ªI ªI OPERETE”!!!
SURSA : www.bestmusic.ro
46 47
Nicolae Ceauºescu în judeþul Alba”. Dupã

TOMA CEL MARE Colegii artiºti de la CREDIDAM – Centrul Român


vodevilul din decembrie '89, foºtii mei colegi au
dat nãvalã sã ºteargã emisiunile pupincuriste, pe
care erau semnaþi. Banda cu Toma era în mare
pericol. Vornicu nu mai trãia, doar eu ºi o
monteuzã ºtiam de conþinutul real al benzii cu
pentru Administrarea Drepturilor Artiºtilor
Mai mulþi dintre voi, tinerii mei prieteni, câtorva momente, mai mult sau mai puþin vesele,
“vizita de lucru”. Am dat fuga la televiziune ºi am
salvat-o. Interpreþi regretã profund dispariþia marii
m-au îndemnat sã scriu despre colaborarea cu am fost regizorul lui preferat, pentru divertisment În legãturã cu popularitatea lui Toma Caragiu
Toma Caragiu. N-am motive sã refuz, numai cã,
în faþa hârtiei albe, la gândul cã trebuie sã scriu
de televiziune. Mi-a explicat, cã eu fiind ºi autor
ºtiu exact cum trebuie sã interpreteze el. Apogeul
(astãzi ar fi numit, pe drept, megastar, cã “vedete”
sunt pârâte acum, toate jagardelele), mi s-a pãrut
actriþe
semnificativã, o întâmplare mãruntã. El nu

MARGA BARBU
despre prietenia mea irepetabilã, cu marele a fost atins cu showul “Toate glumele duc
actor, pixul se face þurþure de gheaþã. Îmi apare la…Toma!”, în care am distribuit alãturi de el, pe conducea, mã lua de multe ori noaptea sã-l plimb
chipul lui pe coala imaculatã, îi citesc zâmbetul Anda Cãlugãreanu, Aura Urziceanu, Marina cu maºina mea ºi dacã treceam de 40 la orã, se
mirat, cumva ironic ºi îi presimt o exprimare de Voica, Paula Rãdulescu, Marieta Luca, Mariela enerva ºi imediat îl auzeam: “Ce faci,mã, eºti la
genul: dacã ai o apãsare, deschide ventilul ºi sã
auzim vorbele!
Petrescu, Mircea Diaconu, Paul Sava, Marius
Pepino, Miºu Stoenescu, Niculescu-Cadet ºi 40
raliu?” Odatã ne-am oprit, în zori, pe lângã
Ploieºti, la o brutãrie din ºosea.”Te cinstesc cu care ne-a pãrãsit miercuri, 1 aprilie 2009, la
Cine a fost el, ce însemnat, mã tem cã de balerini, în coregrafia lui Cornel Patrichi, toate pâine caldã!” mi-a zis Toma. În faþa brutãriei mai
n-am destul har s-o spun. Tomiþã mi s-a pãrut
întotdeauna o pasãre mãiastrã, ce zboarã mai
înregistrãrile muzicale fiind asigurate de Titus
Munteanu. Ar fi nedrept sã n-o amintesc pe cea
trãseserrã niºte cãruþe amãrâte, de þigani
nomazi, pe care nu-i puteai bãnui cã stau toatã
vârsta de 80 de ani.
sus de locul pânã unde poate ridica braþele, un care a stat întotdeauna cu mine, la pupitrul regiei ziua lângã radio sau televizor ºi nici cã se
om ca mine. Dar pot sã mã fãlesc faþã de voi, cã de emisie, pe Sanda Balaban, pe scenograful înghesuie la filmele româneºti. ªi totuºi, când
ne-am dãruit reciproc cele mai bune sentimente, Zamfir Pasula, operatorii Ortansa Lebãdaru, maestrul a apãrut în drum, s-a auzit în cor: “Uite-l,
cã ne-am însoþit o vreme paºii pe strãzi pavate cu ªtefan Mãrãscu, Nicolae Modreanu, maestrul de bã, pe nea Tomiþã!”
gândurile noastre, cã am lucrat mult pentru el, sunet Dan Cristian ºi mulþi alþii, cãrora le cer Pe el îl mai lua noaptea, la plimbare cu
ocrotit de prietenia lui atât de fãrã asemãnare. iertare cã nu i-am menþionat aici. maºina, un Mercedes de lux, Ion Gheorghe
Prin 1966, mie, redactor de Se lucra greu cu Tomiþã,într-o instituþie Maurer, prim ministru la vremea aceea. Îi plãcea
divertisment la Televiziune ºi lui Grigore Pop - precar dotatã, aproape artizanalã.El venea cu sã conducã ºi sã aibã alãturi actori pe care îi
având aceiaºi funcþie la Radio- ni s-a pãrut cã se textul aºezat temeinic pe rafturile inteligenþei sale admira. Într-o searã, Tomiþã mi-a propus sã merg
crapã un pic, uºa prin care sã-ºi facã loc ºi o dârã excepþionale, nuanþat, cu virgule derutante, cu ei, fiindcã “ºeful mare” vroia sã-l cunoascã pe
de satirã pe lângã umorul “cu înlocuitori” ce se pauze insinuante, paranteze surprinzãtoare, autorul ºi regizorul lui Toma, de la TVR. Am mers
practica în epocã. Ne-am hotãrât sã comitem aluzii însoþite cu grimase de mare fineþe, cãtre Ploieºti ºi pe la Snagov ne-a oprit un
niºte monoloage satirice, mai îndrãzneþe ºi ne- sublinieri ale textului cu o miºcare a miliþian. A venit la geamul ºoferului, cu “Vã rog,
am pomenit cã n-avem omul care sã le punã în sprâncenelor, cu priviri elocvente, cu dozarea actele la control!” Maurer a scos buletinul,
circulaþie, girate cu talentul ºi personalitatea lui. uluitoare a cuvintelor. ªi atunci, era normal sã carnetul ºi a aprins o plafonierã. Caltaboiul a
Pânã în ziua când a apãrut la televizor un actor de pretindã la filmare liniºte desãvârºitã, deschis buletinul ºi a citit cu voce tare: “Ion
la Ploieºti, cu înzestrãri care se potriveau perfect profesionalism, respect pentru munca actorului. Gheorghe Ma…(s-a sufocat) Ion Gheorghe
cu intenþiile noastre. L-am abordat, propunându-i Când cineva se abãtea de la regulã, îl auzeam Ma…mãããã! Mamã! Mã scuzaþi tovarãºe prim
sã facem “echipã”. Ne-a mãsurat cu ochi-cântar strigând: “Mihãescu, þine de ei!” ministru!”
ºi a fost de pãrere sã discutãm cu textele pe Din nefericire, multe din creaþiile sale Sã mai amintesc o pãþanie cu Tomiþã.
masã. s-au ºters, benzile fiind necesare, în anii luminã, L-am convins sã meargã la Vaslui, pentru
Primul monolog pe care i l-am propus, trãiþi pe întuneric, sã ducã în eternitate “Omagiul premiera filmului “Actorul ºi sãlbaticii”, în care el îl
a fost “N-ai pe cineva, undeva?”, prezentat într- þãrii, conducãtorului iubit”. S-a ºters sceneta interpreta pe Constantin Tãnase, moldovean de
un spectacol cu public de la Sala Radio.Mai am “Cãldurã mare”, jucatã magistral împreunã cu prin partea locului. Pentru acest film, eu ºi
textul. Înregistrarea s-a ºters, ca atâtea alte Marin Moraru, nu mai sunt monoloagele “N-ai pe Grigore Pop scrisesem actul final, sceneta cu
materiale de arhivã, cu valoare inestimabilã. cineva, undeva”, “Un alpinist convins”, “Iepuraºul Hitler la pomul de Crãciun.
Dupã evenimentele din decembrie 1989. Socrate”, “Toma ºi sfinþii”, “ªarpele Costicã”, Toma s-a lãsat greu, dar l-am ademenit
Cauzele: neglijenþã, inconºtienþã, haos, furt ºi “Schimbul de locuinþã” ºi altele”. Au fost ºi jurându-mã fals, cã de la bufetul judeþenei de
lipsa oricãror sancþiuni pentru cei care au fãcut sã monoloage respinse la data filmãrii lor ºi difuzate partid, putem cumpãra, cu preþuri minime, þigãri
disparã asemenea pelicule cu valoare de tezaur. abia dupã decembrie '89, ca de exemplu “Toma “Dunhill”, care-i plãceau lui ºi whisky “Chivas
Dat fiind succesul pe care l-a avut trapezist, la circ”. Regal”, care ne plãcea nouã. Cantitãþi nelimitate.
Toma cu acest material, au urmat “Ai nai, pleci, n- În 1988, am fost îndepãrat din Ajunºi la bufetul partidului, o cantinã obiºnuitã
ai nai, stai!” ºi celebra “ªopârliþã”. Am ºi acum instituþie, spunându-se de cãtre un ºtab cretin, cã (nici vorbã de þigãri sau bãuturi strãine), în faþa
manuscrisul pe care un fost vicepreºedinte al nu mai este nevoie de umoriºti. Pentru cã benzile unei ciorbe acre de cartofi, cu care am fost trataþi,
televiziunii a notat cã materialul este cumplit de cu emisiuni de divertisment se ºtergeau în mod Toma m-a întrebat maliþios: “Mã, tu eºti sigur cã n-
vulgar ºi cerea, pur ºi simplu, sã fiu dat afarã. O iresponsabil, cu scuza cã nu mai existã valutã am greºit bufetul?” “Nu,am protestat eu. Cred cã
vreme nu am mai semnat pe micul ecran, ºi Tudor pentru importarea unor benzi originale, Tudor am greºit partidul!” A râs ºi mi-a zis: “Te-ai scos!”
Vornicu mi-a cerut sã filmez materialul, într-o Vornicu mi-a asigurat, în secret, un spaþiu de
noapte, discret ºi sã-l þin în sertar pentru timpuri montaj, în care sã copiez momentele care au mai Într-o searã din luna februarie 1977, l-
mai bune. rãmas cu Toma. Am montat, noaptea, o bandã de am invitat la “Capºa”, sã serbãm apariþia unei
De fapt în acel material a supãrat 108 minute. Ca sã nu fie ºtearsã, am scris mare, cãrþi de umor, în care am inclus ºi douã materiale
foarte tare cenzura, termeni ca “ºopârla dosaris”, cu carioca pe cutie:”Vizita de lucru a tovarãºului scrise pentru el. Mi-a spus printre altele, cã þine la
“ºopârlele de sus în jos, mai periculoase decât mine, cã sunt talentat ºi muncitor. Am dat-o pe Marga Barbu s-a nãscut pe 24 februarie cariera lui Florin Piersic, Mãrgelatu. Scenariul
IN MEMORIAM

IN MEMORIAM
cele de jos în sus”, turnãtoriile la organe, glumã: “Mersi, Tomiþã, ce bei, ce mãnânci?” Am
exemplificate cu pãþania celui cãruia i s-a anulat adãugat apoi, cã avem o singurã fotografie 1929, la Ocna ªugatag, în judeþul Maramureº. A filmului a fost scris de Eugen Barbu, soþul Margãi
paºaportul, fiindcã a împrumutat de la biblioteca împreunã, de la filmarea cu “ªarpele Costicã”, absolvit Institutul de Artã Teatralã ºi Barbu, iar actriþa a primit unul dintre rolurile
de cartier, volumul:”Unde fugim de acasã”, cea apãrutã într-o revistã, nãclãitã cu tuº tipografic.
despre actorul ales pentru rolul principal din piesa N-am ºi eu o pozã, ca lumea,o dovadã, cã sunt Cinematograficã din Bucureºti în 1950 ºi a principale - Agata Slãtineanu. Dupã "Drumul
“Singurãtatea alergãtorului de cursã lungã”, prietenul lui, pe care s-o arãt la lume ºi sã mã dau debutat trei ani mai târziu, în filmul "Nopþile oaselor", au urmat alte cinci filme cu acelaºi
tocmai el care avea platfus, tovarãºi. Ca sã nu foarte important. Cu un aer grav, autentic, nu
mai vorbim despre faptul cã era prima oarã, când jucat, a scos staniolul de la pachetul de þigãri gornistului". Mãrgelatu ºi aceeaºi Agata Slãtineanu exersând
se pomenea public despre postul de radio “Dunhill” de pe masã ºi a scris: “Dacã posteritatea ªi-a clãdit cariera pe roluri în serii urmãriri, împuºcãturi ºi multe cascade în preajma
“Europa liberã”. Au rãmas în folclor zicerile se va întreba cine a fost cel mai iubit dintre
despre ºopârle ºi “ºopârliþa liberã”. Ca ºi multe prietenii mei, te rog sã fii amabil, sã arãþi hârtia antologice pentru cinematografia autohtonã, Revoluþiei de la 1848.
altele de mai târziu ca: “ N-am gãsit altã rimã”, aceasta. T.Caragiu”. câºtigându-ºi renumele de adevãratã doamnã a Marga Barbu rãmâne celebrã atât pentru
“Shopul scuzã mijloacele”, “Aºa e în tenis” etc. L-am sãrutat, drept mulþumire ºi i-am
Mai târziu, când apariþiile lui Toma pe micul ecran, spus cã pânã la posteritatea lui, e cale lungã. "western"-ului românesc. rolurile din "Haiducii" sau "Mãrgelatu", dar ºi
au devenit adevãrate bombe cu ceas, ni s-a Machedonii trãiesc mult. A rãmas grav ºi mi-a ªi-a câºtigat popularitatea odatã cu seria pentru cel din "Domniºoara Aurica".
alãturat, mie ºi lui Grigore, colegul Octavian explicat: ”S-ar putea sã plec repede, Dane. Simt
Sava. eu aºa!” Dupã douã sãptãmâni, la cutremurul deschisã, în 1966, de filmul "Haiducii", în care a Actriþa a fost recompensatã cu douã premii ACIN,
Dorinþa lui Toma a fost ca eu sã-i catastrofal din 4 martie, Tomiþã a plecat de tot, ºi- interpretat rolul cârciumãresei Aniþa. Spre în 1968 ºi 1971, iar în 2004, pentru îndelungata ºi
regizez toate aceste apariþii de senzaþie la TVR. a asumat posteritatea, s-a stabilit în nemurire. De
Nu vroia sã filmeze decât de trei ori pe an. O datã fiecare datã când mã uit la biletul scris de el, vãd sfârºitul anilor '70, la dorinþa mai-marilor din fructuoasa activitate artisticã ºi pentru talentul ºi
primãvara, apoi prin varã ºi la revelion. Îmi totul multiplicat ca printr-o prismã de cristal, cu Culturã de a da o replicã româneascã filmelor dãruirea puse în slujba cinematografiei ºi a
spunea: “În loc sã zicã lumea iar ãsta? mai bine irizãri confuze, ca printr-o prismã de cristal, sau
sã se întrebe de ce apar aºa de rar”. Cu excepþia ca prin lacrimã. "western spaghetti" cu Clint Eastwood, a fost pus teatrului românesc, a fost decoratã de
la punct proiectul filmului "Drumul oaselor", care preºedintele Ion Iliescu cu Ordinul naþional
Material publicat cu acordul scriitorului
Dan Mihãescu avea sã lanseze un personaj emblematic pentru “Serviciu Credincios” în grad de cavaler.
49
În 15 septembrie 2009, încã un mare artist român s-a dus spre tãrîmul de dincolo. Ne-a
pãrãsit, la doar 70 de ani, NICU CONSTANTIN, cel al cãrui umor debordant a ars cu acidul A încetat din viaþã
ironiei usturãtoare prostia, lenea, nepãsarea, timp de peste cincizeci de ani.
Popular ºi modest, celebrul actor a stîrnit, cu umorul lui exploziv, de pe scenã sau de pe
ecrane, uriaºe valuri de simpatie. De dupã lentilele groase ale ochelarilor, cu alura lui Valeria Peter Predescu,
bonomã, cu aparenta lui naivitate, cu o cãldurã umanã nestãvilitã, a ºtiut ca nimeni altul sã
rosteascã adevãruri crude. Ne-a înveselit într-un fel numai al lui, obligîndu-ne totodatã sã în noaptea de 27 spre 28 aprilie
meditãm la valorile profunde ale omenescului. Adevãratã stea a comediei româneºti, Nicu
Constantin a dat, în fiecare apariþie, un sens profund dictonului „rîzînd se pedepsesc 2009, în urma unui stop cardiac,
moravurile”.
Nicu Constantin s-a nãscut la Eforie Sud, pe 31 iulie 1939, din tatã albanez ºi mamã
grecoaicã.În casa lor se adunau vara intelectuali celebri ai vremii. Prietenii de familie ai
la vârsta de 62 de ani.
pãrinþilor, scriitorul Victor Eftimiu, actorul George Vraca sau istoricul Tache Papahagi i-au
cultivat pasiunea pentru litera scrisã. Dupã ce a absolvit ªcoala de Marinã din Constanþa, a
urmat cursurile ªcolii de Artã din Bucureºti. A fost, timp de peste 40 de ani, vedeta teatrului
satiric ºi de comedie Constantin Tãnase din Bucureºti, unde a susþinut peste 9.000 de LUMINÃ VEªNICÃ!
reprezentaþii. Actor complet - cânta, dansa, juca - a interpretat roluri memorabile în 28 de
filme, în peste 600 de emisiuni radio ºi în peste 300 de emisiuni de televiziune.În film, a

PRIVIGHETOAREA
debutat în "Împuºcãturi pe portativ" (1966), însã cele mai cunoscute pelicule în care a jucat
rãmân "Alo, aterizeazã strãbunica!", "Grãbeºte-te încet" ºi "Secretul lui Bachus", trei titluri
emblematice pentru comedia româneascã de dupã 1980.

A creat roluri antologice ca actor de revistã ºi în scheciuri de televiziune alãturi de Alexandru


Lulescu, Cristina Stamate, Rodica Popescu Bitãnescu, Mihai Fotino, ªtefan Tapalagã ºi mulþi

ARDEALULUI
alþii. A scris scenarii pentru radio, televiziune, texte pentru Teatrul "C-tin Tanase" ºi a
colaborat la mai multe reviste ºi ziare din þarã. A publicat ºi un volum autobiografic, "Ochelarii
miraculoºi", al cãrui titlu nu putea veni, autoironic, decât de la "marca" personalã care i-a
întãrit popularitatea", dupã cum noteazã NewsIn. În 2001, a devenit Cetãþean de Onoare al
oraºului Eforie, iar în 2005, la Gala Uniter, a primit premiul special pentru teatru de revistã.
Un an mai târziu, actorul a fost recompensat cu premiul Uniter pentru întreaga activitate. De
asemenea, a fost decorat cu Ordinul Cultural, clasa I.
În numele miilor de artiºti membri ºi colegi, Consiliul Director al Centrului Român pentru
Administrarea Drepturilor Artiºtilor Interpreþi, regretã profund dispariþia acestui mare artist
care a fost Nicu Constantin. A ZBURAT
NICU
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

SPRE CERURI folcloric” de la televiziunea naþionalã. cântãri neasemuit de frumoase.

CONSTANTIN
Binecunoscutã ºi apreciatã
interpretã de folclor românesc În 1974 i-a apãrut primul disc la A lucrat o vreme în învãþãmânt,
transilvãnean, artista a fost membrã a Electrecord. Era un disc mic, un format apoi în cooperaþie, dupã care a trecut la
Academiei Artelor Tradiþionale de la de 10 lei la vremea aceea, cu cinci Orchestra profesionistã a sindicatelor
Sibiu din 1995 ºi Cetãþean de Onoare al dintre cele ºase cântece pe care le ce þinea de Consiliul Judeþean Bistriþa
Pesemne, acolo în ceruri e o vreme musafirii, ca pe trecere pietonii. Gãsea pentru toþi program, e prea mult Nicu. (Nicu Constantin, localitãþii Leºu. Cîntãreaþa a obþinut trei înregistrase la Radio. unde a fost solistã patru ani de zile.
mai tristã, fiindcã Dumnezeu ia mereu de aici, de de ale gurii ºi pat curat. Am fost acolo ºi în mai fireºte). Colegul Grigore Pop mi-a ºoptit cã mai medalii „Cântarea României”, a Un an mai târziu a fost invitatã Dupã 1990, a lucrat ca referent
la noi, atâþia mari comici, care sã mai multe apartamente din Bucureºti, în care a vieþuit. putem tãia din discursul lui Ceaºcã, sau din participat la numeroase festivaluri la Casa Electrecord de cãtre directorul de specialitate la Centrul Judeþean de
înveseleascã atmosfera. Aºa se face cã ºi Nicu Îi plãcea sã petreacã, adesea cu lãutari, cânta lãlãiala cu « Omagiul þãrii ». Teodor Cartis ºi a editat al doilea disc Conservare ºi Valorificare a Tradiþiei ºi
Constantin a fost nevoit sã-ºi asume eternitatea. frumos, glumea irezistibil. Am avut amândoi un Vorbele de duh þâºneau din el, ca lava
folclorice ºi de asemenea a colaborat
Într-o zi a anului 2000, m-a sunat Cristi suflet candriu, de papugiu ºi academicianul dintr-un vulcan, mereu activ, dar nu acesta e cu mai multe ansambluri nãsãudene. A mic. Dupã doi ani a apãrut un LP cu Creaþiei Populare Bistriþa, dar ºi-a
Brancu, mai marele revistei V.I.P. ºi mi-a zis cã Fãnuº Neagu, ne-a inclus într-o carte a lui, la momentul în care sã le amintesc. Important este publicat importante culegeri de folclor, douãsprezece cântece, intitulat “Ia-mã continuat fãrã încetare bogata ºi
scot ei o carte despre un comedian vestit, pe capitolul cu «Frumoºii nebuni ai marilor oraºe». cã el ºi-a cumpãrat din timp posteritatea ºi a casete, discuri ºi compact-discuri ºi s-a în braþe, dorule” care s-a bucurat de o strãlucita activitate artisticã, purtând
numele lui de pãmântean, Nicu Constantin- Prietenul meu Nicu a fost însemnat de plãtit-o cu o viaþã trãitã pe repede înainte, cu foarte bunã primire. sonoritãþile cântecului nãsãudean pe
Optinova, care þine morþiº sã-i scriu ºi eu un Dumnezeu cu talent din belºug, cu omenie, cu zâmbet, cu lacrimã, cu neliniºti, cu emoþii ºi cu
bucurat de aprecierea iubitorilor de
cuvânt înainte sau mãcar un cuvânt înapoi, vocaþia prieteniei, om bun, mereu gata sã te bucuria cã are prieteni fãrã numãr. O mare parte folclor din întreaga þarã ºi de peste A înregistrat peste 60 de scenele þãrii, ale Europei ºi ale lumii..
întrucât la cel de dinainte, s-a înscris ºi Fãnuº împrumute cu câte ceva de care aveai nevoie ºi dintre ei, foºti artiºti cu faimã, îl aºteaptã acum, hotare. albume (casete, discuri, compact
Neagu. Am ales sã am eu ultimul cuvânt. pe care uita sã þi-l cearã înapoi. acolo, printre stele, pentru niºte stagiuni cu Valeria Peter Predescu a fost discuri) cu pricesne, colinde, cântãri de A editat în timp o carte intitulatã
Eu socotesc cã acest artist s-a nãscut Gãlãgios, certãreþ uneori, dar cu spectacole fantastice, care nouã, tare ne vor lipsi. dragoste ºi de dor din zona “Destin”, scrisã de o scriitoare
IN MEMORIAM

IN MEMORIAM
greºit. La Eforie Sud. Dacã se nãºtea în împãcarea la purtãtor, pe unde trecea fãcea fum, N-am sã înþeleg niciodatã, de ce s-au grãbit ei
una dintre cele mai cunoscute ºi
Nebraska ºi îl chema Harold Lloyd, ar fi fost se dãdea rãu ºi când îi mai scãpa câte o lacrimã, spre moarte, lãsându-ne atât de singuri ºi de apreciate interprete de folclor din nãsãudeanã ºi din arealul folcloric nãsãudeanã, Melania Cuc. În paginile
comparat cu Charlie Chaplin sau cu Buster dãdea vina pe ochelari. triºti?… Transilvania. S-a nãscut pe meleaguri ardelenesc. cãrþii sunt prezentate viaþa ºi activitatea
Keaton. Aºa, aici, a fost incomparabil. Filmam cu el pentru un revelion la TVR nãsãudene, în satul Telciu, de pe Valea A fost primitã în rândul ei dar mai ales colaborarea cu
Individul putea fi asemãnat cu un terorist, ºi mi-a cerut o pauzã de o orã. Eram în ajun de membrilor Academiei Artelor ansamblurile folclorice din judeþ,
deoarece, pe unde trecea declanºa explozii. De Sfântul Nicolae ºi mi-am zis cã omul are de Stimate domnule Dan Mihãescu,
Sãlãuþe.
râs ! cumpãrat una, alta, pentru petrecerea de la În vacarmul contemporan, vocile artiºtilor se aud din ce în A început sã cânte în 1972, iar Tradiþionale de la Sibiu în 1995, iar turneele peste hotare, succesele,
Eu, fire slabã, neexistând om sã vrea onomastica lui. S-a întors la timp, am reluat ce mai puþin, iar noi, îmbãtrînind, rãmînem tot mai singuri. primele înregistrãri le-a fãcut la Radio pentru anul 1994 a primit Premiul premiile obþinute.
sã mã încurce ºi sã nu fi izbutit, m-am înprietenit Nu ne rãmîne decît sã potrivim cuvinte, biete vorbe
filmarea dar vocea nu prea îl mai þinea ºi i se
neputincioase în faþa eternitãþii. Grea e încercarea de a Cluj cu redactorul ºi culegãtorul de Ethnos pentru activitatea de A editat cartea intitulatã
cu acest element, mitocosind împreunã niºte zeci aburiserã ochelarii. culegãtoare ºi interpretã a folclorului “Cântarea de pe urmã” cu cele
de emisiuni vesele TV, scriind mult pentru el, -Ce ai, mã ? am vrut sã ºtiu eu.
exprima regretul pentru plecarea unui artist de talia lui folclor Dumitru Vartic.
Nicu Constantin. nãsãudean. însoþitoare ale omului. Cartea are ºi un
urmându-l uneori prin baruri ºi alte locuri cu -Am fost sã-l îngrop pe Marian Iorga, Dumnezeu sã-l odihneascã în pace ºi liniºte. În 1973 a realizat înregistrãri la
balerine, apoi dupã ce am dus mirese la ofiþerul cântãreþul, care n-avea pe nimeni. Dumnezeu Periodicul InfoCREDIDAM (care se distribuie gratuit celor Radiodifuziunea Românã cu orchestra Pentru talentul ºi pasiunea cu compact disc cu vocile femeilor care
stãrii civile, ne-am vãzut ºi am petrecut pe la sã-l odihneascã ºi, hai sã filmãm… peste 8500 de artiºti, membri ai CREDIDAM) pregãteºte
Radio dirijatã de George Vancu, iar în care s-a aplecat asupra valorilor cântau sau care boceau morþii.
casele noastre. Întotdeauna s-a dovedit bun de Un personaj derutant acest Nicu o paginã dedicatã lui Nicu Constantin. Am fi onoraþi dacã
ne-aþi permite sã preluãm spre publicare excelentul anul urmãtor, a susþinut prima etapã a sonore ale folclorului, i s-a acordat titlul De cântãrile religioase s-a
cinste ºi deloc rãu de pagubã. Un gospodar Constantin, nãscut parcã din peniþa lui Panait
impecabil, cu casa mereu deschisã ºi masa pusã, Istrati. Dimensiunea, statura lui artisticã, au fost
portret pe care l-aþi fãcut Maestrului pe acest blog. Concursului “Floarea din gradina”, trei de cetãþean de onoare al comunei apropiat în 1992 cu ocazia unui turneu
Cu deosebit respect,
bucuros de oaspeþi, fie cã sunt prieteni sau chiar confirmate de public, care l-a iubit constant, de la Val Mãnescu – editor coordonator InfoCREDIDAM ani mai târziu câºtigând acest concurs natale Telciu, dar ºi al municipiilor în Israel cu ansamblul “Cununa de pe
din ceilalþi. Ajuns la uºa lui, te întâmpina mereu tinereþe, pânã acum, dincolo de viaþã. ªi e lucru cu maximum de punctaj. Cunoscuta Bucureºti ºi Bistriþa ºi al oraºului Someº”.
vesel, cu nevastã, cãþel (botezat Pepe) ºi purcel mare ! Despre el se poate spune (fãrã glumã) cã a Rãspuns la: Despre Nicu Constantin Nãsãud, precum ºi al localitatii Leºu,
(la tavã). Pepe este « sopran de coloraturã », avut în Teatru, la Operetã, în Cinematografie ºi la
realizatoare Mãrioara Murãrescu îi va
întrucât cânta – de-adevãratelea, împreunã cu Televiziune, decenii de împliniri mãreþe. From: "Dan Mihaescu" <dan.gr.mihaescu@gmail.com> cãlãuzi paºii de-a lungul întregii loc unde a cunoscut-o pe lelea Reghina
To: valmanescu@yahoo.com Tapalagã, un mare rapsod, o adevaratã Sursa: http://valeriapeterpredescu.blogspot.com/
gazdele. Când era treaz. Cãþelul ! La vizionarea unui program de revelion, un cariere, Valeria fiind o prezenþã
În casa lui Nicu de la Eforie, vara se înmulþeau secretar al comitetului central ne-a spus cã, în Este frumos si necesar ce faceti! Raspunsul meu este constantã în emisiunea “Tezaur “preoteasa” a satului, pãstrãtoare de
DA!

50 51
...sã nu uitãm nicicând sã iubim trandafirii...
În ziua de 15 august 2009, muzica uºoarã româneascã a
Tatiana Stepa a pãrãsit scena muzicii folk ºi toate
scenele acestei lumi la data de 7 august 2009.
A fost o voce inegalabilã, sensibilã ºi profundã,
puternicã ºi plinã de tragism.
A debutat în septembrie 1982, pe stadionul din
Fãgãraº, în Cenaclul Flacãra cu un cântec numit
mai pierdut un reprezentant de marcã. Florin Bogardo, nãscut în "ªi-am sã-mi fac o doinã", rãmânând în
urmã cu 67 de ani la Bucureºti, a fost un prolific compozitor ºi un componenþa acestuia pânã în anul 1985, dupã
care, din anul 1992 pânã în anul 1996, a fost
cântãreþ cu un timbru vocal unic. membrã a Cenaclului "Totuºi Iubirea", participând
A debutat în calitate de compozitor în anul 1963. la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim
de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de
Printre cele mai cunoscute compoziþii ale sale se numãrã la Galaþi.
„Sã nu uitãm” (compusã în 1969 ºi cunoscutã în interpretarea Dupã
Dupã interdicþia din 1985 a "Cenaclului Flacãra"
Flacãra" þi
þi
a ei ca artistã,
artistã, a lucrat vreme de 11 ani în mina
proprie ºi în versiunea Mihaelei Mihai), „Tu eºti primãvara mea” Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la
(1973, mai cunoscutã în interpretarea lui Aurelian Andreescu) ºi Bucureþti.
Bucureþti.
Din anul 1996 pânã pânã în 2009 a susþinut peste
„Ani de liceu” (1986, cântatã de autor alãturi de Stela Enache). 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor
Începând din 1976, Bogardo a scris ºi muzicã de film. marilor oraþe
oraþe din România, Italia, Germania,
Franþa, Republica Moldova, Bulgaria. A fost
Talentul componistic ºi interpretativ al artistului a fost invitatã
invitatã
rãsplãtit cu numeroase premii ºi distincþii. anual la toate marile festivaluri de muzicã
muzicã folk din
þarã
þarã (Om Bun, Folk you, Sighiþoara,
Sighiþoara, Folkfest,

FLORIN BOGARDO
Bistriþa, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra
Neamþ, Galaþi etc.) þi þi la alte festivaluri concurs de
muzicã
muzicã folk þi þi poezie. A compus atât pe versuri
proprii, cât þi
þi pe ale unor poeþi din literatura
universalã
universalã þiþi românã:
românã: Federico García Lorca,
Tatãl lui Florin se numea Oranzo înregistrând multe dintre compoziþiile sale în Compozitorul semneazã coloana Esenin, Adrian Pãunescu,
Pãunescu, Lucian Blaga, Elena
Bogardo ºi era înscris la baroul din Drãgãºani ca douã variante: cea proprie ºi o alta, cu un solist sonorã a filmului Bunicul ºi doi delicvenþi minori Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. A
avocat. La vârsta de cinci ani, Florin începe sã vocal invitat (Mihaela Mihai, Aurelian Andreescu (1976), în regia Mariei Callas-Georgescu. Va mai cântat singurã,
singurã, apoi împreunã
împreunã cu Magda PuþkaþPuþkaþ
studieze pianul cu profesoara Cici Manta. La º.a.). scrie muzica a ºase pelicule, toate regizate de au format grupul Partaj.
vârsta de 17 ani, tânãrul deja compune mici Muzicianul a fost cãsãtorit cu Nicolae Corjos: Alo, aterizeazã strãbunica Ultimul recital l-a susþinut în cadrul festivalului Folk
lucrãri în genuri culte: fantezii ºi preludii pentru interpreta Stela Enache. Cei doi au doi copii, un (1981), Declaraþie de dragoste (1985), Liceenii You de la Vama Veche in data de 31 iulie 2009.
pian, lieduri, coruri, teme cu variaþiuni º.a. bãiat ºi o fatã. Conform mãrturisirii soþiei sale, (1986), Extemporal la dirigenþie (1987) etc.
Studiazã la Conservatorul „Ciprian Bogardo era un om foarte discret ºi modest, Muzica filmului Liceenii este de departe cea mai

TATIANA
Porumbescu” din Bucureºti, secþia de cãutând în permanenþã sã se fereascã de Tudor Gheorghe: O ºtiu de foarte multã vreme pe
cunoscutã coloanã sonorã creatã de Bogardo: ea

TATIANA
Tatiana Stepa. A fost o degustãtoare de poezie bunã, o
compoziþie. Profesorii lui sunt: Victor Iuºceanu ºi apariþiile în public. însumeazã piese instrumentale (în care artistã desãvârºitã. Dumnezeu a înzestrat-o cu un glas
Dragoº Alexandrescu (teoria muzicii ºi solfegiu), În 1967, se angajeazã ca regizor predominã sintetizatorul), înlãnþuite prin tehnica sublim, care fãcea versul sã tresalte. A fost o luptãtoare,
Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe muzical la Radiodifuziunea Românã. Un an mai leitmotivului, ºi celebra compoziþie „Ani de liceu” o fatã care a încercat totul, iar, de câteva ori, a reuºit sã
(polifonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), târziu, devine membru al Uniunii Compozitorilor (pe versuri de ªaºa Georgescu, muzica fiind învingã boala. Se pare cã, în cele din urmã, nu a mai
Ovidiu Varga ºi Octavian Lazãr Cosma (istoria ºi Muzicologilor din România. Muzicieni precum parþial inspiratã de piesa Lui de Michele Torr). putut face nimic. Dumnezeu s-o ierte.
muzicii), Emilia Comiºel (folclor muzical) ºi Anatol Mondial ºi Coral au înregistrat la Radiodifuziune „Ani de liceu” a devenit cu timpul un veritabil imn

STEPA
Vieru (compoziþie). În aceastã perioadã, Bogardo cu Florin Bogardo la pupitru, cãtre sfârºitul anilor Romulus Vulpescu: Tatiana, sunetul în formã de

STEPA
al liceenilor români; piesa a fost înregistratã în suflet... Un cântec, mai mult decât toate cuvintele.
scrie lucrãri camerale, între care ºi un cvartet de ºaizeci (discul Romanþã fãrã ecou al formaþiei duet de Bogardo ºi Stela Enache (dupã o
coarde. Mondial a fost înregistrat în secret la încercare nereuºitã a actorilor din film, tinerii Adrian Pãunescu: Cea mai frumoasã ºi dureroasã
Debuteazã ca autor de muzicã uºoarã Radiodifuziune, într-o noapte). Din 1972, ªtefan Bãnicã jr. ºi Oana Sârbu). voce a folk-ului românesc, femeia nefericitã care a
în 1963, la Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã Bogardo încredinþeazã aproape toate noile înfruntat greutãþile vieþii cu îndrãznealã de bãrbat,
„Mamaia” cu piesa „Cum e oare?”, pe un text de compoziþii soþiei lui, Stela Enache; cei doi cântã Sursa: www.wikipedia.ro Dacã dragostea oferitã ar fi crescându-ºi singurã copilul ajuns astãzi la 25 de ani,
Madeleine Fortunescu, interpretatã în concurs de uneori în duet. suficientã pentru a învinge Tatiana Stepa, trece - la o vârstã încã tânãrã - prin cele
cântãreaþa Margareta Pâslaru ºi obþine premiul
special al Uniunii Scriitorilor. (Compoziþia a fost Am iubit moartea, Tatiana Stepa ar fi
trãit 100 de ani. A fost un om
mai grele zile ale vieþii. O cunosc de mult pe Tatiana, o
consider una dintre cele mai bune ºi inspirate eleve ale
mele, aºa cum îmi e acum ºi o bunã colegã, ne-am
înregistratã la casa de discuri Electrecord pe puternic, ce a ºtiut sã ia în înþeles extraordinar ºi ne-am certat, de câteva ori, pe
discul Melodii din Festivalul Mamaia 1963, numãr
de catalog EDC 411.) În 1967, Bogardo îºi începe
activitatea de cântãreþ, de aici înainte
PREMII:

1963 - Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã „Mamaia”


cu patimã, glumã toate loviturile vieþii. A
râs mereu de moarte ºi, în
final, moartea a râs de ea...
viaþã, dar ne-am împãcat la momentele de cumpãnã
care nu au lipsit. Ce dulce narcotic e puterea, ce gâzã
pare o fiinþã truditã, lovitã de toate bolile ºi pericolele
Rãmãsese o mâna de om.... între roþile mari ºi cinice ale politicii ºi intereselor egoiste!
premiul special al Uniunii Scriitorilor - Cum e, ªi, totuºi, când se va vorbi despre anii noºtri, nu vor fi
oare?
1969 - Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã „Mamaia” cu disperare Maria Gheorghiu
citate zgomotele de cuþit pe piatrã ºi nici de derapaj de
motocicletã, în viraj periculos, ci vocea corului de îngeri
care s-a ascuns definitiv în fiinþa Tatianei Stepa, cântând
premiul al II-lea - Ora cîntecului; Sã nu uitãm
Mai intâi m-au descoperit pãrinþii mei, care, Cred cã atunci când am gãsit-o a fost prea ºi pentru cei buni, ºi pentru cei rãi, ºi pentru cei care-i aud
1970 - Concursul Naþional de Creaþie „Bucureºti”
IN MEMORIAM

IN MEMORIAM
durerea, ºi pentru cei care-i sfideazã nenorocirea.
premiul al III-lea - Iertare în tinereþe, au cântat amândoi. De fapt, târziu. Fiecare lucru are timpul sãu. Am …Spune-mi pãdure cu frunza rarã,
1971 - Clasamentele revistei Sãptãmâna laureat al aºa s-au ºi cunoscut. În casa noastrã se iubit cu patimã, cu disperare, am crezut cã unde-i iubirea de astã-varã,
referendumului anual cânta mereu. Mai târziu am conºtientizat ºi am sã mor de durere ºi, nici acum, dupã nu ºtie toamna sã se îndure
1972 - Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã „Mamaia” eu cã-mi place sunetul muzicii. ªi mai ani buni de la despãrþire, nu-mi revin, ºi de noi, copacii fãrã pãdure...
premiul al III-lea - Un fluture ºi o pasãre
târziu am înþeles cã muzica mã poate acum îmi plânge sufletul numai când îi aud
1972 - Festivalul Cîntecului Ostãºesc „Te apãr ºi te
cînt, patria mea”, premiul I - Iubirea mea, bucura, mã poate întrista, mã poate alina. vocea ºi mã revoltã gândul cã îmi împarte
pãmântul strãmoºesc Pentru mine, de cele mai multe ori, un cu altcineva iubirea. Îmi amintesc cã am
1973 - Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã „Mamaia” cântec poate face mai mult decât toate scris atunci, împreunã cu Adrian
menþiune - Tu eºti primãvara mea cuvintele. Pãunescu, cântecul (În noaptea despãrþirii
1974 - Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã „Mamaia” Pãrinþii au încurajat-o. Când pleca în dintre noi/Copacii cad pe drum din doi în
menþiune - Ochiul tãu iubit turnee cu lunile, n-au mai fost atât de doi/În ochi mã bate viscolul câinesc/ªi am
1974 - Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor din încântaþi, dar nu i-au cerut niciodata sã venit sã-þi spun cã te iubesc.), cântec pe
R.S.R. premiul de creaþie - Onor Soarelui renunþe. Uneori au fost îngrijoraþi cã n-are care nu l-am putut cânta multã vreme în
1976 - Festivalul Naþional de Muzicã Uºoarã „Mamaia”
un loc sigur, cã are prea puþin timp pentru public. Pur ºi simplu mã transformam toatã
premiul al III-lea - Definiþie
1979 - Festivalul Naþional „Cântarea României” familie, dar s-au bucurat pentru reuºitele în lacrimi, mã copleºea durerea ºi nu
premiul I - La Steaua sale ºi au înþeles cã asta-i place sã facã ºi puteam scoate niciun sunet.
1981 - Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor din cã în muzicã îºi gãseºte liniºtea ºi Pe de altã parte, a fost aºa de frumos atât
R.S.R. premiul de creaþie - Orice om împlinirea. cât a fost, încât mi se umplu ochii ºi
1981 - Festivalul Naþional „Cântarea României” “Iubirile mele au fost... ca toate iubirile. Cu sufletul de lacrimi atunci când îmi aduc
premiul I - Þarã de ziuã, þarã de vreme; Dansul clipe de fericire, cu despãrþiri, cu suferinþã, aminte ºi ºtiu cã toatã viaþa mã voi hrãni
ca o vrajã au fost minuni ºi dezastre, au fost lacrimi, din acele zile, din acele trãiri, din acea
1981 - Concursul Cîntecului Politic pentru Tineret de bucurie ºi de disperare… Dar n-a fost iubire…”
premiul al II-lea - Cîntec despre þara mea
1982 - Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor din
sã fie iubire adevãratã decât ultima iubire.
R.S.R. premiul de creaþie Ce simþi când
52 eºti îndrãgostit 53
56